ETAPELE IN INTOCMIREA PROIECTULUI

1.Tema de proiect; 2.Analiza functionala, constructiva si tehnologica a produsului; 3.Stabilirea matricei de proprietati pe care trebuie sa le indeplineasca produsul. Ierarhizarea lor si stabilirea ponderi de importanta:
Alegerea preliminara a marcilor de materiale;

Evaluarea plajei necesare pentru proprietatile analizate si stabilirea calificativelor de apreciere; Selectia materialului optim pe baza ponderi de importanta relativa a proprietatilor; 4.Analiza si verificarea materialului selectat: Analiza din punct de vedere al caracteristicilor de rezistenta;
Analiza procedeelor de durificare structurala; Verificarea comportarii la solicitari variabile;

Analiza comportarii tehnologice a materialului; 5.Variante tehnologice de obtinere a caracteristicilor impuse ale materialului: Alegerea tratamentelor termice primare; Alegerea tratamentelor termice secundare; Alegerea parametrilor tehnologici pentru verificare superficiala; 6. Stabilirea metodelor de verificare a caracteristicilor si a calitatii materialelor Stabilirea caracteristicilor de material si a tratamentelor termice inscrise in documentatia de executie;

Controlul calitatii produselor; Verificarea structurii si a proprietatilor dupa tratamentul termic; 7.Bibliografie. 1.Tema de proiect
Sa se aleaga materialul pentru arborele in trepte pe care se afla montate doua roti dintate cu dinti drepti. Arborele are aria circulara plina, distanta intre lagare este L[mm], puterea transmisa P [KW], viteza de rotatie n [rot/min], fortele ce actioneaza in angrenaj F1 si F2 [N], a, b, c - distante.

P= 1,5 KW n = 550rot/min F1= 100N

F2= 120N a = 75 mm b = 425mm c = 100mm d1= 40mm d2= 50mm d3= 65mm
2.Analiza functionala, constructiva si tehnologica a produsului, stabilirea itinerarului tehnologic de prelucrare a) Arborele in trepte pentru care se cere alegerea materialului face parte dintr-o transmisie mecanica (angrenaj, reductor). Pe arbore se afla montate doua roti dintate cu dantura dreapta. Pe fusurile arborelui se gasesc montati doi rulmenti radiali cu bile. Rotile dintate cilindrice cu dantura dreapta sunt montate pe arbore cu ajutorul unor pene paralele drepte. Intre rulmenti si roti dintate sunt montate bucse distantiere. Rulmentii sunt fixati pe arbore cu capace si suruburi.

b) Stabilirea itinerarului: Debitarea din semifabricat (bara rotunda) la lungimea L + adaos tehnologic de prelucrare (L + cele doua roti de rulment): - se face atunci cand semifabricatul nu este forjat, matritat sau turnat. Operatia se executa pe piesa-ghilotina (pentru bare cu diametrul < 60mm), cu ferastrau circular, cu disc abraziv, prin frezare, prin strunjire-in functie de tipul productiei si de dimensiunile de gabarit. Frezarea capetelor la cota L (eliminam adaosul de prelucrare): - se face in vederea obtinerii suprafetelor de bazare in directie axiala si radiala care sa asigure precizia asezarii in cadrul operatiilor ulterioare. Executie gaurilor de centrare: - gaurile de centrare sunt, la majoritatea arborilor, bazele tehnologice pentru toate operatiile ulterioarede prelucrare, de aceea operatia de centruire trebuie efectuata in anumite conditii: ambele gaurii de centrare sa aiba o axa comuna de simetrie, sa aiba o conicitate precisa, sa poata prelua

greutatea arborelui si fortele de aschiere. Operatia se executa pe masini speciale de centruit sau pe masina speciala de frezare si centruit. Strunjirea de degrosare si de finisare : -se prelucreaza toate treptele cu diametru crescator. In functie de tipul productiei si de gabarit, operatia se poate face prin strunjire pe strunguri normale, pe strunguri cu comanda program, pe strunguri automate. -cea de finisare se realizeaza pe strunguri normale, pe strunguri cu comanda program si strunguri automate.
Efectuarea gaurilor de prindere pentru capace
Rectificarea cotelor de rulmenti si a cotelor de montaj pentru rotile dintate

Prelucrarea canalelor de pana: -se face prin frezare, pe masina universala de frezat, folosind ca scule aschietoare freze de forma corespunzatoare tipului de canal de pana(pana paralela) Tratament termic: - urmareste fie imbunatatirea prelucrabilitatii, fie cresterea caracteristicilor functionale Control final: - operatiile de control sunt plasate fie la inceputul procesului tehnologic(se verifica calitatea materialului, se determina duritatea , rezilienta, rezistenta la tractiune, compozitia chimica) fie pe parcursul desfasurarii procesului tehnologic de prelucrare. Operatia se executa cu aparate si instrumente de control universale sau aparate de control speciale.
3.Stabilirea matricei de proprietati pe care trebuie sa le indeplineasca produsele si ierarhizarea lor conform ponderii de importanta relativa

Principalele domenii de utilizare ale unor oteluri de uz general pentru constructii dar si a unor oteluri carbon de calitate sunt prezentate in tabelul 1.
Tabel 1

Marca

STAS

Principalele domenii de utilizare

de otel OL70 500/2-80 Organe de masini supuse la uzura, ca arbori canelati, pene cuplaje, roti dintate pentru transport, fusuri pentru prese, cuie de centrare. Elemente de constructii mecanice supuse unor solicitari mecanice ridicate, ca: arbori drepti si cotiti, suruburi de precizie, scule, roti dintate pentru viteze periferice moderate. Piese tratate termic cu rezistenta ridicata si tenacitate medie, ca: discuri de turbina, arbori drepti, cotiti, biele, coroane dintate, volante, roti cu clichet, pene de ghidaj, melci, pene, flanse oarbe. Rotoare de turbina, arbori pentru motoare cu ardere interna, organe de asamblare. Arbori drepti, cotiti, roti dintate, biele.

OL60

500/2-80

OLC45

880-80

42MoCr11 40CrNi12

791-88 791-88

In tabelul 2, vor fi prezentate caracteristicile mecanice ale materialelor din tabelul 1.

Tabel 2

Marca

Caracteristici mecanice
Tractiune Rezilienta

Rp0.2 [N/mm2] OL 70 500/2-80 OL 60 500/2-80 OLC 45 880-88 42MoCr11 791-88 340-360 310-330 500 900

Rm [N/mm2] min690 590-710 760-850 11001300

Amin [%] 20 16 11 10

KCU [J/cm2] 30 -

KV [J] 35

40CrNi12 791-88

780

min980

11

68

Caracteristicile mecanice se determina pe epruvete conform indicatiilor din standardele de produs (STAS 6300-64). C1= Rezilienta (KCU); C2 = Limita de curgere (Rp02); C3 = Rezistenta la rupere (Rm); C4 = Alungirea la rupere; C5 = Pretul (costul).
Tabel 3

Caracteristici
Marca otelurilor Valori Nota 6 6 30 35 68

C1
Valori 0 0 1 2 2 Nota 340360 310330 500 900 780

C2
Valori 0 0 1 2 2 Nota

C3
Valori 0 0 1 2 2 Nota 20 16 11 10 11

C4
Valori 2 2 1 0 1

C5
Nota 0 0 1 2 2

Total puncte

OL 70 OL 60 OLC 45 42MoCr1 1 40CrNi12

min690 590710 760850 11001300 min980

2 2 5 8 9

NOTA:

0 - mai putin important

1 - important 2 - mai important.

Pi =

[%]

P1 = 3/20 = 0,15 P2 = 6/20 = 0,3 P3 = 8/20 = 0,4 P4 = 3/20 = 0,15 P5 = 0/20 = 0

Tabel 4 Calcululponderiide importanta

C1 C2 C3 C4 C5 Total Pondere %

C1 0 0 1 2 3 0,15

C2 2 0 2 2 6 0,3

C3 2 2 2 2 8 0,4

C4 1 0 0 2 3 0,15

C5 0 0 0 0 0 0

. unde:

X1 = 0 + 0 + 0 + 2* 0,15 + 0 =0,3 X2 = 0 + 0 + 0 + 2 * 0,15 + 0 =0,3 X3 = 1*0,15+1*0,3+1*0,4+1*0,15+0 =1

X4 = 2*0,15+2*0,3+2*0,4+0+0=1,7 X5 = 2*0,15+2*0,3+2*0,4+1*0,15+0=1,85

matricea Valoarea maxima este 1,85. Materialul ales este 40CrNi12. 4.Analiza si verificarea materialului selectat Calculul reactiunilor din lagare

V1

V1=100+120-112,5=107,5 Pe tronsoane avem: M1-2 = V1 * x => pt. x=0, M1 = 0 pt. x=a, M2 = V1 * a =>M2 = 8062,5 M2-3 = V1 * x - F1(x-a) => pt. x = a, M2 = V1 .* a = 8062,5 pt. x = a+b, M3 = V1(a+b) - F1 * b=11250 M3-4 = V2 . x' => pt. x' = 0 pt. x' = c, M3 = V2 * c= 112,5*100=11250 T1-2 = V1 = 107,5 T2-3 = V1- F1 = 107,5-100= 7,5 T3-4 = V1- F1-F2 = 107,5-100-120= -112,5 sau T4-3 = -V2 = -112,5 Momentul de torsiune este dat de relatia:

Mt = 95500 Mt = 95500 .

[daN.cm] 303,86 daN . cm

Verificarea arborelui la solicitarea compusa Sectiunea periculoasa este sectiunea unde eforturile unitare sunt maxime:

5.Alegerea tratamentului termic

Tratamentele chimice si termodinamice se aplica metalelor si aliajelor in vederea ridicarii potentialului lor din punct de vedere al rezistentei. Se imbunatatesc dupa caz rezistenta mecanica, limita de curgere, duritatea, rezistenta la uzura, rezistenta la oboseala, rezistenta la socuri, etc. De asemenea, prin acestea se reduce consumul de metal, productivitatea si consumul de energie, pastranduse echilibrul ecologic. O importanta deosebita in modernizarea si rationalizarea incalzirii pentru tratamente termice o are coeficientul de transmitere a caldurii, viteza de incalzire si echivalentul w/cm2. Tratamentul termic preliminar consta intr-o recoacere completa (oteluri aliate), o normalizare (oteluri nealiate) sau o normalizare urmata de o revenire inalta. In urma prelucrarilor mecanice de degrosare, se realizeaza tratamentul termic secundar de imbunatatire in vederea obtinerii structurii sorbitice de revenire.
Cele mai folosite oteluri pentru durificare superficiala sunt otelurile carbon de calitate: OLC45, OLC55 si otelurile aliate: 40Cr10, 40BrCr10, 33MoCr11, 42MoCr11.

Otelurile aliate fata de otelurile nealiate asigura o adancime mai mare de calire. La otelurile pentru durificare superficiala se are in vedere duritatea piesei inainte de tratament, care influenteaza nivelul calitatii la carese poate ajunge dupa calire. Prin acest tratament, duritatea superficiala creste si astfel se imbunatateste rezistenta la oboseala, mentinand totodata o tenacitate buna in miez. Tratamentele pentru durificare superficiala, se fac pornind fie de la oteluri de carburare calite, fie de la oteluri de imbunatatire calite superficial.
Tratamentele termice dupa prelucrarea prin aschiere urmaresc obtinerea unor proprietati mecanice pentru solicitari moderate.

Denumirea Piesei

Marca Otelului

Masa [kg]

Tratamentul termic Temperatura Mediul Denumire [ 0C] de racire Normalizare 840-870 820-860 560-620 Aer Ulei Aer

Arbore

40CrNi12

50-80

Calire Revenire inalta

Tratamentul termic final se aplica diferentiat: normalizare pentru piesele cu nivel modest de solicitare; calire masica urmata de revenire joasa pentru piesele solicitate mai ales la uzare si oboseala, cu soc moderat; calire masica urmata de revenire inalta pentru piesele solicitate mai ales la soc, solicitarile la uzura fiind mai moderate; calire superficiala urmata uneori de revenire joasa pentru piesele solicitate la uzura si oboseala. Continutul de carbon in stratul durificat variaza de la 0,7 - 1,2 %. Valorile mai mici sunt favorabile unei ductibilitati mai bune, in timp ce valorile mai mari asigura o rezistenta la uzura si oboseala, abraziune. Continutul de carbon in stratul superficial este determinat de potentialul de carbon, care se dezvolta dar si de elementele de aliere, unele determinand o crestere a difuziei carbonului ca: Mn, Cr, Mo, iar altele o micsorare a acesteia , ca: Ni, Si. La rotile dintate se va tine cont, de asemenea de faptul ca difuzia din zona varfurilor este mult mai buna decat cea din zona golului dintre dinti, unde aceasta este mai greoaie. In general conditiile de calitate ale unui strat de durificare au in vedere: asigurarea rezistentei necesare la incovoiere, torsiune si intindere, calitatea de adeziune a stratului pentru evitarea desprinderii lui, continutul de martensita in strat. 6. Stabilirea metodelor de verificare a caracteristicilor si a calitatii materialelor Verificarile si proportia verificarilor, metode de verificare si interpretarea rezultatelor se face conform tabelului de mai jos: Verificarea Proportia verificarilor Metode de verificare Interpretarea rezultatelor

Verificarea aspectului Verificarea dimensiunilor

Toate elementele lotului Pe 10% din elementele lotului

Cu ochiul liber Cu mijloace obisnuite de verificare

Conf. STAS 2015

Se verifica toate elementele lotului, se accepta cele corespunzatoare

Verificarea compozitiei chimice pe produs Incercarea de Duritate BRINELL Verificarea Macro-structurala O proba pe lot Doua probe pe lot

Si STAS 1154682 Conf. STAS 165-83

Incercari care ne dau rezultate necorespunzatoare se repeta pe un numar dublu de epruvete. Daca o singura proba sau epruveta nu ne da rezultate corespunzatoare lotul se respinge

Pe 5% din elementele lotului

Cu ochiul liber Pe produse taiate dupa pregatirea Conform STAS 4203-73 si STAS

Verificarea adancimii stratului decarburat Control defectoscopic nedistuctiv

Pe doua probe de lot din elemente diferite

11961-83 Conform STAS 6258-73

Conform standardelor de produs

Conform precizarilor din contract

Produsele necorespunzatoare se resping

8.Bibliografie

1)Tarata Daniela, Gheorghe Stefan, Alegerea si utilizarea materialelor, Reprografia Universitatii din Craiova, 1996 2)Gheorghe Amza, Prelucrarea prin aschiere si microaschiere, curs pentru uzul studentilor, volumul 2 3)Nicolae Dumitru, Alexandru Margine, Organe de Masini (AsamblariElemente Elastice Proiectare Asistata), Editura Universitaria, Craiova 2002