Fumatul

Aproape toata lumea stie ca fumatul nu este bun pentru sanatate.Imagini cu plamani sunt aliniate pe holurile scolilor si in camerele de asteptare a spitalelor,dar in ciuda acestora,oamenii continua sa se apuce de fumat.Acest lucru poate sa aiba de a face cu imaginea romantica omniprezenta a fumatului o imagine care nu are nimic in comun cu realitatea. Sunt multe moduri in care sa iei tutunul.Poti sa il mesteci,sa il inhalezi prin nas,si sa-l fumezi sub forma tigarilor si a trabucurilor.Indiferent de cum le ei,este periculos,dar pentru ca fumatul este cea mai populara modalitate de a consuma tutunul,a primit de asemenea o atentie sporita din partea domeniului medical si a mediei. Cand un fumator inhaleaza un fum de tigara,suprafata mare a plamanilor permite nicotinei sa treaca in circuitul de sange aproape imediat. Fumatorii ravnesc la aceatsa nicotina,dar se fumeaza mai multe lucruri pe langa aceasta.De fapt,exista peste 4000 de substante chimice care formeaza fumul de tigara,iar majoritatea sunt toxice.

Fumatul este aciunea de a aspira i a trage fumul de tutun din igar sau din pip, aciune denumit regional i a bea [1] tutun sau a duhni . Prin combustia tutunului sunt eliberate diverse substan e active, n special nicotina, care ajung astfel s fie absorbite de organismul uman prin intermediul organelor interne. Efectul sigur al fumatului este tabagismul. Deoarece fumatul [2] creeaz dependen, ncercarea de a ntrerupe fumatul este dificil, ducnd, de regul, la sevraj tabagic. n august 2011, numrul fumtorilor din ntreaga lume era estimat la 1 miliard . n afar de acest tip de fumat activ, medicii constat existena i nocivitatea fumatului pasiv, care const din inhalarea involuntar a fumului de igar de ctre persoane care se afl n aceeai ncpere cu fumtori activi. Conform unui studiu global din 2010 al Organizaiei Mondiale a Sntii(OMS), circa 600.000 de oameni mor anual din cauza fumatului pasiv, o treime din ei fiind copii [4] [5] care sunt expui fumului de igar acas. Totodat, fumatul pasiv poate cauza pierderea auzului. n secolul XX, aproximativ 100 de milioane de oameni au murit din cauza tutunului . Organizaia Mondial a Sntii a declarat ziua de 31 mai "Ziua Mondial fr Tutun", n anul 1987, tocmai pentru a-i face pe fumtori s [6] contientizeze pericolul utilizrii tutunului, nu numai pentru ei, ci i pentru societatea n care triesc . Cercettori americani au descoperit c fumatul cauzeaz schimbri genetice legate de cancer deja dup cteva [7] minute de la inhalatul primului fum.
[6] [3]

FUMATUL PROVOAC BOLI PULMONARE

Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC). Tarul i cianidele sunt responsabile de producerea bronitei i emfizemului, n principal prin hipersecreia glandelor bronice i blocarea aciunii de epurare (curare) ciliar. Tusea i expectoraia, dispneea (dificultatea n respiraie), wheezing -ul (respiraie zgomotoas) i durerile toracice, constituie simptomele res-piratorii principale. Riscul de deces pentru fumtorii de peste 25 de igri pe zi este de 20 de ori mai mare dect al nefumtorilor. Din momentul stabilirii diagnosticului, durata supravieuirii pentru nc 5 -10 ani a fost apreciat la 50%. n cazul persoanelor cu forme grave de BPOC (cu valorile VEMS sub 1 litru) ansele de supravieuire sunt de 1 -3 ani. Fumatul de igar de foi (trabuc, havan) este un factor de risc cunoscut n apariia cert a BPOC. Un studiu realizat printre brbai cu vrsta cuprins ntre 30-85 de ani, fumtori i nefumtori de igri de foi, n perioada 1971-1985 n SUA, evideniaz c, independent de ali factori de risc, fumatul activ de igar de foi crete semnificativ riscul de mbolnvire prin BPOC (cu 45% mai mare). n cazul femeilor fumtoare, se pare c riscul de a suferi de BPOC este mai mare i c exist o vulnerabilitate mai mare la instalarea formelor severe de BPOC. n schimb rspunsul la medicaia bronhodilatatoare este mai bun. ncetarea fumatului n BPOC are un pronunat impact, scznd rata exacerbrilor severe i riscul complicaiilor cardiovasculare. Abandonul fumatului este benefic n orice moment al evoluiei bolii crescnd calitatea vieii pacienilor i reducnd mortalitatea datorat BPOC. Fumatul este recunoscut ca factor etiologic n dezvoltarea astmului n copilrie i, posibil, n debutul astmului la adult. Este tiut c fumatul crete numrul celulelor inflamatorii prin mecanisme distincte. Acestea includ

recrutarea de celule inflamatorii, alterarea subtipurilor celulare, intensificarea anumitor funcii celulare, eliberarea de mediatori pro-inflamatori. Se consider c femeile fumtoare care sufer de astm bronic au un risc crescut al mortalitii prin aceast boal comparativ cu brbaii. Coexistena bolilor ischemice cardio-vasculare ar favoriza aceasta. Tot mai des consemnate n literatura medical sunt creterea incidenei astmului bronic n rndul populaiei adulte i faptul c afeciunea este mai des ntlnit printre fumtorii cureni i fotii fumtori, la care se constat susceptibilitate la infecii respiratorii, inflamaie cronic i obstrucie bronic consecutiv compuilor iritani din tutun. Fumatul poate amplifica simptomele astmaticilor, fumtorii avnd mai frecvent episo ade de exacerbare a bolii. Expunerea pasiv a ftului la fumat, de ctre o mam care fumeaz pe parcursul sarcinii, crete riscul nounscutului de a dezvolta astm n primii 3 ani de via. Fumatul este unul din cei mai importani i, de asemenea, unul din cei mai evitabili factori de risc pentru infeciile tractului respirator. Sunt consemnate n literatura medical procese pneumonice mai frecvente, bronite cronice nespecifice: riscul este 2 ori mai mare pentru indivizii care au fumat vre-odat i de 3.15 ori mai mare pentru marii fumtori. Un numr mare de studii demonstreaz c stoparea fumatului duce la scderea semnificativ a riscului de infecie. Acestea subliniaz importana stoprii fumatului ca msur preventiv a afeciunilor infecioase: scdere a cu 50% a ratei de risc dup 5 ani. Fumatul crete riscul de deces prin tuberculoz; dup Doll R. (1999) raportul dintre rata deceselor la fumtorii cu tuberculoz i nefumtorii suferind de aceeai boal este de 2,8. Fumatul este un factor de risc de mbolnvire pentru tuberculoz prin scderea capacitii de aprare mpotriva bacilului Koch i prin reactivarea unor leziuni latente ce dateaz uneori din copilrie. Marii fumtori au un risc de 2-3 ori mai mare de a face aceast boal dect nefumtorii, prin faptul c fumatul determin frecvent tuse cu expectoraie, ridicnd gradul de contagiozitate al bolnavilor baciliferi. Formele de tuberculoz activ grav extins precum i recidivele sunt mai frecvente la marii fumtori. Astfel, ar exista o relaie doz -rspuns ntre numrul de igri fumate zilnic i riscul de a face o tuberculoz activ (Alcaide J., 1996). Asocierea fumatului cu tuberculoza crete riscul apariiei unui cancer bronhopulmonar. Cancerul laringian se poate localiza n orice segment al acestui organ dar in majoritatea cazurilor, debutul leziunilor se face la nivelul glotei. Fumatul este incriminat drept cauz n circa 84% dintre cazurile de cancer laringian, la fumat adugndu-se frecvent i consumul de alcool, situaie cnd riscul este cumulativ. La femeile fumtoare riscul de a face cancer laringian este de 17,8 ori mai mare. n funcie de dimensiunile i locul unde se situeaz tumora, se descriu urmtoarele simptome:

schimbarea timbrului vocii, rgueal de diferite grade de intensitate; senzaia de uscciune n gt; tuse trenant; dificultate n respiraie permanent sau intermitent; senzaia de corp strin n gt; dureri la nivelul urechii;

apariia unei tumefieri n regiunea gtului. Orice persoan mare fumtor care sesizeaz aceste manifestri clinice, cu evoluie spre agravare n timp, va trebui s se adreseze unui specialist ORL. Fumatul constituie un factor de risc major n apariia cancerului bronhopulmonar. Cancerul bronhopulmonar produce mai multe decese dect orice alt tip de cancer. O persoan care fumeaz 40 de igri/zi inhaleaz pe an aproximativ 140 g de substane cancerigene. Riscul este n raport nu numai cu numrul de igarete fumate zilnic ci i cu vrsta la care s-a nceput fumatul, persoanele tinere care i nsuesc acest obicei avnd cel mai mare risc de a dezvolta un cancer pulmonar.

Cantitatea relativ de gudron din igarete este mai puin important dect modul n care acestea sunt fumate, intensitatea i frecvena inhalrii fumului de igaret constituind un pericol mai mare dect o concentraie nalt de gudron. Rata de mortalitate prin cancer pulmonar crete cu numrul igaretelor fumate pe zi i cu adncimea inhalaiei, perioada n ani a fumatului, tipul de igri (risc dublu n cazul igrilor fr filtru), lungimea igaretelor (lungimea mai mare aduce mai mult nicotin n organism). n funcie de maniera de inhalare i numrul de igri fumate pe zi, rata de deces prin cancerul pulmonar poate prezenta variaii semnificative: Fumtorii de igarete light ori low-tar, tind s compenseze prin creterea numrului de igarete i inhalarea mai profund. Fumtorii unor astfel de igarete simt nevoia creterii numrului acestora i a inhalrii mai profunde a fumului rezultat. Prile periferice ale plmnului ajung n felul acesta s fie expuse la cantiti mai mari de substane carcinogene rezultate din consumul tutunului, aici fiind sediul n care se dezvolt cu predilecie adenocarcinomul. n cazul consumului de igarete light, pentru fiecare miligram de nicotin n minus, dependentul consum cel puin 2 igri n plus. Datele epidemiologice i experimentele arat c riscul de cancer pulmonar este mai puin ridicat la fumtorii de pip i de igri dect la fumtorii de igarete, oferindu-se ca explicaie faptul c primii nu inhaleaz fumul. n schimb, cancerul de gt i laringe este mai frecvent. Au fost invocai factori genetici care ar explica de ce 20% dintre fumtori dezvolt un cancer bronhopulmonar. Printre acetia sunt consemnai:

polimorfismul glutation S transferazei, care are un rol important n detoxifierea carcinogenelor pulmonare din tutun; mutaiile tumorale specifice de la nivelul cromozomului P53; familia enzimatic a cromozomului P450, responsabil de conversii ale procarcinogenelor din fumul de tutun ctre metabolii reactivi.
Histiocitoza X apare mai frecvent la tineri i n majoritatea cazurilor fumtori. Sindromul Goodpasture este ntlnit frecvent la brbaii tineri fumtori. Fumatul ar produce modificri pulmo nare care favorizeaz ntr-un anume context, hemoragiile alveolare.

Dependenta de fumat
Autor: Dr. Simona Stiuriuc

Fumatul este o dependenta biologica. Totusi exista si alte motive pentru care suntem legati de tigari, in afara de dependenta fizica fata de nicotina. Cind oamenii incearca sa se lase trebuie sa invinga si un obicei psihologic. Teoria invatarii sociale descrie cum invatam prin exemplu de la altii. Suntem influentati de catre parintii nostri si alte persoane cum sunt actorii, vedetele, cintaretii. Exista un efect imediat asupra creierului cind fumam prima tigara, asa ca continuam sa fumam pentru a regasi aceasta senzatie. Invatam sa asociem fumatul cu alte activitati, cum este consumul de cafea, iesitul la club. Mai tirziu devenim conditionati astfel incit doar activitatile asociate cu fumatul ne declanseaza nevoia de o tigara. Aceste asocieri psihologice ramin cind fumatorii incearca sa se lase. In final invatam sa fumam in continuare pentru ca daca ne oprim apar simptomele sevrajului - iritabilitate, lipsa concentrarii. Personalitatile adictive sunt mai predispuse de a deveni fumatori. De exemplu marii fumatori sunt predispusi de a deveni alcoolici.

De ce fumam?Motivele inceperii fumatului sunt mai ales psihologice. Oamenii sunt sedusi de a incerca tutunul
dupa observarea efectului "glamour" pe care il dau filmele fumatului. Dependenta de nicotina face acest obicei greu de lasat o data inceput, dar aceasta dependenta poate fi depasita si controlata la doua saptamini dupa ce motivele psihologice ale fumatului sunt eliminate. Trebuie sa intelegem si sa eliminam baza psihologica a problemei. Cele mai multe motive pentru care oamenii se apuca de fumat sunt legate de cum se percep ei insesi in compania celorlalti. In general se apuca de fumat in incercarea de a schimba imaginea personala si de a apare mai atractiv, mai barbatesc sau feminin sau mai inteligent. Uneoi fumatul este motivul de a calma nervii, de a face fata stresului sau de a pierde in greutate. Motive pentru care oamenii incep sa fumeze: - incercind sa arate ca nu sunt timizi sau nu le este frica

- pentru a se integra in grupul social frecventat - pentru a aparea sofisticat sau la moda - pentru a fi matur - pentru a-si cistiga independenta - ca semn de protest sau pentru a fi impotriva autoritatilor - incercind mostre gratuite de la prieteni sau dusmani - influentati de persoane importante in viata lor, din admiratie: parinti, rude, idoli - pentru a scadea in greutate - pentru a-si calma nervii - ca un mod de a petrece timpul si a improspata aerul cind este la toaleta. O data ce fumatorul este adult, si-a dat seama ca fumatul nu-l face mai destept, mai popular sau sexi, dar continua sa fumeze. Majoritatea oamenilor continua fumatul din obisnuinta sau in anumite situatii ca un fel de ritual. Activitatile asociate cu fumatul stabilesc reflexele Pavlov. Acestea sunt numite dupa dr. Ivan Pavlov, care a reusit sa faca un ciine sa saliveze in absenta miincarii, doar prin sunatul unui clopotel care a fost asociat cu momentul de alimentatie al ciinelui. In acelasi fel activitatile cu care fumatul sunt asociate, cum este consumul de cafea, vor actiona ca declansatori. Doar vederea unei cesti de cafea va face fumatorul sa-si doreasca o tigara, fara un gind constient. Vazindu-si prietenii fumind, filme in care actorii fumeaza, mirosul de tigara, declanseaza dorinta psihologica de a fuma. Cercetatorii au descoperit ca fumatorii cu leziuni in insula - o zona a creierului legata de emotii si sentimente - se lasa de fumat mai usor. Studiile arata ca dependenta de nicotina preia controlul asupra unor circuite neurale din creier. Iata citeva motive pentru care oamenii inca fumeaza: - fara nici un motiv anume, dar tigarile sunt la indemina - pentru a reduce senzatia de anxietate sau nervozitate - pentru a se calma cind sunt nervosi - pentru a socializa cu alti fumatori - cind se simt nelinistiti - ca relaxare, in pauza de la lucru - cind beau ceva cu prietenii - cind beau cafea, dupa sex - pentru a trece timpul cind asteapta pe cineva - cind conduc, cind sunt depresivi, cind beau alcool - la sarbatori sau pentru a sarbatori ceva - cind se gindesc la o problema dificila.

Cum se manifesta dependenta de nicotina:Tabacul contine o substanta chimica numita nicotina. Fumatul
de tigarete poate conduce la dependenta de nicotina mai ales la persoanele genetic predispuse, tineri, persoanele cu boli mintale, dependentii de alte droguri si femei. Dependenta incepe cind nicotina actioneaza pe receptorii nicotinici pentru a elibera neurotransmitatori cum este dopamina, glutamatul si acidul gama-aminobutiric. Incetarea fumatului conduce la simptome ale sevrajului nicotinic, cum este anxietatea si iritabilitatea. Metodele de incetare a fumatului se adreseaza dependentei de nicotina si a sindromului de sevraj. Are nicotina un rol in terapeutica? Prima utilizare terapeutica a nicotinei este in tratarea dependentei de nicotina, pentru a elimina fumatul, alaturi de efectele nocive asupra sanatatii. Nivelul controlat de nicotina din singe este administrat pacientului prin guma de mestecat, tigarete electronice, plasture dermic sau spray nazal, in efortul de a-i scapa de dependenta. Totusi, in citeva situatii fumatul a fost observant a fi de natura terapeutica. Acestea sunt denumite paradoxul fumatorului. Desi in majoritatea cazurilor mecanismul actual este slab inteles, se crede in general ca principalul efect benefic este datorat administrarii nicotinei, iar nicotina administrata fara fumat este la fel de eficienta fara riscul afectarii sanatatii determinate de gudronul din tabac. Studiile recente arata ca fumatorii necesita mai putine revascularizari si interventii coronariene percutane. Riscul de colita ulcerativa este redus la fumatori, in functie de doza. Fumatul pare a interfera si cu dezvoltarea sarcomului Kaposi la pacientii cu HIV. Nicotina reduce riscul de cancer la sin la femeile cu gena de risc BRCA.

Preeclampsia si bolile atopice cum este astmul alergic sunt reduse ca frecventa. Inhiba monoamin oxidaza responsabila de degradarea dopaminei in creierul uman, astfel este utila in tratamentul Parkinsonismului si a bolii Alzheimer, a epilepsiei. Studile sugereaza o corelatie intre fumat si schizofrenie, estimind ca 75 % dintre schizofrenici sunt fumatori. Nicotina pare a ameliora imptomele ADHD.

Cum tratam dependenta de fumat?Incetarea fumatului reprezinta procesul prin care se intrerupe inhalarea
substantelor fumate. Fumatorii se pot lasa si fara interventia unor organizatii medicale sau folosirea medicatiei. O metoda des folosita este scaderea numarului de tigarete fumate gradual. Este folosita de 88 % dintre cei care se lasa de fumat cu succes.

Terapia de substitutie a nicotinei:Cinci medicamente sunt aprobate pentru acest tratament. Ele elibereaza
nicotina fara riscul fumatului. Acestea sunt: Plasturele nicotinic transdermic - elibereaza doze de nicotina reducind efectele neplacute ale sevrajului. Dozele mici eliberate reduc dependenat si fumatul. Guma cu nicotina este folosita in terapia de inlocuire a nicotinei. Nicotina este eliberata in singe prin tesuturile din gura. Doza de nicotina este de 2 sau 4 mg, similar cu 1 - 2 tigarete. Guma nu trebuie folosita la mai putin de 15 minute dupa mincare sau consumul de bauturi. Guma este mestecata pina cind se inmoaie si produce o senzatie de piper apoi este mentinuta intre gingii si obraji. Cind senzatia de piscaturi a disparut guma este mestecata din nou pina cind reapare si lipita in alta localizare. Acesti pasi sunt repetati pina cind guma nu mai contine nicotina. Nu se foloseste mai mult de 12 saptamini. Femeile insarcinate nu trebuie sa fumeze sau sa foloseasca guma. Efecte adverse ale gumei cu nicotina: Folosita pentru perioade lungi de timp poate fi asociata cu risc crescut de cancer oral, la persoanele cu o anumita mutatie genetica. Doua simptome neplacute care afecteaza unii consumatori sunt sughiturile si o senzatie de constrictie in muschii gitului sau inghitirea accidentala a salivei cu cantitati mari de nicotina determinind iritatii gastrice. Poate determina boala gingivala. Tabletele cu nicotina contin o doza din substanta dizolvindu-se incet in gura. Nicotina este absorbita prin mucoasa gurii si intra in vasele de singe. Inhalatorul nicotinic este un dispozitiv folosit pentru a elibera medicatia in corp prin plamini. Spray-uri nazale cu nicotina. Alte medicamente non-nicotinice: Antidepresivele: bupropion este aprobat si marcat sub numele commercial de Zyban. Este contraindicat in epilepsie, convulsii, anorexie/bulimie. Cytisina sau Tabex este un extract de planta folosit inca din 1960 in tarile sovietice. A fost prima medicatie aprobata pentru incetarea fumatului avind putine efecte secundare in doze mici. Vareniclina este un medicament cunoscut drept Chantix sau Champix. Sintetizata ca o imbunatatire a cytisinei aceasta scade urgenta fumatului si reduce simptomele sevrajului.

Substitute ale tigaretelor:Tigara electronica: sub forma unei tigari adevarate pentru a satisfice obiceiurile
tactile ale fumatorului acest dispozitiv contine o baterie reincarcabila si un element de incalzire care vaporizeaza nicotina lichida. Alte metode folosite: - acupunctura - aromaterapia - hipnoza.

Efectele secundare ale incetarii fumatului:Castigul in greutate: persoanele care se opresc din fumat pot
lua in greutat cauzele sunt neclare dar ipotezele cuprind: - fumatul determina supraexpresia genei care stimuleaza lipoliza, astfel incetarea fumatului detemina scaderea lipolizei - fumatul inhiba apetitul - marii fumatori ard pina la 2.000 de calorii pe zi, mai mult decit maninca non-fumatorii cu aceeasi dieta; nicotina creste metabolismul energetic. Depresia: cind persoanele cu istoric de depresie inceteaza fumatul simptomele depresive revin sau apare o noua depresie. Acest efect secundar este mai frecvent la femei.

Beneficiile asupra sanatatii ale incetarii fumatului:- la 20 de minute dupa oprirea fumatului presiunea

singelui si frecventa cardiaca scad - la 12 ore monoxidul de carbon din singe scad la normal - la 3 luni functia circulatorie si cea pulmonara se amelioreaza - la 9 luni riscul de boala coronariana cardiaca este taiat la jumatate - la un an scad tusea si dispneea - la 5 ani riscul de atac cerebral este la fel cu cel al unui nefumator, riscul multor cancere scade deasemeni - la 10 ani riscul de a muri prin cancer de plamini este la jumatate, riscul cancerului de faringe si pancreas scade - la 15 ani riscul de boala coronariana scade la nivelul nefumatorului.