Investind in Africa

Cea mai fierbinte frontiera

Strategii pentru a pune banii la treaba intr-un continent ce evolueaza rapid.

Cand incerci sa mentii o piesa din comertul cu amanuntul in circulatie pe fondul hiperinflatiei, ajuta sa ai o ocupatie secundara. Am avut o afacere care consta in vanzarea pieilor de crocodile firmelor Herms si Gucci pentru pantofi si genti, spune John Koumides, director executive la Innscor, o firma stabilita in capitala Zimbabwe, Harare. Banii obtinuti din acest exotic export au fost un colac de salvare pentru cealalta parte a firmei, inclusiv linia SPAR, cand magazinele din Zimbabwe nu aveau produse pe stoc in anul 2008, din cauza colapsului monetar. Innscor a supravietuit. Ramane un mix greoi de afaceri chiar daca s-a lepadat de intreprinderea cu pielea de crocodile. Dar atrage atentia investitorilor ce cauta sa profite de aparitia unei noi categorii de consumatori africani: actiunile sale au crescut cu pana la 50% in ultimul an. Sprijinul principal al firmei, si partea care atrage cel mai mare interes, este fast-foodul, cu branduri precum Chicken Inn si Pizza Inn. Punctele lor de vanzare s-au raspandit in alte cateva tari africane, precum Nigeria. Pietele de capital ale africii sunt fierbinti, cu investitori atrasi de rata de crestere a PIBului cu 5% mai mare in ultimii trei ani din regiunea sub-Sahara. Pietele principale din Nigeria si Kenya au crescut cu mai mult de 50% in ultimul an (vezi graficul). In ultima

decada, Africa a asigurat cea mai rapida crestere a sase din cele zece economii mondiale. Pana in anul 2020, mai mult de jumatate din gospodariile africane vor avea un venit suficient pentru a irosi o parte din el pe lucruri de care nu au nevoie, conform lui McKinsey, un consultant. In plus, mai mult de jumatate din populatia Africii are sub 20 de ani. In trei decade va avea o populatie capabila de munca mai mare decat China. Dar Africa nu o duce bine la capitolul economii si capital. Asta creaza o nisa pentru investitorii din lumea bogata care cauta o restituire mai buna decat cea pe care o au acasa. Africa de nord, legata de comertul pe Mediterana, este foarte bine dezvoltate si este vazuta de unii ca o oferta separata de investitie. Asa este si Africa de sud, cu cea mai dezvoltata economie a continentului, care are o rata de crestere mai mica decat cea a majoritatii vecinilor sai, consumatori si industrii financiare mai mature. Sursa principala a entuziasmului sunt pietele de frontiera a Africii sub-Sahariene. Aici se afla toata savoarea, spune Thabo Ncalo, care manageriaza un Fond African pentru Stanlib din Johannesburg. Investitori mai mici aflati in cautarea gustului ar putea alege sa mizeze pe un fond mutual sau unul dintre fondurile de schimb si comert care traseaza mecanic un exponent al burselor bazate pe piata de frontiera. Managerii fondurilor sunt constienti de problemele lichiditatilor care au fortat inchiderea fondului New Star Africa in 2009, la mai putin de un an dupa lansarea sa. Dintre cele 200 de actiuni listate pe piata de actiuni a Nigeriei, cea mai mare piata de frontiera din Africa sub-Sahariana, probabil doua duzini au suficiente lichiditati incat sa ii faca pe managerii fondurilor mutual sa se simta cu adevarat in siguranta. O mana de firme mari consumatoare care au fost in Nigeria pentru mult timp, precum Unilever si Nestl, sunt listate local si sunt placate de investitorii straini. UAC, o companie de mancare cu interese in vopsele si proprietati, este o favorite locala si si-a dublat valoarea in ultimul an. Rulourile sale cu carnati, Gala, sunt o gustare populara, iar firma este partenerul local al francizelor de fast-food ale Innscor. Companiile producatoare de bere sunt o alta metoda de a castiga expunere la consumatorii africani. Berariile nigeriene produc Star Lager si Legend Extra, beri tari pentru cei care sunt de parere ca berii Guiness ii lipseste gustul puternic. Berariile estafricane, prezente in Nairobi si pe jumatate detinute de Diageo, prezinta un interes

similar. Pietele combinate in Kenya, Uganda si Tanzania, numara in jur de 120m de oameni, nu cu mult mai putin fata de piata din Nigeria, cu 167m. In spatele Nigeriei si Kenyei se afla un deal mare de lichiditati, spune Andrew Brudenell, care detine un fond de frontiera pentru HSBC. Urmatorul mare schimb este in Zimbabwe. Actiuni mai mari pot fi greu de cumparat si de vandut intr-o anumita zi. PZ Cussons Nigeria, o ramura a firmei din Manchester bazata pe sapunul Imperial Leather are o cifra de afaceri zilnica in actiunile sale de $220,000, observa domnul Brudenell. Dar lasand deoparte marile blocuri de actiuni care mai schimba ocazional proprietarul, actiunile genereaza $73,000 pe zi. O cale de a evita deficitul de lichiditati este cumpararea companiilor care au majoritatea bunurilor si castigurilor in Africa, dar sunt inregistrate in alta parte. Unele firme de minerit inregistrate in Londra si Toronto au majoritatea bunurilor in Africa. Problema cu aceste actiuni este ca sunt mai degraba un risc in ceea ce priveste materiile prime si priceperea unei echipe de geologisti, decat un pariu pe o poveste mai mare despre economia in curs de dezvoltare a Africii. Din aceasta cauza, unele fonduri mutuale prefer actiuni ca MTN, o firma de telefonie mobile din Africa de sud care produce majoritatea banilor in restul Africii. Shoprite, cel mai mare vanzator cu amanuntul din Africa de sud, se dezvolta peste granitele de acasa, iar in cativa ani se va putea probabil califica drept o investite de frontiera. O grija a eventualilor investitori ar putea fi faptul ca fondurile mutuale merg doar cu lichiditati chiar si cele care par scumpe - si au de pierdut in afaceri mici, locale, precum lanturile mici de magazine, care s-ar putea transforma in giganti regionali. Conducta public-capital Cativa investitori se tem ca aprovizionarea cu capital proapat ar putea da gres in a tine ritmul cu cererea cumparatorilor din tarile bogate. Afacerile detinute de familii sunt rar dispuse sa cedeze controlul prin vinderea actiunilor. O cale de privatizare in Rwanda, care a pornit cu vanzarea celei mai mari banci a tarii, si-a pierdut avantul. Totusi, cererea isi creaza de obicei propria aprovizionare. Nu poti pune intotdeauna multi bani in lucru foarte repede, spune Clifford Sacks, directorul executive al Reinassance Capital din Africa. Dar investitorii rabdatori pot beneficia de pe urma evenimentelor cu lichiditati, unde se ofera brusc foarte multe actiuni. Ecobank, o banca cu sediul in Togo, a castigat $250m anul trecut de la PIC, fondul de pensii al angajatilor la stat din Africa de sud, pentru a cumpara Oceanic Bank, un creditor din Nigeria. Si mai mult, pentru ca lichiditatile sunt pretuite, o afacere de familie ar putea fi convinsa sa vanda multe actiuni pentru a atrage investitori straini. In acest process ii va creste valoarea capitalului propriu ramas. Pretul trebuie luat intotdeauna in considerare.

Proprietarul unei afaceri de consum ar fi foarte ezitant in a lista la preturile din 2009. Dar daca raliul in actiuni continua, o izbucnire de IPO-uri ar trebui sa urmeze. Noi probleme tind sa apara in aceste trei stagii. Bancile sunt printre primele firme care listeaza. Apoi urmeaza firmele de telecomunicare, berariile si companiile producatoare de ciment, care au nevoie sa cheltuiasca mult capital pentru a-si sustine cresterea. Dangote Cement, o firma nigeriana mare, vrea sa listeze o mare parte din actiunile sale in Londra. Actiunile pentru ciment sunt o cale pentru investitorii mici de a se expune la proiecte de infrastructura care sunt finantate de banci private de dezvoltate. Un al treilea nivel include afaceri de consum in Nigeria, companii de proprietati in Kenya si firme legate de descoperirile recente de petrol si gaze din Africa de est. Cateva IPO-uri mai mari din Africa ar putea creste universul actiunilor. Dar multi oameni cred ca oportunitatea reala consta in capital privat, care poate depinde de afaceri in timp ce acestea cresc. Barbarii ureaza bun venit Capitalul privat in Africa este diferent de echivalentul sau in America si Europa. Un acord tipic lumii bogate ar include o firma matura, dar amortita, care este achizitionata si incarcata de datorii pentru a creste returnarile proprietarilor capitalului. In Africa, returnarile vin de la cresterea veniturilor si cresterile eficiente, nu de la ingineria financiara, spune Runa Alam, seful Development Partners International, o firma cu capital privat specializata in Africa. Atat expertiza, cat si capitalul sunt asigurate. Firmele unei singure tari sunt adesea transformate in unele regionale. Celtel, o companie de telefonie mobila infiintata de un antreprenor britanic-sudanez, Mo Ibrahim, este o poveste de success al unei firme cu capital privat. Celtel a fost vanduta la Zain, o companie din Orientul Mijlociu (acum apartinand lui Bharti Airtel din India). Asemenea vanzari sunt o sursa de regret pentru investitorii publici infometati de actiuni mari de cumparat. In timp ce actiunile Africii cresc, la fel si evaluarile, firmele cu capital privat se vor orienta din ce in ce mai mult catre pietele publice pentru a-si lansa investitiile. In noiembrie, Actis, un fond britanic cu capital privat, si-a redus miza in Umeme, o companie de electricitate cumparata de la guvernul din Uganda in 2005. A facut acest lucru prin prima lista din Uganda si Kenya, unde lichiditatile sunt mai mari. Investitorii din Africa cumpara o poveste de ansamblu a progresului catre o economie formala si regulata cu politici stabile, cu domnia legilor, banci centrale independente si reguli contabile stricte. Aceasta perspectiva este mai promitatoare decat a fost vreodata. Nimeni nu poate garanta ca in viitor se va progresa in linie dreapta, dar avand

in vedere problemele din zone mari ale lumii bogate, multi vor simti ca este mult mai mult de castigat decat de pierdut.
Din editia printata: Finante si economie

http://www.economist.com/news/finance-and-economics/21575769strategies-putting-money-work-fast-growing-continent-hottest

Butufei Teodora, grupa 1, seria 1, anul I, LMA engleza-germana.