MEDICATIA IMUNOSUPRESIVA SI CITOSTATICA Actioneaza inhiband sinteza anticorpilor si formarea limfocitelor. Inhiba deci procesele imunologice.

in realitate, terapia imunosupresiva este o imunodepresie. Medicamentele cele mai utilizate sunt: 1, Medicamente imunosupresive sunt folosite pentru efectele antineoplazice, imunosupresive si imunodeprimante a) Azatioprina (Imuran, Imurel) in doze de 2,5 - 5 mg/kg/corp. Asocierea cu prednison sau ACTH (Synachten) duce la scaderea dozelor pentru ambele droguri b) Azatioprina, c) Ciclofosfamida (Endoxan), d) Metotrexat, e) Clorambucil, etc, 2, Terapia prin anticorpi specifici. Se realizeaza prin: - administrarea pasiva de anticorpi, pentru prevenirea izoimunizarii Rh, prin imunoglobulina umana specifica anti D; - seruri si globulina antilimfocitara, care sunt agentii imunosupresivi cei mai puternici, cunoscuti pana in prezent. Utilizarea lor in transplantele de organe este principala intrebuintare, dar sunt folosite si in diferite boli autoimune. 3. Corticoterapia isi exercita efectul imunosupresor numai daca este in cantitate mare. Scade limfocitele si diminua productia de autoanticorpi si celule specific sensibilizate. Dozele mari de Prednison (60-100 mg si chiar mai mult), sunt folosite in terapie de scurta durata deoarece produc efecte secundare. Dozele medii (60 mg/zi) nu au efect imunosupresiv, dar produc frecvent remisiuni spectaculoase in boli cu componenta autoimuna Corticoterapia este foarte utila si in astmul bronsic, febra fanului, rinita alergica, etc, 4. Radioterapia a fost primul mijloc imunosupresiv utilizat. in prezent are indicatii limitate. Se recomanda utilizarea radioterapiei cu 24 h inainte de transplantare. Actioneaza asupra limfocitelor mici, precum si asupra macrofagelor.