III.

Poezia paoptist
1.Reprezentanti pasoptisti Pasoptistii sunt scriitori de o extraordinara disponibilitate,care s-au exercitat fiecare in mai multe domenii,in mai multe genuri si specii,in diferite tipuri de scriitura. Scriitorii generatiei pasoptiste au cultivat teme si motive romantice, au ales istoria ca sursa de inspiratie pentru o lirica a patriotismului ardent si natura-coordonata a sufletului romnesc, au valorificat literatura populara si mitologiile orientale. fantezia creatoare, libertatea de creatie, aspiratia spre absolut, spiritul rebel si contestar sunt doar cateva trasaturi ale scriitorilor pasoptisti. Heliade Radulescu e poet,prozator,lingvist,gazetar,traducator,Negruzzi scrie nuvele,teatru,poeme erotice,epistole,Alexandrescu e poet liric,dar si fabulist si poet satiric fara a ocoli posibilitatile memorialului de calatorie.Russo scrie un poemin proza,,Cantarea Romaniei dar si teatru ,amintiri, cugetari,articoloe,,sociologice.Kogalniceanu incearca romanul,fizologia,studiul iistoric,face traduceri,adaptari,este unu dintre pionierii discursului politic etc. Vasile Crlova(1809-1831) -este primul nostru poet modern,ca sensibilitate si expresie,este autorul a doar cinci poezii,reprezentative insa ca tematica pentru pasoptism(in cazul sau,poezia pasotrala de factura neoclasica si cea preromantica a ruinelor),relatia cu Dumnezeu ,exaltarea spiritului national sub forma armatei,introspectia melancolica,elegiatic. Andrei Mureanu(1816-1863) -a publicat un singur volum de verusri(Din poeziile lui Andrei Mureanu) si are ghinionul dupa G.Clinescu ,ca marsul revolutional de 1848(actualmente imnul national),pus pe muzica lui Anton Pan,sa-i eclipseze restul operei. Poezia Un rasunet este construita si se dezvolata in jurul topos-ului deteptarii,la fel ca si in cazult lui Alecsandri in Deteptarea Romniei.Tonul profetic pe alocuri bombastic,inete la deteptarea spiritului naional vzut ca renasterea a poporului aflat intr-un moment decisiv al istorie sale.elul suprem ca i al altor poei majori ardeleni e libertatea impletita cu ideea de amancipare nationala

Ion Heliade Radulescu (n. 6 ianuarie 1802-d. 27 aprilie 1872) P e r so n al i ta te e n c i c l o p e d i c a a c u l tu r i i s i a l i te r a tu r i i romane din epoca pasoptista,indrumator si sef de scoalaliterara prin revista Curierul romanesc ,aparuta in 1829,prin care sustine creatia literara nationala si valorile autentice. Ca toti scriitorii epocii,se afla sub dubla influenta literara,clasica si romantica.Pa r ti c i pa l a p r e g at i r e a Re vo l u t i e i d e l a 1 8 48 r e d ac te a za proclamatia ce s-a citit la Izlaz, e membru al guvernului provizoriu si e silit a se expatria, traind 10 ani departe de tara la Paris, Constantinopol si Insula Chios. Abia n 1859 se napoiaza din exil. Este un militant pentru drepturile omului fiind insa adeptul actiunilor moderate de acest gen fiind impotriva revolutionarilor ultranationalisti.H e l i ad e do m i n a o j u m a ta te d e se c o l d e po e z i e r o m n e a sc a. si face planuri mari, dar nu le duce la ndeplinire. ncearca toate speciile genului liric, nsa productiile literare sunt inegale: unele excelente, altele slabe, lipsite de culoare. S - a do ve di t n ze st r a t pe n t r u po e z i a sa t i r i c a s i fa bu l a s i n proza, unde are talent, se distinge spiritul sau satiric. Cea mai importanta opera este ,, Echilibru ntre antiteze,prima schita romneasca a unui sistem filosofic. Heliade Radulescu nu numai c a ncurajat si suinut literature unei generatii de primi romantici ,a fost el nsui autorul unor valoroase opere,pe care istoria literaturii romne le-a retinut ca atare.Desi educat n spiritual poeticilor clasice si desi a cultivat specii consecrate prin subiecte ,procedee gust si temperament ,el este unul dintre primii nostril romantici. S-a remarcat ca autor al unor versuri elegiace(Elegie I si alte texte intitulate elegii,Dragele mele umbre etc.),de meditatie asupra conditiei umane (Serafimul si Heruvimul Visul) sau asupra conditiei poetului(La moartea lui Crlova,La un poet exilat). A lasat neteminat un proiect de epopee umanitara,ascutit spirit polemic(Ingratul,Cantecul ursului, Figaro si Don Pascale etc),din opera romantica nu trebuie uitata nici epopeea neterminata Mihaida. I.Heliada Radulescu a fost unul dintre primii nostril teoreticieni literari, Desi nu a avut o viziune intru totul originala totusi pentru epoca sa interesul acordat elucidarii unor chestiuni literare i-a conferit rolul de intrumator.Regulile sau Gramatica poezii(1831) prezentau cateva din notiunile fundamentale de poetica ,in Despre versificatie(1838) autorul aborda pentru prima data la noi,mai pe larg cateva problem de tehnica a versului .Ideile sale in domeniul teoriei literare au fost insa concentrate in Curs intreg de poezie generala (1868) prin care a orientat o intreaga generatie de poeti.

In 1828 publica Gramtica romneasc ,moment de referinta in istoria filologiei romnesti,Autorul,unul din creatorii terminologiei gramaticale a sustinu idei valoroase cum ar fi:necesitatea unei limbi literare,aceeasi pentru toti romanii,simplificarea alfabetului chirilic si chiar inlocuirea lui cu cel latin ,dar a comis is erori.Asa fost italientismul, promovat mai ales dupa publicarea in 1840 a lucrarii sale Paralelism intre limba romana si italiana.Intrucat I se parea ca aceasta limba romanica este cea mai aproape de radacina latina ,recomanda imprumuturi italine care sa inlocuiasca cuvintele neormanice din limba noastra. Zburtorul poezia epico-lirica pasoptistapoemul I . H . Ra du l e sc u a f o s t fa r a i n do i al a. du pa D i m i t r i e Cantemir a doua mare personalitate a literaturii romane , scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfasurat in viata si in arta, inzestrat cu mari insusiri si cu tot atatea cusururi (G. Calinescu) P o e m u l Z b u r a t o r u l a a p a r u t i n Curierul romanesc(1844), gazeta condusa de el si este considerata capodopera creatiei lirice a lui I.H.Radulescu. Titlul poeziei ilustreaza mitul folcloric al zburatorului, exprimand artistic starea de criza erotica a tinerelor fete la varsta adolescentei , care simt sentimentul de dragoste pentru prima oara si de aceea nu-l recunosc, el manifestandu-se ca o boala. Incipitul este reprezentat de motivul poetic al suferintei din dragoste,realizat prin adresarea directa a fetei: Vezi,mama,ce ma doare. Poezia este structurata in trei secvente poetice, fiecare dintre ele constituindu-se intr-o ide lirica: instalarea sentimentului erotic, tabloul rustic al inserarii construit ca un pastel si ilustrarea mitului zburatorulu S e c ve n t a i n ta i e st e r e a l i z at a su b f o r m a u n u i monolog liric al fetei care-i descrie mamei ,prin adresare directa-senzatiile si trairile pe care le simte intens si care ii sunt total necunoscute.Fiorul emotional trait pentru prima oara sugereaza puritatea sentimentului de dragoste,fata este derutata,bulversata de senzatiile contradictorii,aflate in antiteza S e c ve n t a a do u a i n c e pe c u o s tr o f a de l e g a tu r a i n tr e monologul liric al fetei si tabloul descriptiv care constituie un pastel.In aceasta strofa narativa,eulliric devine personaj,manifestand sentimentul de compasiune pentru fata ,care nu mai este un simbol, ci capata identitate si nume: Florica. Secventa a treia ilustreaza mitul zburatorului,imaginat ca un fulger neasteptat-lumina iute ca fulger trecatoare -,interogatiile sugerand si aici noutatea fiorului sentimentului de dragoste de care se simte cuprinsa Florica. Credinta populara in zburator,care apare ca o fiinta supranaturala cu o infatisare stralucitoare dar cu simtire rece,fara sange in slabele lui vine, este ca acesta chinuie visele tinerelor fete,de aceea trebuie sa fuga fata mare de focul de iubit!

 Ultima strofa este moralizatoare,prin glasul bunicii exprimandu-se credinta stramoseasca a pericolului pe care-l reprezinta dragostea patimasa.Sa fuga fata mare de focul de iubit! Mitul zburatorului Mitul zburatorului, unul dintre cele patru mituri fundament ale ale poporului roman,dupa cum spunea critical G. Calinescu, este unul universal: toate literaturile lumii contin referinte la fapturi celeste care descend pentru scurt timp pe pamant,unde transforma radical viata fiecarui om intalnit in cale.G. Calinescu explica semnificatia zburatorului ca pe o criza erotica adolescentina,ca pe un fior ce ia nastere in sufletul tinerelor fete,adolescentelor,din nevoie acestora de a se indragosti pur si simplu,nu neaparat de un flacau anume:Fata in criza de pubertata e doborata de o boala necunoscuta,explicabila mitologic si curabila magic.Mitul zburatorului mai este numit simitul puberal,deoarece fiorul dragostei apare brusc si este cu totul necunoscut fetelor aflate la varsta pubertatii.Zburatorul este demonul, ingerul cazut care si- a pierdut aripile,un ange dechu, tema literara de mai mare circulatie.

Vasile Alecsandri Din 1842 dateaz importanta sa cltorie n munii Moldovei, n urma creia descoper valoarea artistic a poeziei populare. Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacau d. 22 august 1890, Mircesti, judetul Iasi) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn, membru fondator al Academiei Romane, creator al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n Romnia, personalitate marcant a Moldovei i apoi a Romniei dea lungul ntregului secol al XIX-lea. n anul 1834, mpreun cu ali tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn Al.I. Cuza i pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde i-a dat bacalaureatul n anul 1835. n 1837 s-a pregtit pentru un bacalaureat n tiine, urmnd cursurile Facultii de Inginerie, pe care nu a termi n 1840, mpreun cu Mihail Koglniceanu i Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iai i i-a nceput activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. Opera sa dramatic nsumeaz circa 2000 de pagini, rmnnd cel mai rezistent compartiment al activitii sale literare i va constitui baza solid pe care se va dezvolta dramaturgia romneasc n principalele sale direcii tehnice: comedia strin i drama istoric. n noiembrie

s-a jucat Farmazonul din Hrlu, iar n februarie 1841, Cinovnicul i modista, ambele preluate dup piese strine. Poezii n limba romn pe care le va grupa mai trziu n ciclul Doine i care sunt foarte strns legate de modelul popular din care au luat natere. A fost unul dintre fruntaii micrii revoluionare din Moldova, redactnd mpreun cu Koglniceanu i C. Negri Dorinele partidei naionale din Moldova, principalul manifest al revoluionarilor moldoveni. In Alecsandri vibreaz toat inima, toat micarea compatrioilor si, ct s-a putut ntrupa intr-o form poetic n starea relativ a poporului nostru de astzi. Farmecul limbii romne n poezia popular el ni l-a deschis; iubirea omeneasc i dorul de patrie n limitele celor mai muli dintre noi el l-a ntrupat;frumuseea proprie a pmntului natal i a aerului nostru el a descris-o;[...] cnd societatea mai cult a putut avea un teatru n Iai i Bucureti, el a rspuns la aceast dorin, scriindu-i comedii i drame; cnd a fost chemat poporul s-i jertfeasc viaa n rzboiul din urm, el a nclzit ostaii notri cu raza poeziei. (Titu Maiorescu,1886);

2. Poezia Pasoptista Perioada premergtoare revoluiei de la 1848 a nsemnat inceputul poeziei noastre romantice. Poezia paoptista pune bazele liricii moderne romneti. Ea rspunde, n general, direciilor i principiilor formulate de Mihail Koglniceanu n articolul Introducie din primul numr al revistei Dacia literar, n sensul c este o poezie social, adaptat la momentul istoric si chiar politic, conform cu idealurile de libertate i unire ce animau sufletele romnilor de pretutindeni. Acum se afirma cu putere spiritul naional, ncrederea n valorile tradiionale, populare, n istoria, natura i folclorul romnesc, care devin acum, alturi de evenimentele social-politice ale momentului,teme,predilecte,ale,poetilor. Ceea ce i unete pe scriitorii paoptiti este militantismul regsit n creaiile literare, care se constituie n adevarate manifeste pentru mplinirea unitii i independenii

naionale,pentru,dreptate,social. Se dezvolt astfel o poezie retoric, declamativ, grandilocvent, cu exprimare direct a ideilor i sentimentelor, ntr-un stil avntat; cu un limbaj adecvat nelegerii de ctre marea mas de cititori, n care teme vechi precum iubirea, destinul, fericirea, moartea etc. se completeaz cu mediatia asupra locului omului n istorie, cu motivul contiinei sociale, al luptei, al creatorului-bard, al ruinelor,al mormintelor, al revoluiei etc. Satirizarea viciilor ,ornduirii feudale i evocarea realitilor sociale constituie o alt caracteristic a literaturii paoptiste, scriitorii ironiznd cu severitate moravurile societii,condamnnd cu fermitate abuzurile si nedreptile manifestate n epoc. Se manifest, n ansamblu, dou tendine de ordin cultural i literar: deschiderea spre cultur i literatura lumii, alturi de revenirea spre valorile morale i artistice ale spiritualitii romneti. Scriitorii devin contieni c literatura i cultura romn pot intra n universalitate doar prin valorificarea specificului nostru naional, a surselor tematice si de exprimare pe care le ofer folclorul i istoria naionala. Din punct de vedere compoziional, operele scriitorilor paoptiti mpletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat si o mare varietate de specii literare. Ideea naional poate fi considerat nucleul tematic al poeziei paoptiste, nuanat sub forma ataamentului la valorile poporului,ale pmntului i ale tradiiilor romneti (Gh. Asachi, La patrie, C.Bolliac, O diminea de Caraiman, I.Heliade-Rdulescu, Zburtorul), a elogiului realizrilor poporului (Gh. Asachi, La introducerea limbii naionale n public nvtur, C.Bolliac, La cea nti corabie romneasc), a prezentrii trecutului ca model pentru prezent (Gr. Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia, I.Heliade-Rdulescu O noapte pe ruinele Targovistei) Un loc aparte n valorificarea tematicii istorice l ocup balada, o mpletire de elemente epice, lirice i dramatice, poate cea mai complex specie a a momentului, n care, sintetiznd, patetismul cu patriotismul i cu valorile morale, poeii devin cntrei ai trecutului glorios ( D.Bolintineanu, Muma lui tefan cel Mare,Gh.Asachi,Dochia i Traian). Un alt pilon tematic l reprezint critica societii contemporane, sub forma satirei

( Gh. Alexandrescu, Satira.Duhului meu, Gh. Asachi, Soie de mod) i a fabulei (Gr. Alexandrescu, Cinele i celul, Gh. Asachi, Musca i carul) Iau avnt lirica filozofic ( I.Heliade-Rdulescu, Visul, D.Bolintineanu, Scopul omului), cea religioas ( I.Heliade Rdulescu, Cntarea dimineii, Gr. Alexandrescu, Candela) i cea erotic ( Gh. Asachi, Dorul, Gr. Alexandrescu,Ateptarea, D.Bolintineanu, O fat pe patul mortii) Se afirm artistul-cetean, exponent al contiinei colective, aa cum se observ n poezia Un rsunet a lui Andrei Mureanu sau Anul 1840 a lui Gr. Alexandrescu Al. Russo inaugureaz n literatura romn poemul n proz. Acesta se adreseaza generaiei sale, pentru a atrage atenia asupra meleagurilor patriei, asocind frumuseile naturii mrturiilor unei istorii strvechi. Pentru a comunica dinamismul istoriei, pe de o parte, i pentru a prezenta aspectele fundamentale ale unei epoci pline de nelinite, zbucium si mreie, pe de alt parte, poeii i-au ales drept modalitate de expresie artistic legenda specie literar plin de patos i de evocare. Legendele lui I. Neculce (publicate n O sam de cuvinte), reprezint punctul de pornire a numeroaselor lucrri ce aparin epocii i tematicii paoptiste.Legendele lui V. Alecsandri, ca i cele ale lui D. Bolintineanu, exprimau n mod vdit sentimentul naional i, concomitent, purtau pecetea unei creaii artistice, la baza creia stau studierea i valorificarea istoriei,si a folclorului Dramaturgia este reprezentat de Vasile Alecsandri, prin Iorgu de la Sadagura, scriitorul ironiznd tendina de a imita Occidentul n ciclul Chiritelor, n care micul provincial este satirizat ntr-o manier ce-l precede pe Caragiale, sau prin Despot-Vod, o dram istoric. In general, ncercrile dramatice ale epocii (multe dintre ele rmase nepublicate, dar i cele ale lui N. Istrati, Al. Pelimon, C. Halepliu, I. Dumitrescu, G. Baronzi, V. Maniu, Al. Deparateanu, C. D. Aricescu, chiar i cele ale lui D. Bolintineanu etc.) sunt putin valoroase din punct de vedere artistic, dar ele prezint interes pentru

istoria constituirii acestui gen n literatura romn i au meritul de a fi veritabile documente si marturii ale vremurilor trecute.

Observm astfel c poezia paoptist cultiv specii lirice i epice. n unele opere se mbin trsturi ale mai multor specii. Poezia liric: pastelul (Vasile Crlova, nserare, Ruinurile Trgovitii, Vasile Alecsandri, Pasteluri), idila (Vasile Alecsandri, Rodica), elegia (Vasile Crlova, Pstorul ntristat, Dimitrie Bolintineanu, O fat tnr pe patul morii, Vasile Alecsandri, Stelua), meditaia (Grigore Alexandrescu, Meditaie, Umbra lui Mircea. La Cozia, Anul 1848, Ion Heliade-Rdulescu, Visul, O noapte pe ruinele TrgoiHte), oda i imnul (Vasile Crlova, Marul otirii romane, Vasile Alecsandri, Od ostailor romani, Hora Unirii, Deteptarea Romniei, Andrei Mureanu, Un rsunet), satira i epistola (Grigore Alexandrescu, Satir, Duhului meu, Vasile Alecsandri, Epistol generalului Florescu). Poezia epic: balada de inspiraie folcloric (Ion Heliade-Rdulescu, Zburtorul), balada istoric (Dimitrie Bolintineanu, Muma lui tefan cel Mare, Mircea i solii), poemul (Vasile Alecsandri, Dumbrava Roie, Dan, cpitan de plai), legenda (Vasile Alecsandri, Legenda ciocrliei, Legenda rndunici), fabula (Alexandru Donici, Fabule, Grigore Alexandrescu, Fabule), snoava n versuri (Anton Pann, Povestea vorbei), epopeea (Ion Heliade-Rdulescu, Anatolida, Mihaida, Dimitrie Bolintineanu, Traianida) Scriitorii paoptiti au avut vocaia nceputurilor i, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitur. Paoptismul literar s-a manifestat ntr-o juxtapunere de curente literare, directii estetice si stiluri, coexistnd laolalt elemente iluminite cu cele de neoclasicism, umanism, realism, mesianism utopic i naional, toate in formele romantismului, ce ncepuse deja a se afirma ca un curent literar modern, n descendena celui francez.

Faptul c literatura romna a pit pe calea europenizrii cu ntrziere a exercitat o influen vdit asupra ritmului de dezvoltare i asupra cutrilor ei ideatico-artistice. Orientarea spre nnoiri radicale, tendina de sincronizare la toate nivelurile cu rile dezvoltate din punct de vedere economic i cultural constituie caracteristica principal a paoptismului. Invmntul, presa, teatrul, literatura, tiinele cunosc o dezvoltare fr precedent.Iau fiin societi culturale i tiinifice, ,crete numrul revistelor i al altor periodice,al crilor tiprite n tiraje mari, se formeaz un public cititor, se organizeaz biblioteci de literatur beletristic,se infiineaz o via artistic specific romneasc, bazat pe tradiia popular, ia amploare micarea de culturalizare a maselor. Per ansamblu, literatura paoptist s-a dovedit a fi democratic, naional, educativ, ea avnd i dificila sarcin de a forma un public, de a-l modela conform idealurilor social-politice ale momentului. n numele aceleiai specificiti naionale, s-a dus btlia pentru o limb unitar, cu contiin clar c existena acesteia e o condiie pentru pstrarea identitii naionale.Scriitorii de seam au aprat principiul fonetic n ortografie i,pronunndu-se n problema neologismelor, au adoptat principiul mprumutului moderat,n limitele necesitilor impuse de dinamica social i cultural Doctrina literar, cta a fost, a avut un caracter hibrid, ecletic,dar asta nu i-a impiedicat pe scriitori s aspire,conform personalitii fiecruia,la un frumos etern, la totalitate i determinare, cu convingerea c realitatea are un sens unic, care se cere descoperit prin cuvnt.