Expertize Contabile 1. Ce conine un Raport de expertiz calificat?

Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii. In prezentarea declaratiilor personale in raportul de expertiza contabila, expertii contabili trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile libere, in special celor privind confidentialitatea. Continutul si intinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila tin de rationamentul personal al expertilor contabili. Aceste consideratii trebuie limitate la strictul necesar impus de lege in cazul expertizelor contabile judiciare si pot fi mai extinse in cadzul expertizelor contabile extrajudiciare. Pentru a asigura raportului de expertiza o tinuta corespunzatoare trebuie respectate unele conditii referitoare la stil si continut. Astfel, raportul de expertiza trebuie sa fie clar si concis, fara formulari si termini echivoci; nu se vor face trimiteri la lucrati in afara dosarului. Se vor utiliza pe cat posibil fraze scurte, dese si clare. Termenii tehnici, greu accesibili se vor explica in paranteza pentru a usura intelegerea concluziilor. Raportul de expertiza nu trebuie sa contina pareri personale in legatura cu diferitele acte normative sau cu dispozitiile legale ale unor organe administrative. Aceasta nu inseamna ca expertul nu este liber in formarea opiniei sale. 2. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? (13). Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare? Modul de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile intra in zona confidentialitatii: a) In cazul expertizelor contabile judiciare, atat expertii contabili, numiti din oficiu cat si la recomandarea partilor sunt obilgati sa depuna raportul de expertiza contabila, la organul juduciar care a dispus expertiza contabila, unde toti cei interesati, inculsiv partile implicate in proces pot sa-l consulte. Expertul este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata. Pe cale implicita rezulta ca expertiza contabila trebuie depusa la instanta de judecata care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceasta procedura se evita comunicarea preferentiala a contunutului si concluziilor expertixelor contabile judiciare catre unii utilizatori ai acestora. b) In cazul expertizelor contabile extrajudiciare locul si data depunerii lucrarii trebuie sa rezulte din contractul incheiat intre solicitant si expert. Daca locul depunerii expertizei extrajudiciare nu rezulta cu claritate din contract, aceasta trebuie sa fie registratura generala de la sediul solicitantului. Nerespectarea procedurilor de comunicare a continutului si concluziilor expertizelor contabile, constituie o incalcare a obligatiilor expertului contabil privind secretul si confidentialitatea in expertiza contabila, si poate atrage dupa sine raspunderea deisciplinara, civila, si/sau penala a expertului contabil dupa caz.

Expertizele contabile judiciare sunt reglementate de codul de procedura civila, codul de procedura penale, si alte legi speciale. Expertizele contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unu proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar. 3. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat? Mentinerea calitatii de expert contabil si contabil autorizat se realizeaza prin nscrierea n Tabloul Corpului si obtinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importanta deosebita o reprezinta mentinerea competentei profesionale printr-un program de dezvoltare profesionala adecvat, respectnd Norma profesionala nr. 38 si Programul National de Dezvoltare Profesionala Continua elaborate de CECCAR n conformitate cu Standardul International de Educatie IES7 emis de IFAC. Norma Profesionala nr. 38 este stabilita n baza Standardului International de Educatie IES 7 , emis de Federatia Internationala a Contabililor , care prevede ca institutele membre trebuie sa implementeze o cerinta de Dezvoltare Profesionala Continua CPD ca o componenta integrala a statutului pe care profesionistul contabil n detine n economie si societate. Conceptul de Dezvoltare Profesionala Continua ca extensie a procesului educational, poate fi definit ca fiind o activitate de nvatare relevanta, verificabila si masurabila; notiunea este asociata procesului de nvatare pe viata. Procesul nvatarii pe viata ncepe devreme si continua cu programul educational privind calificarea profesionala si cu programele de dezvoltare profesionala pe parcursul ntregii cariere, al caror obiectiv fundamental consta n extinderea cunostintelor, abilitatilor, eticii si valorilor profesionale. Prin activitati de nvatare se ntelege: participarea la cursuri, seminarii, conferinte; module de autonvatare sau instruiri organizate la locul de munca; lucrari profesionale sau cu caracter academic, publicate; lucrari profesionale sau cu caracter academic, publicate; participarea si munca depusa n cadrul comitetelor si comisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui curs n domenii legate de responsabilitatile profesionale; studii formale legate de responsabilitatile profesionale; participarea ca vorbitor la conferinte sau discutii de grup; scrierea de articole, lucrari, carti; cercetari, inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea n cadrul atributiilor profesionale; reexaminarea profesionala sau testarea formala. Potrivit principiului fundamental al Competentei Profesionale, prevazut n Codul Etic National al Profesionistilor Contabili, expertul contabil are datoria continua de a mentine cunostintele si competentele profesionale la nivelul cerut, astfel nct, sa se asigure ca utilizatorii primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe progresele curente nregistrate n practica si promovate n legislatie. Caracteristicile unui mediu profesional aflat ntr-o permanenta schimbare transfera particularitati si asupra activitatii expertului contabil, acesta fiind expus unor provocari profesionale fara precedent. n timp ce exigentele lucrarilor de expertiza contabila au cunoscut o evolutie ascendenta, beneficiarii lucrarilor manifesta asteptari nalte, generatoare de competitii care consolideaza rolul si responsabilitatea expertilor

contabili, determinnd organismele profesionale care gestioneaza profesia contabila sa revizuiasca periodic politicile de dezvoltare profesionala continua. Nevoia de informare si de nvatare poate fi produsul consultarilor expertilor contabili cu mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Masurarea activitatii de nvatare poate fi exprimata n termeni de efort, n timp cheltuit sau n printr-o metoda de evaluare valida destinata masurarii competentei atinse sau dezvoltate, de catre o sursa competenta. Competenta expertului contabil n cazul unei misiuni de expertiza contabila este o necesitate generata de factori precum: a. Obligatia etica a expertului contabil de a fi impartial fata de oricare dintre parti si abilitatea de a-si exercita responsabilitatea n mod profesional; b. Orice abatere de la principiul competentei profesionale produce consecinte nefavorabile asupra reputatiei profesiei n integritatea sa. c. Cauzele aflate n diferite stadii de cercetare sunt extrem de complexe si prezinta particularitati de la o situatie la alta, neputndu-se generaliza abordari , constatari sau concluzii. d. Dispunerea unei expertize contabile de catre Organele abilitate se bazeaza ntr-o masura ridicata pe moralitatea profesionala si competenta expertului contabil. Exista 3 modalitati de abordare a posibilitatilor de mentinere a competentelor profesionale: M1) Abordarea bazata pe informatii din exterior , prin stabilirea unei anumite cantitati de elemente ce trebuie nvatate, car este considerata corespunzatoare pentru dezvoltarea si mentinerea competentei. Dovezile de verificare ntr-o asemenea abordare sunt valabile pentru profesionistii contabili angajati si constau n: materiale de predare; catalog de prezenta; formulare de nregistrare; evaluari independente care sa demonstreze ca o activitate de nvatare a avut loc; confirmarea participarii din partea unui instructor , tutore sau alt organism profesional; confirmarea participarii ntr-un program intern din partea unui angajator. M2) Abordarea bazata pe informatii din interior, potrivit careia profesionistilor contabili li se cere sa demonstreze , prin intermediul rezultatelor, ca dezvolta si mentin competenta profesionala. Dovezile de verificare n aceasta abordare sunt valabile pentru profesionistii contabili membrii ai CECCAR si constau n: verificarea nvatarii obtinute, evaluarea materialelor scrise sau publicate, evaluari ale rezultatelor nvatarii, publicarea unui articol profesional sau a rezultatelor unui proiect de cercetari, reexaminarea periodica, specializari sau alte calificari, inspectii ale practicii independente, evaluari facute de alte corpuri profesionale din care mai face parte profesionistul contabil.

M3) Abordarea combinata , prin care se mbina n mod efectiv si eficient informatiile primite prin cele doua modalitati de abordare de mai sus, se fixeaza cantitatile de elemente de nvatat cerute si se masoara rezultatele obtinute. Cerintele de dezvoltare profesionala reglementate prin Norma profesionala nr. 38 se bazeaza pe o abordare combinata a sistemului de informatii provenite din interior si din exterior, pe baza hartilor de competenta si a planurilor de nvatare ce se revizuiesc periodic. Obiectivul consta n actualizarea cunostintelor si omogenizarea comportamentului profesional al expertilor contabili 4. Enumerai destinatarii expertizelor contabile? Destinatarii expertizelor contabile sunt persoanele fizice si juridice care le solicita. 5. Care este finalitatea expertizelor contabile? Finalitatea expertizelor contabile este determinarea adevarului in spiritul legii. Caracteristica finala a expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare este ca au un scop definit in momentul solicitarii si acceptarii lor de catre experti. Acest scop definit se concretizeaza in obiectivele, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul contabil. Scopul expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare mai este si utilizarea acestora, dar numai in contextul in care au fost solicitate. Intrucat expertul contabil isi exprima fundamentat raspunsul la fiecare obiectiv stabilit inaintea executarii expertizei contabile, aceste raspunsuri nu pot fi generalizate nici in timp nici in spatiu. Ele sunt specifice expertizei respective. O consecinta a faptului ca raspunsurile formulate de expertul contabil in expertizele judiciare si extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lamuriri, consultante de specialitate, expertizele contabile nu au ca finalitate publicarea lor. Ele sunt cel mult transparente in folosul celor care justifica un interes material si/sau moral in consultarea si utilizarea lor.

Evaluarea ntreprinderilor 1. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de expertiz si diagnostic: a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO; b) n functie de raportul de schimb leu/dolar; c) la preturile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai recent perioad. b) determinarea valorii de piat a bunurilor si ntreprinderilor; c) reevaluarea bunurilor din ntreprindere, n vederea aducerii la inflatie.

2. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv: a) stabilirea corect a nregistrrilor contabile; b) aprecierea fiabilittii conturilor anuale; c) determinarea profitului brut. 3. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi? Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat, nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor. Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca neproductibil deoarece nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatiilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare. Cumparatorul nu investeste pentru ceea ce a obtinut fostul proprietar ca profit, ci pentru ceea ce va obtine el, de aceea profitabilitatea intreprinderii trebuie regandita. Valoarea intreprinderii trebuie determinata in functie de gradul de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitie a fostului proprietar. Cu ocazia reevaluarii pentru privatizare trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 4. Ce semnificatie are relatia ANC . i n evaluarea elementelor intangibile ale unei ntreprinderi n care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonial a ntreprinderii); i = rata de capitalizare: a) prag de semnificatie n cadrul diagnosticului; b) prag de rentabilitate al ntreprinderii; c) goodwill-ul ntreprinderii. 5. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la baz criteriul principal: a) recomandat de bibliografia consultat; b) rationamentul profesional al evaluatorului; c) tipul de ntreprindere de evaluat.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor 1. Care este ordinea n care vor fi pltite creanele, n cazul falimentului? 1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate 2. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 3. creantele izvorate din raporturi de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dup caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit; 10. creantele membrilor, asociatilor sau actionarilor persoanei juridice debitoare, derivand din dreptul rezidual al calitatii lor, in conformitate cu prevederile legale si statutare. 2. Cine va conduce activitatea n cadrul unui plan de reorganizare In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar, pana cand judecatorul sindic va dispune motivat fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru repornirea activitatii comerciale a debitorului, fie incetarea reorganizarii ai trecerea la faliment. 3. Ce fel de registre trebuie sa aib o societate pe aciuni? In afara de evidentele prevazute de lege, societatiile pe actiuni trebuie sa tina: Un registru al actionarilor care sa arate dupa caz numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementate se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital; Un registru al sedintelor si deliberarilor adunarii generale ale actionarilor;

Un registru al sedintelor si deliberarilor al consiliului de administratie respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere; Un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si dupa caz al auditorilor interni in exercitarea mandatului lor; Un registru al obligatiunilor care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor cand ele sunt nominative. Orice alte registre prevazute de acte normative speciale.

4. Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat? (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82; d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. (2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni. Art. 223 (1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat. (2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat. (3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati. (4) Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 224 (1) Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv. 7

(2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia. Art. 225 (1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. (2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni. Art. 226 (1) Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate: a) in cazurile prevazute in actul constitutiv; b) cu acordul tuturor celorlalti asociati; c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare. (2) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati. (3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal. 5. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?
Societatea se dizolv prin. -trecerea timpului stabilit pentru durata societii; -imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; -declararea nulitii societii; -hotrrea adunrii generale; -hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii; -falimentul societii; -alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.

Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii

Analiza diagnostic a ntreprinderii 1. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii adugate pe destinaii. Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit u.m. 2000 30000 1000 10000 1200 7000 3000 1500 1400 1000

Marja comerciala= venituri din vanzari de marfuri costul de achizitie aferent marfurilor vandute Marja comerciala = 2000 1200 = 800 Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti . Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna): - cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile); - cheltuieli cu combustibili, energie si apa; - cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente,locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cucolaboratorii, reclama, publicitatea etc.); - alte cheltuieli materiale Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii+ cheltuieli cu dobanzi => 10000 + 1500 +1400 = 12900 lei Productia exercitiului = Productia vanduta +/- Productia stocata + Venituri din productia de imobilizari => 30000 + 1000 =31000 lei Valoarea adaugata = 800 + 31000 -12900 =18700lei

10

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua. Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete. 2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n manier continental pentru ntreprinderea ale crei venituri i cheltuieli sunt prezentate mai jos i s se compare cu cele calculate n manier anglosaxon: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Venituri din provizioane de exploatare Venituri din vnzarea mijloacelor fixe Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigurri sociale Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate Impozite i taxe Venituri din dobnzi Venituri din diferene favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit u.m. 4000 44000 2500 12000 200 1000 10000 4200 20000 1000 200 200 2000 600 300 200 100 700 100 1300

11

Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatoricare ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere)tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt 1. Marja comerciala(MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmei MC=cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute MC = V enituri din vnzarea mrfurilor (4000) - Costul mrfurilor vndute (4200)- Cheltuieli cu materii prime(10000) MC=10200 2.Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia f i r m e i d u p a valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu res urs ele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei; VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei C heltuieli externe =chelt cu mat. Consumabile, cu energia s i apa, cu ambalajele, in intretinerea s i reparatiile , cu chiriile , as igurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de terti VA= MC (-10200)+ Producia vndut(44000)+ P roducia s tocat(2500)C heltuieli cu chirii(200) VA = 36100 3. Excedentul brut de exploatare(EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitie dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de pers onal si cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de stat EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe) EBE =36100 (Cheltuieli salariale20000+ Cheltuieli cu asigurri sociale2000+Impozitei taxe 300) =36100 22300 EBE=13800 4. Rezultatul exploatarii(RE) reprezinta diferenta dintre veniturile s i che lt de exploatare RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din e x p l o a t a r e ) c h e l t c u amortizarea RE= 13800 + (Venituri din provizioane de exploatare200+ Venitur i d i n v n z a r e a mijloacelor fixe1000)-( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea (1000) =13800+1000-1000 RE = 13800 5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea financiara RC=RE +(venituri financiare cheltuieli financiare)

12

RC = 13800 + Venituri din dobnzi (200)+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar (100) Cheltuieli cu dobnzi (700 )+ Cheltuieli cu provizioane financiare (100) = 13800 +300-800 RC = 13300 Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt: 1.Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra cheltuielilor variabile EBITDA = cifra de afaceri chelt variabile de exploatare Cifra de afaceri = Venituri din vnzarea mrfurilor (4000) + Subvenii de exploatare(12000) = >16000 Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime (10000) + Costul mrfurilor vndute (4200) +Cheltuieli salariale (10000) + Cheltuieli cu provizioane (200) + cheltuieli cu chirii (200) +Cheltuieli cu asigurri sociale (2000) + Impozite i taxe (300) => 26900 EBITDA =16000 26900 EBITDA = -10900 2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit EBIT = EBITDA chelt cu amortizarea EBIT = - 10900 - Cheltuieli cu amortizarea (1000) EBIT = - 11900 3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit EBT = EBIT chelt cu dobanzile EBT = -11900 - Cheltuieli cu dobnzi (700) EBT = -12600

13

Consultanta fiscala acordata intreprinderilor

1. O societate pe aciuni pltitoare de impozit pe profit, ale crei aciuni sunt deinute de AA (persoan fizic) n proporie de 70% i de BB (persoan fizic) 30%, realizeaz n exerciiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit pltit de societate i dividendele ncasate de fiecare dintre cei doi acionari, innd cont c 60% din rezultat este repartizat acestora? Impozit pe profit =16%(total venituri-total cheltueli+cheltueli nedeductibile-venituri neimpozabile) Impozit pe profit = 16%(500.000 400.000 + 30.000 20.000) Impozit pe profit = 16%*110.000 = 17.600 Profit brut = 500.000 400.000 = 100.000 Profit net = Profit brut Impozit pe profit = 100.000 17.600 = 82.400 Dividente = 60%profit net = 60%*82.400 = 49.440 Dividente actionar AA = 70%*49.440 = 34.608 Dividente actionar BB = 30%*49.440 = 14.832

2. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de 175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele: - cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei; - cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei; - cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la dispoziia acestora); - cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este 23.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei

14

S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului. Venituri totale = 175.000 Cheltueli totale = 35.000+10.000+3.000+15.000+1.500+1.200+20.000+2.500 = 88.200 Cheltueli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 Rezultat contabil = venituri totale cheltueli totale = 175.000 88.200 = 86.800 Rezultat fiscal = venituri totale cheltueli totale venituri neimpozabile + cheltueli nedeductibile + amortizarea contabila amortizarea fiscala Rezultat fiscal = 175.000 88.200 + 6.700 + 20.000 23.000 = 90.500 90.500*16% = 14.480 Cheltueli de sponsorizare 175.000*3/1000 = 525 14.480*20% = 2.860 Cheltueli sponsorizare deductibile = 525 Impozit pe profit datorat = 14.480 525 = 13.955 Diferenta de virat statului = 13.955 3.000 = 10.955 691 = 441 10.955

3. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului fiscal sunt urmatoarele: Venituri din activitati independente: a. Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesiile libere, si veniturile din drepturile de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere inclusiv din activitatiile adiacente.

15

b. Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contrubuabililor din prestari de servicii altele decat cele prevazute la alin.3 precum si din practicarea unei meserii. c. Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din executarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, in conditiile legii. d. Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuale provenind din brevete de inventie, desene si modele, marci de fabrica si comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe si altele asemenea. Venituri din salarii: 1. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de la o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui status special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. 2. Regulile de ipunere proprii veniturilor din salarii se aplica si urmatoarelor tipusi de venituri considerate asimilate salariilor: a. Indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica stabilite potrivit legi; b. Indemnizatii din activitati desfasurate ca urmare a unei fnctii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop patrimonial; c. Drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, pensiile, sporurile si alte drepturi sle personalului militar acordate potrivit legii; d. Remunerarea obtinuta de directori in baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societatiilor comerciale; e. Remunerarea primita de presedintele asociatiei de proprietari sau de alte persoane in baza contractului de mandat potrivit legii privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari; f. Sumele primite de membrii fondatori ai societatiilor comerciale constituite prin subscriptie publica;

16

g. Sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere precum si in comisia de cenzori; h. Sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite potrivit legii; i. j. Idemizatia lunara a asociatului unic la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale; Sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2.5 ori nivelul legal stabilit pentru idemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate in interesul de serviciu pentru salariatii din institutiile publice; k. Idemnizatia administratorilor precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatiilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor; l. Sume reprezentand salarii sau diferente de salarii stabilite in baza unei hotarari judecatoresti, ramase definitive si irevocabile precum si actualizarea acesora cu indicele de inflatie; m. Idemnizatiile lunare platite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenta stabilite conform contractului individual de munca; n. Orice alte sume sau avantaje de natura salariala sau asimilate salariilor in vederea impunerii.

Venituri impozabile din cedarea folosinei bunurilor 1. Veniturile din cedarea folosinei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente. 2. Persoanele fizice care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor din derularea unuin u m r m a i m a r e d e 5 c o n t r a c t e d e n c h i r i e r e l a s f r i t u l a n u l u i f i s c a l , n c e p n d c u a n u l f i s c a l urmtor calific aceste venituri n categoria venituri din activiti independente i le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru aceast categorie. n aplicarea acestei reglementri se va emiteordin al preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal. Venituri din investiii 1. Veniturile din investiii cuprind: 17

a)dividende; b)venituri impozabile din dobnzi; c)ctiguri din transferul titlurilor de valoare d)v e n i t u r i d i n o p e r a i u n i d e v n z a r e - c u m p r a r e d e v a l u t l a t e r m e n , p e b a z d e c o n t r a c t , precum i orice alte operaiuni similare; e)venituri din lichidarea unei persoane juridice. 2. Sunt neimpozabile urmtoarele venituri din dobnzi: a)venituri din dobnzi la depozitele la vedere/conturile curente; b)venituri sub forma dobnzilor bonificate la depozitele clienilor constituite n baza legislaieiprivind economisirea i creditarea n sistem colectiv pentru domeniul locativ . c)venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc n funcie de fondul social deinut 3. Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzacionare a aciunilor emised e F o n d u l " P r o p r i e t a t e a " d e c t r e p e r s o a n e l e f i z i c e c r o r a l e - a u f o s t e m i s e a c e s t e a c i u n i , n condiiile titlurilor I i VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma n domeniile proprietii i justiiei, precum i unele msuri adiacente, cu modificrile i completrile ulterioare. 4. Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deinerea i tranzacionarea titlurilor destat i/sau a obligaiunilor emise de ctre unitile administrativ-teritoriale. Venituri din pensii Veniturile din pensii reprezint sume primite ca pensii de la fondurile nfiinate dincontribuiile sociale obligatorii fcute ctre un sistem de asigurri sociale, inclusiv cele din fonduride pensii facultative i cele finanate de la bugetul de stat. Venituri din activiti agricole Veniturile din activiti agricole sunt venituri din urmtoarele activiti: a)cultivarea i valorificarea florilor, legumelor i zarzavaturilor, n sere i solarii specialdestinate acestor scopuri i/sau n sistem irigat; b)cultivarea i valorificarea arbutilor, plantelor decorative i ciupercilor; c)exploatarea pepinierelor viticole i pomicole i altele asemenea; d)valorificarea produselor agricole obinute dup recoltare, n stare natural, de pe terenurileagricole proprietate privat sau luate n arend, ctre uniti specializate pentru colectare, uniti deprocesare industrial sau ctre alte uniti, pentru utilizare ca atare, ncepnd cu data de 1 ianuarie2008. Venituri din premii i din jocuri de noroc (1)Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, precum i cele din promovareaproduselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii. (2)Veniturile din jocuri de noroc cuprind ctigurile realizate ca urmare a participrii la jocuride noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice. Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

18

(1)La transferul dreptului de proprietate i al dezmembrmintelor acestuia, prin acte juridice n t r e v i i a s u p r a c o n s t r u c i i l o r d e o r i c e f e l i a t e r e n u r i l o r a f e r e n t e a c e s t o r a , p r e c u m i a s u p r a terenurilor de orice fel fr construcii, contribuabilii datoreaz un impozit care se calculeaz astfel: a)pentru construciile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum i pentru terenurilede orice fel fr construcii, dobndite ntr-un termen de pn la 3 ani inclusiv:- 3% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv; b)pentru imobilele descrise la lit. a), dobndite la o dat mai mare de 3 ani:- 2% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv. Venituri din alte surse (1)n aceast categorie se includ, ns nu sunt limitate, urmtoarele venituri: a)prime de asigurri suportate de o persoan fizic independent sau de orice alt entitate, nc a d r u l u n e i a c t i v i t i p e n t r u o p e r s o a n f i z i c n l e g t u r c u c a r e s u p o r t a t o r u l n u a r e o r e l a i e generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. 3din prezentul titlu; b)ctiguri primite de la societile de asigurri, ca urmare a contractului de asigurare ncheiatntre pri cu ocazia tragerilor de amortizare; c)venituri, sub forma diferenelor de pre pentru anumite bunuri, servicii i alte drepturi,primite de persoanele fizice pensionari, foti salariai, potrivit clauzelor contractului de munc saun baza unor legi speciale; d)v e n i t u r i p r i m i t e d e p e r s o a n e l e f i z i c e r e p r e z e n t n d o n o r a r i i d i n a c t i v i t a t e a d e a r b i t r a j comercial; e)venituri primite de persoanele fizice din activitile menionate laart. 52alin. (1) lit. a) - e), n c a z u l n c a r e c o n t r i b u a b i l u l a e x e r c i t a t o p i u n e a d e i m p o z i t a r e a a c e s t o r v e n i t u r i p o t r i v i t prevederilor a r t . 7 9 . O p i u n e a d e impunere a venitului brut se exercit n scris, n momentul ncheierii fiecrui raport juridic/contract i este aplicabil v e n i t u r i l o r r e a l i z a t e c a u r m a r e a activitii desfurate pe baza acestuia. (2)V e n i t u r i d i n a l t e s u r s e s u n t o r i c e v e n i t u r i i d e n t i f i c a t e c a f i i n d i m p o z a b i l e , c a r e n u s e ncadreaz n categoriile prevzute la art. 41 lit. a) h), altele dect veniturile neimpozabile nconformitate cu prezentul titlu, precum i cele enumerate prin normele metodologice elaborate naplicarea prezentului articol. Cota de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a)activiti independente; b)salarii;

19

c)cedarea folosinei bunurilor; d)investiii; e)pensii; f)activiti agricole; g)premii; h)alte surse. 4. Prezentai pltitorii impozitului pe profit i preciznd n cadrul fiecrei categorii sfera de cuprindere a impozitului.
Contribuabilii: Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele persoane: Persoanele juridice romane; Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania; Persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania, intr-o societate fara personalitate juridica; Persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprieati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana; Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, penru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica(in acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana) Sfera de cuprindere a impozitului: Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza: 1. In cazul persoanelor juridice romane, asupra porfitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania cat si din strainatate; 2. In cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, aupra profitului impozabil atribuit sediului permanent; 3. In cazul persoanelor juridice straine si a persoanelor nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuite fiecarei persoane;

20

4. In cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persana juridica romana, aupra profitului impozabil aferent acestor venituri; 5. In cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente.

5. Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n extravilan. In cazul unui teren aflat in extravilan impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in ha, cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel inmultit cu coeficientul de corectie prevazut de art. 251 aln 5 Lei/ha
Nr crt Categoria de folosinta 1 2 3 4 5 5. 1 6 6. 1 7 7. 1 8 8. 1 Teren cu constructii Arabil Pasune Faneata Vie pe rod alta decat cea prevazuta la 5.1 Vie pana la intrarea pe rod Livada pe rod alta decat cea prevazuta la 6.1 Livada pana la intrarea pe rod Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera altul decat cel prevazut la 7.1 Padure in varsta de pana la 20 de ani si padure cu rol de protectie Teren cu apa altul decat cel cu amenajari piscicole Teren cu amenajari piscicole 27 43 24 24 48 X 48 X 14 X 5 29 24 41 22 22 46 X 46 X 12 X 4 27 22 39 19 19 43 X 43 X 10 X 2 24 19 36 17 17 41 X 41 X 7 X 1 22 Zona A B C D

21

9 10

Drumuri si cai ferate Teren neproductiv

X X

X X

X X

X X

Tinerea contabilitatii unei entitati 1. La data de 01.05.N o societate a achiziionat 1.000 de obligaiuni pentru un pre unitar de 100 u.m. Dobnda n sum de 20.000 u.m. este pltit la data de 31 octombrie anual. Care vor fi incidenele n situaiile financiare ale exerciiului N conform IAS 18 Venituri? Societatea inregistreaz un venit din dobanzi de 20.000 x 6/12 = 10.000 u.m. pentru perioada 01.05.N-31.10.N, iar diferenta de 10.000 u.m. (dobanda incasata minus venitul din dobanzi) reprezint recuperarea costului de achizitie al obligatiunilor 2. n luna mai 2007 societatea Alfa constat c a omis s nregistreze n contabilitatea anului 2006 venituri dintr-un contract de prestri servicii n sum de 70.000 u.m. Alfa constat c a omis s nregistreze ntre cheltuielile anului 2006 factura primit de la un furnizor de prestri servicii. Valoarea serviciilor prestate fr TVA este de 100.000 u.m. Cum nregistreaz Alfa corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanelor publice nr. 1.752/2005?

1. Corectarea veniturilor din prestar servicii: 4111 = % 86.800 1174 70.000 4427 16.800 2. Factura primita de la furnizor: % = 401 124.000 1174 100.000 4426 24.000
3. La 1 ianuarie N, o ntreprindere a vndut unui client mrfuri pentru care ncaseaz 20.000 lei. Condiiile de decontare stabilite n contract sunt urmtoarele: 50% la semnarea contractului;

22

 30% peste un an; 20% peste doi ani. Se estimeaz c ntreprinderea-client ar fi putut obine un credit echivalent pe piaa financiar, la o rat de 10%. Care sunt calculele i nregistrrile pe care ar trebui s le fac ntreprinderea n ipoteza n care aplic IAS 18 Venituri? Calculul valorii juste: Valoarea justa a veniturilor: 20.000*50%+20.000*30% / (1+0.1)+20.000*20% / (1+0.1) (1+0.1) = 10.000+6.000/1.1+4.000/1.21 = 18760.34 Diferenta dintre valoarea justa si valoarea nominala reprezinta un venit necastigat =>20.000 - 18760.34 = 1239.67 4111 = % 707 47X 20.000 18760.34 1239.67

La sfarsitul exercitiului N o parte din venitul necastigat este inregistrat ca venit din dobanzi: (18.760.34-10.000)*10% = 876 47X = 766 876

4. Societatea comercial ALFA SA are n stoc la nceputul lunii martie N: sold iniial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziie); sold iniial mrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziie). n cursul lunii martie au loc urmtoarele operaii: 1) achiziie de materii prime la costul de achiziie de 1.000 lei, TVA 24%; 2) achiziie de mrfuri la costul de achiziie de 200 lei, TVA 24%; 3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei; 4) vnzare de mrfuri la preul de vnzare de 800 lei, TVA 24%, costul de achiziie fiind de 600 lei. La sfritul lunii are loc inventarierea n urma creia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1.700 lei; stoc faptic mrfuri 6.500 lei. 23

S se contabilizeze operaiile de mai sus i s se prezinte situaia n conturile de stoc tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda inventarului intermitent. Potrivit acestei metode, intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi de cheltuieli dupa natura. Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara ci doar la locurile de gestiune. La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurile initiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar.

D 301 C Si 2000 2000 (5a) 6(a) 1700 1700 Sff

371

Si 7500 6(b) 6500

7500 (5b) 6500 Sff

1. Achizitie materii prime % = 401 601 4426 1.240 1.000 240

2. Achizitie marfuri % = 607 4426 401 248 200 48

3. Consum materii prime Nu se inregistreaza 4. Vanzare marfuri 4111 = % 992 707 800 4427 192 Descarcarea gestiunii nu se inregistreaza. 5. Anularea soldurilor initiale 601 = 301 2.000

24

607 = 307

7.500

6. Preluarea soldurilor finale 301 = 601 307 = 607 1.700 6.500

5. Pe data de 01.01.N o societate X a semnat un contract de vnzare urmat de preluarea n leasing operaional pentru o cldire. Cldirea avea o valoare contabil de 12.000 u.m. Amortizarea calculat pn n momentul vnzrii a fost de 6.000 u.m. Preul de vnzare este de 40.000 u.m. Chiria anual pltit este de 8.000 u.m. S se contabilizeze operaia de lease-back la societatea X la data semnrii contractului, n conformitate cu OMEF nr. 2.374/2007. a) vanzarea cladirii: 461 = 7583 b) descarcarea din gestiune: % = 212 6583 2812 c) chiria anuala: 612 = 5121 40.000 lei 12.000 lei 6.000 lei 6.000 lei 8.000 lei

6. Societatea X achiziioneaz ambalaje astfel: 50 buci x 100 lei/bucat. Deoarece 20 buci sunt deteriorate, acestea sunt scoase din eviden. 10 buci sunt vndute la preul de vnzare de 120 lei/ bucat, TVA 24%. Efectuai nregistrrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005. 1. Achizitie ambalaje % 381 4426 = 401 6.200 5.000 1.200

2. Scoaterea din gestiune a ambalajelor deteriorate 608 = 381 2.000

25

3. Vanzare ambalaje 4111 = % 708 4427 2.488 1.200 288

7. Efectuai nregistrrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005 pentru urmtoarele tranzacii: a) se ncaseaz un avans de 1.000 lei, TVA 24%, pentru livrarea unor semifabricate; 5121 = % 419 4427 1.240 1.000 240

b) sunt livrate semifabricate pe baz de factur la preul de vnzare de 5.000 lei, TVA 24%. Costul semifabricatelor este de 3.000 lei;

4111 = % 702 4427

6.200 5.000 1.200

Descarcarea de gestiune

711 = 341

3.000

26

c) se ncaseaz creana clieni, reinndu-se avansul; % 419 4427 5121 = 4111 6.200 1.000 240 4.960

d) este acordat un avans de 2.000 lei pentru achiziia unui utilaj, TVA 24%; % 232 4426 Plata in avans 401 = 5124 2.480 = 404 2.480 2.000 480

e) se achiziioneaz utilajul la costul de 3.000 lei, TVA 24%; % 2131 4426 = 404 3.720 3.000 720

f) se pltete datoria ctre furnizorul de imobilizri, reinndu-se avansul.

404

% 5121 232 4426

3.720 1.240 2.000 480

27