Consecine funcionale n AVC studiu de caz

Accidentul vascular cerebral (AVC)

Accidentul vascular cerebral - o boala necrutatoare ce isi face prezenta tot mai des printre noi, determinand decesul a 10% din populatia planetei. Romania este una din tarile fruntase in ceea ce priveste mortalitatea prin accident vascular cerebral. Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat. Accidentul vascular cerebral este a treia cauza de deces, si prima cauza de invaliditate in tarile industrializate. Un sfert dintre cei ce au avut un AVC mor, iar jumatate din cei ce au supravietuit vor ramane cu sechele pe termen lung. Astfel, in functie de modul de producere, accidentele vasculare se clasifica in: accidente vasculare ischemice: se produc atunci cand vasul de sange este blocat, fie de un cheag dezvoltat la nivelul unei artere ce iriga creierul, fie de un cheag ce poate se migreze din orice regiune a corpului. Este cel mai adesea intalnit, afectand 80-90 % dintre pacientii cu AVC. accidente vasculare hemoragice: se produc atunci cand un vas de sange se rupe, sangele se acumuleaza si realizeaza compresia tesutului cerebral din jur. Acest tip de accident cerebral este intalnit mai rar, in aproximativ 10-20 % din cazuri.

In cazul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta, exact ca si in cazurile de infact miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.

Cauze
Cauzele accidentelor cerebrale variaza in dependenta de tipul patologiei. Accidentul vascular cerebral ischemic este datorat proceselor patologice care determina o intrerupere partiala sau totala a fluxului sanguin printr-un vas cerebral. Cauzele ictusului ischemic sunt: Ateroscleroza vaselor cerebrale Aritmiile cardiace cu formare de emboli intracavitari (fibrilatia atriala) Persistenta foramenului oval Disectia arteriala, posttraumatica sau din cadrul angiopatiei amiloide Infarctul miocardic Endocardita bacteriana (marantica) Factorii predispozanti in accidentele vasculare cerebrale ischemice necesita o atentie aparte, dat fiind ca profilaxia AVC ischemic se va face anume prin actiunea tintita asupra acestor factori. Necesita a fi mentionat ca factorii predispozanti se divid in doua categorii in dependenta de caracterul modificabil al acestora. Din factorii predispozanti modificabili fac parte: Hipertensiunea arteriala Fumatul Obezitatea Sedentarismul Hipercolesterolemia Diabetul zaharat s.a

Actiunile de prevenire a accidentelor vasculare vor fi indreptate spre eliminarea sau mentinerea la un nivel normal a acestor factori. Din grupul factorilor predispozanti nemodificabili fac parte: Varsta - AVC survine mai frecvent la persoanele in varsta Sexul - frecventa mai mare la persoanele de sex masculin Rasa - incidenta AVC este mai mare la persoanele de rasa neagra La randul lor accidentele vasculare cerebrale hemoragice sunt datorate unei leziuni a vaselor cerebrale care determina iesirea sangelui din patul vascular in spatiul subarahnoidian sau intercelular. Situatiile in care apar asemenea leziuni sunt: Traumatismele cranio-cerebrale Ruperea anevrismului arterial Fistulele arterio-venoase Transformarea hemoragica a ictusului ischemic

Semne si simptome
Simptomele accidentelor vasculare cerebrale apar imediat dupa producerea accidentului si servesc ca semnal de alarma pentru persoanele apropiate pentru a apela la asistenta medicala urgenta. In cazul accidentelor vasculare cerebrale ischemice simptomele debuteaza acut, frecvent observandu-se progresarea deficitului timp de cateva ore. La nivel morfologic aceasta se explica prin includerea in zona de necroza a regiunilor aflate anterior in zona de penumbra ischemica iar pe plan clinic aceasta etapa este identificata ca ictus ischemic in evolutie. Dupa atingerea maximului (ictus ischemic constituit), la 3-4 zile de la debut se incepe regresarea deficitului (ictus ischemic in faza de rezolutie). Debutul accidentelor vasculare cerebrale ischemice frecvent survine noaptea in timpul somnului, pacientul trezindu-se deja cu

deficitul constituit. Pacientul nu acuza durere, cefalee, iar simptomatologia depinde mult de vasul care a fost ocluzat. Cele mai frecvente simptome ale accidentului vascular cerebral ischemic sunt: Slabiciunea musculara intr-o jumatate a corpului (hemiplegia sau hemipareza). In leziunile emisferei drepte hemiplegia este pe stanga iar in leziunile emisferei stangi hemiplegia se observa pe dreapta. Dereglarile de sensibilitate, care au aceasi distributie ca si deficitul motor Tulburarile de vorbire - afazia. Afazia poate fi senzoriala, motorie sau mixta. Afazia este un simptom frecvent de debut. Tulburarile de vedere - abolirea vederii in unul din campurile vizuale (hemianopsia sau cuadrantopsia). Alte simptome ale accidentelor vasculare cerebrale sunt: parestezii, dereglarea schemei corporale, apraxia, agnozia, miscari patologice (hiperkineze), mai rar dereglari de comportament si de constiinta pana la coma. Accidentele vasculare cerebrale hemoragice se deosebesc de cele ischemice printr-un pronostic mai nefavorabil, tablou clinic mai grav si mortalitate inalta. Cefaleea este un simptom frecvent de debut al accidentelor hemoragice, in hemoragia subarahnoidiana aceasta avand un caracter acut ca o "lovitura de trasnet". Dereglarile de constienta sunt mai frecvente in accidentele hemoragice si sunt datorate in cele mai multe cazuri edemului cerebral rapid progresiv.

Diagnostic
Diagnosticul accidentelor vasculare cerebrale se face in baza tabloului clinic si investigatiilor imagistice, pe primul loc fiind tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara. Cu

toate ca RMN se considera a fi o metoda mai performanta, tomografia computerizata ramane a fi o metoda rapida de diferentiere dintre un accident cerebral hemoragic si unul ischemic prin evidentierea colectiilor hemoragice puse in evidenta la TC chiar din primele minute de la debut. La randul sau RMN este metoda de electie de vizualizare a accidentelor vasculare cerebrale ischemice, modificarile ischemice observandu-se deja dupa prima ora de la instalarea simptomelor.

Tratament
Tratamentul accidentelor vasculare cerebrale ischemice si hemoragice variaza considerabil. In cazul ictusului ischemic unica masura terapeutica disponibila si aprobata la moment este tromboliza cu t-PA. Insa din anumite considerente (prezenta contraindicatiilor, depasirea ferestrei terapeutice, lipsa specialistilor si utilajului necesar) aceasta nu este o optiune pentru toti, in restul cazurilor tratamentul fiind simptomatic si axandu-se pe monitorizarea si corectarea a patru indici de baza: tensiunea arteriala, glicemia, temperatura corporala si oxigenarea. In cazul accidentelor cerebrale hemoragice un loc de frunte il ocupa tratamentul chirurgical, dat fiind ca eliminarea colectiilor hemoragice este masura care este in stare sa anuleze cele mai multe verigi patogenetice a hemoragiilor intracerebrale. In restul cazurilor, combaterea edemului cerebral si administrarea blocantelor canalelor de calciu (nimodipina) cat si monitorizarea tensiunii arteriale, este o tactica abordata de cei mai multi specialisti. Important! Accidentul vascular ischemic poate sa afecteze si tinerii AVC-ul poate sa determine decesul

 Nu ignorati factorii de risc, deoarece controlul acestora impiedica aparitie unui AVC Prezentati-va de urgenta la medic daca prezentati unele din simptomele unui atac cerebral.