1. Care sunt conceptele de baz ale orientrii etnometodologice? 1. supozitiile luate ca de la sine intelese 2. codurile interactiunii 3.

expresiile indexicale 4. tipificarea 5. reflexivitatea 6. intersubiectivitatea 7. procesualitatea (realitatea in devenire) 2. Care este diferena dintre etnotiin i etnologie? Etnostiinta -stiintagrupurilor entice, Etnologie - stiinta despre grupurile entice. 3. Ce autor este considerat fondatorul etnometdologiei? Harold Garfinkel 4. Cum se elaboreaz un document etnometodologic? Un document etnometodologic se elaboreaza perturband fluxul normalal unei activitati sociale cotidiene sau chestionand agentii in legatura cu un produs sau o norma a activitatii lor. 5. Ce presupune principiul intersubiectivitii? La nivelul cunoasterii comune opereaza, deci, reflexivitatea, ceea ce ar reprezenta corespondentul empiric al rationalitatii stiintifice. Reflexivitatea vizeaza strategiile cognitive angajate in practicile curente, inclusiv prezumtia ca, pentru aceleasi date, indivizi diferiti acorda aceleasi intelesuri (principiul intersubiectivitatii) 6. Care sunt principalele metode eficiente de a manipula o conversa ie, potrivit lui Harvey Socks? 1. intrebari provocatoare 2. afirmatii care obliga la sprijinirea punctului de vedere al vorbitorului 3. provocarea agresiunii sau, dimpotriva, a adeziunii irationale. 7. n ce se concretizeaz concepia etnometodologic? 1. in conceperea lumii sociale ca o creatie subiectiva (intersubiectiva) 2. in postularea oricarei realitati createin mod subiectiv ca realitate reala. 8. Care este obiectivul principal al fenomenologiei? Obiectivul principal al fenomenologiei este acela de a chestiona lucrurile normale, asimilate prin socializare. 9. Ce reprezint pentru Schutz tipificaiile? Tipificatii = forme de descriere,clasificare si ordonare a obiectelor sociale, care compun forme de descriere, clasificare si ordonare a obiectelor sociale, care compun un fel de sociologie spontana, cu functii pragmatice directe,utilizate de actorul social pentru a clasifica acel context al interactiunii lui cu ceilalti. 10. Care este diferena dintre tipificaii i tipuri? ??? Tipurile sunt un fel de substitute ale obiectelor analizate,iar validitatea stiintifica a acestora se masoara prin adecvarea fata de tipificatii. 11. Prin ce se caracterizeaz abordarea sociologic fenomenologic, reprezentat de Th. Luckmann i P.Berger? ??? Problema centrala este structura sociala In ciuda subiectivitatii ei, realitatea sociala contine un sistem de constrangeri si de control social prin care anumite grupuri sociale reusesc sa se impuna in structura societatii, devenind dominante din punct de vedere politic

12. Care sunt conceptele principale ale teoriei fenomenologice a aciunii sociale? Realitatea (caracteristica proprie acelor fenomene pe care le cunoastem independent de vointa noastra) si cunoasterea(certitudinea ca fenomenele sunt reale si poseda caracteristici precise) 13. Cum consider Berger i Luckmann structura social? Elementul esential al realitatii vietii cotidiene 14. Ce nseamn pentru E.Goffman a fi raional? Goffman afirma ca a fi rational inseamna a te conforma indicatiilor pe care le prescrie pozitia de status,pozitie care nu e rigida, ca in societatile aristocratice sau de casta, ci dinamica. 15. Prin ce se caracterizeaz sociologia reflexiv? Isi propune sa-i ofere subiectului cunoasterii sociologice instrumentale stiintifice necesare pentru a-si putea integra propria cunoastere in cultura de ansamblu a unei societati,contribuind astfel la dezvoltarea culturala a omului si la umanizarea societatii. 16. Ce urmrete s evidenieze sociologia fenomenologic? procesualitatea vietii sociale rolul initiativei si al actiunilor umane in producerea realitatii sociale importanta vietii de zi cu zi a oamenilor pentru intelegerea stiintifica a societatii reorientarea sociologiei ca stiinta spre analiza problematicii concrete a vietii oamenilor in contextele imediate ale activitatilor lor. 17. Care sunt, potrivit lui B.F. Skinner, principiile fundamentale ale comportamentului social? 1. organismul are,in general,tendinta de a evita experientele neplacute,dar el poate suporta efectele neplacute ale unor asemenea experiente,daca ele reprezinta costurile satisfacerile unor nevoi imperioase. 2. organismele manifesta anumite tipuri de comportament atata vreme cat acestea produc efectele dorite si asteptate 3. pe masura ce nevoile sunt satisfacute prin anumite comportamente,predispozitia pentru aceste comportamente dispare 4. daca un comportament s-a dovedit a necorespunzator,dar efectul recompensator a incetat subit,organismul va inceta treptat sa manifeste comportamentul respectiv si va reactiona agresiv 5. daca un eveniment s-a produs simultan cu un comportament sanctionat pozitiv sau negativ,evenimentul respectiv poate devenii un stimul care genereaza comportamentul sau care evita o manifestare comportamentala asociata. 18. Care sunt cele 5 axiome ale socialitii, dezvoltate de ctre G. Homans? 1. daca o situatie-stimul se aseamana cu una care in trecut a ocazionat o activitate recompensata,atunci situatia-stimul prezenta va genera o activitate similara celei recompensate 2. cu cat este mai des recompensata o activitate,cu atat mai des posibila va fi manifestarea ei 3. cu cat recompensa unei activitati este mai valoroasa,cu atat mai frecvent se va manifesta si activitatea respectiva 4. cu cat mai des a fost recompensata o activitate in trecut,cu atat mai putin valoroasa va devenii recompensa

5. cu cat avantajul care ar trebui sa rezulte dintr-o activitate se apropie de marimea costurilor implicate de respectiva activitate,cu atat mai probabile sunt comportamentele care exprima nemultumirea celor angajati in aceasta activitate. 19. Cum definete G. Homans comportamentul social? Comportament social=un schimb de recompense si de costuri intre doua persoane 20. Care sunt, n viziunea lui P. Blau, cele dou categorii de grupuri sociale? 1. emergente (aparute) 2. stabilite- exista pentru a realiza un anumit scop 21. Care sunt principalele critici aduse teoriei schimbului social? Ipotezele fundamentale sunt greu de sustinut; teoria presupune ca o mare parte din viata este calauzita de calculul hedonist ( oamenii cauta sa mareasca placerea si sa micsoreze sau sa elimine durerea). Nu explica actele de iubire sau eroism in care scopurile individului sunt subordonate nevoilor altora. 22. Care sunt, potrivit lui P. Blau, elementele socialitii? recompensa costul profitul 23. De ce paradigma lui homo oeconomicus nu este suficient pentru explicarea lui homo sociologicus? Deoarece: oamenii nu urmaresc decat rareori un scop specific preferintele lor sunt de regula,inconsistente informatia despre alternativele actiunii nu este niciodata completa alegerea alternativelor nu e libera,ci impusa presiunilor mediului social 24. Care sunt cele trei procese care domin organizarea societii, n viziunea lui A.R. Radcliffe-Brown? 1. adaptarea ecologica la mediu 2. adaptarea institutionala (mentinerea unei ordini sociale) 3. adaptarea culturala(socializarea indivizilor) 25. Care este premisa fundamental a perspectivei structural-funcionaliste? Ideea ca diverse fenomene pot fi explicate,indeosebi structurile sociale , in raport cu consecintele sau cu functiile lor. 26. Care sunt elementele construciei intenionate, potrivit lui T. Parsons? agentii sau actorii scopul sau o stare viitoare de lucruri care o orienteaza cadrul sau conditiile si mijloacele actiunii existenta unor relatii intre toate elementele. 27. Care sunt, n viziunea lui T. Parsons, cele trei caracteristici ale familiei americane contemporane, neleas ca sistem? 1 este un sistem deschis 2 este un sistem multilinear 3 este un sistem conjugal 28. Care sunt cele dou simptome patologice ale sistemului?

1. in familia in care sotul exercita o profesie determinanta pentru ceilalti membrii se produce retrogradarea mamei si sotiei la rangul de menajera 2. intrucat valorile societatii americane se potrivesc mai bine tinerilor, persoanele in varsta sun marginalizate in proportie de masa.

29. Care sunt cele patru categorii funcionale care asigur funcionarea eficient a unui sistem de aciune? a. Adaptarea la conditiile globale ale mediului; aceasta functie raspunde la necesitatea sistemului de a-si atrage resursele din mediul sau pentru a putea supravietui. b. Orientarea sau realizarea scopurilor: un sistem nu rezista daca nu isi fixeaza obiective si nu cauta mijloace pentru a le atinge. c. Integrarea interna a sistemului- consta in coordonarea si integrarea partilor sistemului pentru a-l stabiliza. d. Mentinerea modelelor de control- acesta functie corespunde producerii, mentinerii si reproducerii coerente a unui ansamblu de valori comune, ce furnizeaza motivatiile necesare actiunii individuale. 30. Prin ce se caracterizeaz subsistemul modelelor culturale? Are functia de a asigura formarea valorilor si a orientarilor culturale. Din sistemul cultural al unei societati fac parte limbile straine, religiile, stiinta, arta, morala, filosofia. Subsistemul mentinerii modelelor culturale are, la randul sau, functia de a asigura formarea valorilor si a orientarilor culturale. In cultura sunt incluse codurile sau schitele de dezvoltare a sistemelor sociale . Culturile interpreteaza pentru noi lucrurile inconjuratoare, le dau un anumit sens si ne permit sa ne exprimam. Limbile straine, religiile, stiinta, arta, morala, filosofia etc , fac parte din sistemul cultural al unei societati. 31. Prin ce se caracterizeaz procesul de ameliorare adaptativ? Proces care pune la dispozitie unitatilor sociale un camp mai larg de resurse. Astfel, productia economica se dovedeste mai eficienta in uzina decat in caminul conjugal. 32. Care sunt mijloacele de comunicare n sociologia lui N. Luhman i, implicit, func iile lor n sistem? 1. Adevarul cunoasterea 2. Banii/bunurile economia 3. Iubirea relatiile intime familiale 4. Puterea politica 5. Arta nici un sistem 6. Dreptul sistemul dreptului 7. Credinta dormarea religioasa. 33. Care sunt, potrivit lui D.R. Forsyth, etapele conflictului social? 1. Dezacordul 2. Confruntarea 3. Escaladarea conflictului 4. De-escaladarea conflictului 5. Orientarea spre solutii rationale de rezolvare a conflictului. 34. Care este, potrivit lui Marx, miza care domin conflictele de clas? Proprietatea si controlul mijloacelor de productie pot fi disociate, acesta din uma constituie miza care domina donflictele de clasa.

35. Ce urmresc s explice teoriile conflictului social? 1. cauzele manifeste si potentiale ale acestuia 2. caile de evolutie si posibilitatile de solutionare a lui 3. efectele directe si indirecte, functiile si disfunctiile sale in procesul de functionare si schimbare a sistemelor sociale 4. tipurile si aria de manifestare a conflictului 5. formele de institutionalizare a conflictelor 6. managementul conflictului, procesele de negociere si atingerea pacii sociale, mentinerea ordinii sociale in ciuda marilor inegalitati dintre parti si a deosebirilor de interese 7. rolul conflictului in dinamica grupurilor sociale. 36. Prin ce se caracterizeaz modelul coerciiei, propus de R. Dahrendorf? 1. Fiecare societate este in orice punct supusa proceselor de transformare; transformarea ei este ubicua. 2. Fiecare societate prezinta in orice punct disensiuni si conflicte; conflictul social este ubicuu. 3. Fiecare element dintr-o societate contribuie la transformarea si dezintegrarea ei. 4. Fiecare societate se bazeaza pe coercitia ( constrangerea ) unora dintre membrii ei de catre altii. 37. Ce reprezint pentru L. Coser conflictul social? Pentru Coser conflictul este intrinsec societatii si indelineste functii pozitive, putand ajuta la clarificarea unor valori cheie. 38. Prin ce se caracterizeaz paradigma pluralismului conflictelor sociale? Paradigma pluralismului conflictelor sociale este un model sociologic important pentru descrierea structurilor sociale in fazele de expansiune generala, dar in perioadele de adancire a crizei sistemului social, suprapunerea si convergenta conflictelor sociale pot conduce la cresterea intensitatii si violentei lor pana la limite ce nu mai pot fi stapanite. 39. Potrivit lui R. Dahrendorf, care este sursa conflictului modern? Sursa conflictului modern se afla in cele doua relatii: de dominare si subordonare, care se bucura de ubicuitate si sistem. 40. Care sunt schemele pentru reglementarea conflictelor sociale? 1. diferite forme de arbitraj 2. medierea 3. concilierea.