Voievodul Drago din Bedeu, Maramure Stema i pecetea domneasc a rii Maramureului i a rii Moldovei (ncepnd cu secolul al XIV-lea),

dar i a Republicii Moldova (din 1990), ba chiar i stema postdecembrist a Romniei cuprind un cap de zimbru (bour), ntre coarnele cruia strlucete un luceafr. Povestea acestui nsemn heraldic ncepe n legendara ar a Maramureului, n vremurile cnd regii Ungariei se strduiau s introduc prghiile administraiei i politicii feudale n aceast regiune nc independent dar nconjurat de garnizoane regale . Pe acest fond, n 1352-1353, o armat din Transilvania ptrunde n Moldova i, cu sprijinul populaiei locale, i alung pe ttari dincolo de Nistru, spre Crimeea. La expediie a participat i o ceat de maramureeni, sub conducerea lui Drago din Bedeu. Ca rsplat pentru vitejia sa, a fost numit, de ctre regele Ungariei,voievod i lociitor regal n Moldova , cu scopul de a apra versantul rsritean al Carpailor de atacurile ttarilor. Drago i-a stabilit reedina la Baia. Pn aici sunt fapte istorice dovedite. ntemeierea oficial a principatului Moldovei ns este legat, n concepia istoriografic a cronicarilor, de un eveniment legendar: vntoarea zimbrului (bourului) de ctre un romn din Maramures, Drago, devenit apoi primul voievod al Moldovei (M. Eliade, 1970).

n toate cronicile pn la Vasile Ureche, povestea e, n linii mari, aceeai: i era ntre ei un brbat cu minte i viteaz, cu numele Drago i s-au pornit odat cu tovarii si la vnat de fiare slbatice i au dat, pe sub munii cei nali, de urma unui zimbru i au trecut munii si au ajuns pe zimbru la rmul unei ape, sub o rchit, i l-au ucis i s-au osptat din vnatul lor (). Iar Dragos au descalecat inti pe apa Moldovei, mai apoi au descalecat la locul Baia si alte locuri Si si-au facut pecete domneasca pentru toata tara un cap de zimbru. Si au domnit Dragos voievod doi ani (Cronica Anonima, Cronica srbo-moldova de la Neamt, Letopisetul de la Bistrita). Grigore Ureche nuanteaza legenda: nu-l pomeneste pe Dragos, vnatorii devin pastori, iar zimbrul e numit bour. Istoricul Alexandru Filipascu (1940) este de parere ca pretextul vnatorii de zimbri nu e dect o creatie a fanteziei populare, impresionata de prezenta fiorosului animal in padurile virgine ale Maramuresului. Mircea Eliade (1970), in schimb, apreciaza ca legenda lui Dragos reprezinta una din multiplele variante ale temei vnatorii rituale, de origine meridionala si cu radacini in preistorie. Dar vnatoarea rituala a zimbrului e considerata pur autohtona, pe motiv ca, la daci, acest animal se bucura de un prestigiu religios. Potrivit unor informatii incerte, ultimul zimbru din Maramures a fost impuscat in 1852, cnd pielea si coarnele animalului au fost donate preotului Alexandru Anderco din Borsa. Cu toate acestea, creatiile folclorice, dar si numeroasele toponime din zona, au pastrat in memoria colectiva acea memorabila vnatoare. Capul de bour este marca inregistrata si insemn statal, de sute de ani. Dragos ramne eroul care a generat acest brand, un print maramuresean, intiul domnitor al Moldovei, eclipsat insa de personalitatea puternica a marelui sau contemporan voievodul Bogdan din Cuhea.