mbuntirea terenului de fundare folosind geosintetice

Geosinteticile sunt materiale plastice ,in a caror component pot avea i materiale organice, ce se folosesc in domeniul construciilor ndeplinind diferite funcii.Prelucrarea industrial specific a maselor plastice a avut ca rezultat apariia si dezvoltarea acestor materiale inovatoare in domeniul construciilor,care sunt de fapt polimeri,avnd o istorie ce nu trebuie neglijat (in anul 1926 in Carolina de Sud s-a utilizat pentru prima dat o pnz subire de bumbac pe un prim strat de pmnt,peste care s-a turnat asfalt cald, rezultatele fiind unele pozitive deoarece ntr-un studiu elaborat nou ani mai tarziu au existat dovezi ce artau c s-au obinut mbuntiri considerabile privind reducerea crpturilor si a degradrii mbrcminii. Geosinteticile ndeplinesc multiple funciuni in construcia terasamentelor, a fundaiilor, a drumurilor si a tunelelor, ele separ, filtreaz,dreneaz, stabilizeaz si protejeaz. In contextul generat de condiiile geotehnice nefavorabile din Romnia (pmnturi sensibile la umezire colapsibile,pmnturi cu umflri i contracii mari,pmnturi foarte compresibile, pmnturi cu rezistene mecanice reduse), implicit de existenta zonelor cu potenial de alunecare ridicat, se impune dezvoltarea unor soluii inovative, cu aplicabilitate n stabilizarea pmnturilor, n funcie de natura si starea lor, n scopul creterii siguranei construciilor si evitrii pierderilor de materiale ca urmare a declanrii acestor tipuri de manifestri. Evoluia materialelor geosintetice pe plan internaional a fost una spectaculoas.Geosinteticele cu funcie de armare, prin capacitatea lor de a prelua forele de ntindere, mbuntesc proprietile mecanice ale structurii in care sunt nglobate, rezolvnd probleme care ar necesita msuri constructive deosebite (nlocuiri de pmnturi, instalri de straturi aditionale etc.) n lucrrile de consolidare a masivelor de pmnt afectate de fenomene de instabilitate ( alunecari de versanti sau taluzuri), geosinteticile sunt utilizate in sisteme constructive cu rol stabilizant de tip pmnt armat, ca si la lucrari adiacente pentru drenaj,protectie etc..n aceast categorie de lucrri intr structurile de sprijin,taluzuri,versanti instabili. Cu ajutorul armturilor geosintetice se pot realiza structuri de sprijin abrupte pn la verticale, pante abrupte, reabilitri de pante alunecate,ramblee si diguri pe terenuri foarte compresibile, armarea patului drumurilor si a mbrcmintilor asfaltice.

Facultatea de Construcii si Instalaii Gheorghe Asachi

mbuntirea terenului de fundare folosind geosintetice

Materialele geosintetice utilizate la armarea pmntului pot fi sub form de benzi,folii sau saltele realizate din : geotextile ,geogrile, geocompozite de armare. I.Geotextile:

Geotextil netesut din PP Geosin

Geotextilele sunt de trei feluri: unidimensionale(fibre,cabluri,benzi,produse speciale), bidimensionale (esute,neesute,tricotate,alte produse textile,produse speciale) si tridimensionale (gabioane,saci,produse speciale). Cea mai larg utilizare, din punctul de vedere al structurii, o au geotextilele bidimensionale. Proprietaile geotextilelor sunt n funcie de structura si de modul lor de fabricaiee.Deasemenea, ele sunt n relaie direct cu condiiile mediului, care poate sa le influeneze. 1. Rolurile i aplicaiile geotextilelor

Asupra geotextilelor acioneaz, in general, dou tipuri de solicitri.Prima solicitare poate fi de natur lichid (apa), de unde rolul hidraulic al geotextilului.n al doilea caz, solicitarea este de natura solida (pmnt,agregate etc.), iar rolul geotextilului este mecanic. Orientarea acestor solicitri poate fi: normala pe geotextil (este cazul cand apa sau particulele solide ncearc s traverseze geotextilul,caz in care acesta ndeplinete funciile de etaneitate,clapet,filtru sau continuator,cnd geotextilul suport un corp i are funcia de suport) si n direcia geotextilului (este cazul cnd apa se scurge n lungul geotextilului si acesta ndeplinete funcia de dren i cand un geotextil joac rolul

Facultatea de Construcii si Instalaii Gheorghe Asachi

mbuntirea terenului de fundare folosind geosintetice

mecanic ntre dou corpuri; funcia de izolant,sau intr-un material,funcia de armatur). Deci,cunoscnd originea si orientarea solicitrilor se pot defini opt funcii de baz ale geotextilelor i anume: dren,etaneitate, clapet, filtru, continuator, suport, izolant si armatura. Problemele care apar n cadrul geotextilelor pot fi grupate in doua mari categorii si anume: geotextilele si apa, asocierea mecanica solgeotextil. Principala proprietate manifestat de ctre un geotextil la contactul cu apa este permeabilitatea sa.Cum s-a vazut, ea poate fi normala (apa traverseaz geotextilul), sau n planul geotextilului (apa este transportata longitudinal prin geotextil). 2. Punerea in oper a geotextilelor La punerea n oper a geotextilelor, trebuie avute in vedere caracteristicile lor,ct si modul de asamblaj. n primul caz, ne intereseaz aspectul functional:proprietile geotextilelor s fie n relaie direct cu rolul pe care-l vor ndeplini, dei aspectul operaional e mai puin important,totui este capital pentru funcionarea geotextilului.Geotextilelor li se mai cer si alte dou condiii:transportabilitatea i punerea uoara n oper.n mod obinuit,geotextilele se pun uor n oper i datorit caracteristicilor lor: lime 2 la 5 m, lungime 100 la 300m, greutate inferioar 350 kg. II.Geogrilele

Recent (de circa 10-15 ani) au fost puse la punct grilele, materiale fabricate din foi continue de polietilen, poliester sau polipropilen.Ele concureaz geotextilele in anumite domenii de aplicaii si, in principal, joac un rol deosebit de important in ranforsarea unor structuri, fiind numite i geogrile. Grilele pot fi produse pe baza a doua tehnici: una plecnd de la filme, alta plecnd de la filiera textila.
3

Facultatea de Construcii si Instalaii Gheorghe Asachi

mbuntirea terenului de fundare folosind geosintetice

Materialele plastice fiind vscoelastice, performanele geogrilelor depind de temperatura mediului ambiant, de mrimea solicitrilor i de natura de aciune a forelor exterioare.Aceste materiale sunt utilizate la lucrri cu durat de exploatare de pn la 120 de ani. Stabilitatea geogrilelor la razele ultraviolete se asigur prin includerea n compoziia materiei prime a unei doze optime de negru de fum. Domeniul de temperatur n care sunt exploatate este cuprins intre -50 grade si +80 grade. n aer liber, proprietile geogrilelor se conserv i la o expunere continu de peste 15 ani. Totodat, sunt uoare, fapt ce determin micorarea costului transporturilor, manevrarea lor fra dificulti i reducerea manoperei. 1. Rolurile si funciile geogrilelor Geogrilele pot juca un rol mecanic, iar principalele lor funcii sunt de: ranforsare i separare. n ceea ce privete funcia de separare, se semnaleaz ca geogrilele sunt adesea utilizate n asociere cu geotextilele pentru a forma sisteme de drenaj verticale sau orizontale.n acest caz, grila joaca, in mod esenial, rolul de ecarter ntre filtru (geotextil) i parametrul de protejat (un zid de sprijin, de exemplu) 2. Aplicaiile geogrilelor

Terasamentele constituie unul dintre domeniile prioritare de utilizare a geogrilelor.Aici ele ndeplinesc in primul rnd funcia de ranforsare, mbuntind comportarea ntregului terasament sau a zonelor cu capacitate portant redus. Un alt domeniu de aplicaie a geogrilelor este cel al structurilor rutiere noi sau ranforsate.Aici geogrilele se pot utiliza pentru armarea

Facultatea de Construcii si Instalaii Gheorghe Asachi

mbuntirea terenului de fundare folosind geosintetice

fiecrui strat (fundaie,strat de baz,mbrcminte), cu scopul obinerii unei rezistene, la ntindere mai mare si, implicit, o durat de via sporit. Este unanim acceptat ideea ca folosirea unui geogril, ntr-o nou mbrcminte rutier, conduce la oprirea procesului de transmitere a fisurilor existente n mbrcmintea veche .Deasemenea, geogrilul preia o parte din solicitrile provenite din trafic si contribuie la repartizarea mai uniform a lor n teren. Lucrrile de art constituie deasemenea un sector unde geogrilele se pot utiliza cu bune rezultate. Folosirea unor geogrile la lucrrile de consolidare reprezint o aciune benefic asupra comportrii in timp a structurilor. III. Concluzie: Ambele materiale,att geogrilele ct si geotextilele sunt materiale foarte bune folosite in mai multe domenii,ns geogrilele au avantajul c sunt materiale mai uoare i astfel sunt mai uor de transportat fiind redus si costul transportului. Interesul utilizrii fie a unui geotextil, fie a unui geogril este de a asocia unui material pulverulent sau coeziv un altul, care aduce un aport deosebit la rezistena la traciune. IV.Studiu de caz: Structuri din pmnt armat cu geogrile Traseul autostrzii transeuropene Nord-Sud Coridorul IV traverseaz Romnia de la vest la est pe direcia Ndlac-Deva-Sibiu-Curtea de ArgePiteti-Bucureti-Feteti-Constana. ntr-o prim etap CNADNR a hotrt n urma studiilor efectuate, s realizeze unele segmente din traseu, situate n zona aglomerrilor urbane, by-passuri pentru oraele mari: Piteti, Sibiu, Sebe, Orstie i Deva. Astfel n anul 2003 firma SEARCH CORPORATION SRL a ntocmit detaliile de execuie pentru by-pass Piteti.Ca soluie de diminuare a amprizei drumului n unele zone, pentru a micora ocuprile de teren i implicit exproprierile, s-a ales realizarea de structuri de sprijin armat cu geogrile.n articol se trateaz aspecte privind proiectarea structurilor de pmnt armat cu geogrile. 1. Introducere: Varianta de ocolire Piteti are originea km 0+000 n punctul de sfrit al autostrzii Bucureti-Piteti (km 106+500), iar punctul terminal la km 15+164.
5

Facultatea de Construcii si Instalaii Gheorghe Asachi

mbuntirea terenului de fundare folosind geosintetice

Sectorul cuprins ntre km 0+000 i km 13+600 are profil de autostrad. Pentru limitarea ocuprilor de teren i pentru susinerea platformei drumului s-au prevazut structuri de sprijin din pmnt armat cu geogrile n variantele: Structuri de sprijin din pmnt armat cu faa vzut din elemente prefabricate din beton tip L -km 2+840 i km 3+055 cu nlimea elevaiei He=2.0-5.0 m -km 12+030 i km 12+190 cu nlimea elevaiei He=7.0-7.5 m Structuri de sprijin din pmnt armat cu faa vzut din gabioane -km 7+390 i km 7+560 cu nlimea elevaiei He=3.0-3.5 m 2. Principii de calcul: Proiectarea structurilor din pmnt armat, de tip ziduri de sprijin, se face ca n cazul structurilor convenionale de sprijin, dar cu luarea n considerare a interaciunii dintre pmnt si armtur.Conlucrarea dintre pmntul granular i armtura sintetic are la baz fenomenul de frecare. Analizele folosite pentru dimensionarea structurilor de pmnt armat se bazeaz pe metoda echilibrului limit, care aplic factori globali de siguran i const n determinarea geometriei i a armrii din condiii de mpiedicare a cedrii interne si externe. Stabilitatea intern trateaz mecanismele interne de cedare la eforturi i const n stabilirea rezistenei la traciune i la smulgere a armturii.Pentru evitarea fenomenului de smulgere este necesar ca suma forelor rezistente s fie ntotdeauna mai mare dect suma forelor active rezultnd cantitatea i calitatea armturii. Stabilitatea extern se refer la stabilitatea masei de pmnt armat luat ca un ntreg, care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin (alunecare pe talp, depaire capacitate portant a terenului de fundare,pierderea global a stabilitaii).Din condiia de stabilitate extern a structurii rezult lungimea de ancorare a geogrilei. Pentru dimensionarea structurilor de pmnt armat de la by-pass Piteti s-a folosit programul de calcul automat al structurilor de pmnt armat ReSlope3.0 dezvoltat de profesorul Dov Leshchinsky, ADAMA Engineering Inc. 3. Comportarea n timp a structurilor din pmnt armat cu geogrile n ara noastr prevederea i realizarea de structuri din pmnt mii armat pe scar mai mare s-a fcut numai n ultimii ani.
6

Facultatea de Construcii si Instalaii Gheorghe Asachi

mbuntirea terenului de fundare folosind geosintetice

n general structurile de pmnt armat cu geogrile se comport bine i n timp att sub aciunea factorilor de mediu (raze ultraviolete,nghedezghe,ali factori agresivi) ct i la aciunile dinamice ale cutremurelor. Un astfel de exemplu este structura din pmnt armat realizat pe un radier din beton armat fundat pe coloane forate cu diametrul de 1080 mm la Bneti.Lucrarea a fost executat n anul 1999 pe DN1 km 88+750 i km 88+900 i a fost proiectat de SEARCH CORPORATION SRL prin domnul inginer Mihai Chiroiu. nlimea structurii este de 5.0 m, faa vazut fiind realizat de gabioane la care la partea exterioar s-a prevzut pmnt vegetal nsmnat pentru dezvoltarea vegetaiei. Timp de 5 ani de la executarea acestei lucrri se constat c ea s-a comportat bine n timp,singurul incovenient fiind faa vzut, care din cauza lipsei unei ntreineri adecvate nu a putut avea aspectul gndit iniial. 4. Concluzii: Structurile din pmnt armat cu geogrile devin din ce n ce mai mult o alternativ la zidurile de sprijin clasice. Utilizarea unui soft specializat pentru calcularea structurilor din pmnt armat este foarte util deoarece are posibilitatea analizrii rapide a mai multor variante. Calculele efectuate au pus n eviden urmtoarele: Seismul are influen mare n dimensionarea lungimii geogrilelor i rezistenei lor Pentru dimensionarea geogrilelor se ia nfurtoarea valorilor obinute n urma calculelor n gruprile fundamentale i speciale. Aplicarea acestui tip de soluie (pmnt armat) poate fi utilizat att cu fundare direct,ct i indirect,n funcie de capacitatea terenului natural de a prelua eforturile transmise de lucrare. Considerm c n zonele cu impact vizual faa vazut a structurilor de pmnt armat s fie gndite i din punct de vedere arhitectural. Bibliografie: 1. Iliescu M. - Geosintetice; 2. Conferina Naional de geotehnic i fundaii
3. www.eli-np.ro/public-tender-procedure/cc/Edilitare/Drumuri/PIESE SCRISE/Caiet de sarcini_geotextil.pdf

Facultatea de Construcii si Instalaii Gheorghe Asachi