34567

1 MAI 2011

PROFETII BIBLICE
curs de mplinire n

SASE

34567

Tirajul mediu al fiec arei edi tii: 42 162 000 IN 188 DE LIMBI

1 MAI 2011

SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. A sa cum un turn de veghe din vechime i permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta semnifica tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu vestea buna ca, n curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat n cer, va pune capat rauta tii si va transforma pamantul n paradis. Revista si ndeamna cititorii sa creada n Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa avem via ta ve snica si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica si se bazeaza pe Biblie.
Aceasta publica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin dona tii. Daca nu exista alta indica tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi.

RUBRICI & 11 Sfaturi pentru o via ta de familie fericita

15 16 22 27 28 31

Cum schimba copiii via ta de cuplu V-ati ntrebat? Sa nva tam din Cuvantul lui Dumnezeu De ce permite Dumnezeu rautatea si suferin ta? Pentru cititorii tineri Evita prieteniile rele! Cititorii ntreaba Biblia poate schimba via ta oamenilor Apropia ti-va de Dumnezeu Iehova este pastorul meu

ALTE ARTICOLE & 18 Un popor pa snic si apar a reputa tia

24
COPERTA: Cutremure si boli: 5 William Daniels/Panos Pictures; Foamete: 5 Paul Lowe/Panos Pictures; Incendiu petrolier: U.S. Coast Guard photo

Viata n timpurile biblice Banii

NECAZURILE
In zilele din urma vor fi timpuri critice, carora cu greu li se va face fat a. (2 TIMOTEI

SFARSIT!
VOR LUA

3:1)

TI mai jos sau ati fost martori la evenimentele triste mentionate auzit vorbindu-se despre ele? O boala necrut atoare secera zeci de vieti. Foametea curma viata a sute de persoane. Un cutremur face mii de victime si oameni lasa nenumarati fara adapost. In paginile urmatoare vom prezenta cateva dintre aceste realitati crunte. Vom vedea, totodata, ca Biblia a prezis astfel de evenimen te, ce aveau sa caracterizeze perioada numita zilele din urma.1 Insa obiectivul acestor articole nu este acela de a va convinge ca traim vremuri tulburi, realitate pe care o constatati, probabil, si dum neavoastra. Ele au fost concepute cu scopul de a va insufla speran t a. Articolele vor dovedi ca mplinirea acestor sase profetii biblice iminent al zilelor din urma. In plus, ele vor analianunt a sfarsitul za cateva dintre cele mai frecvente obiectii la aceste dovezi, precum si motivele pentru care putem crede ca, n curand, ne vom bucura de timpuri mai bune.

1 Puteti gasi mai multe informatii referitor la motivele pentru care Dumnezeu per mite aceste stari de lucruri rele n articolul De ce permite Dumnezeu rautatea si suferinta?, de la pagina 16 a acestei reviste.

1.

Vor fi mari cutremure de pamant.

CUTREMURE

(LUCA 21:11)

Noi [geofizicienii] le numim cutremure mari. Restul oamenilor le numesc cutremure ngrozitoare.
(KEN HUDNUT, U.S. GEOLOGICAL SURVEY)
5 William Daniels/Panos Pictures

In Haiti, o feti ta de un an si patru luni pe nume Winnie este scoasa de sub daramaturi. O echipa TV aflata la locul dezastru lui a auzit-o gemand. Winnie a supravie tuit cutremurului, dar parin tii ei, nu. CE ARATA FAPTELE? In ianuarie 2010, statul Haiti a fost lovit de cu magnitudinea de 7,0 grade pe scara Rich un cutremur ter. Intr-o clipa, au murit peste 300000 de oameni, iar 1,3 mi lioane au ramas fara adapost. Desi devastator, cutremurul din Haiti nu a fost un caz izolat. In perioada aprilie 2009 aprilie 2010 au avut loc n ntreaga lume cel pu tin 18 cutremure mari. OBIECTIE FRECVENTA: Nu au loc mai multe cutremure. Da torita tehnologiei moderne, suntem doar mai bine informa ti decat oamenii din trecut. ESTE ACEASTA OBIECTIE JUSTIFICATA? Gandi ti-va la urma torul adevar: Biblia nu atrage aten tia asupra numarului cutre murelor din zilele din urma, ci asupra faptului ca vor fi mari cutremure de pamant dintr-un loc n altul, cutremurele fiind o caracteristica a acestei perioade cruciale din istoria omenirii (Marcu 13:8; Luca 21:11). CE CREDETI? Au loc n prezent mari cutremure de pamant, asa cum a prezis Biblia? Cutremurele n sine nu par sa constituie dovada concluden ta ca traim n zilele din urma. Ele fac nsa obiectul uneia din tre profe tiile care se mplinesc n zilele noastre. Sa mai anali zam o profe tie.

34567
Doriti mai multe informatii sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.watchtower.org/address.

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue dArgile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD2005 Chisin au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. Spania: Apartado 132, 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.
Vol. 132, nr. 9 Semimonthly ROMANIAN

2.

FOAMETE
(MARCU 13:8)

Vor fi . . . lipsuri de alimente

Un barbat se refugiaza n satul Quaratadji (Niger). Fra tii, su rorile si lui au plecat si verisorii ei din regiunile izolate ale tarii pentru a scapa de foamete. Acest barbat si-a parasit rudele. De ce? Sidi, capetenia satului, spune: Nu-si poate hrani familia si nu mai are taria de a-i privi n ochi. CE ARATA FAPTELE? La nivel mondial, unul din sapte oa meni nu si poate asigura necesarul de hrana pentru o zi. In Africa sub-sahariana, realitatea este si mai ngrijoratoare: una din trei persoane sufera n permanen ta de foame. Ca sa n tele gem mai bine, sa ne gandim la o familie alcatuita din trei membri: tatal, mama si un copil mic. Intrucat nu exista hrana decat pentru doua persoane, parin tii trebuie sa decida cine va rabda de foame. Tatal? Mama? Copilul? Multe familii trebuie sa ia zilnic o asemenea decizie. OBIECTIE FRECVENTA: Pamantul produce hrana din belsug pentru to ti oamenii. Resursele planetei trebuiesc doar mai bine administrate. ESTE ACEASTA OBIECTIE JUSTIFICATA? Intr-adevar, astazi, mai mult ca oricand n istorie, agricultorii pot produce si trans porta cantita ti foarte mari de hrana. Ideal ar fi ca guvernele sa stie sa administreze resursele de a ale pamantului si sa so hran lu tioneze problema foametei. Insa, dupa decenii de ncercari, aceasta problema ramane nerezolvata. CE CREDETI? Se mplineste profe tia din Marcu 13:8? Nu-i asa ca omenirea se confrunta cu mari lipsuri de alimente n pofida progreselor tehnologice? Cutremurele de pamant si foametea genereaza probleme care constituie si ele o fa teta a semnului zilelor din urma.

Peste o treime din copiii care mor din cauza pneumoniei, a diareii si a altor boli ar fi putut supravietui daca nu ar fi fost subnutriti.
(ANN VENEMAN, FOST DIRECTOR EXECUTIV UNICEF)
5 Paul Lowe/Panos Pictures

PUBLICATA IN PREZENT IN 188 DE LIMBI: acholi, afri kaans, aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, ar meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam bodgeana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chine za simplificata, chineza traditional a7 (format audio nu mai n mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si n Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japone-

za67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiribati, kiRundi, kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, maghiara67, malayalam, malgas a, malteza, marathi, mar shalleza, maya, mixteca, mizo, more, myanmar, ndebele, ndonga, nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olan deza67, oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, pa piamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boli via), quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine),

sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigri nya, tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswana, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uM bundu, urdu, urundi, uzbeca, venda, vietnameza, wallis, waray-waray, wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu.
6 Disponibila si pe CD audio. 8 Disponibila si n format MP3 pe CD. 7 Pentru materiale n format audio, vezi www.jw.org.

3.

BOLI

Oamenii vor . . . suferi de boli cumplite.

(LUCA 21:11, Contemporary English Version)

Bonzali, un medic dintr-o tara africana sfasiat a de un razboi civil, se straduieste sa-i trateze pe minerii care au contractat vi rusul Marburg.1 El solicita ajutorul autorita tilor medicale din tr-un oras mai mare, nsa nu primeste niciun raspuns. Dupa patru luni, ajutorul soseste, dar este prea tarziu. Medicul Bon zali murise din cauza virusului Marburg, ncercand sa-i salveze pe mineri. CE ARATA FAPTELE? Infec tiile cailor respiratorii inferioare (de exemplu, pneumonia), bolile diareice, HIV/SIDA, tubercu loza si malaria se numara printre cele mai devastatoare boli. In 2004, de pilda, aceste maladii au ucis aproape 10,7 milioa ne de persoane. Altfel spus, n acel an, o persoana a fost rapu sa la fiecare trei secunde de una dintre aceste boli. OBIECTIE FRECVENTA: Este normal ca, odata cu cresterea popula tiei globului, sa creasca si numarul mbolnavirilor. ESTE ACEASTA OBIECTIE JUSTIFICATA? Popula tia globului creste vertiginos. Dar si progresele n privin ta metodelor de diagnosticare, tratare si tinere sub control a bolilor sunt din ce n ce mai multe. Nu ar fi logic, asadar, sa ne astept am ca fa milia umana sa castige lupta mpotriva bolilor? Realitatea este nsa cu totul alta. CE CREDETI? Nu sufera oamenii de boli cumplite, asa cum a prezis Biblia?

Este groaznic sa fii devorat de un leu sau de vreun alt animal, dar este la fel de groaznic sa fii ros de cine stie ce bacterie oribila si sa vezi ca asta se ntampla cu toti cei din jurul tau.
(MICHAEL OSTERHOLM, EPIDEMIOLOG)
5 William Daniels/Panos Pictures

Cutremurele, foametea si bolile sunt for te oarbe care fac mi lioane de victime. Alte milioane de oameni sufera din cauza raului provocat de semeni, mul ti cazandu-le victima chiar ce lor care ar trebui sa-i ocroteasca. Sa observam n continuare ce a profe tit Biblia n acest sens.
1 Febra hemoragica Marburg este provocata de un virus asemanator virusului Ebola.

TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

LIPSA AFECTIUNII NATURALE

4.
Oamenii vor fi . . . fara afec tiune naturala.
(2 TIMOTEI 3:13)

Chris, care lucreaza pentru un grup de ajutorare a victime lor violen tei domestice din nordul T arii Galilor, spune: Imi amintesc de o doamna care a mai venit la noi: era atat de rau batuta, ncat nici nu am recunoscut-o! Unele femei sunt, pur si simplu, distruse pe plan afectiv, nu-si pot ridica ochii din podea. CE ARATA FAPTELE? Intr-o tara africana, aproximativ una din trei femei este supusa abuzurilor sexuale de la o varsta fra geda. Un sondaj realizat n aceeasi tara a dezvaluit ca peste 30 la sut a dintre b arba considerau ca nu este gresit ti sa-si bata so tiile. Insa nu numai femeile sunt victime ale violen tei do mestice. In Canada, de exemplu, se estimeaza ca trei din zece barba ti au fost batu ti sau supusi altor abuzuri de catre so tiile lor. OBIECTIE FRECVENTA: Intotdeauna a existat violen ta do mestica. Diferen ta este ca azi i se acorda mai multa aten tie de cat n trecut. ESTE ACEASTA OBIECTIE JUSTIFICATA? In ultimele decenii se vorbeste tot mai mult despre violen ta domestica, dar a dus acest fapt la scaderea numarului de victime? Nicidecum. Lip sa afec tiunii naturale este mai evidenta ca oricand. CE CREDETI? Se mplineste profe tia din 2 Timotei 3:13? Nu-i asa ca multor oameni le lipseste afec tiunea pe care ar tre bui sa o aiba n mod firesc pentru membrii familiei? A cincea profe tie care se mplineste n timpul nostru vizea za planeta Pamant. Sa analizam ce spune Biblia cu privire la acest subiect.

Violenta domestica este una dintre infractiunile cel mai pu tin denun tate. Inainte de a cere ajutorul politiei, o femeie este agresata pe plan fizic de partenerul ei de aproximativ 35 de ori.
(UN PURTATOR DE CUVANT AL WALES DOMESTIC ABUSE HELPLINE)

TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

 [Dumnezeu] i va distruge pe cei ce distrug pamantul.

(REVELATIA 11:18)

DISTRUGEREA PAMANTULUI
5.

Colti sorul meu de paradis a ajuns o groapa de deseuri toxice.

(ERIN TAMBER, UN LOCALNIC, DESPRE EFECTELE DEVERSARII DE PETROL IN GOLFUL MEXIC, 2010)
U.S. Coast Guard photo

Domnul Pirri, din satul Kpor (Nigeria), colecteaza vin de palmier si l vinde. Afacerea i-a fost compromisa din cauza unei deversari masive de petrol n Delta fluviului Niger. Ne-a omorat pestii, ne-a distrus pielea si ne-a poluat izvoarele. Nu mai am din ce trai, a spus el. CE ARATA FAPTELE? Potrivit unor specialisti, 6,5 milioane de tone de deseuri ajung n fiecare an n oceanele lumii. Se estimea za ca 50 la suta din aceste deseuri sunt deseuri plastice, carora le vor trebui sute de ani ca sa se descompuna. Insa pagubele adu se de om planetei nu se rezuma la poluare. Oamenii epuizeaza resursele pamantului ntr-un ritm alarmant. Studiile arata ca pa mantul are nevoie de un an si cinci luni pentru a-si reface resur sele pe care oamenii le consuma ntr-un an. Daca popula tia va continua sa creasca si sa consume n acest ritm resursele plane tei, vom avea nevoie pana n 2035 de resursele a doua planete Pamant, precizeaza ziarul australian Sydney Morning Herald. OBIECTIE FRECVENTA: Oamenii sunt inventivi. Putem n drepta aceste probleme si putem salva planeta. ESTE ACEASTA OBIECTIE JUSTIFICATA? Multe organiza tii si persoane cu initiativ a trag un semnal de alarma n privin ta pro blemelor de mediu. Cu toate acestea, pamantul este din ce n ce mai poluat. CE CREDETI? Nu-i asa ca avem nevoie de interven tia lui Dum nezeu, ca avem nevoie ca el sa salveze planeta de la distrugere, cum ne promite? Insa Biblia a profe tit ca n zilele din urma vor avea loc si eve nimente mbucuratoare. Sa analizam unul dintre ele n cea de-a sasea profetie.

Intrucat Biblia a prezis con ditiile rele din prezent, n seamna oare ca Dumnezeu este cel care le-a provocat? Este el cauza suferin tei noastre? Ve ti gasi raspun-

Este Dumnezeu vinovat?

suri convingatoare la aceste ntrebari n capitolul 11 al car tii Ce ne nva ta n reali tate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

O LUCRARE DE PREDICARE MONDIALA

6.

Aceasta veste buna despre regat va fi predicata pe tot pamantul locuit. (MATEI 24:14)

Vaiatea locuieste pe o insula ndepartata din Oceanul Pacific apar tinand arhipelagului Tuamotu. Acest arhipelag este alca tuit din aproximativ 80 de atoli si se ntinde pe o suprafa ta de 802900 de kilometri patrati, dar nu are decat 16000 de locu itori. Totusi, Vaiatea si ceilal ti insulari au fost contacta ti de Martorii lui Iehova. De ce? Deoarece Martorii doresc sa le m partaseasc a vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu tuturor oamenilor, indiferent unde locuiesc acestia. CE ARATA FAPTELE? Martorii lui Iehova au ajuns cu mesajul despre Regat pana la marginile pamantului. In 2010, ei au pre dicat vestea buna n 236 de t ari si teritorii, dedicand acestei ac tivita ti 1,6 miliarde de ore. Aceasta nseamn a ca fiecare Martor a predicat, n medie, 30 de minute pe zi. In ultimul deceniu, Martorii lui Iehova au produs si au distribuit peste 20 de miliarde de publica tii si de articole biblice. OBIECTIE FRECVENTA: Mesajul Bibliei este predicat de mii de ani. ESTE ACEASTA OBIECTIE JUSTIFICATA? E adevarat, multi oa meni au predicat cate ceva despre Biblie, dar pentru o perioa da scurta de timp si la o scara redusa. In schimb, Martorii lui Iehova efectueaza lucrarea de predicare n mod organizat, la ni vel mondial, ajungand cu vestea buna la sute de milioane de oameni. Martorii au perseverat n aceasta lucrare de predicare n pofida opozi tiei crunte ntampinate din partea celor mai puternice si din istorie (Marcu 13:13).1 mai opresive organizatii Mai mult decat atat, Martorii lui Iehova nu sunt plati ti pentru activitatea lor de predicare. Ei si dedica de bunavoie timpul acestei activita ti. Literatura biblica pe care o publica si o distri buie Martorii lui Iehova nu se comercializeaza, lucrarea lor fiind sus tinuta n totalitate prin donatii benevole. CE CREDETI? Este predicata vestea buna despre regat la ni vel mondial? Anunt a oare mplinirea acestei profe tii timpuri mai bune?
1 Pentru mai multe informatii, vizionati cele trei documentare video intitulate Fideli n ncercari, Triunghiurile violete si Martorii lui Iehova rezista ferm atacului nazist, distribuite de Martorii lui Iehova.

Atat cat va permite Iehova, noi vom continua sa predicam cu zel vestea buna, folosindu-ne de toate mijloacele de care dispunem pentru a ajunge la oameni.
(ANUARUL MARTORILOR LUI IEHOVA PE 2010)

TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

 IN CURAND,

Inca pu tin si cel rau nu va mai fi. . . . Dar cei smeri ti vor stapani pamantul si si vor gasi desfatarea n bel sug de pace.
(PSALMUL 37:10, 11)

TIMPURI MAI BUNE!

ORITI sa vedeti mplinirea profetiei de mai sus? Cu si gurant a! Avem motive ntemeiate sa credem ca, n curand, ea va deveni realitate. Articolele anterioare au analizat doar cateva dintre pro fetiile Bibliei care demonstreaza ca traim n zilele din urma (2 Timotei 3:15). Dumnezeu i-a inspirat pe scrii torii Bibliei sa prezica aceste evenimente pentru ca noi sa avem sperant a (Romani 15:4). Implinirea acestor profetii dovedeste c a, n cur and, necazurile cu care ne confrunt am vor lua sfarsit. Ce va urma dupa aceste zile din urma? Regatul lui Dumnezeu va guverna peste ntreaga omenire (Matei 6:9, 10). Iata cum descrie Biblia aceste timpuri: Nu va mai fi foamete. Va fi bogatie de grane pe pamant, pe varful muntilor va fi belsug mare. (Psal mul 72:16)

Bolile vor fi eradicate. Niciun locuitor nu va spune: Sunt bolnav. (Isaia 33:24) Pamantul va fi nnoit. Pustiul si fara apa vor tinutul exulta, iar campia arida se va bucura si va nflori ca so franul. (Isaia 35:1) Acestea sunt doar cateva profetii ncurajatoare care se vor mplini n scurt timp. Daca doriti sa sti de ce Marto ti rii lui Iehova asteapt a cu atata convingere timpuri mai bune, stati de vorba cu ei.

SFATURI PENTRU O VIAT A DE FAMILIE FERICIT A

Cum schimba copiii viata de cuplu

Claudiu1: Si eu, si Miriam am fost ncantati de venirea pe lume a fetitei noastre. Dar n primele luni dormeam foarte putin. Ne facuseram o sumede nie de planuri n ce priveste ei, nsa toate au esuat. ngrijirea si cresterea Miriam: Dupa ce am nascut, fetita mi-a acaparat tot timpul. Acum totul gravita n jurul ei: trebuia sa-i pregatesc biberonul, sa-i schimb scutecul sau sa o linistesc. Era o schimbare enorma. Luni de zile relatia mea cu Claudiu a fost data peste cap. Cu greu ne-am revenit.

REBUIE sa recunoastem ca un copil ti poate aduce cele mai mari bucurii n via ta. Conform Bibliei, el este o rasplata de la Dum nezeu (Psalmul 127:3). Insa copilul poate si sa schimbe o casnicie cum nu te astep ti. De exemplu, o proaspata mamica, preocupata de be belusul ei, va fi uimita de felul n care reac tioneaza corpul si inima ei la orice scancet al copilului. La ran dul lui, proaspatul tatic va fi fascinat de legatura ce se creeaza ntre so tia sa si micu t, dar ar putea fi si ngrijorat va zand ca, dintr-odata, este dat la o parte. De fapt, nasterea primului copil poate pro voca o criza n cuplu. Tensiunile generate de noul statut de parinte pot declansa senti mente de nesiguran ta afectiva sau pot amplifica problemele nerezolvate dintre cei doi parteneri.

Cum pot proaspe tii parin ti sa se adapte ze la agita tia din primele luni, cand micu tul i solicita la maximum? Ce pot face pen tru a nu se ndeparta unul de celalalt? Cum pot depasi si dezacordurile privind cresterea educarea copilului? Sa analizam, n lumina principiilor biblice, solu tiile la aceste probleme. PROBLEMA 1: Brusc, centrul universului devine copilul.
TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

1 Numele au fost schimbate.

11

 Un nou-nascut i acapareaza sale mamei tot timpul si toate gandurile. Intrucat ea se ngrijeste toata ziua de copil, se simte, pro babil, mplinita din punct de vedere afectiv. In schimb, sotul s-ar putea simti neglijat. Manuel, din Brazilia, spune: Cel mai greu mi-a fost sa accept ca sotia mea i acorda copilu lui toata aten tia pe care nainte mi-o acorda se mie. Inainte eram doar eu si ea, apoi, dintr-o data, erau doar ea si copilul. Cum puteti face fat a acestei schimbari radicale? Solutie: Manifestati rabdare. Biblia spu ne: Iubirea este ndelung rabdatoare si buna . . . nu si cauta propriile interese, nu se iri ta (1 Corinteni 13:4, 5). Cum pot aplica so tul si acest sfat cand n viata lor apare sotia un copil? Un sot ntelept arata ca si in iubeste sotia formandu-se cu privire la schimbarile fizice si afective pe care le poate suferi o femeie dupa nastere. Astfel, el va ntelege mai bine schimbarile de dispozitie ale sotiei sale.1 Adam, tatal unei fetite de unsprezece luni din Franta, afirma: Uneori mi este greu sa suport schimbarile de dispozitie ale sotiei mele. Imi spun atunci ca irascibilitatea ei nu are, de fapt, legatura cu mine, ci este o reactie provocate de la tensiunile neobisnuite noul nostru statut de parinte. Daca sotia ti interpreteaza uneori gresit n cercarile de a-i veni n ajutor, nu te ofensa imediat (Eclesiastul 7:9). Fii rabdator si sen sibil la necesitatile ei. Daca vei pune intere sele ei mai presus de interesele tale, nu te vei mai supara pe ea (Proverbele 14:29).
1 In primele saptamani dupa nastere, multe mamici au perioade de depresie usoar a. Altele sufera de o depresie mai severa, cunoscuta drept depresia post-partum. Pen tru informatii suplimentare privind modul n care poa te fi recunoscuta si vezi depasit a aceasta afectiune, articolul Victorioasa n lupta mpotriva depresiei post natale, aparut n editia din 22 iulie 2002 a revistei Tre zi ti-va!, si articolul Ce este depresia post-partum?, apa rut n editia din 8 iunie 2003 a revistei Trezi ti-va!.

La randul ei, o sotie a se va stra nteleapt dui sa-si sa se achite de noul ncurajeze sotul lui rol de tata. Ea l va lasa sa se ngrijeasca de micut, aratandu-i cu rabdare cum sa schimbe scutecul sau cum sa pregateasca bi beronul, chiar daca el va fi, poate, nendema natic la nceput. Ellen, o mama n varsta de 26 de ani, re cunoaste ca a trebuit sa-si schimbe modul n care se purta cu sotul ei. Ea spune: Mi-am impus sa nu mai fiu o mama posesiva si sa nu-mi mai critic sotul cand ncerca sa aplice ceea ce-i spuneam cu privire la ngrijirea copilului. SUGESTIE: So tiilor, daca so tul vostru are grija de micu t, facand lucrurile altfel de cat voi, ab tine ti-va sa-l critica ti sau sa mai face ti o data lucrul respectiv. Lau da ti-l pentru ceea ce face bine! Astfel l ve ti ajuta sa capete mai multa ncredere n el si-l ve ti ncuraja sa va ajute. So tilor, renun ta ti la activita tile neesen tiale si aju ta ti-va cat mai mult so tia, mai ales n pri mele luni dupa nastere!

PROBLEMA 2: Relatia voastra de cu plu slabeste. Epuizati din cauza faptului ca dorm pe apucate sau din cauza unor situatii critice ne asteptate, multi parinti duc o lupta continua pentru a ramane apropiati. Vivianne traieste n Franta La si are doi copii. Ea recunoaste: nceput m-am concentrat atat de mult asu pra datoriei mele de mama, ncat aproape ca mi-am uitam rolul de sotie. Pe de alta parte, s-ar putea ca sotul sa nu constientizeze ca sarcina a afectat-o pe sotia sa atat din punct de vedere fizic, cat si emo tional. Bebelusul va poate consuma timpul si energia pe care nainte le foloseati pentru a va satisface necesitatile afective si sexuale. Ce cei doi p arin ti ar putea face, asadar, pentru

12

TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

 ca micutul lor dragalas si neajutorat sa nu creeze o prapastie ntre ei? Solutie: Oferiti-v a unul altuia dovezi de iubire. Vor bind despre casatorie, Bi blia spune: Barbatul va lasa pe tatal sau si pe mama sa si sa si se va alipi de sotia vor deveni o singura carne (Geneza 2:24).1 Scopul lui Iehova Dumnezeu prevedea ca, la un moment dat, copiii langa sa plece de parinti. In schimb, ntrucat sotul si sotia sunt o singura carne, Dumnezeu asteapt a ca legatura dintre ei sa fie pe viat a (Matei 19:39). Cum poate un cuplu care apreciaza acest principiu sa pastreze un echilibru n privinta prioritati lor? Vivianne, mentionat a mai sus, spune: Am reflectat la cuvintele din Geneza 2:24 si am nteles ca eu am devenit o singura car ne cu sotul meu, nu cu copilul. Mi-am dat seama ca trebuie sa ne consolidam casnicia. Theresa, mama unei fetite de doi ani, martu riseste: Cand simt ca ma distantez de sotul meu, ma straduiesc sa-i acord imediat toata atentia macar cateva momente pe zi. Dar ce poate face sotul pentru a-si conso lida casnicia? Spune-i sotiei tale ca o iubesti si prin gesturi de tandrete. arata-i ce simti Straduieste-te sa risipesti orice urma de neli niste din inima ei. Sarah, o mama n varsta de 30 de ani, spune: O sotie simte nevoia sa stie ca este iubita si apreciata n continuare, chiar daca nu mai arata ca nainte de a ra mane nsarcinata. Alan traieste n Germania si cat este de impor El ntelege are doi baieti.
1 Potrivit unei lucrari de referint a, termenul ebraic re dat n Geneza 2:24 prin a se alipi poate avea si sensul de se atasa si de cineva cu afectiune loialitate.

tant sa-si a sotia pe plan afectiv: In sustin cerc sa fiu mereu langa ea cand are nevoie de un umar pe care sa planga. Fireste, unui copil afecteaza relatii aparitia le sexuale ale cuplului, iar sotul si trebu sotia ie sa vorbeasca deschis despre nevoile lor. Bi blia spune ca orice schimbare n ce priveste viata lor intima trebuie facuta de comun acord, ceea ce pretinde o buna comunicare (1 Corinteni 7:15). Din cauza educatiei pe care ati primit-o sau a mediului cultural din care proveniti, poate ca va este jena sa vorbiti cu tovarasul de viat a despre problemele voastre sexuale. Dar asemenea discutii sunt vitale n perioada de acomodare la noile obligatii de parinte. Fiti sinceri unul cu altul, dand do vada de rabdare (1 Corinteni empatie si 10:24). In felul acesta veti evita nentelegeri le si adanci iubirea (1 Petru 3:7, 8). va veti Cei doi soti si pot adanci iubirea prin cu vinte de apreciere. Un sot ntelept va nte lege ca o mare parte din munca pe care o face proaspata mamica trece neobservata. Vi vianne spune: Deseori, la sfarsitul zilei ma simt de parca n-as fi facut nimic, desi toa ta ziua m-am ocupat de copil!. Chiar daca munceste a nu nteleapt toata ziua, o sotie
TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

13

 va desconsidera ajutorul pe care i-l da sotul (Proverbele 17:17). SUGESTIE: Mamici, ncerca ti sa dormi ti si voi pu tin cand copilul doarme. Asa va rencarca ti bateriile si nu ve ti mai fi atat de obosite cand so tul vostru va veni acasa. Tatici, ncerca ti sa va scula ti n timpul nop tii pentru a hrani sau pentru a schimba bebelusul, astfel ncat so tia voastra sa se poata odihni. Spune ti-i des ca o iubi ti. Exprima ti-va iubirea lasandu-i bile tele de dragoste, trimi tandu-i mesaje sau vorbind cu ea la telefon. Face ti-va timp sa sta ti de vorba. Vorbi ti despre voi, nu numai despre copil. Fiind buni prie teni, ve ti deveni si parin ti mai buni!

vom face daca nu vrea sa foloseasca olita? Evident, deciziile voastre vor fi diferite de ale altor parinti. Ethan, tatal a doi copii, spune: Trebuie sa vorbim deschis pentru a fi pe aceeasi lungime de unda si pentru a satisfa ce amandoi necesitatile copilului. SUGESTIE: Gandi ti-va la modul n care v-au crescut si v-au educat parin tii vostri. Ce a ti putea imita din atitudinea si din ac tiunile lor? Ce nu a ti vrea sa imita ti? Discuta ti apoi aceste aspecte mpreuna.

PROBLEMA 3: Aveti opinii diferite privind cresterea si educarea copilului. Deoarece provin din medii diferite, tinerii parinti pot ajunge sa se certe. Asami si Katsu ro, doi parinti din Japonia, s-au confruntat cu aceasta problema. Asami spune: Mi se pa rea ca sotul meu este prea indulgent cu fiica noastra, n timp ce lui i se parea ca eu sunt prea severa. Ce puteti face pentru a evita divergentele? Solu Comunicati si sustine ti-v a reci tie: proc. Inteleptul rege Solomon a scris: Infu murarea duce doar la cearta, dar ntelepciu nea este cu cei ce se sfatuiesc (Proverbele 13:10). Ce stii despre modul n care vede par tenerul tau educarea copilului? Daca veti dis cuta abia dupa nasterea bebelusului chesti unile concrete legate de educarea lui, s-ar putea sa ajungeti sa va certati, nu sa gasiti o solutie practic a. De exemplu, ati analizat si gasit o solu ati tie comuna la urmatoarele ntrebari: Cum i putem fixa copilului un program de masa si de somn? Trebuie sa-l luam n brate ori de cate ori plange cand vine ora de culcare? Ce
14
TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

Un copil poate schimba n bine via ta unui cuplu Asa cum doi patinatori fara experient a au nevoie de timp si de rabdare pentru a nvata sa-si pastreze echilibrul pe gheat a, si voi aveti nevoie de timp pentru a va obisnui cu rolul de parinti. Treptat nsa, veti dobandi ncre dere n voi. Cresterea copilului va pune la ncercare trainicia legamantului de casatorie si va schimba pentru totdeauna relatia voastra. Dar ea va va oferi si ocazii de a dezvolta ca litati de pret. Punand n practica sfaturile ntelepte ale Bibliei, veti putea spune si voi asemenea lui Kenneth: Cresterea copiilor ne-a schimbat n bine pe amandoi. Si eu, si sotia egocen mea suntem acum mai putin trici. Am devenit mai iubitori si mai ntele gatori. Cu sigurant a, asemenea schimbari sunt bine-venite ntr-o casatorie!

INTREBATI-V A:

partenerului meu de casatorie ca apreciez eforturile pe care le face pentru binele familiei? Cand am avut ultima conversa tie placuta cu partenerul meu care sa nu graviteze n jurul copilului?

Cum i-am aratat saptamana trecuta

 V-ATI INTREBAT ?
Confirma sigiliile antice existenta unor personaje biblice? In antichitate documentele oficiale gasit sigiliile personale a doi regi din
erau rulate si Pe no legate cu un snur. dul acestuia se aplica o bucata de lut umed pe care se imprima un sigiliu. Sigiliile erau folosite pentru autentificarea documentelor, avand, totodata, rol de semnatura sau de marturie. Uneori, sigiliile erau montate n inele, fiind considerate obiecte de valoare (Geneza 38:18; Estera 8:8; Ieremia 32:44). De obicei, sigiliul avea inscrip tionat numele proprietarului, titlul sau si numele tatalui sau. Cercetatorii au descoperit sute de am prente sigilare antice. Cateva dintre ele contin numele unor personaje biblice. De exemplu, se pare ca arheologii au Iuda. Pe unul dintre sigilii scrie: Apar tinand lui Ahaz [fiul lui] Iehotam [Io tam], Regele lui Iuda. Iar pe celalalt ci tim: Apar tinand lui Ezechia [fiul lui] Ahaz, Regele lui Iuda (2 Regi 16:1, 20). Ahaz si Ezechia au domnit n secolul al VIII-lea .e.n. Erudi tii au examinat si alte sigilii apar tinand, probabil, unor personaje bibli ce. Cateva dintre aceste personaje sunt mentionate n scrierile lui Ieremia: Ba ruc (secretarul lui Ieremia), Ghemaria (fiul lui Safan), Ierahmeel (fiul rege lui), Iucal (fiul lui Selemia) si Seraia (fratele lui Baruc) (Ieremia 32:12; 36:4, 10, 26; 38:1; 51:59).

SIGILII PE LUT CONTIN AND NUMELE LUI EZECHIA SI AL LUI AHAZ (IN FAT A) SI, AL LUI PROBABIL, BARUC (IN SPATE)
In spate: Prin amabilitatea Israel Museum, Ierusalim In fa ta: www. BibleLandPictures .com / Alamy.

Cum erau mpartite ziua si noaptea n timpurile biblice? Scripturile ebraice folosesc expresii Straja a patra, numita dis-de-diminea
precum dimineat a, amiaza, miezul zilei si pe nserate (Geneza 24:11; Deuteronomul 28:29; 1 Regi 18:26). Evreii obisnuiau sa mparta noaptea n trei straji a cate patru ore fiecare. Mai tarziu, au adoptat metoda grecilor si a ro manilor de mpartire a noptii n patru straji. La aceasta metoda a facut referire Isus cand a zis: Vegheati deci, fiindca nu sti ti cand vine stapanul casei: seara, la miezul noptii, sau la cantatul cocosului dis-de-dimineat a (Marcu 13:35). Prima straja, seara, tinea de la asfintitul soa relui pana la ora 21. A doua straja se n iar a treia, cancheia la miezul noptii, tatul cocosului, la ora 3 dimineata.

CADRAN SOLAR DIN PERIOADA IMPERIULUI ROMAN (27 I.E.N. 476 E.N.)
Gerard Degeorge / The Bridgeman Art Library International

t a, se ncheia la rasaritul soarelui. In timpul celei de a patra straji din noapte a umblat Isus pe Marea Galileii (Matei 14:2326). Pe vremea lui Isus, ziua reprezenta in tervalul de timp cuprins ntre rasaritul si apusul soarelui si era divizata n 12 ore. La una dintre aceste diviziuni fac referire Scripturile grecesti cand folosesc crestine cuvantul ora (Ioan 11:9). Intrucat soa rele rasare si apune la ore diferite n functie de anotimp, israelitii nu puteau stabili decat cu aproximatie momentul desfasu rarii unui eveniment, indicand acest lucru prin expresii de genul pe la ceasul al saselea (Faptele 10:9).
TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

15

 SA INVAT AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

De ce permite Dumnezeu rautatea si suferinta?

1. Cum a aparut rautatea? Rautatea a aparut pe pamant odata cu prima min ciuna rostita de Satan. Acest nger a fost o creatura desavar sita, dar n-a ramas ferm n adevar (Ioan 8:44). El a tanjit dupa nchinarea ce i se cuvine doar lui Dumnezeu. Satan a min tit-o pe prima femeie, Eva, convingand-o sa nu asculte de Dumnezeu, ci de el. Adam a urmat exemplul de neascultare al so tiei sale, iar decizia lui a avut drept consecint a suferin ta si moartea. (Citi ti Geneza 3:16, 1719.) Indemnand-o cu viclenie pe Eva sa nu asculte de Dumnezeu, Satan punea la cale o razvratire mpotri va suveranita tii Creatorului. Respingand conducerea lui Dumnezeu, majoritatea oamenilor i s-au alaturat lui Satan. Astfel, Satan a devenit conducatorul lumii. (Citi ti Ioan 14:30; Revela tia 12:9.)

Acest articol analizeaza unele ntrebari pe care vi le-a ti pus, probabil, si dumneavoastra si prezinta versetele ce raspund la ele. Citi ti aceste versete n propria Biblie. Martorii lui Iehova sunt bucuro si sa le analizeze mpreuna cu dumneavoastra.

Adam a facut o alegere gre sita

2. A fost creatia lui Dumnezeu defectuoasa? Atat oamenii, cat si ngerii puteau respec ta poruncile divine, deoarece fusesera creati n mod perfect de Dumnezeu (Deuteronomul 32:5). El ne-a nzestrat cu libertatea de a alege

ntre bine si rau. Aceasta libertate ne da posibi litatea de a ne dovedi prin fapte iubirea fa ta de Dumnezeu. (Citi ti Iacov 1:1315; 1 Ioan 5:3.)

3. De ce permite Dumnezeu suferinta? Dumnezeu a decis sa-i suporte un timp pe cei care i contesta suveranitatea. De ce? Deoa rece a vrut sa arate ca nicio forma de guverna re independenta de El nu le aduce oamenilor foloase, fapt dovedit de cei 6 000 de ani de is torie umana (Ieremia 10:23). Conducatorii lu mii nu au reusit sa puna capat razboaielor, criminalita tii, nedreptatii si bolilor. (Citi ti Eclesiastul 7:29; 8:9; Romani 9:17.)

In schimb, cei care accepta guvernarea lui Dumnezeu vor avea parte de binecuvantari (Isaia 48:17, 18). In curand, Iehova Dumnezeu va distruge toate guvernele omene sti. Numai oamenii care accepta conducerea lui Dumne zeu vor mo steni pamantul (Isaia 2:3, 4; 11:9). (Citi ti Daniel 2:44.)

 4. Ce rol are rabdarea lui Dumnezeu? Satan a sus tinut ca nimeni nu avea sa-i fie loial lui Dumnezeu. Rabdarea lui Dumnezeu ne permite sa fa cem o alegere. Prin modul nostru de viat a, dovedim de partea cui suntem: de partea guvernarii lui Dumnezeu sau a oamenilor. (Citi ti Iov 1:811; Proverbele 27:11.)

Alegerile noastre dezvaluie daca suntem sau nu de partea guvernarii lui Dumnezeu

5. Cum dovedim ca suntem de partea guvernarii divine? Dovedim ca suntem de partea guvernarii lui Dum nezeu cautand si practicand nchinarea adevarata, care este n armonie cu Biblia, Cuvantul Sau (Ioan 4:23). Totodata, asemenea lui Isus, noi nu ne impli cam n politica si n razboaie. (Citi ti Ioan 17:14.) Satan si folose ste puterea pentru a promova prac tici imorale si daunatoare. Daca respingem aceste practici, prietenii si rudele noastre ne vor ridiculiza, probabil, sau chiar ni se vor mpotrivi (1 Petru 4:3, 4). Ce vom face? Ne vom asocia cu cei care l iubesc pe Dumnezeu? Vom respecta legile sale pline de iubire si de n telepciune? Daca vom ac tiona astfel, vom dovedi ca Satan a min tit cand a sus tinut ca nimeni nu va asculta de Dumnezeu. (Citi ti 1 Corinteni 6:9, 10; 15:33.)

Pentru mai multe informatii, vezi capitolul 11 al acestei carti, publicata de Martorii lui Iehova.

CE NE INVAT A n realitate BIBLIA?

17

 IN ATENTIA CETATENILOR RUSIEI: Prin intermediul acestui articol, zeci de milioane de oameni din peste 230 de t ari si teritorii vor afla ca li bertatea de nchinare este ngradita n mod nejustificat n Rusia. Turnul de veghe este revista cu cel mai mare tiraj din lume, fiind tradusa n cele mai multe limbi. Acest articol va aparea n 188 de limbi si va fi publicat n peste 40 de milioane de exemplare. Unele oficialitati nu doresc, probabil, ca situatia Martori lor lui Iehova din Rusia sa fie cunoscuta de comunitatea in ternational a. Insa, asa cum a spus Isus, nu este nimic tai nuit cu grija care sa nu fie dezvaluit si nimic ascuns care sa nu fie cunoscut (LUCA 12:2).

Un popor pasnic
I
ISI APARA REPUTATIA
N DECEMBRIE 2009 si n ianuarie 2010, doua dintre naltele instante judecatoresti din Rusia au declarat cre dinta lui Iehova extremist a. Se pare ca istoria Martorilor se repeta. In timpul regimului sovietic, mii de Martori din Rusia au fost acuzati ai po pe nedrept ca sunt dusmani porului. Ei au fost exilati, trimisi ti sa la nchisoare si forta lucreze n lagare de munca. Dupa caderea acestui regim, Martorii lui Iehova au fost disculpati. Noul guvern le-a re stabilit n mod oficial buna reputatie. 1 Dar acum, se pare ca unii doresc cu orice pret sa-i calomnieze din nou pe Martori. La nceputul anului 2009, autoritatile au atacat libertatea religioasa a Martorilor lui Iehova. Doar n luna februarie, procurorii au condus peste 500 de anchete n ntreaga tar a. Cu ce scop? Pentru a gasi asa-zise ncalcari ale legii comise de Martori. In urmatoarele luni, politia a facut descinderi la locurile lor de ntrunire la Salile Regatului sau n case particulare unde Martorii studiau Biblia n liniste. Poli ti stii au confiscat literatura si bunuri personale. Autoritati le i-au expulzat pe avocatii straini care le acordau asistent a juridica Martorilor, interzicandu-le reintrarea n Rusia.
1 Vezi chenarul Certificate de reabilitare.

18

TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

 La 5 octombrie 2009, autoritatile vamale ruse au reti nut un transport de literatura biblica la granita din apro pierea orasului Sankt Petersburg. Publicatiile fusesera tipa rite n Germania pentru un numar mare de congregatii din Rusia. O brigada speciala de agenti vamali care supra vegheaza traficul de marfuri de contrabanda periculoase a controlat transportul. De ce? Deoarece transportul pu tea contine materiale care instiga la dezbinare religioasa, preciza un document oficial. Nu dupa mult timp, valul de persecutii a atins punctul culminant: Curtea Suprema a Federatiei Ruse si cea a Republicii Altai (care face parte din Rusia) au declarat extremiste mai multe publicatii ale Martorilor, inclusiv revista de fat a. Martorii lui Iehova au naintat recurs mpotriva hotararilor judecatoresti iar co emise de aceste instante, munitatea international a si-a exprimat si ea ngrijorarea, dar fara niciun rezultat. Hotararile instantelor sunt nca n vigoare, importul si biblice distribuirea acestor publicatii fiind n continuare interzise n Rusia. Cum au reactionat Martorii lui Iehova la aceste ncer cari de a li se pata reputatia si de a li se ngradi activita tea? Si Supreme liberta cum afecteaza hotararile Curtilor tea religioasa a tuturor cetatenilor Rusiei?

Certificate de reabilitare
Ultimii Martori care se mai aflau n nchisoare din cauza regimului sovietic au fost eliberati n 1990. Mii de Martori ai lui Iehova au fost ncantati sa primeasca docu mentele oficiale care atestau ca nu fusesera dusmani ai poporului, ci victime nevinovate. Prin aceste documente, numite Certificate de reabilitare, Martorii si-au recapatat buna reputatie.

Credeti ca aceste publicatii sunt extremiste?

Iata cateva dintre publica tiile Martorilor lui Iehova pe care Curtea Suprema a Federa tiei Ruse le considera extremiste: Cartea mea cu relatari biblice1 (n imaginea de mai sus) Sa ne apropiem de Iehova Cum a aparut via ta prin evolu tie sau prin crea tie? Omenirea n cautarea lui Dumnezeu1 Tinerii se ntreaba Raspunsuri practice, volumul 11 Ce ne nva ta n realitate Biblia?1 Aceste publica tii promoveaza res pectul fa ta de Dumnezeu si fa ta de Cuvantul sau, Biblia. Ele i ncura jeaza pe cititori sa- si dezvolte capa citatea de gandire si sa analizeze cu aten tie doctrinele si filozofiile care le-au fost predate. Crede ti ca astfel de publica tii ar trebui interzise?
1 Puteti citi aceste publicatii online n diferite limbi pe www.watchtower.org.

O reactie serioasa prompta la o amenintare Vineri, 26 februarie 2010, aproximativ 160000 de Mar tori ai lui Iehova din toata Rusia au nceput sa distribuie 12 milioane de exemplare ale tractului special, intitulat S-ar putea ntampla din nou? O ntrebare pentru ceta tenii Rusiei. De exemplu, sute de Martori din orasul Usole-Si birskoe (Siberia) s-au adunat n strada la ora 5.30 diminea ta. fusesera Printre ei se aflau si Martori care, n 1951, exilati n Siberia din cauza credintei. Infruntand o tempe ratura de 40C, ei au distribuit 20000 de tracte. Pentru a anunta aceasta campanie de trei zile, Martorii lui Iehova au tinut la Moscova o conferint a de presa. Prin tre invitati a fost si domnul Lev Levinson, expert la Institutul pentru Drepturile Omului. El a vorbit pe scurt de spre hartuirea si persecutarea la care au fost supusi n mod nejustificat Martorii lui Iehova n Germania nazista si n Uniunea Sovietica, precum si despre disculparea ul terioara a Martorilor. El a spus: Toate confesiunile religioase persecutate de regimul sovietic au fost reabilitate

Vladimir Litvin (81 de ani) a fost exilat n tinutul Krasnoiarsk la varsta de 14 ani. Vineri dimineat a, cand a nceput campania, el s-a numarat printre Martorii care au distribuit tractul special

Un mesaj plin de fort a

Tractul intitulat S-ar putea n tampla din nou? O ntrebare pentru ceta tenii Rusiei prezin ta dovezi clare ca Martorii lui Iehova nu sunt extremi sti. Acest tract arata asemanarile dintre ncercarile actuale de discreditare a Martorilor lui Iehova si ac tiunile ce au dus la persecu tia nentemeiata si apri ga la care au fost supu si n epoca sovietica. Tractul i invi ta pe cititori sa acceseze site-ul special n limba rusa, www.jw-russia.org, care con tine mai multe informa tii despre istoria si activitatea Martorilor lui Iehova din Rusia. Tractul citeaza o parte din discursul tinut de pre sedintele Dmitri Medvedev cu ocazia Zilei Co memorarii Victimelor Represiu nilor Politice din Rusia, facand referire la nregistrarea video de pe internet a acestui discurs.1 De si erau o minoritate religioa sa n Uniunea Sovietica, Martorii lui Iehova au fost crunt persecuta ti de regimul sovietic.
1 Vezi chenarul In amintirea celor persecutati.

prin decretul presedintelui Eltin si au redobandit tot ce au pierdut. Martorii lui Iehova din Uniunea Sovietica nu au detinut bunuri deosebite, nsa si-au redobandit buna reputa tie. Dar buna lor reputatie este din nou amenintat a. Aceeasi exprimat regretul i su a care nu demult si-a tar pune acum unor persecutii total lipsite de temei, adau ga domnul Levinson.

Campania sensibilizeaza inimile oamenilor Si-a atins Levinson a aceasta campanie scopul? Domnul afirmat: In drum spre conferinta [de pres a], i-am vazut pe oameni citind n metrou un pliant pe care Martorii lui Iehova l distribuie astazi n toata Rusia. . . . Oamenii l ci tesc, si 1 Iata cateva impresii despre l citesc cu atentie. campanie. O doamna n varsta dintr-o regiune predominant mu sulmana, din centrul Rusiei, a acceptat tractul, ntreband la ce se refera. Cand i s-a spus ca vorbeste despre dreptu rile si cetatenilor din Rusia, ea a exclamat: In libertatile sfarsit, opiniei pu cineva aduce aceste chestiuni n atentia blice! Se pare ca Rusia se ntoarce n epoca sovietica. Multumesc foarte mult. Bravo!. O femeie din Celeabinsk careia i s-a oferit tractul a spus: Am primit deja acest tract si l-am citit. Sunt ntru totul de partea voastra. Nu cunosc nicio religie apere care sa-si credinta ntr-un mod atat de organizat. Imi place ca va m bracati frumos si ntotdeauna dovada de tact. E clar ca dati ca aveti convingeri puternice. Din cate vad, Dumnezeu este cu voi.
1 Congregatiile Martorilor lui Iehova din Moscova au nceput sa dis tribuie tractul cu cateva ore naintea conferintei de presa.

20

TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

Nikolai Iasinski (73 de ani) a participat cu entuziasm la campanie. El a ntrebat: Chiar ne vor persecuta si ne vor lua iarasi dreptul de a ne nchina lui Iehova?

In amintirea celor persecutati

Cu ocazia Zilei comemorarii victimelor regimului sovietic, presedintele Dmitri Medvedev a declarat: Astazi este Ziua Comemorarii Victimelor Represiunilor Politice. . . . Cu greu ne putem imagina teroarea care a cuprins tara ... Au fost exterminate ca tegorii si grupuri ntregi de oameni. . . . Au fost persecutati credinciosi din toate confesiunile religioase. [Ne amintim] de milioanele de vieti distruse oameni executati fara proces si ale caror nume nu au fost nregistrate n niciun dosar , de cei exilati si trimisi n lagare de concentrare, de cei privati de drepturi civile din cauza unei meserii incomo de sau a originii sociale nesa natoase. Familii ntregi au fost etichetate drept dusmani ai po porului si complici ai lor. Sa ne gandim ca milioane de oameni au murit din cauza terorii si a acuzatiilor false. Au fost lipsiti de orice drept, pana si de drep tul la o nmormantare decenta. Ani de zile numele lor au fost sterse din istorie. Represiunea nu poate fi justifica ta n niciun fel.

Un barbat din Sankt Petersburg, care primise deja tractul, a fost n trebat daca i-a placut. El a raspuns: Da! Cand l-am citit m-au trecut fiorii si am plans. Bunica mea a fost persecutata [n timpul regimu- Stepan Levitki lui sovietic] si mi-a povestit o su- (85 de ani) si medenie de lucruri despre cei care so tia sa, Elena. fusesera nchisi cu ea. E adevarat, El a multi erau raufacatori, dar fusese- stat 10 ani n nchisoare ra nchisi si oameni nevinovati, din cauza credintei lor. Toti ar tre- din cauza ca un bui sa stie ce s-a ntamplat atunci, detinuse exemplar al asa ca e foarte bine ce faceti!. revistei Turnul Ce le rezerva viitorul de veghe Martorilor din Rusia? Martorii lui Iehova din Rusia apreciaza faptul ca n ultimii douazeci de ani s-au bucu rat ntr-o oarecare masura de libertate. Ei stiu nsa foarte bine cat de usor se poate pierde libertatea. Oare i va arun ca din nou acest val de calomnii ntr-o perioada ntune cata de persecutii? Numai timpul ne va spune. Indiferent ce se va ntampla, Martorii lui Iehova sunt ferm hotarati sa predice n continuare mesajul de pace si de sperant a al Bibliei. Tractul special rezuma hotararea lor: Persecutia nu ne va opri. Noi vom continua sa vorbim cu tact si cu respect despre Iehova Dumnezeu si despre Cuvantul sau, Biblia (1 Petru 3:15). Nu ne-a oprit n timpul ororilor naziste din Germania, nu ne-a oprit n vre murile sumbre ale represiunii din tara noastra si nu ne va opri nici acum (Faptele 4:1820).

TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

21

PENTRU CITITORII TINERI

Evita prieteniile rele!

Instruc tiuni: Fa acest exerci tiu ntr-un loc lini stit. In timp ce cite sti versetele, imagineaza- ti ca traie sti n acea vreme. Vizualizeaza scena. Imagineaza- ti ca auzi personajele vorbind si ncearca sa n telegi ce au sim tit ele. Permite relatarii sa prinda via ta! Personaje principale: Dina, Sihem, Iacob, Simeon si Levi. Prezentare generala: Dina este violata de Sihem. Fra tii ei se nfurie si se razbuna.

GENEZA 34:131.) ANALIZEAZA SCENA. (CITESTE

Ce crezi ca facea Dina cand era cu prietenele ei din Canaan?

Cum crezi ca a reu sit Sihem sa vorbeasca inimii Dinei?

Potrivit versetului 30, ce sentimente sesizezi n glasul lui Iacob cand i mustra pe Simeon si pe Levi?

FA CERCETARI.
De ce crezi ca Dina le vizita des pe fiicele Canaanului? (De exemplu, ce ar fi putut avea n comun cu ele? Ce ar fi putut gasi la canaani ti si sa nu fi avut acasa?)

Ce calita ti a remarcat, probabil, Dina la Sihem? (Recite ste versetele 3, 12 si 19.)

22

TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

 Conform Bibliei, de unde stim ca Dina nu a dorit sa aiba rela tii sexuale cu Sihem? (Recite ste versetul 2.) Crezi ca Simeon si Levi au procedat corect cand s-au razbunat ucigandu-i pe locuitorii din ora sul lui Sihem? Daca da, de ce? Daca nu, de ce?

PUNE IN PRACTIC CUM POTI A CEEA CE AI

INVATAT? SCRIE CE AI INVATAT DESPRE: necesitatea de a ne alege prietenii cu n telepciune,

necesitatea de a manifesta stapanire de sine chiar daca avem motive ntemeiate sa ne supa ram.

ALTE ASPECTE PRACTICE:

Ce po ti face pentru a nu fi victima unui abuz sexual?

CE TE-A IMPRESIONAT CEL MAI MULT DIN

ACEASTA RELATARE SI DE CE?

DAC A DORESTI O
APELEAZA LA MARTORII LUI IEHOVA SAU CITESTE-O ONLINE PE SITE-UL

BIBLIE,

www.watchtower.org

 VIATA IN TIMPURILE BIBLICE

Banii

El s-a a sezat cu fa ta spre cutiile trezoreriei si se uita cum mul timea punea bani n cutiile trezoreriei. Mul ti boga ti puneau multe monede. Si a venit si o vaduva saraca si a pus doi banu ti. (MARCU 12:41, 42)

N BIBLIE se vorbeste deseori despre bani. Asa cum reiese, de pilda, din evanghelii, Isus a men tionat diverse tipuri de monede pentru a preda principii vitale. Folosindu-se de exem plul vaduvei care a donat doi banu ti, Isus a enun tat o lec tie importanta. Cu o alta ocazie, el a facut referire la un dinar pentru a-si ajuta continuatorii sa n teleaga ce fel de atitudine trebuie sa aiba fa ta de autorita tile guvernamentale (Matei 22:1721).1 De ce au fost inventa ti banii? Cum erau fa brica ti banii n timpurile biblice? Cum erau folosi ti? Ce ne nva ta Biblia despre atitudinea pe care trebuie sa o avem fa ta de bani?

De la plata n natura la plata n metale pretioase Inainte de inventarea banilor, oamenii fa ceau nego t apeland la troc. Faceau schimb
1 Vezi chenarul Tipuri de monede, de la pagina 26.

de marfuri sau de servicii echivalente ca va loare. Dar trocul nu era ntotdeauna convena bil. Pentru ca aceasta forma simpla de comer t sa poata func tiona, un negustor trebuia s a aiba nevoie de marfurile altui negustor. In plus, negustorii trebuiau sa care sau sa aiba gri ja de marfuri voluminoase, ca de exemplu animale sau saci cu cereale. In timp, negustorii au n teles ca au nevoie de un mijloc de schimb sau de plata mai simplu si au au apelat la metale pre tioase precum rul, argintul si cuprul. In imaginea alaturata, observam un negustor care cumpara bunuri sau servicii platind cu metale pre tioase, sub forma de bijuterii si lingouri. Inaintea unui schimb de marfuri, aceste metale erau canta rite pe o balan ta de precizie. De exemplu, cand Avraam a cumparat un loc de nmormantare pentru so tia sa iubita, Sara, a can tarit argintul stabilit ca plata pen tru mormant (Geneza 23:1416).

24

 Cand Iehova le-a dat israeli tilor Legea scri sa, negustorii lacomi foloseau balan te false si greut a inexacte pentru asi n sela clien ti tii. Intrucat detesta necinstea, Iehova Dumnezeu le-a spus negustorilor israeli ti: Sa ave ti balan te exacte, greuta ti exacte (Leviticul 19:36; Pro verbele 11:1). Iehova detesta si n prezent laco mia si necinstea, iar comercian tii ar trebui sa tina cont de acest lucru (Maleahi 3:6; 1 Corinteni 6:9, 10).

boluri sau cu imagini (3). Apoi, cu o lovitura de ciocan, imprima imaginea respectiva pe rondela (4). Din cauza vitezei, se ntampla uneori ca imaginea de pe moneda sa nu fie bine centrata. De aceea, meste sortau sugarii monedele, le cantareau pentru a se asigura ca au valoarea corespunzatoare si ndepartau, la nevoie, surplusul de metal (5).

Cum se faceau la nceput monedele? Se pare ca primele monede au aparut n Li dia (Turcia de azi) naintea anului 700 .e.n. Imediat dupa aceea, lucratorii n metal din di ferite tari au nceput sa produca n masa monede, acestea fiind folosite de popoarele din toate tinuturile men tionate n Biblie. Dar cum se fabricau monedele? Meste suga rul scotea metalul topit din cuptor (1) si l tur na n forme adancite, producand niste discuri nemarcate numite rondele (2). El introducea rondelele ntre doua matri te gravate cu sim-

Schimbatorii de bani, ncasatorii de impozite si bancherii In secolul ntai, patrunsesera n Palestina tot felul de monede. De exemplu, cei care veneau la templul din Ierusalim aduceau cu ei mone de straine. Dar ngrijitorii templului acceptau ca impozitul pentru templu sa fie platit numai n anumite monede. Schimbatorii de bani si desfasurau afacerea n templu si percepeau un comision exorbitant pentru schimbarea bani lor straini. Isus a dezaprobat cu vehemen ta lacomia acestor oameni. De ce? Deoarece ei transformasera casa lui Iehova ntr-o casa de nego t si ntr-o pester a de talhari (Ioan 2:1316; Matei 21:12, 13).

1 4

2
25

Tipuri de monede
Una dintre cele mai mici monede aflate n cir cula tie n Palestina secolu lui ntai era leptonul de cupru. Un muncitor ca sti ga doi lepta n 15 minute. Se pare ca doi lepta a fost si suma pusa de vaduva ntr-o cutie a trezoreriei templului (Marcu 12:42). Drahma de argint era o moneda greceasca. Pentru ca stigarea unei drahme, un muncitor era nevoit sa lucreze o zi ntreaga (Luca 15:8, 9). Impozitul anual pentru templu, pe care tre buia sa-l plateasca fiecare barbat evreu, era de doua drahme (Matei 17:24).

Dinarul de argint era o moneda romana care avea imprimat pe ea chipul cezarului. Dinarul era deci cea mai potrivita moneda cu care barba tii evrei din perioada ocupa tiei romane puteau plati tributul (Romani 13:7). Un stapan le platea mun citorilor sai un dinar pen tru o zi de munca de douasprezece ore (Matei 20:214).

In timpul lui Isus circula n Palestina siclul de argint pur, fabricat n ora sul Tir. Cei treizeci de argin ti plati ti de preo tii principali lui Iuda Iscariot pentru ca l-a tradat pe Isus ar fi putut fi sicli din Tir (Matei 26:1416).

Monede n marime naturala

Locuitorii Palestinei aveau de platit si alte taxe. Una dintre acestea era capita tia. La aceas ta taxa s-au referit mpotrivitorii lui Isus cand l-au ntrebat daca trebuiau sau nu sa o plateas ca (Matei 22:17). Mai existau si taxa de drum si taxele pentru produsele importate si exportate. Incasatorii de taxe si de impozite erau cunoscu ti pentru lipsa lor de onestitate, fiind dispre tui ti de popor (Marcu 2:16). Ei se mboga teau percepand taxe mai mari decat cele reale si n susindusi diferen ta de bani. Totusi, unii ncasatori de impozite, precum Zacheu, au acceptat mesajul lui Isus si au renun tat la practicile ne cinstite (Luca 19:110). Si astazi, cei care vor sa-l urmeze pe Cristos trebuie sa fie cinsti ti n toate lucrurile, inclusiv n afaceri (Evrei 13:18). Un alt grup care gestiona bani era reprezen tat de bancheri. Ei schimbau bani straini, da deau mprumuturi si plateau dobanzi celor care investeau la banca. Isus a facut referire la acesti bancheri n ilustrarea despre sclavii care
26
TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

primisera sume diferite de bani ca sa le inves teasca n afaceri (Matei 25:26, 27).

O conceptie echilibrata cu privire la bani Astazi, oamenii trebuie sa castige bani ca sa-si poat a cump ara cele necesare. C at de ade varate sunt cuvintele inspirate ale n teleptului rege Solomon: Banul aduce ocrotire! Insa el spune n continuare ca n telepciunea este mai pre tioasa decat banii deoarece i tine n via ta pe cei ce o au (Eclesiastul 7:12). Aceasta n telepciune se gaseste n Biblie. Isus si-a ajutat continuatorii sa dobandeas ca un punct de vedere echilibrat cu privire la bani. El le-a spus: Chiar daca cineva are din belsug, via ta lui nu depinde de lucrurile pe care le are (Luca 12:15). Asemenea discipoli lor din secolul ntai, si noi dam dovada de n telepciune daca ne gestionam banii ntr-un mod responsabil si cinstit, fugind de iubirea de bani (1 Timotei 6:9, 10).

 CITITORII INTREABA . . .
Va fi plictisitoare viata vesnic a n Paradis?
de viat a vesnic a pe un pamant transformat n paradis (Psalmul 37:29; Luca 23:43). Va fi plictisi tor sa traiesti n conditii vesnic perfecte? Merita sa meditam la aceasta ntrebare. Cerce tatorii au constatat ca o persoana care este tot timpul plictisita ajunge sa sufere de anxietate si de depresie si se poate expune la pericole. Oa menii care nu gasesc niciun sens n viat a sau care se satura de rutina zilnica pot cadea prada plicti selii. Va fi lipsita de sens viata celor ce vor trai n Paradis? Va fi viata de zi cu zi monotona? Inainte de toate, sa ne amintim ca darul vietii vesnice ne este oferit de Iehova Dumnezeu, Au torul Bibliei (Ioan 3:16; 2 Timotei 3:16). Calitatea dominant a a lui Dumnezeu este iubirea (1 Ioan 4:8). Intrucat ne iubeste foarte mult, Iehova ne-a dat toate lucrurile bune de care ne bucuram n prezent (Iacov 1:17). Creatorul nostru stie ca, pentru a fi fericiti, tre buie sa efectuam o munca plina de sens (Psalmul 139:1416; Eclesiastul 3:12). In Paradis, oamenii nu vor munci ca niste roboti. Munca pe care o vor face le va aduce foloase atat lor, cat si celor dragi (Isaia 65:2224). V-ati plictisi da ca ati avea tot timpul o munca interesanta si stimulatoare? Dar Iehova Dumnezeu nu-i va permite oricui sa traiasca n Paradis. El le va oferi darul vietii ves nice doar oamenilor care urmeaza exemplul Fiu lui sau (Ioan 17:3). Isus a nfaptuit cu placere voin ta nvatat Tatalui sau. Prin cuvant si fapta, el si-a continuatorii ca adevarata fericire nseamn a a d a rui, nu a primi (Faptele 20:35). In Paradisul re Potrivit Bibliei, oamenii se vor bucura n viitor stabilit, toti oamenii vor trai conform celor doua porunci supreme: porunca de a-l iubi pe Dumnezeu si porunca de a-ti iubi semenii (Matei 22:3640). Sa ne imaginam cum ar fi sa traim nconjurati de oameni altruisti, de oameni care ne iubesc si care muncesc cu entuziasm. Credeti ca ne vom plictisi n compania unor astfel de oameni? Ce va mai nsemna viata n Paradis? In fiecare zi vom nvata lucruri noi despre Creatorul nostru. Cercetatorii au facut deja numeroase descoperiri cu privire la lucr de creatie ale lui Iehova (Ro arile mani 1:20). Insa mai sunt multe de descoperit! Cu mii de ani n urma, Iov a marturisit cat de limitate erau cunostin sale despre creatia tele lui Dumnezeu. Concluzia lui este valabila si azi: Acestea sunt marginile cailor [lui Dumnezeu] si nu auzim decat soapta glasului sau! Dar tunetul sau puternic cine poate sa-l nteleag a? (Iov 26:14). Oricat de mult vom trai, nu vom descoperi nici odata totul despre Iehova Dumnezeu si despre lucrarile sale. Biblia spune ca Dumnezeu a pus n inima noastra dorinta Insa tot de a trai vesnic. ea spune ca nu vom patrunde niciodata, de la nceput pana la sfarsit, lucrarea pe care a facut-o adevaratul Dumnezeu (Eclesiastul 3:10, 11). Cre deti ca ne vom plictisi nvat and lucruri noi despre Creatorul nostru? Nici n prezent nu ne plictisim cand suntem ocupati cu activitati care le aduc foloase altora si glorie lui Dumnezeu. Putem fi siguri ca asemenea activitati vor face ca viata noastra sa nu fie nicio data plictisitoare, chiar daca vom trai vesnic.

Pamantul: Image Science and Analysis Laboratory, NASA-Johnson Space Center; Galaxie: The Hubble Heritage Team (AURA/STScI/NASA)

BIBLIA POATE SCHIMBA VIATA OAMENILOR

DE CE a renuntat o cantareat a cunoscuta la cariera ei si s-a dedicat activitatilor religioase? Ce l-a ajutat pe un infractor, declarat irecuperabil de catre un judecator, sa devina un membru util al societatii? Veti afla raspunsurile citind urmatoarele relatari.

care l faceam si am colaborat cu cateva trupe de zarzuela. Cam n aceeasi perioada, am nceput o relatie cu fratele unei prietene. Ma conside ANTOLINA ORDEN CASTILLO ram norocoasa: aveam o sluj ba buna, aveam bani si gasisem dragostea. Am mers n turnee cu dife rite trupe de zarzuela, canANUL NASTERII: 1962 tand n toata Spania, dar si n TARA: SPANIA Columbia, Costa Rica, EcuaINAINTE: ACTRIT A SI A CANTAREAT dor si DE ZARZUELA Venezuela. Cantam si cu formatii apartin and renu mitei misc ari culturale din Madrid La movida madrilena. DESPRE TRECUTUL MEU: Una dintre aceste formatii M-am nascut ntr-un mic sat, n care eram solista a ajuns sa se numit Tresjuncos, din regiu nea La Mancha. Parintii mei se ocupau cu bucure de mult succes. agricultura. Mama era catolica, iar tata, proImi placea aceasta ocupatie, dar nu-mi pla testant. Il vedeam pe tata citind zilnic din Bi- cea mediul imoral n care lucram. Am deve blie si si am ajuns sa pretuiesc eu aceasta car- nit obsedata de nfati mea si sarea voiam sa-mi te. Insa mama m-a crescut n religia catolica pastrez cu orice pret imaginea. Aveam un re si ma ducea cu ea la liturghie n fiecare du- gim alimentar foarte strict si am nceput sa su minica. far de anorexie si de bulimie. La 15 ani am plecat din sat si mutat m-am Totu si, mi doream mult sa devin actrit a. In la Madrid, la sora mea mai mare. Imi era foar- cele din urma, am fost acceptata la Scoala de te dor de parinti, n cele Arta Dramatica din Madrid. Aici am nv dar m-am obisnuit atat ca din urma cu viata de la oras. La 17 ani, am un actor trebuie sa se identifice cu personajul avut ocazia sa cant mai multe luni zarzuela, pe care l interpreteaz a. Incercam sa intru cat opereta traditional a spaniola. Imi placea foar- mai bine n rol, dar nu reuseam deoarece te mult acea viat a si m-am hot ar at s a devin aceram pustie suflete ste. Devenisem superficia trit a. Am renuntat la cursul de secretariat pe la si egoista.

Nimeni nu poate fi sclav la doi stapani.

28

TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

Stiam CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: ca, pentru a cultiva calitati frumoase, trebuia sa fac eforturi. Dar nu stiam cu ce sa ncep. M-am hotarat sa merg la biserica evangheli ca din Madrid la care fusesem odata cu parin tii. M-am rugat lui Dumnezeu, adresandu-ma lui pe nume, Iehova. Nu dupa mult timp, doua Martore ale lui Iehova au batut la usa mea. M-am bucurat sa discut cu ele pe marginea Bibliei, dar am avut si de obiectii. Esther, Martora care o multime a studiat apoi cu mine, a manifestat multa rabdare. Ea si familia ei m-au tratat cu caldu ra si iubire. Am nceput sa asist la ntrunirile Martorilor lui Iehova si n scurt am nteles timp ca aici era adevarul. Dupa ce mi-am terminat studiile de arta dramatica am primit numeroase oferte, care-mi deschideau calea spre o cariera stra lucita. Mi s-a oferit un rol ntr-o piesa care urma sa se joace pe scena unui teatru renu mit din Madrid. Dar mi-am dat seama ca nu puteam sa fiu o actrit a buna daca nu ma de dicam actoriei. Am hotarat atunci sa-mi caut un serviciu care sa-mi permita sa ma dedic

nchinarii la Dumnezeu. Am nteles cat de adevarate sunt cuvintele lui Isus: Nimeni nu poate fi sclav la doi stapani, caci fie l va ur pe unul si l va iubi pe celalalt, fie se va alipi de unul si pe celalalt. Nu pu l va dispretui teti fi sclavi ai lui Dumnezeu si ai Bogatiei (Matei 6:24). Prietenul cu care eram de opt ani nu mi-a mpartasit convingerile, asa ca am decis sa pun capat relatiei noastre. Dar nu mi-a fost deloc usor s a fac aceste schimbari. FOLOASE: Acum am un serviciu cu jumatate de norma. Ma ocup de persoanele n varsta, ajutandu-le sa se destinda si sa-si petreaca timpul liber ntr-un mod placut. Acest servi ciu mi permite sa-mi folosesc cea mai mare parte a timpului predand adevarul biblic vor bitorilor de limba araba din zona n care lo cuiesc eu. Fac mari eforturi sa nvat aceasta limba, dar ma bucur enorm ca le pot mpar tasi idei biblice ncurajatoare acestor oameni ospitalieri si spirituale. cu nclinatii Daca atunci cand studiam actoria simteam un gol sufletesc, azi ma simt mplinita: viata mea are sens. Iehova m-a ajutat sa devin o persoana mai buna. Acum sunt fericita!

Am dovedit ca judecatorul se nselase.

PAUL KEVIN RUBERY

ANUL NASTERII: 1954 TARA: ANGLIA INAINTE: INFRACTOR

DESPRE TRECUTUL MEU: M-am nascut n Dudley, un oras industrial din comitatul West Midlands. Tata mi-a insuflat iubirea pentru carti nca de cand eram mic. El m-a ajutat sa apreciez frumusetile naturii, desi le considera un rezultat al evolutiei. M-a nvatat ca Dumnezeu nu exista. Totusi, m-au parintii trimis la o scoal a duminicala metodista. Cand aveam opt ani, am vazut niste dand foc baieti
TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

29

 unei barci de pe canal. Intrucat acestia m-au amenintat, mi-a fost frica sa marturisesc cele vazute cand a venit politia. Drept urmare, am fost acuzat pe nedrept ca am dat foc barcii. Atunci m-am umplut de resentimente si am nceput sa vandalizez scoli, biserici si fabrici, producand pagube de mii de dolari. La zece ani spargeam deja case si magazine si provocam multe incendii, fiind fascinat de foc. Profesorii mei spuneau ca eram incorigibil. La 12 ani am gasit o carte de si ocultism mi-am facut o planset a Ouija. Intrucat parin tii mei nu credeau n Dumnezeu, considerau interesul meu pentru spiritism o distractie in ofensiv a, care m a putea tine departe de neca zuri. Insa n perioada scolii am fost adus de multe ori n fata instantei pentru minori. In trasem ntr-o grupare violenta, numita skinheads (capete rase), si aveam ca arme un brici si un lant de bicicleta. Mi-am gasit un loc de munca pe care l-am pierdut repede, deoarece am fost condamnat la nchisoare. Dupa eliberare, am comis din nou acte de vandalism, motiv pentru care am fost arestat si condam nat la doi ani de nchisoare. Judecatorul m-a declarat irecuperabil, spunand ca eram o amenintare pentru societate. Cand am fost eliberat, m-am ntalnit cu fosta mea prietena, Anita, si ne-am casatorit. O vreme n-am furat si n-am mai intrat mai n necazuri. Insa dupa cativa ani, m-am n tors la vechiul mod de viat a. Am jefuit firme si am spart seifuri. Si mi-am procurat o arma. Am nceput sa ma droghez si sa beau n ex ces, ajungand din nou n nchisoare. Anita a avut mult de suferit din cauza sti lului meu de viat a, devenind foarte stresata. Medicul i-a prescris tranchilizante, dar i-a spus ca cel mai bine ar fi sa divorteze. Din fe ricire, ea nu i-a urmat sfatul. CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Dupa ce ne-am casatorit, Anita a studiat o vreme Bi30
TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

blia cu Martorii lui Iehova. Mai tarziu, n timp ce eu eram la nchisoare, ispasindu-mi ultima pedeapsa, Martorii au vizitat-o din nou pe Anita chiar n ziua n care eu l-am ru gat pe Dumnezeu: Daca existi cu adevarat, dovedeste-mi!. Dupa cateva luni, cand am iesit din nchisoare, m-am dus la vicarul orasului si l-am ru gat sa studieze Biblia cu mine si cu Anita. El a spus ca ne va nvata doar o rugaciune si doctrinele bisericesti. Pana la urma am nceput sa citesc singur Biblia. Am fost surprins sa aflu ca ea condam na spiritismul (Deuteronomul 18:1012). Apoi am gasit o revista Turnul de veghe pe care Martorii i-o lasasera Anitei exact n ziua n care i cerusem lui Dumnezeu ajutorul. Cele citite m-au determinat sa-i caut pe Martori. Rudele, prietenii si fostii parteneri de jaf nu s-au bucurat cand au aflat ca studiam Biblia cu Martorii lui Iehova. Unii chiar spuneau ca mi-a fost spalat creierul. Sincer vorbind, creierul meu trebuia spalat. Aveam multe defecte de personalitate, iar constiin ta mi era tocita. Si, ca si cum nu as fi avut destule vicii, ajunsesem sa fumez pana la 60 de tig ari pe zi. Martorii cu care studiam Biblia si mem brii congregatiei au fost foarte r abd atori si amabili cu mine. In final, am renuntat la toate obiceiurile rele (2 Corinteni 7:1). FOLOASE: Au trecut 35 de ani de la casatoria noastra. Unul dintre copiii nostri si doi ne poti i se nchina si ei lui Iehova. In ultimii ani, eu si Anita ne-am dedicat cea mai mare parte a timpului ajutandu-i pe altii sa cunoas ca adevarul biblic. Slujindu-i lui Iehova Dumnezeu, am gasit un sens real n viat a. In 1970, un judecator ma declarase irecuperabil, nsa cu ajutorul lui Dumnezeu si cu ndrumarea Bibliei, am do vedit ca judecatorul se nselase.

 APROPIATI-V A DE DUMNEZEU

Iehova este Pastorul meu

RIVITI imaginea alaturata. Cuibarit la piep tul p astorului, mieluselul se simte n sigu rant a. In Psalmul 23, Biblia compara relatia dintre Iehova si nchinatorii sai cu relatia din tre un pastor si oile sale. Iehova le poarta de grija si doreste ca si ei, asemenea lui David, sa se simta n sigurant a si sa spuna cu ncredere: Iehova este Pastorul meu (versetul 1).1 David fusese pastor n tinerete. El cunostea bine necesitatile oilor si responsabilitatile paspersonal grija lui Dumnezeu, torului. Simtind David a scris Psalmul 23, considerat de unii un psalm al ncrederii. La nceputul si la sfarsitul acestui psalm apare numele divin, Iehova (versetele 1 si 6). In celelalte versete, psalmis tul prezinta trei modalitati prin care Iehova le poarta de grija slujitorilor sai (Psalmul 100:3). Iehova si conduce oile. La fel cum oile au nevoie de pastor ca sa nu se rataceasca, si noi avem nevoie de ajutor ca sa gasim calea dreap ta n viat a (Ieremia 10:23). Dupa cum spune David, Iehova si conduce slujitorii la pasuni cu multa iarba si la locuri de odihna bine udate. El i conduce pe cararile dreptatii (versetele 2 si 3). Aceste imagini pastorale ne ntaresc convingerea ca ne putem bizui pe Dumnezeu. Daca ne lasam ndrumati de spiri tul sau sfant prin intermediul Bibliei, ne vom simti mpliniti, nviorati si n sigurant a. Iehova si ocrote ste oile. Cand pastorul nu este langa ele, oile sunt speriate si lipsite de aparare. Iehova le aminteste slujitorilor sai ca
1 Alte traduceri redau acest verset astfel: DOMNUL este Pastorul meu. Pentru a afla de ce numele divin, Iehova, a fost scos din unele traduceri ale Bibliei, vezi cartea Ce ne nva ta n realitate Biblia?, paginile 195197, publicata de Martorii lui Iehova.

nu trebuie sa le fie nicio data teama, nici macar cand umbla prin valea umbrei adanci cand trec prin cele mai grele momente din viat a (ver setul 4). Iehova vegheaza asupra lor, fiind mereu gata sa i ajute. El le ofera ntelepciunea si puterea de care au nevoie pentru a face fat a ncercarilor (Filipeni 4:13; Iacov 1:25). Iehova si hrane ste oile. Oile depind de pastorul lor n privinta hranei. Si noi depindem de Dumnezeu pentru a ne satisfa ce necesitatile spirituale (Matei 5:3). Din fericire, Iehova este un Dumnezeu generos si le ntinde slujitorilor sai o masa mbelsugat a (ver setul 5). Biblia si biblice, precum publicatiile revista de fat a, constituie o sursa de hrana spi rituala. Prin intermediul lor, ne satisfacem necesitatea de a cunoaste sensul vietii si scopul pe care l are Dumnezeu cu noi. David era sigur ca, stand aproape de Pasto rul sau ceresc, putea sa se bucure n toate zile le vietii de grija Sa iubitoare (versetul 6). Daca si tu doresti sa te simti n sigurant a, la fel ca David, nvat a cum sa te apropii de Marele Pas tor, Iehova, care i conduce, i ocroteste si i hraneste pe cei loiali lui (Isaia 40:11).

SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN MAI: Iov 38Psalmul 25

TURNUL DE VEGHE 1 MAI 2011

31

 A fost profetit a n Biblie lucrarea de predicare ce este efectuata astazi de Martorii lui Iehova? VEZI PAGINA 9.

Care vor fi conditiile de viat a pe pamant cand omenirea va fi condusa de Regatul lui Dumnezeu? VEZI PAGINA 10.

Ce pot face parintii cand au conceptii diferite n privinta cresterii copilului lor? VEZI PAGINA 11.

Cum a aparut rautatea?

VEZI PAGINA 16.

De ce a interzis guvernul rus unele publicatii ale Martorilor lui Iehova? VEZI PAGINILE 1821.

Ati vrea sa fiti vizitat?

Chiar si n aceasta lume agitata pute ti gasi fericirea cu ajutorul cuno stin tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, Regatul sau si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ti mai multe informa tii sau daca dori ti sa fi ti vizitat de cineva care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ti la urmatoarea adresa: Organiza tia Religioasa Martorii lui Iehova, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure sti, sau, daca nu locui ti n Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org

wp11 05/01-M