Tema 1 : Conceptul despre sectorul public 1.1 1.2 1.3 1.4 1.

5 Conceptul despre sectorul public Determinantii expansiunii sectorului public Functiile sectorului public Teoria bunastarii Bunurile publice si private 1.1 Conceptul despre sectorul public Sectorul public reprezint totalitatea resurselor economice aflate la dispoziia statului. Resursele, aflate la dispoziia statului nu reprezint doar rezultatul activitii ntreprinderilor ce aparin statului, ci i veniturile i cheltuielile bugetului de stat. n mod corespunztor, statul, pe ling gestionarea activitii ntreprinderilor care i aparin total sau parial, mai funcioneaz prin intermediul instituirii sistemului fiscal i realizrii unor programe de efectuare a cheltuielilor publice de interes naional. Sectorul public poate fi definit la fel ca o totalitate de servicii planificate in afara pietii aprovizionate, care este determinata in mod colectiv printr-un proces complex democratic de luarea deciziilor si alocarea carora se face in corespundere cu necesitatile evaluate ale beneficiilor morale. Diferenta de baza este ca consumatorul (utilizatorul) produselor de piata plateste costul direct (pretul de piata) pe cind consumatorul produselor din sectorul public plateste costul indirect impartind in schimb costul impozitului cu alti contribuabili. Daca in sectorul privat piata reprezinta institutia prin care se realizeaza alegerea ca esenta a procesului de decizie, in sectorul public, votul reprezinta institutia de realizare a alegerii. 1.2 Determinantii expansiunii sectorului public Sectorul public in ultimile decenii a avut conditii de crestere. Ponderea cheltuielilor publice in PIB este mereu in crestere in majoritatea statelor dezvoltate, chiar in RM avind o economie de piata, totusi ponderea cheltuielilor in PIB urmareste o tendinta de crestere. Tendinta acestei cresteri este exprimata in mai multi factori factori de influienta. Aceasta tendinta a fost studiata de economistul german Adolf Wagner, care a studiat legea expansiunii crescinde a activitatii statului,indicind ca elasticitatea cheltuilelilor publice in PIB este supraunitara. L=D/Y >1 Economistii americani Peacock si Wilson in 1961 au elaborate ipoteza efectului ce se produce atunci cind o tara se confrunta cu evenimente deosebite (razboi, criza) care solicita din partea statului cresterea cheltuielilor publice: (Expansiunea demografica a produsului ethnic si stiintific prin introducerea echipamentului, etc) 1.3 Funciile sectorului public. Examinarea dezvoltrii sectorului public i a determinanilor si relev c statul ndeplinete multe funcii, care s-au amplificat de-a lungul timpului, si anume:

1. Promovarea unei alocri optimale a resurselor economice rare, n sensul de a realiza bunstarea colectivitii (funcia alocativ). 2. Promovarea unei distribuiri echitabile a bunstrii - n termeni mai concrei, a bogiei economice, a venitului sau a averii - ntre indivizi, regiuni sau ntre generaii (funcia redistributiv). 3. Promovarea echilibrului macroeconomic, stabiliznd fluctuaiile creterii economice (funcia reglativ). Funcia alocativ. Aceast funcie corespunde unei misiuni clasice a statului, necesitatea interveniilor statului pe piee, n economie, devenind o coordonat esenial a funcionrii pieelor, autoritile publice fragmentnd pieele prin deinerea unor ntreprinderi sau controlul altora, prin instituirea unor impozite, prin redistribuirea veniturilor etc. Funcia redistributiv Distribuirea bunurilor economice se realizeaz conform averilor, i nu nevoilor, i aceasta n conformitate cu mecanismul preului, care dirijeaz bunurile spre cei care pltesc mai mult. Chiar sistemul de pia cel mai eficient poate genera inegaliti. Dar inegalitile nu sunt acceptate nici din punct de vedere moral, nici politic. Societatea nu trebuie s accepte orice rezultat oferit de ctre pia ca fiind predeterminat, oamenii putnd examina distribuia veniturilor i decide corectarea eventualelor inegaliti (democraia nu accept orice inegaliti). Decizia public viznd diminuarea inegalitilor de venit poate fi concretizat de ctre autoritatea public fie printr-un sistem de impozitare progresiv, fie prin transferuri sau pli ctre populaie, fie prin subvenionarea consumului. Utilizarea acestor instrumente de atenuare a inegalitilor poate genera, din punct de vedere economic, risipe, rigiditi, periclitnd uneori mecanismele pieei, ceea ce nu invalideaz necesitatea interveniei statului, punndu-se numai problema "ideologiei" acestei intervenii. Funcia reglativ Promotor al eficienei i echitii, statul se poate dovedi i un promotor al stabilitii economice. nc de la nceputurile ei, economia de pia a fost bntuit de inflaie, depresiune i omaj, uneori acestea cptnd forme acute. n prezent exist o inelegere mult mai extins cu privire la modul n care poate fi controlat ciclul economic n ansamblul su. Astfel, este cunoscut empiric i fundamentat teoretic c, printr-o utilizare eficient de ctre autoritatea public a instrumentelor fiscale, bugetare i monetare, pot fi influenate nivelurile produciei, ale omajului, ale inflaiei. Echilibrul economic general cuprinde: 1) 2) 3) 4) Echilibrul material Echilibrul fortei de munca Echilibrul valoric Echilibrul monetar.

1.4 Teoria bunastarii Esecurile pietii conduc la alocari ineficiente ale resurselor care duc la pierderi de bunastare, in acest caz statul trebuie sa intervina prin alocare publica in cadrul institutional al procesului politic asupra modalitatilor de corectare a externalitatilor si asupra cailor de asigurare a unei oferte corespunzator de bunurile publice. Unul dinter esecurile pietii este- monopolul, care naste preturi inalte care cad pe umerii consumatorilor. In RM statul are agentii de dezvoltare a concurentei si a luptei cu monopolul. Compania care are peste 30 % din volumul vinzarilor de pe piata devine monopol. Un alt esec al pietii sunt externalitatile, care sunt niste efecte create de agentii economici sau atunci cind costurile pe care trebuie sa le suporte producatorul el le trece pe seama consumatorilor. Un alt esec al pietii este decalajul mare intre clase sociale. 1.5 Conceptul de bunuri publice i private. Bunurile economice sunt foarte diverse, iar din perspectiva analizei economice sunt clasificate dup mai multe criterii, dup forma de proprietate fiind grupate n bunuri publice i bunuri private. Bunurile publice reprezint o marf sau un serviciu care oferit unui individ rmne disponibil i altor persoane, fr cheltuieli suplimentare. Bunuri publice sunt bunuri economice caracterizate prin nonexclusivitate i nonrivalitate. Un bun public este nonexclusiv, deoarece poate fi utilizat (consumat) simultan de mai multe persoane. Dac un bun public este asigurat pentru un consumator, atunci el devine dispon ibil pentru oricare alt consumator. Excluderea de la utilizarea unui bun public a unor poteniali consumatori este imposibil, chiar dac aportul acestora la producerea bunului respectiv este egal cu zero. Totodat, un bun public se caracterizeaz prin nonrivalitate, deoarece pentru oricare consumator adiional costul social marginal este zero. Oferta total a unui bun public nu se diminueaz dac bunul respectiv face obiectul consumului individual sau colectiv. Un bun public poate asigura beneficii individuale indiferent de numrul consumatorilor. Cele dou caracteristici sunt ntrunite numai de bunuri publice pure; de exemplu, aprarea naional sau iluminatul strzilor. n practic totui, poate aprea problema aglomerrilor, survenit atunci cnd mai muli benefeciari ncearc s foloseasc acelai bun n acelai timp. Dac un bun este asigurat n condiii de exclusivitate sau consumul su nu este complet non-rival, acesta se numete bun mixt sau bun public impur, adic imperfect. Bunuri private, bunuri economice din a cror utilizare rezult beneficii exclusive i rivale. Un bun privat este exclusiv, deoarece poate fi utilizat (consumat) numai de persoana (agentul economic) care l posed, care a achitat contravaloarea beneficiilor rezultate din folosirea bunului respectiv. Dac un bun privat este disponibil pentru o persoan, atunci el nu mai poate fi disponibil pentru o alt persoan. Caracteristica de rivalitate const n faptul c o unitate suplimentar dintr-un bun privat are ntotdeauna un cost marginal pozitiv. Acest cost este suportat de cumprtorul unitii respective. Curba cererii pentru bunuri private exprim

beneficiile marginale, iar cu fiecare unitate vndut se diminueaz oferta total. Producia i alocarea bunurilor private sunt reglate de mecanismul structurilor de pia.

Tema 2: Conceptul privin finantele publice 2.1 Abordari teoretice privind conceptual despre finante 2.2 Evolutia conceptului despre finante 2.3 Continutul economic si functiile finantelor 2.4 Rolul finantelor publice in Economia de piata 2.1 Abordari teoretice privind conceptual despre finante Finantele reprezinta un anumit tip de relatii a produsului intern brut concretizat in transferuri banesti, de la agentii economici si personae fizice catre bugetul statului, de la bugetul de stat catre agentii economici, institutiile sau persoanele fizice si intre agentii economici, intre institutii si chiar si interiorul lor cu prilejul formarii sau utilizarii diverselor fonduri. Trasaturile transferurilor financiare: Sunt bazate pe lege Sunt organizate prin lege Sunt definitive Sunt realizate fara contraprestatie directa si imediata O anumita prestatie totusi exista si ea este indirect Fara titlu rambursabil Exista urmarile penale.

2.2 Evolutia conceptului despre finante Avem 2 etape distinct in evolutia conceptului despre finante: - Prima etapa (sec 18-20) - A doua etapa (sec 20- si pina in prezent). A doua etapa a aparut din marea criza economica. Prima etapa corespunde liberalismului classic, care ratau pentru neamestecul statului in economie, adica in felul acesta statul ar adduce cheltuieli pentru intretinerea persoanelor, ar avea nevoie de mai putine venituri si oamenii ar plati mai putine impozite. A doua etapa a fost strins legata de Reins, care a venit cu o abordare nou si anume- Rolul statului in economie, statul trebuie sa dirijeze finantele in economie. Reins propune urmatoarele instrumente pentru implimentarea statului in economie: Rata inflatiei Rata dobinzii Rolul investitiilor Impozitarea Rolul deficitului bigetar. Nivelul deficitului bugetar nu trebuie sa depaseasca 3 % din PIB. - Rolul impozitelor. Asemanari si deosebiri intre finantele publice si private Asemanari: - necesarul de resurse financiare - cauta mecanisme de eficientizare a banilor
Deosebiri Finante publice 1.Sunt associate cu statul 2.Resursele necesare sunt realizate, cheltuite in scopul realizarii obiectivului statului 3.Resursele financiare ale statului sunt procurate in mod obligatoriu de la persoanele fizice si juridice prin constringere 4.In potriva statului nu se pot lua masuri silite de executie 5.Statul poate lua anumite masuri in legatura cu moneda nationala in care se constituie fondurie publice 6.Finantele publice sunt folosite in scopul satisfacerii nevoilor penale ale societatii 7.Gestiunea finantelor publice este supusa dreptului public Finante private 1.Sunt associate cu intreprinderile economice 2.Sunt utilizate in scopul crearii de profit 3.Resursele se procura de pe piata pe baze contractual in conditiile contractarii cererii si ofertei 4.In potriva acestora se i-au masuri 5. Intreprinderea privata nu poate influientata moneda pe care o folosesc 6.Sunt puse in slujba realizarii de profit 7. Supusa regulilor dreptului comercial

2.3 Continutul economic si functiile finantelor Functiile finantelor publice: 1) 2) functia de repartitie, care are 2 faze: constituirea fondurilor distribuirea fondurilor functia de control.

In procesul de constituire a fondurilor publice se utilizeaza diferite forme: impozitele si taxele contributiile pentru asigurari sociale primele de asigurari pentru sanatate contributiile la fondul de somaj contributiile in alte fonduri specializate amenzi, penalitati versaminte din veniturile institutiei publice revedente si chirii din concesiuni si inchirieri de terenuri si din alte bunuri proprietate de stat