C 4.

CLASA CA GRUP SOCIOEDUCATIONAL

Delimitari conceptuale: Conceptul de grup a fost i este folosit pentru a acoperi o realitate vast, motiv pentru care acesta a cptat o pluritate de sensuri: mulimea, se refera la un numr de persoane care se reunesc cu ocazia unui eveniment comun (spectacol, manifestare sportiv), sau mai bine zis care se intampl s fie impreun, fiecare cautand o satisfacere a trebuinelor individuale. Ea reprezint o simultaneitate de persoane;
*

ceata, care reprezint reunirea voluntara a unor indivizi al cror scop l reprezint doar plcerea de a fi mpreun, activitile desfurate neconstituind un scop pentru membri (cetele de copii adolesceni);
*

grupa, se refer la reunirea unor persoane la anumite intervale de timp, scopurile grupului corespunznd intervalelor comune ale tuturor;
*

grupul primar (mic), care se caracterizeaza prin: numr mic de membri, scopuri comune, relaii afective intime, constituirea unor norme proprii de conduit:
*

grupul secundar, care se caracterizeaz prin: numar mare de membrii, organizare format, relaii reci, impersonale ntre membrii (sunt reglementate de diverse norme sociale).
*

Dimensiunile managementului clasei de elevi 1. Dimensiunea ergnomic - Dispunerea mobilierului n sala de clasa; - Vizibilitatea; - Amenajarea slii de clas. a) Dispunerea mobilierului n sala de clasa: Mobilierul colar reprezint o parte important a bozei tehnico - materiale a invatamantului si este compus dintr-o serie de piese de mobila folosite n medial colar, ca suporturi conexe, n scopuf ndeplinirii unor obiective educaionale. Atributele moderne ale mobilierului salii de clas sunt dup Ullich (1995): Simplitatea.
1

Funcionalitatea, Durabilitatea, Instructionalitatea, Modularitatea. Ergonomia spaiului de nvmnt - clasa - dezvolt teza a moduiaritii mobilierului colar: s poat fi organizat i reorganizat, compus i descompus, in funcie de sarcina didactic fundamental i de stilul educaional al cadrului didactic. b) Vizibilitatea este o constant ergonomica, apropiat de igiena colar i presupune adaptarea spaiului scolar al clasei, inclusiv al mobilierului la necesitile somatofizlologice i de sntate ale elevilor. Totodat, vizibilitatea este condiionat de: - dispunerea mobilierului n clasa de elevi (variabila spre exemplu n funcie de orientarea dupa anumite surse de lumina),
-

de starea de sntate a elevilor (copiii cu deficiene de vedere, si deficiente de auz, cu deficiente structurale ale scheletului precum si copiii care din punct de
vedere fizic sunt variabili dup nlime).

2.Dimensiunea psihologic

Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoaterea, respectarea i exploatarea particularitilor individuale ale elevilor, capacitatea de invaare; trsturile de personalitate (temperament, caracter, aptitudini). Capacitatea de invaare. Determinani structurali ai capacitii de nvare: Resurse intelectuale: informaia stocat n memoria de lung durat,
informaia, strategii de gndire; si nsuiri ale voinei; algoritmi de operare cu

Resurse reglatorii: trebuine de diferite niveluri, motive de diferite intensiti si forme, interese Resurse comportamental - instrumentale: deprinderi, comportamente, conduite.
Educarea voinei.

Problema vointei este foarte important n cadrul educaiei morale. Elevii neleg de obicei fundamentul bun al regulilor stabilite de prinii i educatorii lor si accept principiile morale dar, dac voina lor nu este suficient de puternic, la un prim soc, la un prim obstacol, va aprea abandonul. Voina, reprezint din punct de vedere psihologic, capacitatea fiinei umane de a depi obstacole care o mpiedic atingerea unui obiectiv fixat. Rolul colaborrii cu prinii n aceast ntreprindere este incontestabil si se impune ca profesorul se cultive aceast relaie profesor - printe - elev n educaia
2

voinei.

3. Dimensiunea social - Clasa ca grup social - Structura informaiei sociale n grupul clas - Individualizare, grupare si organizare in clasa
Clasa ca grup social

"Ansambluri de indivizi (elevi), constituite istoric, ntre care exista diverse tipuri de interaciuni i relaii comune determinate (Mielu Zlate)

Atributele clasei ca grup social ntinderea clasei (mrimea) are n vedere numarul de elevi care compun grupul (de obicei 25interaciunea membrilor clasei, vizate fiind interaciunile directe, nemijlocite i multivariante.

30, in cazurile cele mai frecvente, 30-40 n cazurile cele mai inoportune, si 20 - 2 2 n cazurile cele mai fericite) si pune n discuie extensia numerica optima a acesteia;

structura grupului poate fi analizat dual in ceea ce privete grupurile mici si implicit clasa de
elevi, atat ca modalitate de legtur a membrilor grupului n plan interpersonal, cat si ca ierarhie intern a grupului;

scopurile atat cele pe termen scurt ct si cele pe termen lung, sunt comune grupului clas si, prin
sintalitatea, neleas ca personalitate a grupului.

intermediul contientizrii acestora de ctre elevi, pot deveni motorul dezvoltrii grupului pe perioada scolaritii; -

- compoziia i organizarea sunt rezultatul interaciunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului, definitoriu din punctul de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate sau de eterogenitate a clasei; - problematica liderilor, care in cazul clasei poate fi un subiect extrem de delicat, mai ales la nivel de identificare, diagnoza i coordonare din partea cadrului didactic.

4. Dimensiunea operaional Neexploatarea corecta a variabilelor foarte complexe, dintre relaia norme explicite i norme implicite poate conduce la structurarea duala a culturii implicite a elevilor n raport cu coala i indirect cu clasa:

- procoala - sistem de valori care nu este n dezacord cu valorile fundamentale ale scolii; - anticoala - sistem de valori de tip nonconformist, deviant (cu abateri negative de la norme); Caracteristicile grupului educaional 1. Prezena scopurilor, care pot fi:
3

- scopuri prescriptive (stabilite anterior de persoane ce nu aparin n mod necesar grupului educaional). Ele decurg din faptul c grupul educaional funcioneaz intr-o instituie ce urmreste educarea i instruirea elevilor, funcionarea optim a grupului depinznd de gradul de asimilare si transpunere acional a scopurilor; scopuri individuale. Gradul de asimilare a scopurilor prescriptive este dependent de scopurile individuale ale membrilor grupului, intre cele dou trebuind s existe o minim congruena, o armonizare care sa genereze un sistem de scopuri comune. Numai in acest fel pot fi evideniate scopurile paralele" care provoac disfuncionaliti i afecteaz climatul grupal. 2. structura de roluri. - In cadrul grupului educaional, rolurile au un caracter predominant prescriptiv, determinat de normele instituiei colare, rolurile de elev si profesor aprnd astfel ca nite modele socialmente acceptate. - Acest fapt poate determina percepia si trirea lor de ctre elev fie ca o proiecie de sine, fie ca un sistem de corecii; 3. normele i normativitatea de grup. - Normele reprezint reguli de conduit recunoscute i acceptate de toi membrii grupului, din acest motiv apartenena la grup fiind dependent de acceptarea comportamentelor prescrise prin normele respective. - Normele reprezint nu numai prescripii comportamentale, ci i ateptri privind conduitele membrilor grupului. - Normele pot fi: a )explicite, cuprinznd: - norme constitutive, care prescriu regulile de desfurare a activitii de nvare; - norme insitutionale, care decurg din specificul colii ca instituie de instruire i educare i se refer la regulile de comportament ale elevilor i profesorilor n cadrul colii. Normele explicite se refer la conduitele standardizate i sunt formulate n Legea educaiei i nvmntului sau n diferite regulamente colare; b) normele implicite, care sunt produsul" grupului sau a unei pri a acestuia i au un caracter mai flexibil i mai puin riguros.
pot lua natere fie din interactiunea membrilor, fie din asimilarea normelor prescriptive (in acest caz o importan deosebit o are semnificaia acestora pentru grup i intensitatea cu care sunt trite) si au o puternic ncrctura emoional datorita implicrii directe a memprilor grupului.

Ele

4. Coeziunea.
4

Ea reprezint o caracteristica definitorie a grupului educaional, exprimnd gradul de unitate fi de integrare a grupului, rezistena sa de la destructurare".
Funciile grupul educaional
-

Integrarea sociala - clasa de elevi are un aport deosebit n procesul de socializare. De securitate - grupul colar se constituie intr-un mediu prielnic de manifestare penru elevi. De reglementare a relaiilor din interiorul grupului - se refera la faptul c grupul, prin diverse
reacii, are puterea de a sanciona comportamentele membrilor sai.

S-a demonstrat ca relaiile armonioase cu ceilali conduc la o stim de sine ridicat, la dorina de a coopera, i
contribuie la creterea nivelului de aspiraie, in vreme ce izolarea coreleaz cu anxietatea, slab stim de sine, sentimente ostile faa de colegi, comportament agresiv, atitudini negaive fa de coal. -

De

reglementare a relaiilor intraindividuale - se refer la construirea identitii de sine din perspectiva calitii de membru al grupului. Omogenitate i eterogenitate n alctuirea clasei

Grupul educativ, spre deosebire de alte tipuri de grupuri sociale, are o compoziie relativ omogena, cel puin din punctul de vedere ai vrstei, statutuiui, nevoilor, intereselor i aspiraiilor. Formarea unor clase colare omogene sau eterogene din punctul de vedere al capacitii elevilor are importante consecine psihologice si sociale, problema fundamental in aceast privin este legat de succesul sau eecul colar al elevilor, dar i de
eficiena profesorului. Avantaje ale omogenitatii din punct de vedere al aiblitatilor elevilor: -

n cazul claselor cu nivel superior, predarea

cu grupul elevilor se realizeaz eficient;

i, n general, comunicarea profesorului

n clasele omogene stima de sine a elevilor este protejat, cci elevilor slabi, ce ar avea de suferit de
pe urma comparaiilor cu cei buni, nu li se ofer prilejul unei astfel de confruntri

Avantaje ale eterogenitii : -

n privina receptrii mesajelor profesorului, ceea ce este un avantaj pentru clasele cuprinzand elevi cu succese colare se poate transforma ntr-un handicap
pentru clasele slabe - cci elevii din astfel de clase nu vor ajunge niciodat s discute chestiuni dificile i vor avea de pierdut n faa celor buni.

din punct de vedere al interaciunilor elevilor, att n cadrul formal ct si informal, clasele eterogene
sunt n mod hotrt mai eficiente.

interaciunea

elevilor buni cu cei mai puini buni aduce foloase ambelor categorii. Eievii slabi pot ajunge s neleag c fac parte dintr-o clas slab i c au fost repartizai astfel tocmai pentru c nivelul cunotinelor i abilitilor lor nu este suficient pentru a fi trimii intr-o clas bun.