II.

SANATATEA POPULATIEI OBIECTIV AL DEZVOLTARII DURABILE

CUPRINS
CUPRINS.............................................................................................................................2 SANATATEA POPULATIEI - OBIECTIV AL DEZVOLTARII DURABILE................3 Particularitati in epidemiologia de mediu...........................................................................4 1. Ce este mediul inconjurator ? .....................................................................................5 3. Poluarea si formele de poluare a mediului Ce este poluarea ?....................................7 Romania Protocolului de la Kyoto si ale Conventiei cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice.....................................................................................................10 4. Impactul poluarii asupra sanatatii vietuitoarelor.......................................................16 5. Zile internationale dedicate mediului inconjurator....................................................17 6. Protectia mediului inconjurator ................................................................................17 7. Concluzii ........................................................................................................................................19

SANATATEA POPULATIEI - OBIECTIV AL DEZVOLTARII DURABILE

Promovarea si ocrotirea sanatatii sunt elemente fundamentale in atingerea unei calitati acceptabile a vietii in prezent, dar si pentru generatiile viitoare in contextul unei dezvoltari durabile. S-a demonstrat ca sanatatea si bunastarea comunitatilor umane sunt compromise de saracie, inegalitati sociale si poluare.

Definitia starii de sanatate emisa in anul 1948 de Organizatia Mondiala a Sanatatii, isi gaseste si dupa 50 de ani suportul stiintific, dar si oportunitatea fata de problemele majore la nivel mondial. Astfel in definitie sunt inclusI totI factorii, care pot mentine sau altera starea de sanatate: integritate fizica, psihica si sociala a unui individ la un moment dat, deci nu presupune doar absenta bolii si este practic un deziderat, deoarece sunt implicati o serie de factori endogeni si exogeni.
Definitia mediului ambiant emisa de Last in anul1995 include totalitatea factorilor externi organismului (fizici, chimici, biologici, sociali, culturali, educationali, religiosi), care influenteaza starea de sanatate a populatiei. Sanatatea este determinata de factori endogeni (genetici) si factori exogeni (de mediu, comportamentali, educationali). Factorii de mediu pot actiona asupra organismului in doua moduri: sanogen, avand un efect benefic, de intretinere a starii de sanatate; patogen, alterand starea de sanatate.

Fenomenele de poluare ale mediului in tarile europene au fost discutate la nivelul Organizatiei Mondiale a Sanatatii si a Natiunilor Unite, abordand starea de sanatate in relatie cu calitatea mediului: 1972 Conferinta de la Stokholm asupra mediului si sanatatii; 1983 OMS stabileste strategia Sanatate pentru toti; 1989 Conferinta de la Frankfurt, care adopta Carta Europeana pentru mediu si sanatate;

 1992 Conferinta de la Rio de Janeiro adopta programul de actiune 21, care stabileste ca pentru o dezvoltare durabila este necesara in secolul 21 o schimbare de atitudine; 1994 Conferinta pentru mediu si sanatate de la Helsinki a adoptat planul pe termen lung in scopul atingerii prevederilor stabilite in Carta europeana si in Programul de actiune 21 si a stabilit urmatoarele obiective: - politica de igiena mediului va urmari o dezvoltare ecologica durabila, prevenirea si limitarea riscurilor pentru sanatate legate de mediu si accesul la un mediu salubru; - gesionarea resurselor pentru pastrarea unui mediu sanatos; - calitatea apei (din anul 2000 populatia sa dispuna de aprovizionare corespunzatoare cu apa din punct de vedere cantitativ si calitativ. 1996 a fost elaborat Planul European de Actiuni pentru Mediu si Sanatate, in care sunt incluse toate actiunile care trebuie intreprinse atat la nivel national, cat si central, pentru a ameliora conditiile de mediu, in vederea protejarii sanatatii populatiei. 1999 Conferinta de la Londra la un deceniu de la abordarea sanatatii in relatie cu mediul, face o analiza a prioritatilor si anume: implementarea la nivel national a Planurilor de Actiune pentru Mediu si Sanatate, Protocolul apa si sanatatea, Carta privind transporturile, mediul si sanatatea. 2004 Conferinta de la Budapesta a adoptat Planul de actiune privind sanatatea copiilor in relatie cu mediul. In cadrul problematicilor viitoare s-au conturat trei teme care trebui urmarite: locuinta si sanatatea; turism mediu si sanatate; sanatatea si schimbarile globale (saracia, globalizarea, politici energetice).

Particularitati in epidemiologia de mediu Printre primele date de epidemiologie a mediului ii apartin lui Baker, care in anul 1767 a publicat observatii referitoare la manifestarile endemice colicative in Devonshire, la persoane care au baut cidru, manifestarile clinice fiind grave iar unele cazuri mortale. Ulterior s-a stabilit drept cauza concentratii mari de plumb in cidru, provenit din presele folosite la fabricarea bauturii. Metoda epidemiologica a fost simpla, observandu-se manifestarea bolii. Manifestarile clinice erau cunoscute de la muncitorii care lucrau intr-o topitorie, iar de aceasta data apareau la persoane, care nu aveau o expunere profesionala la plumb, dar foloseau aceeasi tehnologie de fabricare a cidrului. Initial epidemiologia s-a fixat pe prezenta agentilor biologici in sistemul de aprovizionare cu apa potabila, pregatirea alimentelor, colectarea deseurilor. Datorita masurilor de igiena luate ulterior in aceste sectoare importante pentru santatea colectivitatilor umane, in tarile dezvoltate a scazut morbiditatea si mortalitatea prin boli 4

infectioase si parazitare. Ulterior aspectele epidemiologice s-au focalizat asupra agentilor chimici si fizici (compusi organici volatili, hidrocarburi policiclice aromatice, metale, suspensiile din aer, pesticide, radiatii, etc.). Considerand mediul ambiant ca totalitatea factorilor non genetici, care actioneaza asupra organismului, sunt situatii cand netinandu-se cont de facorul alimentar apar modificari ale expunerii din mediu (de exemplu dieta saraca in Ca, creste absorbtia gastro intestinala a plumbului). Prin urmare factorul nutritional poate modifica asocierea dintre expunere si boala. Factorii sociali (conditiile de locuit, de munca, scoala), factorul educational, influenteaza de asemenea raspunsul organismului la factorii de mediu. Conditii de baza in mentinerea starii de sanatate Aer curat Apa suficienta si corespunzatoare din punct de vedere calitativ Alimente necontaminate si cu valoare nutritiva buna

Locuinta sigura, care sa asigure conditiile optime de confort si sa previna transmiterea bolilor sau producerea accidentelor.

1. Ce este mediul inconjurator ?

Prin mediu inconjurator sau mediu ambiant se intelege ansamblul de elemente si fenomene naturale si artificiale de la exteriorul Terrei, care conditioneaza viata in general si pe cea a omului in special. Sensul dat acestei notiuni in cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, in complexitatea relatiilor lor, constituie cadrul, mijlocul si conditiile de viata ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimtite. O alta definitie o gasim in Legea protectiei mediului, in care mediul inconjurator este ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale si spirituale.

2. Ne afecteaza cumva starea mediului viata si sanatatea noastra?

Bineinteles ca starea mediului inconjurator, depinde numai si numai de fiecare dintre noi, ne afecteaza in mod direct viata si sanatatea noastra. Este nevoie de mai multa atentie si de mai multa responsabilitate din partea fiecarui cetatean pentru a trai intr-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apa curata si pentru a putea folosi conditiile de viata pe care ni le ofera natura. Insa, se pare ca oamenii trateaza cu neglijenta acest aspect important al vietii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de

poluare si distrugere a mediului si implicit la distrugerea sanatatii fiecaruia dintre noi si a celor din jur.

3. Poluarea si formele de poluare a mediului Ce este poluarea ?

Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin prezenta unor componente straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care provoaca prin natura lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza, efecte nocive asupra sanatatii, creeaza disconfort sau impiedica folosirea unor componente ale mediului esentiale vietii. (Conferinta Mondiala a O.N.U., Stockholm, 1972) Din cuprinsul definitiei se poate constata clar ca cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poarta omul, poluarea fiind consecinta activitatii mai ales social-economice a acestuia. Privita istoric, poluarea mediului a aparut odata cu omul, dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane, ajungand astazi una dintre importantele preocupari ale specialistilor din diferite domenii ale stiintei si tehnicii, ale statelor si guvernelor, ale intregii populatii a pamantului. Aceasta, pentru ca primejdia reprezentata de poluare a crescut si creste neincetat, impunand masuri urgente pe plan national si international, in spiritul ideilor pentru combaterea poluarii. Principalele forme de poluare a mediului Poluarea mediului privita indeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sanatatii a imbracat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate in diferite tipuri de poluare si anume: I. Poluarea biologica, cea mai veche si mai bine cunoscuta dintre formele de poluare, este produsa prin eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator a germenilor microbieni producatori de boli. Astfel, poluarea bacteriana insoteste deopotriva omul, oriunde s-ar gasi si indiferent pe ce treapta de civilizatie s-ar afla, fie la triburile nomade, fie la societatile cele mai evoluate. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologica consta in declansarea de epidemii, care fac numeroase victime. Totusi, putem afirma ca, datorita masurilor luate in prezent, poluarea biologica -; bacteriologica, virusologica si parazitologica, are o frecventa foarte redusa. Pe linga numerosi poluanti chimici in natura se intilnesc si poluanti biologici. Acestea sunt microorganisme patogene, virusi, helminti, etc.Ei se pot afla in atmosfrera, apa, sol, in corpul altui organism, inclusiv al omului. Solul are un rol deosebit in transmiterea la om a unor geohelminti: anchilostoma, ascarizii, trihocefalii. Ouale proaspete de helminti sunt inofensive. Ele necesita o maturizare in sol. Este considerabil rolul solului si in pastrarea indelungata a formelor sporulare de agenti patogeni ai antraxului, tetanosului, leptospirozei, gangrenei gazoase, 7

botulismului. Poluarea mediului ambiant joaca un rol important in raspindirea patologiei infectioase la oameni. Omul patrunzind tot mai profund in natura intervine in conditiile naturale de existenta a microorganismelor patogene, si el insasi victima lor. Omul si animalele domestice se pot molipsi de antropozoonose, patrunzind in focarul natural de existenta al microorganismelor. Aceste maladii sunt ciuma, tularemia, tifosul, encefalita, malaria. Particularitatile acestor maladi este ca orgamismul provocator traeste in natura pe un anumit teritoriu, in afara relatiilor cu oamenii sau animalele domestice. Nu intotdeuana agentul patogen ataca direct omul, drumul infectarii este mai complicat, agentul patogen trece adeseori prin mai multe transformai Ei pot patrunde in organismul animalelor salbatice. Transmiterea la om are loc prin insectele patogene. Cei mai periculosi sunt agentii patogeni ai maladiilor infectioase si care au o raspindire larga in mediu. Unele microogranisme pot trai citeva ore in afrara organismului uman, altele de la citeva zile la citiva ani, iar pentru altele mediul este locul lor de trai normal. In organism ei patrund cind e dereglata integritatea tegumentelor, pe cale alimentara, in caz de nerespectare a igienei, etc Microbii patogeni pot patrunde in apele subterane si cauza maladii, inclusiv la om. Din care cauze apa din fintini, in special cele deschise necesita in prelabil de a fi filtrata sau fearta. Cele mai poluate sunt rezervoarele de apa descoprerite (deschise) - lacurile, iazurile, riurile. Istoria omenirri a cunoscut faptul ca apa a fost cauza a numeroase epidemii de holera, dizinterie, etc O problema stingenta a contemporanitatii este sporirea rezervelor de apa potabila. In localitatea argentiniana Mar del Plata, in ziua de 14 martie 1977 a avut loc prima data in lume o Conferinta a Natiunilor Unite asupra apei, unde au participat delegati din 145 de tari, dezbatand utilizarea rationala a resurselor pe Terra, necesitatea fiind generata de cresterea rapida a consumului de apa potabila in conditiile in care rezervele existente sunt limitate. Apa este elementul cel mai necesar vietii si coordonatorul cel mai puternic al climei, ori 97,2% din apa planetei noastre se afla in mari si oceane, care nu poate fi utilizata in stare naturala -; pentru pentru a fi bauta, in industrii, irigatii etc. si numai 2,8% este apa potabila. 8

Apa de mare este o solutie complexa in care se intalnesc 35 din elemente chimice, precum si corpuri simple, iar termenul de salinitate poate fi justificat datorita procentului mare de 77,76% pe care il ocupa clorura de sodiu. Transformarea apei de mare in apa potabila, cu largi folosinte, costa foarte scump si nu mai poate reprezenta un dar gratuit al naturii. Se impune din ce in ce mai mult ideea exploatarii in amanunt si exploatarii desertului alb. Mai sunt inca pe glob multe spatii unde nu se cunosc conditiile de acumulare ale zapezillor si nici balanta fizica a gheturilor. Analizele efectuate asupra unor straturi de zapada au stabilit ca un metru cub de zapada proaspata, afanata, contine intre 50 si 80 l de apa. Retinerea zapezii pe campii face sa creasca umiditatea, factor important nu numai pentru culturi dar in aceeasi masura si pentru vegetatia lemnoasa mai tanara. Printre alte proprietati pe care le are patura de zapada este si aceea de a acumula o mare cantitate de apa denumita umiditatea zapezii. De asemenea trebuie subliniat faptul ca uriasa cantitate de apa cazuta sub forma da zapada si reprezinta o adevarata binefacere pentru sol. Apa, in stare solida, sub diferita infatisari se intalneste in domeniul atmosferic, continental, maritim si chiar in cel subteran. In atnosfera, gheata se formeaza din vapori de apa sau din ploaie si apare sub forma de nori de gheata, grindina, chiciura, polei si bruma. Ghetarii reprezinta una din sansele de marire a disponibilului de apa dulce. Din calculele glaciologice efectuate in ultima perioada de timp, se constata ca volumul total al gheturilor existente pe glob se ridica la cca. 30 mil. km3. Este suficient sa aratam ca numai insula Groenlanda are un volum de gheata de 2.600.000 hm3, spre a ne da seama de enorma cantitate de apa potabila de care dispune o zona din apropierea Americii de Nord. Dar 90% din ghetari se afla in Antarctica, 8% in Artica si numai 2% in regiunile de munte din diferitele zone ale planetei noastre. Din cele 30 mil. hm3, 38.700 km3 este gheata totala a Oceanului Planetar; in aceasta cantitate se include aisbergurile, banchizele si masivele de gheata lipsite de tarmuri. S-a constatat ca gheata din mari se schimba complet o data la 11 ani in emisfera nordica si de doua ori mai repede in emisfera sudica. Din topirea totala a gheturilor annual, daca nici un proces de dereglara nu ar intra in joc, se presupune ca ar rezulta o cantitate de apa estimata la 29.100.000 km3 care ar determina o crestere a Oceanului Planetar cu cca. 80 m. Dar omenirea are nevoie din ce in ce mai mult de apa, oriunde este, trebuie gasita si transportata dupa trebuinta. Pe plan mondial se fac calcule tot mai ample pentru transporturile aisbergurilor in regiunile secetoase, se instaleaza noi si noi straturi 9

stiintifice, care sa le stabileasca forta, conditiile de acumulare a zapezilor, balanta fizica si alte insusiri. In localitatea Marly-le-Roi (Franta) s-a desfasurat in zilele de 25 si 26 iunie 1977 un Colocviu international dedicat utilizarii ca apa potabila a aisbergului din tinuturile antarctice. Dezbaterile s-au axat pe caile de protejare de caldura a gheturilor pe timpul cat dureaza transportul la locul de destinatie. Antarctica se reinnoieste in fiecare an, datorita ninsorilor si, tot anul, se desprind zeci de mii de eisbergului. Nu este departe timpul cand omul pustiurilor isi va potoli setea din apa aisbergurilor. Desi doar o mica parte din apele Globului (2,85% din total) se afla imobilizata in ghetarii tinuturilor polare si in cei de pe muntii inalti, totusi oamenii de stiinta au realizat si pericolul pe care il pot prezenta, intr-o oarecare masura, ghetarii. Este cunoscut faptul ca nivelul Oceanului Planetar este in continua crestere. Acest lucru isi gaseste explicatia intr-un proces mai complex ce include poluarea atmosferica. O data cu cresterea proportiei de CO2 din atmosfera, datorita rolului termic al acestui gaz, se observa si o usoare incalzire a climei, fenomen care la randul lui duce la topirea ghetarilor polari, la cresterea nivelului Oceanului Planetar cu mai multi metri si transgresiunea apelor marine in campiile litorala joase.

Romania Protocolului de la Kyoto si ale Conventiei cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice
Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera. Extreme climatice si manifestari ale schimbarilor climatice pe teritoriul Romaniei. Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto si ale Conventiei cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice Situatia emisiilor de gaze cu efect de seraDupa 1989, emisiile de gaze cu efect de sera au scazut in principal datorita reducerii activitatii economice, dar si prin demararea unor programe de reducere a emisiilor.Dintre poluantii reglementati prin Protocolul de la Kyoto, in Romania se inventariaza urmatoarele emisii de gaze cu efect de sera: dioxidul de carbon, oxizi de azot si metan, urmeaza ca in perspectiva sa se inventarieze si celelalte gaze prevazute in protocol (hidrocarburi fluorurate, perfluorocarburi si hexafluorura de sulf).Emisia de dioxid de carbon, in anul 1989 a fost de 194.826 Gg (considerata valoare de referinta), iar la nivelul anului 1994 de 125.597 Gg, urmand ca inventarul la zi pentru gazele cu efect de sera sa fie reactualizat si validat in cursul anului 2001, din perspectiva noului sistem de raportare a datelor. In baza datelor disponibile, prezentate in comunicarea nationala a Romaniei, privind modul de aplicare a prevederilor Conventiei cadru privind schimbarile climatice, exista o capacitate reala de utilizare a mecanismelor specifice de aplicare a prevederilor din Protocolul de la Kyoto (articolele 6 si 17). Aceleasi analize releva faptul ca se poate 10

face o reducere suplimentara a emisiilor de gaze cu efect de sera de minim 6%, fata de angajamentul oficial pe care Romania si l-a asumat in procesul de integrare europeana (8%). Romania a fost a 60-a tara care a semnat Protocolul de la Kyoto, in anul 1999 fiind demarata procedura de ratificare a acestuia.Extreme climatice si manifestari ale schimbarilor climatice pe teritoriul Romaniei.Chiar si cei mai sceptici specialisti recunosc faptul ca in ultimul secol s-au produs schimbari climatice, suprafata Pamantului s-a incalzit cu 0,3-0,6, iar ultimii ani au fost cei mai caldurosi din 1860, de cand au inceput sa se inregistreze fenomenele meteorologice. In ultimii ani au fost inregistrate o multime de evenimente meteorologice deosebite in intreaga lume, precum: valuri de caldura, inundatii, uragane, furtuni. Efectele schimbarilor climatice au fost observate si in Romania, cu precadere in ultimii ani. De asemenea, trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face treptat, ci brusc, cu variatii mari de temperatura, iar in anul care tocmai a trecut s-au inregistrat multe fenomene meteorologice deosebite. In anul 2000 temperatura medie pe tara a fost cu 1,8C mai ridicata decat normala climatologica (8,3C). Fata de valorile medii multianuale, temperaturile medii ale anului 2000 au prezentat abateri pozitive cuprinse intre 0-1C in centrul tarii si intre 1-2C in cea mai mare parte a teritoriului. Temperaturile maxime din acest an au depasit 40C in sudul tarii, fiind consemnate in zilele de 4-5 iulie si 21-22 august. Temperatura maxima anuala a fost de 43,5C inregistrata la Giurgiu in ziua de 5 iulie.Temperaturile minime s-au inregistrat in zilele de 25-26 ianuarie, valorile acestora fiind sub -25C in zona montana, pe areale restranse din nord-vestul, sud-vestul si sudul tarii, iar in depresiunile din estul Transilvaniei acestea au scazut sub -30C.Temperatura minima anuala a fost de -33,1C semnalata la Miercurea Ciuc in ziua de 26 ianuarie.Precipitatiile cazute pe intreg teritoriul tarii in anul 2000 (430,7 mm) comparativ cu normala climatologica (647,0 mm) au prezentat un regim deficitar. Cantitatea anuala de precipitatii cazuta la nivelul intregii tari a fost cu 33,4% mai redusa decat cantitatea medie multianuala, abaterile fata de media multianuala fiind mai reduse cu 20 - 40% in centrul si estul tarii si cu 40 - 60% in vestul si sud-vestul teritoriului. Exceptand lunile ianuarie, martie si septembrie, in care regimul precipitatiilor a fost excedentar, in celelalte luni din an precipitatiile au fost deficitare. De exemplu: in luna octombrie cantitatea medie de precipitatii pe tara a fost de 3,2 mm. (normala climatologica fiind 38,0 mm). In Oltenia, vestul Munteniei si Carpatii de curbura precipitatiile au fost inexistente.Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto si ale Conventiei cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climaticeRomania este semnatara a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbari Climatice din 5 iunie 1992. Conventia a fost ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea 24 din 1994, care are ca principal obiectiv stabilizarea concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera, 11

la un nivel care sa previna orice dereglare antropogenica a sistemului climatic. In noiembrie 1996 a fost infiintata Comisia Nationala pentru Schimbari Climatice, care activeaza in cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Conform conventiei, Romania a hotarat reducerea emisiilor pana in anul 2000 la nivelul anului de referinta 1989. Romania, ca parte semnatara a conventiei, a fost prezenta la negocierile privind schimbarile climatice astfel: la Berlin in 1995, cand s-a convenit stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de sera, in anul 2000 la nivelul anului 1989 si s-au stabilit obiectivele pe termen mediu si lung, si la Kyoto, in 1997, cand s-au stabilit datele concrete si mijloacele de realizare a obiectivelor. La Kyoto, in Japonia, 1-11 decembrie 1997, 161 de tari au finalizat un acord, denumit "Protocolul de la Kyoto", care stabileste termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce determina efectul de sera al Terrei.Protocolul de la Kyoto, exprima dorinta ca pana in anul 2012, cantitatea medie de gaze cu efect de sera (principalele sase gaze) sa fie redusa cu 5,2% sub nivelul inregistrat in anul 1990. Principalele masuri ce trebuie luate pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto sunt: n industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon (carbune), la combustibili saraci in carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi; n industria energetica, de la extractie si pana la consum, trebuie restructurata astfel incat sa devina eficienta si mai putin poluanta; n transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu consumuri reduse; n constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabila; n echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie; n padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse. Prin Legea nr. 3/2001, Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto privind Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, numarandu-se printre primele state care ratifica acest document international, de o importanta deosebita pentru problematica schimbarilor climatice.In anul 2000 a continuat implementarea masurilor stabilite prin Protocolul de la Kyoto, care are doua obiective de baza: respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera; in cazul Romaniei angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8% comparativ cu anul de baza 1989, pentru perioada 2008-2012; adoptarea unui set de mecanisme de piata, inclusiv pentru permise de comercializare transferabile si aplicarea comuna a prevederilor, in cooperare cu alte tari. Folosindu-ne de mecanismul permiselor de comercializare transferabile, au fost perfectate si sunt in derulare doua proiecte comune: cu Olanda; activitati comune de implementare a Protocolului de la Kyoto in vederea reducerii emisiei de dioxid de carbon prin aplicarea unor metode de economisire a energiei la Rafinaria RAFO; Onesti pina in anul 2005 (1,85 milioane guldeni) cu Elvetia; pentru imbunatatirea randamentului energetic la doua centrale termice, in Buzau si Pascani, in urma unui acord semnat la 8 ianuarie 1999. 12

II. Poluarea chimica consta in eliminarea si raspandirea in mediul

inconjurator a diverselor substante chimice. Poluarea chimica devine din ce in ce mai evidenta, atat prin cresterea nivelului de poluare, cat mai ales prin diversificarea ei. Pericolul principal al poluarii chimice il reprezinta potentialul toxic ridicat al acestor substante.

III. Poluarea fizica este cea mai recenta si cuprinde, in primul rand, poluarea
radioactiva ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi in stiinta, industrie, agricultura, zootehnie, medicina etc.. Pericolul deosebit al substantelor radioactive in mediu si in potentialul lor nociv chiar la concentratii foarte reduse. Poluarii radioactive i se adauga poluarea sonora, tot ca o componenta a poluarii fizice. Zgomotul, ca si vibratiile si ultrasunetele sunt frecvent prezente in mediul de munca si de viata al omului modern, iar intensitatile poluarii sonore sunt in continua crestere. Supraaglomerarea si traficul, doi mari poluanti fonici, au consecinte serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un numar tot mai mare de persoane din orasele aglomerate recurge la specialistii psihiatri pentru a gasi un remediu pentru starea lor proasta (anxietate, palpitatii, amnezii nesteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). In sfarsit nu putem trece cu vederea poluarea termica, poate cea mai recenta forma de poluare fizica cu influente puternice asupra mediului inconjurator, in special asupra apei si aerului, si, indirect, asupra sanatatii populatiei. Marea varietate a poluarii fizice, ca si timpul relativ scurt de la punerea ei in evidenta, o face mai putin bine cunoscuta decat pe cea biologica si chimica, necesitand eforturi deosebite de investigare si cercetare pentru a putea fi stapanita in viitorul nu prea indepartat. Insa cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferica). Aceste elemente de baza vietii omenesti se pare ca sunt si cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale fiintei omenesti. Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei subterane. Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor

13

industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in practica agricola. Tinand seama de provenienta lor, reziduurile pot fi clasificate in: - reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnica a oamenilor in locuinte si localuri publice; - reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata in functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata (in industria alimentara; predominant componente organice, pe cand in industria chimica, metalurgica, siderurgica, miniera; predominant substante chimice organice sau anorganice); - reziduuri agro; zootehnice, legate indeosebi de cresterea si ingrijirea animalelor; Elementele poluante ale solului sunt de doua categorii: - elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale); - elemente chimice, sunt in cea mai mare parte, de natura organica. Importanta lor este multipla: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza etc. Ca masuri de prevenire si combatere a poluarii solului sunt: colectarea igienica a reziduurilor menajere in recipiente speciale, indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a reziduurilor colectate in afara localitatilor, depozitarea controlata sau tratarea corespunzatoare a reziduurilor indepartate prin neutralizarea lor, utilizarea in agricultura, ca ingrasamant natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea si reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc. Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Ea indeplineste in organism multiple functii, fara apa toate reactiile biologice devenind imposibile. Lipsa de apa sau consumul de apa poluata are multiple consecinte negative asupra omului si sanatatii sale. La poluarea apei contribuie un numar mare de surse, care sunt clasificate in: Surse organizate: - apele reziduale comunale, care rezulta din utilizarea apei in locuinte si institutii publice, bogate in microrganisme, dintre care multe patogene; - apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricatie sau sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea si spalarea materiilor prime, semifinite si finite, sau a ustensilelelor si instalatiilor, si au o compozitie heterogena. - apele reziduale agro; zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizarii apei in scopuri agricole (irigatii), cat si pentru alimentarea animalelor si salubritatea crescatoriilor de animale.

14

Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zapada), reziduurile solide de tot felul, diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau canepii). Multitudinea si variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea elementelor poluante, impartite in: - elemente biologice, reprezentate, in principal, de microorganismele patogene; - elemente chimice, reprezentate de substante chimice organice sau anorganice; Ca masuri de prevenire a poluarii apei sunt: interzicerea indepartarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea corecta a sistemelor de canalizare si a instalatiilor locale, construirea de statii de epurare, construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale intreprinderilor industriale, inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din apele reziduale ale unitatilor unde se produc sau se utilizeaza radionuclizi, controlul depozitarii reziduurilor solide; Aerul formeaza invelisul gazos al Pamantului, reprezentans si el un element indispensabil vietii. Poluarea aerului consta din modificarea compozitiei sale normale (78% N, 21% O2, 0.03 CO2, 0.01% ozonul si alte gaze, vapori de apa, pulberi) in mod deosebit prin patrunderea in atmosfera a unor elemente straine si cu efecte nocive. Sursele de poluare a aerului sunt: Surse naturale, reprezentate de diversele procese care se petrec in natura sunt: - solul, care sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberare de particule foarte fine; - plantele si animalele, care pot elimina in aer diverse elemente (fulgi, polen, par) - eruptiile vulcanice, care arunca in aer mari cantitati de gaze, particule solide; Sursele artificiale, reprezentate de activitatile omului: - procesele de combustie, de la incalzirea locuintelor si pana la combustibilul utilizat pentru producerea de energie in scopuri industriale; - procesele industriale, constituite din raspan-direa in aer a diversilor poluanti eliminati de intreprinderile industriale; - transporturile, constand in transporturi de tip feroviar, naval si aerian si in special rutier; Ca elemente poluante principale sunt: - suspensiile, reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate in atmosfera; - gazele sub forma de poluanti in stare gazoasa, raspanditi in atmosfera; Masurile cele mai importante pentru impiedicarea poluarii masive a atmosferei sunt: construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit, 15

tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiei de poluanti, asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizati in industrie, inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere a poluantilor, reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminarii poluantilor, inlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai putin poluant, amenajarea cat mai multor spatii verzi etc. Formele de poluare sunt foarte diverse si afecteaza multe aspecte ale Terrei. Unele din efectele devastatoare ale poluantilor nu pot fi observate in momentul poluarii insa, in timp, consecintele majore vor afecta intreaga planeta si in acelasi timp si pe cel care da nastere aceastei situatii : omul. Desi o parte din poluarea mediului este rezultatul unor fenomene naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte este cauzata de activitatile umane.

4. Impactul poluarii asupra sanatatii vietuitoarelor

Actiunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variata si complexa. Ea poate merge de la simple incomoditati in activitatea omului, disconfortul, pana la perturbari puternice ale starii de sanatate si chiar pierderea de vieti omenesti. Aceste efecte au fost sesizate de multa vreme, insa omul a ramas tot iresponsabil fata de natura. Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei. Ele se datoreaza unor concentratii deosebit de mari ale poluantilor din mediu, care au repercusiuni puternice asupra organismului uman. Efectele cronice reprezinta formele de manifestare cele mai frecvente ale actiunii poluarii mediului asupra sanatatii. Acestea se datoreaza faptului ca in mod obisnuit diversii poluanti existenti in mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor, continua chiar la concentratii mai scazute, nu este lipsita de consecinte nedorite. Efectele cronice au insa o deosebita importanta si sub aspect economic si social. Incarcarea organismului populatiei expuse cu anumiti poluanti cunoscuti a avea calitati de depozitare in anumite organe reprezinta un alt aspect important al influentei poluarii mediului asupra sanatatii. Este vorba, in special, de plumb, de cadmiu, de pesticide organo; clorurate, de unele substante radioactive si alti poluanti care intra in aceasta categorie. Efectele indirecte ale poluarii constau insa si din influentele asupra faunei si florei, care uneori sunt mult mai sensibile decat organismul uman la actiunea diversilor poluanti. Se stie astfel ca animalele, pasarile, insectele, unele organisme acvative, ca si plantele sufera influenta poluantilor pana la disparitia sau distrugerea lor. Cunoasterea acestor efecte ale poluarii mediului asupra sanatatii a condus la necesitatea instituirii unor masuri de protectie a mediului inconjurator. S-a afirmat ca 16

toate efectele asupra sanatatii oamenilor aratate mai sus sunt rezultatul ruperii echilibrului dintre organismul uman si mediuul inconjurator. In anumite situatii de poluare s-au inregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii, bronsite, cancer pulmonar (poluarea aerului), febra tifoida, dizenteria, holera, poliomelita, hepatita epidemica, amibiaza, lambliazafascioloza, intoxicatii (poluarea apei). In concluzie, se pare ca poluarea mediului inconjurator dauneaza foarte mult sanatatii omului si de aceea ar trebui sa ne indreptam cu totii atentia asupra acestei consecinte a poluarii.

5. Zile internationale dedicate mediului inconjurator

Intrucat mediul ne ofera conditiile de trai de care avem necesara nevoie, la nivel international au fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului inconjurator: 22 martie; Ziua mondiala a protectiei apelor 27 martie; Ziua internationala a apei 1 aprilie; Ziua internationala a pasarilor 15 aprilie; Ziua padurii 22 aprilie; Ziua Pamantului 5 iunie; Ziua mondiala a mediului 8 iunie; Ziua mondiala a oceanelor 16 septembrie; Ziua internationala a ozonului 4 octombrie; Ziua internationala a protectiei animalelor 6 octombrie; Ziua mondiala a habitatului Aceste zile oficiale recunoscute la nivel international, formeaza calendarul ecologistului, si fiecare pamantean ar trebui sa-si aminteasca, in aceste momente, importanta faptului de a trai intr-un mediu nepoluat, curat, si totodata sa-si dea seama cat de esential este acest lucru pentru viata sa. In aceste zile, numerose organizatii nonguvernamentale si organisme internationale, incearca, pe diferite cai, sa atraga atentia populatiei asupra efectelor majore pe care le-ar avea traiul intr-un mediu poluat, murdar si plin de substante toxice.

6. Protectia mediului inconjurator

Protectia mediului inconjurator a aparut ca problema a omenirii numai in zilele noastre, respectiv atunci cand omul a cucerit intreg spatiu al Terrei, prielnic vietii. Acum, bogatiile si resursele de energie au fost afectate in asa masura incat se intrevede epuizarea rapida a unora dintre ele, iar unele conditii esentiale existentei umane, ca apa sau aerul, dau semne de otravire. Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul omenirii sa fie pus sub

17

semnul intrebarii, daca bineinteles nu se iau masuri energice de protectie a planetei. Omul a inteles ca face si el parte din natura, ca Terra si resursele ei sunt limitate, ca aceasta planeta functioneaza ca un sistem si ca dereglarile produse intr-un loc pot avea repercusiuni pentru un intreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renunta insa la ritmurile inalte ale dezvoltarii economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu mentinerea unei bune calitati a mediului, este exploatarea acestuia in asa fel incat sa se poata regenera si conserva in permanenta. Primele initiative de ocrotire a mediului au aparut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvarii unor specii pe cale de disparitie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. Incepand din 1970, au aparut semne clare de imbolnavire a planetei : subtierea stratului de ozon, incalzirea globala, ploile acide, poluarea apelor, a aerului si a solului. Oamenii au inceput sa inteleaga necesitatea adoptarii unui comportament responsabil fata de natura. Insa responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului inconjurator este atat individuala, dar mai ales colectiva: protectia naturii angajeaza colaborare si sprijin reciproc pe plan local, judetean, national si mai ales international. Construind fabrici si uzine, dezvoltand orasele si transporturile, defrisand padurile pentru a folosi lemnul si a mari suprafetele agricole, aruncand nepasator in apa si in aer cantitati mari de deseuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent in mediul inconjurator, asa incat uneori si-a pus in pericol insasi viata lui. In asemenea situatie, fiinta umana s-a vazut nevoita sa ia atitudine pentru inlaturarea raului pe care l-a produs si sa treaca urgent la luarea unor masuri pentru protectia mediului inconjurator, pentru mentinerea in natura a unui echilibru normal intre toti factorii care compun mediul. Pentru ca Pamantul sa ramana o planeta vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu legile naturii. Organizatii nonguvernamentale au luat fiinta la nivel local, national si international pentru combaterea poluarii din lumea intreaga. In lume exista numerose organizatii de acest tip, dintre care se disting: FEEE (Fundatia Europeana de Educatie pentru Mediu), GREENPEACE, POWERFULL INFORMATION (Marea Britanie), UNESCO (Organizatia Natiunilor Unite pentru educatie, stiinta si cultura), PNUE (Programul Natiunilor Unite pentru mediul inconjurator). La nivel national exista de asemenea numeroase organizatii al caror scop este de a atrage interesul populatiei asupra protectiei mediului: Ministerul apelor, padurilor si protectiei mediului, Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Romane, ECOSENS (Bucuresti), ALBAMONT (Alba Iulia), ECOTUR (Sibiu), MARENOSTRUM (Constanta), PRIETENII PAMANTULUI (Galati), CENTRUL CARPATO; DANUBIAN DE GEOECOLOGIE (Bucuresti): coord. proiect ECO; 18

SCHOOLS, OAMENII SI MEDIUL INCONJURATOR (Tg. Mures), FOCUS ECO CENTER (Ploiesti), ECO; LIFE (Bacau). Totodata, exista si cateva organizatii care actioneaza pentru ocrotirea mediului in judet: Agentia de supraveghere si protectie a mediului, ECO; TERRA (Vaslui), Prietenii Naturii (Barlad), Ecos (Barlad), Montana (Barlad), Concordia (Barlad).

7. Concluzii
Mediul inconjurator ne asigura conditiile necesare vietii, insa depinde de noi daca dorim sa folosim aceste elemente esentiale cat mai util sau daca vrem sa ocolim acest aspect al vietii noastre. Poluarea planetei se agraveaza pe zi ce trece si se pare ca populatia nu acorda interes acestui proces nociv. Convingerea ca aceasta problema este doar a specialistilor si a forurilor internationale, este tot atat de eronata, pe cat este si de grava. Ocrotirea planetei este o problema mondiala, si, tocmai de aceea, fiecare om trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate. Trecerea ecologiei de la stadiul de simpla disciplina stiintifica la cea de problema a constiintei comune, nationala si internationala, reprezinta o realitate trista in zilele noastre, cand distrugerea echilibrului natural al intregii planete este iminenta. Lupta impotriva poluarii intregii planete solicita colaborare si cooperare internationala si de aceea depinde de noi daca vom trai intr-un mediu curat, sanatos si nepoluat. Sta in puterea omului sa ia masuri eficiente si sa gaseasca solutii pentru a opri continuarea si agravarea acestui proces daunator.

19