Sunteți pe pagina 1din 23

Lucrarea nr.

Determinarea fortei critice la flambaj a barelor drepte

Scopul lucrrii: determinarea experimental a forei critice de flambaj a unei bare drepte, lunga i subire de seciune constanta, articulat la ambele capete i compararea ei cu fora critic :obinut prin calcul. Consideraii generale: O bar dreapt svel (lung i subire) supus unei solicitri axiale .de compresiune, este n echilibru stabil, numai pentru valori ale efortului de compresiune inferioare unei anumite valori limit. Dac efortul de compresiune atinge valoarea limit, numit for critic de 'flambai bara prsete forma rectilinie de echilibru i trece ntr-o form, curb de echilibru este suficient de elastic, sau se rupe, dac este d i n t r - u n dintr-un material fragil. Deci, flambaiul. este fenomenul de trecere a unei piese din starea de echilibru stabil, n cea de echilibru nesabil, la o anumit valoare Valoarea forei critice la flambaj depinde de forma, i dimensiunile piesei, de modul de rezeaare i aplicare a sarcinilor, iar atingerea forei critice ntr-o pies reprezint o stare periculoas. Tensiunea de compresiune corespunztoare atingerea forei critice de flambaj se numete tensiune critica de flambaj. In funcia do valorile tensiunii critice se disting urmatoarele cazuri de flambaj elastic, elastoplastic sau plastic. In cadrul lucrrii se studiaz numai flambajul elastic.

Pentru a vedea, dac bara flambeaz sau nu in doneniul elastic, se va calcula coeficientul de sveltee, si se va compara apoi cu valoarea coeficientului de selvete limita care separa domeniul glambajului elastic de cel elastopastic. Pentru scopul urmrit se utilizeaz aparatul de mai jos care are urmatoarele componente: 1-placa de fonta 2,3,4-stalpii verticali care sunt fixati de placa de fonta 5-placa de ghidaj 6-parghia de incarcare

9-greutatea de echilibru 10-greutatea mobila

Valorile obtinute se trec intr-un table si apoi se calculeaza si celalalte marimi. Fora critic la flambaj, se determin din suma greutilor aezate pe taler i greutatea vasului cu alice de plumb inand cont de raportul de multiplicare al braelor de prghie. Fora critic la flambaj, se determin din suma greutilor aezate pe taler i greutatea vasului cu alice de plumb inand cont de raportul de multiplicare al braelor de prghie. Materiale utilizate si forma epruvetelor: ncercarea e va executa pe o bar de oel de seciune circular sau pe o bar de oel de seciune dreptunghiular, rezemat articulate la ambele capete. Apoi se face un tabel ca cel de mai jos unde se trec valorile obtinute.
DENUMIREA UNITATI DE MASUR A mm mm mm mm x mm mm mm mm MPa N SIMBOL RELATIA DE CALCUL VALOAREA

Materialul Lungimea geometrica Lungimea de flambaj Dimensiunea sectiunii Aria efectiva a sectiunii Momentul de inertie Raza de inertie Coeficientul de zveltete Modulul de elasticitate Forta critica de

OL 37 l lf d bxh Aef Imin ef E Fcr

flambaj

Lucrarea 7

Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete cu caracteristici U si V


Scopul lucrarii: Este aprecierea tenacitatii metalelor in conditii de viteza de deformare mare, de temperature si de stare de tensiune triaxiala. Consideratii generale asupra lucrarii: Incercarea de ncovoiere prin oc pe epruvete cu crestturi n U s i V constituie ncercarea cea mai uzual pentru aprecierea comportrii tenace sau fragil a unui material. Dei printr-o asemenea ncercare nu se obin caracteristici de material, ea continu s rmn una dintre cele nai rspndite ncercri. Incercarea const n ruperea unei epruvete simplu rezemata printr-o lovitura aplicat pe partea opus crestturii. Aceasta se execut pe un ciocan-pendul Charpy i permite determinarea simpl a energiei consumat la ruperea epruvetei. Unele ciocane Charpy sunt prevzute cu aparatur pentru inregistrarea diagramei forta - timp sau for-sgeat pe percursul a ceva milisecunde ct dureaz ncercarea. Aspectul tipic al unei diagrame for-timp este prezentat printr-un graphic. Urmrind aspectul unei asemenea diagrame se vede dupa o cretere cvasielastic a forei pan la valoarea F care corespunde unei curgeri generale. Ca urmare a scderii rapide a sarcinii ruperea fragile inceteaza la o forta F de la care se revine din nou ductibila. Energia are doua componente: -energie necesara amorsarii ruperii -energie necesara propagarii ruperii Incercarile se fac de obicei pe epruveta cu crestturi in V i U deoarece aceste doua tipuri de crestturi, se completeaz n urmrirea i aprecierea tenacitii metalelor. Cresttura in V avand un vrf ascuit care se muleaz existene unei fisuri, evideniaz capacitatea materialului de a opri propagarea fisurii n timp ce epruveta cu cresttur in U evideniaz capacitatea metalului de a opri intierea unei fisuri.

Pentru a evita ncovoierea arcului de suspensie al pendulului cat i vibraiile ciocanului dup oc este necesar ca punctul de aplicare al ocului s coincid cu centrul de percuie 0 al pendulului situat la distana l fa de axa de rotaia. Centrul de greutate al ciocanului pendul (punctul C din fig) este situat deasupra punctului 0 de contact al vrfului lamei ciocanului cu epruveta. Distana de la axa de suspensie la centrul de percuie l , este egal cu lungimea pendulului matematic echivalent, si este data de relatia:

In figura de mai jos este reprezentat ciocanul pendul:

Diferenta dintre energiile potentiale ale ciocanului pendul in pozitia initiala si finala, constitue energia W consumata pentru ruperea epruvetei. Cunoscand energia W consumata se poate stabilii aproximativ si viteza ciocanului la sfarsitul socului. Rezultatele ncercrii la ncovoiere prin oc pe epruvete cu crestturi n U sau V devin mai sugestive atunci cnd ncercarea se face la temperaturi sczute (STAS 6833-79). Din cercetrile efectuate a rezultat c metalele manifest n comportarea lor la solicitri prin oc o scdere brusc, a tenacitii la o anumit temperatur denumit temperatur de tranziie. Aprecierea caracterului rupturii se face in funcie i deaportul macroscopic al sectiunii. Epruvetele folosite la incercari au forma si dimensiunile cu crestaturi in V sau U recomandate in STAS 1400-75 si 7511-81. Epruvetele atat in V cat si U trebuie sa aiba lungimea de 55 mm avand sectiunea patrata cu latura de 10 mm. Executarea incercarii:

-se masoara cu ajutorul unui subler dimensiunile sectiunii in dreptul planului de simetrie -se face o lansare in gol a ciocanului si se verifica pierderile de energie -epruveta se aseaza pe reazame asfel incat ciocanul sa loveasca fata opusa a crestaturii in planul de simetrie a acesteia -se ridica ciocanul pendul in pozitia de lansare unde se blocheaza cu ajutorul unui clich. -se decupleaza ciocanul care din cadere rupe epruveta dintr-o singura lovitura -se citeste energia W consumata pt rupere si se masoaralatimea la baza crestaturii -pe baza datelor obtinute se face caluleaza rezilienta, viteza medie, durata socului, cristalinitatea, fribrozitatea si contractia iar cu datele obtinute se trec intr-un tabel.

Tabelul 1
Nr. epruv etei Materialul Tipul crestatu rii Sectiune a in planul simetriei Energia consuma ta la rupere W[J] Energia individual a KV[J] Energi a medie KV[J]

Tabelul 2
Nr epruvetei vm[m/s] Viteza medie [mm] Sageata [mm] Durata socului [s] Aria rupturii cristaline Aria rupturii fibroase

Cr [%]

Fb [%]

b1 [mm]

T [%]

Lucrarea nr 8.

Analiza experimental a starilor de tensiune in elemene de rezistenta, utilizand traductori rezistivi


Scopul lucrrii: Este determinarea, prin tensometrie electrica rezistiva, a repartiiei tensiunilor pe seciunea transversal a unei bare drepte solicitat la ntindere excentric, respective in seciunea transversal periculoas a unei bare cuirbe i compararea valorilor obinute cu cele calculate teoretic. Consideraii generale asupra lucrrii: Tensometria electric, reizistiv este o metoda de masurare indirect, a deformaiilor unui corp solicitat, cu ajutorul unui traductor rezistiv care transform variaia de dimensiune n variaia unei mrimi electrice. Traductorul rezistiv se compune dintr-un fir metalic foarte subire lipit sau nglobat ntr-un material electroizolant cum ar fi hartie sau material plastic). Firul este aezat ca n de mai jos pentru ca l a o rezisten mare, c e e a c e necesita evident lungime mare, dimensiunea l sa fie cat mai mica.

Rezistenta electrica a acestor traductoareare de regula valori cuprinse intre 500 si1000. Traductorul se lipeste pe suprafata piesei ale carei deformatii sub actiunea incarcarilor aplicate dorim sa le masuram. Datorita deformarii piesei suprafata libera a acesteia poate suferi lungimi sau scurtaturi ceea ce conduce la modificarea lungimii firului si determina variatia rezistentei electrice a traductorului. Se observ c tensometria electric rezistiv permite determinarea tensiunilor de la suprafaa unei piese solicitate, dac se cunoate variaia traductorului. Evident

se presupune ca pe lungimea l a bazei de msurare, aceast tensiune nu se modific, sau se modifica foarte putin. Masurare directa cu o anumita precizie a variatiei de rezistenta este practice deosebit de dificila deoarece are valori foarte mici. De aceeia se utilizeaza montarea traductorilor in punte ceea ce asigura posibilitatea transformarii variatiei de rezistenta in variatie de tensiune sau current.

Mai jos este reprezentat un exemplu de punte Wheatstone alimentata in curent continu unde : -Rtm este rezistenta traductorului de masura -Rtc este rezistenta traductorului de compensare a variatei rezistentei cu temperature -Rg rezistenta galvanometrului -U tensiunea de alimentare

Traductorul de compensare a variatiilor de rezistenta cu temperature este identic cu traductorul de masura dar este lipit pe o placuta din acelasi material cu piesa incercata asezata in vecinatatea ei, placuta insa ne solicitata. In acest fel cand se modifica temperature mediului ambient, variatia rezistentelor Rtm si Rtc este aceiasi si deci echilibrul puntii nu se modifica. Pentru msurarea variaiei rezistenei traductorului se folosesc doua metode: 1.Metoda de zero sau cu punte echilibraa. In acest caz dup deformarea piesei echilibrul punii se stric fiind necesar modificarea raportului dintra rezistena R1 i R2 in vederea reechilibrrii. 2. Metoda deviaiei sau cu punte- neechilibrata

In acest caz puntea se echilibreaz la nceputul msurtorilor, cind piesa este nesolicitat, msurandu-se n continuare curentul de dezechilibru, cara s-a vzut anterior, care este practic proporional cu Rtm. Aceasta metoda este mai pitin precisa decat cea de zero, fiind influentata de variatia tensiunii de alimentare U, dar prezinta avantajul masurarii unor variatii rapide ale deformatiei. In cele prezentate pn acum s-a presupus c puntea este alimentat in curent continuu, rezistenele din braele ei fiind rezistene pure. Pentru creterea preciziei de msurare a curentului de dezechilibru este necesar amplificarea acestuia. Tinand ins seama de dificultile pe care le implic realizarea amplificri n curent continuu, se prefer alimentarea punii in curent alternativ. In curent alternativ ns rezistenele i firele de legtura se comporta ca nite impedane, ceea ce necesita atat echilibrare in amplitudine cat si in faza. In unele cazuri se utilizeaz metoda condensrii, adic elementele punii de.msur sun fixe i tensiunea de dezechilibru este anulat de o alt tensiune de compensare, egal n amplitudine dar, n antifaz stabilit cu ajutorul punii de compensare prevzut cu elemente reglabile brut respectiv fin. Msurarea deformaiilor specifice cu ajutorul traductorilor tensonetrici rezisivi implic erori datorit urmtoarelor cauze in necunoaterea exacta a constantei k, compensarea incompleta a variaiilor de temperatur, ale mediului ambiant, aezarea imprecisa a traductorului dup direcia dorit, erori n funcionarea elementelor punii de msur etc. Erorile sunt.cu atat mai mari cu cat deformaiiie ce se msoar, sunt mai mici. Executarea lucrarii: -se traseaza tabelul urmator:
Nr. Traductorului 1 2-2 3-3 4-4 5 Canalul nr.

F0=O

F1=20KN

F2=0

Scara de masura

Alungirea

-se verifica starea de descarcare a barei examinate -se verifica conectarea traductoriilor active compesatorii a mufelor TRADUCTOARE -se porneste aparatul prin actionarea intrerupatorului -se verifica nivelul tensiunii de alimentare -se roteste comutatorul instrument pe pozitia static

-se se aseaza comutatoarele si potentiometrele in pozitia medie -se apasa clapa intrerupatorului pornit a fiecarui canal -se executa echilibrarea puntilor de traductoare -cu ajutorul comutatoarelor se stabileste canalul ce se echilibreaza -se roteste comutatorul Scarii pana se obtine o deviatie suficienta a acului instrumenului indicator fara a depasii scara gradata -se apasa clapeta faza actionanduse asupra comutatorului Echilibrare Lucrarea nr. 11

Analiza experimental a tensiunilor prin metoda fotoelasticimetriei. Determinarea coeficientului teoretic de concentrare a tensiunilor
Scopul lucrrii: Este determinarea prin fotoelasticimetrie a coeficientului teoretic de concentrare a tensiunilor ntr-o epruvet cu concentrator, solicitat la incovoiere pur. Consideraii generale asupra lucrrii: Fotoelasticimetria este o metod optic de analiza experimental a strii de tensiune din elementele de rezisten solicitate Metoda se bazeaz pe proprietatea de birefringen accidental a unor materiale transparente, omogene i izotrope din punct de vedere optic n stare nesolicitat, care devin birefrigente, si sunt supuse unei stri de solicitare. Dintr-un astfel de material se realizeaz modelul piesei de studiat, confecionat la scar redus, care se solicit asemntor cu piesa real (folosind o scar de reducere a solicitrilor) i se ilumineaz cu un fascicul de lumin polarizat liniar. Metoda fotoelastic: - permite s se determine experimental atat valorile tensiunilor principale G1 si G2 din orice punct al modelului studiat, cat i direciile acestor tensiuni principale, deci se poate cunoate complet starea de tensiune din orice punct al modelului. Intre starea de tensiune din model i cea din-piesa real exist perfect similitudine, deoarece, aa cum se vede, expresiile tensiunilor pentru starea plan de tensiune sunt independente de constantele E, C i ale materialelor respective. Pt a intelegerea lucrarii avem nevoie de cunostinte din fizica, pe care le prezentam sumar in continuare. Lumina polarizanta: - reprezinta o perturbatie a campului electromagnetic in care particulele vibleaza deviind traectorii bine stabilite intr-un plan perpendicular pe directia de propagare. Cand traectoria directii este o dreapta perpendicular lumina este polarizata liniar, iar cand traectoria miscarii este un cerc, lumina este polarizata circular

Polaroizii plani: - sunt elemente optice care permit transmitera acelor componenteale vibratiei luminoase care sunt orientate dupa o anumita directive numita axa polaroidului. Cand lumina trece printr-un Polaroid plan acesta absoarbe component vectorului luminous polaroidului, lasan sa polarizata in plane Asfel la iesirea din in plane paralele cu plolaroidului si directia liniar). Refractia: -consta in schimbarea directiei de propagare a unei unde luminoase Dubla refractive consta in dedublarea a inei unde luminoase, la trecerea printer niste cristale transparente. Acest lucru se poate observa in figura de mai jos. perpendicular pe axa treaca component paralela paralele cu axa polaroidului. polaroid luminaeste polarizata planul format de axa de propagare (polarizata

este unor omogene punct de

Birefractia accidentala: proprietatea material transparente si izotrope din vedere optic in

stare nesolicitatade a devein optic anisotropic si birefrigente cand sunt supuse unei stari de solicitare. Deoarece aceste dou raze se propag n model cu viteze diferite, la Ieirea din model ele prezint o diferen de faz; Interferena dintre componentele acestor raze care au fost lsate s treac de ctre analizor explic apariii reelei de benzi ntunecate (sau colorate) pe model. Izoclinele: - reprezint locul geometric al punctelor n care tensiunile principale sunt paralele cu axele polarizorului respectiv analizorului. Izocromatele: - reprezint locul geometric al punctelor n care diferena tensiunilor principale este constant. mai Cea simpl

instalaie de fotoelasticimetrie este polariscopul plan care se compune dintr-o surs de lumin monocromatic Q i dou lame polarizoare (polarizorul "P" i analizatorul"A") Axele optice ale polarlzorului l analizorului sunt perpendiculare de aceea, lumina polarizat de polarizor nu va traversa analizorul, observandu-se un camp ntunecat; . Pentru studiul strii de tensiune pe cale fotoelastic,modelul confecionat din material optic activ este introdus in stare tensionat ntre polarizor i analizor; efectul fotoelastic se urmrete prin analizor. Lunina monocromatic emis de surs are componente care vibreaz n toate direciile; Polarizorul va lsa s treac numai proieciile componentelor vectorului luminos pe axa de polarizare, astfel c la ieirea din polarizor lunina este polarizat liniar.

Legile fotoelasticitatii: Prima lege de baza a fotoelasticitatii este legea calitativa care stabileste ca axele principale de birefrigenta accidental dint-un punct al unei piese solicitate coicid cu directiile principale ale starii de tensiune interioara din acel punct A doua lege, legea cantitativ, exprim diferena indicilor de refracie corespunztori direciilor principale ca fiind proporional n fiecare punct cu diferena dintre valorile tensiunilor principale. Cand diferenta tensiunilor principale intr-un punct al modelului este nula, nu apare birefrigenta, iar imaginea in analizor a punctului considrtat va fi intunecata.

Etalonarea fotoelastica la incovoier pura: Determinarea cantitativa a starii de tensiune dintr-un model fotoelastic este legata de cunoasterea constantei fotoelastice a modelului (numita si valoarea benzii), care se determina experimental printr-o operatie de etalonare.

Considerm ca model o grind de seciune dreptunghiulara ncrcat ca n figura de mai sus, obinand o solicitare de ncovoiere pura n zona dintre cele dou fore. Pe poriunea solicitat la ncovoiere pur (fig.c), izocromatele apar sub forma unor benzi paralele, echidistante de o parte i de alta a axei epruvetei, de unde rezult, repartizarea tensiunilor este aceeai n toate; seciunile, iar ntr-o seciune tensiunea are variaie liniar dat de legea lui Navier. Valoarea benzii fi va fi egal cu diferena dintre tensiunile corespunztoare la doua izocromate vecine. In dreptul axei, ordinul benzii respective este k= 0; pornind de la aceast band spre fibrele extreme urmeaza benzile de ordinal k =1,2,3,..etc. Determinarea tensiunilor pe conturul modelului cu concentrator Cand un elenent de rezistena prezint concentratori de tensiune, tensiunea maxim apare n apropierea conturului. Deoarece pe conturul nesolicitat al modelului tensiunea principal normala pe contur este nul, rezulta c tensiunea maxima-tangent la contur este Kg0 In figura de mai jos sunt reprezentate izocromatele obinute pe modelul unei bare cu dou crestturi circulare simetrice, supuse la incovoiere pura.

Intre crestturi exist un punct izotrop (k =0), de unde se poate porni numrarea izo- cromatelor; Cele patru coluri ale crestturilor sunt de asemenea puncte izotrope. Izocromatele de ordinul cel mai mare se afl la fundul crestturilor; distana dintre dou izocromate descrete spre fundul crestaturii, deci repartiia tensiunii principale fi in seciunea minim. Masini si aparate In figura de mai jos, de fotoelasticimetrie utilizate este reprezentata instalatia utilizata:

Sursa de lumina monocromatica, produsa de lampa cu valori de sodium, impreuna cu sursa de lumina alba se afla in cutia 1 si este prevazuta cu sticla alba mata. Polarizorul 2 este fixat impreuna cu o lama sfert de und ape suportul piciorului2 si este fixat impreuna pe suportul deplasabil 3 si se poate roti folosing butonul de antrenare 4. Analizorul 5 impreuna cu cealalta lama sfert de unda se poate roti folosind butonul 6. Prin simpla schimbare de locuri intre polarizor si analizor, impreuna cu lamele sfert de unda, modelul va fi iluminat dupa alegere de lumina polarizata circularsau de lumina polarizata liniar. Polarizarea liniara se foloseste pt obtinerea imaginii numai cu izocromate iare ce liniara pt indentificarea izoclinelor. Dispozitivul de solicitare din figura de mai sus este compus din rama metalic exterioar 7, un cadru rigid mobil 8, parghia orizontal 9 ,d'e captul creia se suspend greutile 10. Modelul 11 este fixat in flcile de prindere ale parghiilor 12,inlimea adaoselor 13 se alege n aa fel nct axa epruvetei s fie n prelungirea parghiilor 12; G1 si G2 sunt contragreuti. Materiale utilizate si forma epruvetelor Modelele care se folosesc sunt confecionate dintr-o rain sintetic ce tip Araldit B sau Dinox B, i au forma unor plci plane transparente de grosimea 5-6mm de culoare galben- portocalie. Pentru etalonare se folosete o epruvet de forma unei bare drepte de seciune dreptunghiulara. Pentru ncercarea propriuzisa,la care se umreste determinarea prin fotoelasticimetrie a coeficientului teoretic de concentrare a tensiunilor respective a

tensiunilor maxime in dreptul concentratorului se foloseste o epruveta de sectiune dreptunghiulara cu concentrator , solicitata la incovoiere pura.

Executarea incercarii si prelucrarea rezultatelor masuratorilor: -se masoara dimensiunile sectiunilor transversal pt epruveta fara concentrator -se calculeaza modul de rezistenta al sectiunilor -se fixeaza epruveta in falcile de prindere ale dispozitivului de incarcare -se roteste analizatorul pana cand axa optica ajunge in pozitie perpendicular pe cea a polarizatorului -se solicita epruveta la incovoire pura prin incarcarea talerului, se calculeaza momentul incovoietor, si se urmareste aparitia si inmultirea izocromatelor pe imaginea modelului.

Lucrarea nr 12

Solicitarea de incovoiere oblica. Determinarea experimentala a deplasarilor

Scopul lucrrii: Este determinarea experimental a sgeilor unei grinzi ncastrate de seciune dreptunghiular, solicitat la ncovoiere oblic i compararea lor cu valorile obinute prin calcul. Consideraii generale asupra lucrrii: Considerm o grind ncastrat la un capt si ncrcata cu o for concentrat la cellalt capt, for nclinat cu unghiul alfa fa de planul longitudinal de simetrie yGx al grinzii.

Un asemenea caz de ncrcare cand planul forelor nu conine nici una din axele principale de inerie ale seciunii se zice c este o solicitare de ncovoiere oblic. Ea se analizeaz deobicei prin descompunerea forelor exterioare dup direciile principale i nsumarea efectelor. Calculul sgeilor se face deci n acest caz apiicand principiul suprapunerii de efecte. Fora F se descompune dup axele principale ale seciunii, se calculeaz sgeile produse da fiecare component, iar sgeata, rezultant se obine prin compunerea geometric- a sgeilor pariale. Componentele fortei dupa axele principale Gy si Gz sunt: Fy = F. cos ; Fz = F. sin

Masini si aparate utilizate:

Pentru executarea ncercrii se utilizeaz aparatul reprezentat n figura de mai jos:

Acesta se consune din placa de baz 1, suportul 2, grinda 3, dispozitivul de ncrcare 4, consola orizontal 5, pentru susinerea comparatoarelor 6. Grinda 3 poate fi rotit n jurul axei longitudinale proprii cu un unghi cu ajutorul ghidajului cilindric orizontal 8 al suportului 2. Unghiul este indicat pe un cadran circular de la extremitatea suportului 2. In figura de mai jos este reprezentat dispozitivul de ncrcare al grinzii, care permite msurarea componentelor V1 si W1 ale sgeii n dreptul seciunii de aplicare al forei.

Acesta se compune dintr-un disc circular 1, prevzut cu o gaur dreptunghiular prin care se trage pe grind o buc inelar 2, care se poate roti n jurul discului 1 i de care prin tija3 se atarna greutatea G=F. Centrul gurii dreptunghiulare, respectiv centrul seciunii grinzii fiind situat n centrul discului 1, direcia fore F, trece prin acest centru indiferent de unghiul de rotir

. Contactele dintre palpatoarele 4 ale comparatoarelor cu cadran 5 fiind atat nainte cat i dup aplicarea forei la o distana egal cu raza exterioar a bucei 2 de centrul sectiunii, sgeile msurate sunt egale cu componentele V1. i W1 ale sgeilor centrului seciunii. Materiale utilizate: Incercarea se execut pe o bar dreapt din oel de uz general, de seciune dreptunghiular. Executarea incercarilor si prelucrarea datelor experimentale: -se traseaza un tabel cacel prezentat pe o foaie:
[e] Forta capabila Fai [N] Forta efectiva Fi [N] verticala Indicatia comparatorului [mm] Diferenta indicate V1[mm] orizontala Indicatia comparatorului [mm] Diferenta indicate W1[mm] Compararea sagetii masurate Sageata rezultanta Fm Fc Abatere Fm-Fc [%] maxIminI N/mm

3 0 4 5 6 0 9 0

Fal= Fa2= Fa3= Fa4=

F0123=

-se masoara cu sublerul dimensiunile b si h ale sectiunii grinzii -se calculeaza fortele capabile (fortele admisibile), iar valorile obtinute se trec in tabelul trasat -se slabesc suruburile de starngere 7, se roteste grinda cu un unghi =30 grade, indicat pe cadranul de la capatul suportului si se starng aceste suruburi. -se adduce dispozitivul de incarcare fara greutati pe tija in dreptul sectiunii stabilite -se citesc indicatiile ambelor comparatoare si se trec in tabelul trasat -se continua incarcarea si citirile pt inca doua trepte -operatile 4,5,6,7,8,9, se continua pt unghiurile 2,3,4=45,60,90 de grade -se calculeaza sagetile rezultante, si se trec in tabelul trasat

-pt fiecare valoare a lui , pe o hartie milimetrica se vor trasa prin puncte diagramele, cu linie continua se unesc punctele experimentale si cu linie intrerupta cele obtinute prin calcul.

Lucrarea nr 13

Incercarea la incovoiere
Scopul lucrrii: Este determinarea rezistenei la ncovoiere R1 ( 0'i), a sgeii de incovoiere f i a coeficientului de rigiditate Ri/f prin ncercri pe epruvete de font. Consideraii generale asupra lucrrii: '

Incercarea la ncovoiere se aplic n special materialelor fragile ale cror caracteristici mecanice i de deformabilitate nu pot fi determinate cu suficient precizie prin ncercri la traciune datorit deformaiilor mici pe care la capt acestea cat i a influenei erorilor cauzate de aplicarea excentric a sarcinii. Materialele tenace nu se rup prin ncovoiere i se ndoaie foarte mult, pan cand capetele epruvetei se apropie de dornul de ncarcare i acesta poate aluneca de pe reazeme; de aceia n cazul materialelor tenace ncercarea la ncovoiere se consider o ncercare tehnologic. ncercarea asupra unei orizontali cu dou role perpendiculare pe deschiderii ntre progresiv, pn la Acest lucru il mai jos: consta n aplicarea epruvete aezat capetele rezemate pe cilindrice,si unei sarcini axa epruvetei la mijlocul reazeme, n mod ruperea epruvetei putem vedea in figura de

Acest mod de ncrcare, precum i alte condiii care se impun ncercrii la,ncovoiere a fontei sunt reglementate n STAS 1660-30. Epruvetele .folosite pentru ;ncercarea la ncovoiere au forma cilindric, la care diametrul nominal (d) poate avea urmatoarele valori:10,13,20,30,45 mm. Se admit ncercri i pe epruvete cu sectiune eliptica, adica dac acele epruvete ale cror diametre la mijlocul deschiderii difer cu 0,6 mm la epruvetele .cu diametrele de 10,13 i 20 mm sau 1,3 mm la epruvetele cu diametrele de 3o i 45 mm. Distana ntre reazeme (l) precum fi lulungimea totala minima L a epruvetelor in milimetri, corespunztor diametrilor nominali de mai su, conform STAS I660-80 sunt (200;220), (260;310), (400;450),(600;650),(900;1000) Epruvetele se incearca de obicei n stare neprelucrat i trebuie s aib suprafaa neteda fr bavuri. Razele piesei de diametral (D) al rolelor de 1660-89 n funcie de epruvetei. apsare (R) precum i sprijin sunt indicate n STAS diametrul nominal (d) al

Cu relaia rezistentei la incovoiere se calculeaz de fapt rezistena la ncovoiere convenional care este mai mare dect rezistena la ncovoiere efectiv, ruperea se produce n fibrele extreme ntinse care se poate vedea in figura de mai jos:

In momentul ruperii tensiunile nu mai au o repartiie liniar pe nlimea seciunii i n plus axa neutr este deplasat spre zona comprimat a epruvetei asa cum se vede in figura de mai sus. Neliniaritatea repartiiei tensiunilor i deplasarea axei neutre se explic prin aceia c diagrama caracteristic la ntindere i cea la compresiune a fonte nu mai are un caracter cvasiliniar si la aceeai deformae specific tensiunile citite din cele dou diagrame nu sunt identice. Modulul de elasticitate variaz cu incarcarea, fiind mai mare la compresiune fa de cel la traciune.

Pentru epruvetele eliptice sarcina se aplic n linie cu diametrul minim al epruvetei in seciunea de rupere. Fora care se introduce in relatia la incovoiere se obtine in acest caz din forta maxima de apasare prin rapoarte la un coefficient de corectie X. Sgeata de experimental priin dispozitivului de rigla gradat a mainii. Pentru eliminarea recomand aplicarea valoare este indicata n diametrul nominal al acestei sarcini iniiale se dispozitivului de Materiale Incercarea se face scurte n stare l=300 mm. ncovoiere f : -se determin masurarea deplasrii apasare, citirea fcandu-se pe erorilor de msurare se unei sarcini iniiale a crei STAS 1660-80 n funcie de epruvetei. Corespunztor regleaz poziia de zero a msurare a deformrii. utilizate si forma epruvetelor: pe epruvete cilindrice de font neprelucrat, avand d=30 mm si

Executatea incercarii si preluarea datelor experimentale: -se masoara diametrul epruvetei in sectiunea in care se aplica sarcina dupa 2 directii perpendicular -se introduce epruveta in dispozitivul de incovoiere si se verifica cu ajutorul unei rigle gradate distalta l intre rolele de sprijin ale epruvetei asa cum se vede in imaginea de mai sus

-se roteste epruveta asfel incat anumite defecte ale turnarii din sectiunile de rupere sa cad ape cat posibil pe zona neutral -se aplica o sarcinainitiala, si se adduce cursorul riglei gradate pentru masuratea sagetii in dreptul diviziunii zero -se majoreaz lent i progresiv sarcina pan la ruperea, epruvetei, citindu-se sarcina maxim Fmax i sgeata de ncovoiere f masurata in punctual de aplicare al sagetii. -se calculeaza coeficientul de rigiditate -se examineaza facanduse unele legaturi intre granulatie, respective structural de baza. rezistenta la incovoiere Ri si Ri/f sectiunea de rupere observatii asupra unor coeficientul de rigiditate si continutul elementelor

Pe lang ncercarea la ncovoiere static, standardele prevd i ncercri la ncovoiere prin oc a fontelor. Astfel STAS 9633-74 stabileste metoda de determinare a rezistenei la ncovoiere prin soc a fontei cenuii cu grafit lameler pe epruvete necrestate. ncercarea const n ruperea printr-o singur lovitur cu un ciocan pendul, a unui nunr de minimum patru epruvete cilindrice prelucrate prin aschiere, necrestate i care sunt aezate liber pe dou reazeme cu se poate observa in figura de mai jos:

Rezistenta de incovoiere prin soc a fontei cenusii este caracterizata prin diferenta dintre energia cinetica a pendulului inainte de rupere si energia sa finala dupa ruperea epruvetei. Aceasta energie se noteaza cu Wbsi este considerate ca energie absorbita pentru rupere sau energie consumata la rupere. Incercarea se face pe ciocane la care planul de oscilatie a penduluilui trebuie sa fie vertical. Dupa ruperea a cel putin patru epruvete se calculeaza media aritmetica a rezultatelor obtinute, precum si diferenta intre cea mai mare sic ea mai mica valoare

In STAS 9633-74 sunt date si alte indicatii privind conditiile si metodologia de incercare la incovoiere prin soc a fontei cenusii cu grafi lamelar.