Sunteți pe pagina 1din 2

Originea si evolutia limbii romane In urma celor 2 razboaie daco-romane(101-102;105-106) Dacia a fost cucerita de romani (Dacia Felix ) care

au adus, pe langa armata, si un nr. mare de colonizatori(negustori, comercianti). A existat o perioada de bilingvism pentru ca treptat dacii sa invete limba colonizatorilor, procesul de romanizare(deprinderea geto-dacilor cu obiceiurile, traditiile romanilor) sa continue si dupa 271 cand a avut loc retragerea aureliana. Cercetatorii au stabilit ca procesul de formare a limbii romane sa incheiat in jurul anului 600(sec. VII). Limba romana are la baza 2 straturi lingvistice geto-dac si latin peste care s-au suprapus valurile succesive de popoare migratoare. A existat o limba comuna (limba indoeuropeana) careia i s-au subordonat limbile germanice, celtice, romanice, armeana, greaca, albaneza, indiana(hindusa). ROMANICE-romana, franceza, provensala(occitana) italiana, sarda, spaniola, catalana, portugheza,reto-romana,dalmata. Dialectele limbii romane sunt aspectele limbii romane vorbite in afara tarii la S de Dunare (dialectul daco-roman, aroman(macedoni), megleno-roman, istroroman). Graiul este un aspect al limbii romane specific unei zone din interiorul tarii su trasaturi specifice (moldovenesc, muntenesc, maramuresean, crisean, banatean). Ex. Lat caballus>caballu>cabalu>calu>cal La baza limbii romane literare sta graiul muntenesc cu influente sud-transilvanene(Brasov). Alexandru Rosetti definea in 1968 limba romana ca fiind: Limba latina vorbita in mod neintrerupt in provinciile dunarene cuprinzand Dacia,Panonia de S, Moesia Superioara si inferioara din momentul patrunderii limbii latine in aceste teritorii si pana in zilele noastre. 1) Elemente de substrat geto-dace : la nivelul lexicului s-au pastrat aproximativ 200 de cuvinte geto-dace dintre care 90 sunt uzitate, contribuind si astazi la imbogatirea vocabularului: Cuvinte: abur, baci, brad, bru, balaur,barz, brusture, buz, ctun, cpu, cioar, coacz, copac, copil, gard, grumaz, groap, gu, mal, mazre, mnz, mo, mgur, mrar, nprc, pru, pupz, ra, oprl, ap, urd, vatr, viezure. Hidronime: Ampoi, Arge, Cri, dunre, Motru, Mure, Olt, Prut, Siret, Some Vocala , consoanele h,,; de asemenea numeralul prin aditiune de la unsprezece si prin compunere de la douazeci. 2) Elementele latine (60-66%) a)La nivelul vocabularului - Nume ale partilor corpului - Nume de rudenie: frat, sora, cumnat - Numele zilelor saptamani, anilor, anotimpurilor, momentele zilei - Nume de alimente, bauturi - Numele corpurilor ceresti - Nume de flora si fauna fenomenele naturii, pronumele, numeralul pana la 10, adverbul, prepozitii si conjuctii. b) La nivel morfologic 1) cele 3 declinari ale substantivului 2) cele 4 conjugari ale verbului 3) la nivel fonetic: -> l intervocalic devine r (filuri-fir; solem-soare) -> l+i devine i (filius-fiu) -> consoanele finale m,n,s,t dispar -> ll devine l -> b intervocalic dispare -> a inainte de m si n devine (canis-cine; lana-ln) -> grupul ct devine pt (lacten-lapte) -> grupul gl devine ghi/ghe (glacia-ghea) -> q devine p (aqua-ap) -> Dublete etimologice: Campus-camp si campus; canis-caine si canin; glacia-gheata si glaciar; ovis-oaie si ovin; bovis-bou si bovin; aqua- apa si acvatic.

3) Elemente de adstrat: 1) Elemente de adstrat slav- se manifesta la nivelul vocabularului dupa secolul al VII-lea. Odata cu patrunderea, pe teritoriul tarii noastre, a valorilor de popoare migratoare. Cuvinte: bab, boal, blid, brazd, bob, bivol, ciocan, clete, colib, coco, deal, duh, dumbrav, gt, glezn, islaz, izvor, lunc, molie, monah, munc, mucenic, nvod, noroc, ostrov, plug, poman, rzboi, shit, snop, troi, vecernie, zpad. Antroponime: Drago, dan, Dragomir, Dimitrie, Bogdan, Mihai, Mircea, Nicolae, radu, Stan, Stanciu, Stancu, Vlad, Vlaicu, Vladimir. Hidronime: Dmbovia, Bistria, Cerna, Ialomia 2) Elemente turceti(la nivelul vocabularului): Cuvinte: acadea, baclava, cacaval, cataif, chiftea, ciorba, ciulama, ghiveci, halva, iahmie, musaca, pastrama, pilaf, sarailie, sarma, telemea, balama, dulap, geam, iatac, saltea, tavam,ciorap, geanta, fes, papuc, tichie, cais, dovleac, lalea, liliac, nufar, tabiet, bacsis, belea, bucluc, chilipir, chior, chef, chiul, hatr, necaz. 3) Elemente maghiare : belsig, chin,chip, fel, gand, gingas, hotar, mester, pilda, raita, seama, oras, toba, urias, vama. 4) Elemente germanice : (roii i vabii in sec. XII-lea) Cuvinte: cartof, pantof, chifla, stof, pri, trudel, gri, halb, niel, vaier, or, nur, chelner, lep, blitz, boiler, diesel, techer Alfabetul limbii romane: Incepand cu secolul IX-lea in spatiul romanesc s-a folosit alfabetul chirilic, initiat de 2 calugari bulgari (Metodiu si Chiril) care continea 43 de slove prin intermediiul cartilor religioase. Intro prima parte se folosea alfabetul slav. Incepand cu secolul XIX se impune trecerea la alfabetul latin, trecere sustinuta cu ardoare de catre Ion Heliade Radulescu in Gramatica romaneasca(1832). In 186o in Muntenia apoi 1862 in Moldova a fost impus official de Alexandru Ioan Cuza. Etape parcurse de limba romana petnru a devein o limba de cultura: a) Scrisorile cu character official si particular (1521-Scrisoare lui neacsu din Campu Lung trimisa primarului din brasov Hans Bekener) b) Traducerile religioase si laice cunoscute sunt : Psaltirea Hurmuzachi, Psaltirea scheiana, Psaltirea voroneteana, Codicele voronetian c) Tipariturile (1448-Gutenberg descopera tiparul; 1508-Radu cel Frumos adduce tiparul in tara romaneasca la targoviste, primul tipograf fiind Dimitrie Linbavici) Cel mai cunoscut tipograf a fost Diaconu Horessi care tipareste in decurs de 11 ani 11 carti in slavona si 9 in limba romana mai intai la brasov iar apoi la orastie. In afara de Evangheliar, Liturghier si Octoih se tiparesc si carti laice : Alexandria(1620) , Floarea domnilor(1620). Adevaratele 2 momente de cultura care valorifica limba romana literara sunt : Noul testament de la Blgrad(1648) i Biblia de la Bucureti(1688-anul de la care ne raportam la limba romana literara) d) Prima gramatica romaneasca(1780) a aparut la Viena si a fost scrisa in limba latina de catre Gheorghe Sincai si Samuel Micu Elementa lingua daco-romanae sive valachicae elemente ale limbii daco-romane si valahe In urma reformei lui Hus, Luther si Calvin ,limbile conventionale(moarte) sunt inlocuite cu limbile vii uzitate de popoare(latina greaca veche si slavona sunt inclocuite). In plan romanesc, limba romana se contureaza ca limba de cultura si prin operele istoriografice ale carturarilor si cronicarilor romani: Doroftei, Simion Stefan, Varlaam, Antim Ivireanu, Grigore ureche, Miron Constantin, Ion Neculce, radu si Serban Guceanu, constantin Cantacuzino Stolnicul,Dimitrie cantemir.