Canoane inderdictive imbracarii femeilor in barbati Sinodul Local de la Gangra 340 Cele 21 de canoane ale Sinodului din Gangra

au fost declarate drept "ecumenice" de catre Sinodul Ecumenic din Calcedon, tinut in anul 451. Aceste canoane condamna (anatemizeaza) pe cei care afirma urmatoarele: ca taina Nuntii nu este buna; ca nici un crestin nu trebuie sa manance carne; ca sclavii trebuie sa fuga de la stapanii lor; ca preotii casatoriti nu savarsesc slujbe valide; ca slujbele Bisericii nu sunt bune; ca veniturile Bisericii trebuie distribuite fara stirea episcopului; ca celibatul este bun in sine, indiferent de virtute; ca toti trebuie sa poarte o haina aspra ascetica; ca femeile se pot imbraca precum barbatii; ca femeile pot pleca din familii, pe motiv de evlavie; ca martirii nu trebuie neaparat cinstiti; si altele asemenea acestora. Canonul 13 Gangra, pentru osanda femeilor care imbraca vesminte barbatesti: "Daca vreo femeie, din asceza paruta, si-ar schimba imbracamintea si, in locul hainei femeiesti obisnuite, ar lua imbracaminte barbateasca, sa fe anatema." Parinii osindesc pe eustafienii care cereau femeilor sa poarte aceeleasi haine ca si barbatii si sanctioneaza pe femeia care din asceza paruta ar purta haine barbatesti. Canonul 17 Gangra, pentru ca femeile sa nu-si tunda parul: "Daca vreuna dintre femei, pentru asceza paruta, si-ar tunde parul ce i l-a dat Dumnezeu spre aducerea-aminte de supunere, sa fie anatema ca una ce strica porunca supunerii." Canonul 18 Gangra, pentru ca duminica sa nu se posteasca: "Daca cineva, pentru asceza paruta, ar ajuna duminica, sa fie anatema." CANONUL 62 Trulan V si VI Constantinopol 692 Aa-zisele Calende i cele numite Vota i cele chemate Brumalia, i prznuirea care se face n cea inti zi a lunii lui martie voim ca de ndat s fie scoase din vieuirea credincioilor. Dar mai lepdm i jocurile obteti (dansurile publice) ale femeilor, ca necuviincioase,i ca putnd nate (provoca) mult pagub i vtmare, dur nc i jocurile (dansurile) jucate (executate), fie de brbai, fie de femei, n numele (cinstea) celor numii n mod mincinos dumnezei de ctre elini (pgni) i slujbele (ceremoniile) - ce se fac dup un obicei vechi i strin vieii cretinilor, - ornduind ca nici un brbat sa nu se mbrace n hain femeiasca, sau femeia n cea care se potrivete brbailor, dar nici s nu puie asupra lor obraze (mti) de haz (comice), sau de batjocur (satirice) nchipuind satiri, sau de jale, (tragice), nici s nu se strige numele blestematului Dionisos,cnd se strivesc strugurii n teascuri, nici turnnd vinul n vase s nu strneasc (provoace) rsul, fptuind cele ale rtcirii diavoleti, sub chipul netiinei sau al deertciunii. De aceea, cei care de acum nainte s-ar apuca sa fac ceva din cele zise mai nainte, dup ce au fost pui n cunotin, poruncim ca acetia, dac ar fi clerici, s se cateriseasc, iar dac ar fi laici, s se afuriseasc.

Sfinte care s-au sinucis pentru pastrarea fecioriei

Sfnta Domnina
Din Cstoria , cale spre sfinenie Ed. Sophia 2001 4 Octombrie Siria, nceputul sec. IV Sfnta Domnina a trit la Edessa, n Siria. Era o vajnic cretin, n stare s-i creasc fiicel, Verinia i Proschidia, ntru aceeai druire fa de Hristos, chiar dac soul ei era pgn. De fapt, soul o prigonea i pe ea, i pe cele dou fiice ale lor, pentru credin. Se pare c neleguitul so al Domninei a fost cel care a dat-o n mna stpnitorilor, mpreun cu fiicele lor. Dar pe cnd erau duse de ctre o ceat de ostai la locul de osnd, au reuit s scape de ei i s se arunce ntr -un ru din apropiere, voind mai bine moartea prin necare n apele nvolburate, dect s fie btute i chinuite de soldai. ntr-o predic despre Sfnta Domnina i fiicele ei, Sfntul Ioan Gur de Aur aduce mari laude acestor mucenice, mai ales pentru curajul lor i nenfricarea fa de moarte. El spune c necul lor a fost de fapt botezul n moartea i nvierea lui Hristos, cci nu fuseser botezate mai nainte. El mai arat c Sfnta Domnina a fost cea care a svrit botezul fiicelor sale, cci ea le-a fcut s intre n ru. Apoi spune: Aadar, mama i-a dus fiicele de mn nu doar ntr-un ru, ci chiar n sfintele curi dinluntrul templului. Tinnd -o pe una cu mna ei dreapt iar pe cealalt cu mna ei stng, le-a dus nluntru, zicnd:<<Iat, Dumnezeule, eu i cele pe carile Tu mi le-ai dat. Tu nsui mi le-ai dat pe acestea, iar acum napoi le aduc ie, i pe mine dimpreun cu ele.>> i astfel, ndoit mucenicie a ptimit acea femeie, ba nc ntreit; cci nu numai a sa mucenicie o a suferit, ci i pe cea a amnduror fiicel or sale Ci mai mare a fost suferina ndurat pentru fiicele sale, dect cea suferit de ea nsi; cci dincolo de hotarele fi rii a trebuit s treac, dincolo de focul durerii i de chinul de nendurat al inimii de mam. Sfntul Ioan i ncheie predica cu cuvinte care se pot aplica legturilor noastre cu toi sfinii: S ne aducem aminte de aceste sfinte nu doar n ziua prznuirii lor, ci necontenit s urmm lor n toate zilele, cerndu le s fim aflai vrednici a ni le dobndi ocrotitoare. Cci mare ndrznire n rugciune au avut cnd vieuiau aici pe pmnt, ns mai mare au acum, cnd i-au aflat alergarea cea pmnteasc. Cci acum ele poart rnile lui Hristos, rni ce aduc mrturie de marea lor putere de a-L ndupleca pe mpratul. i asemenea putere avnd ele, asemenea prietenie cu Dumnezeu., apropiat s ne facem prin ele milosrdia lui Dumnezeu. Fie ca toi s ajungem la aceasta, prin harul i milostivirea Domnului nostru Iisus Hristos, cu Care slvit s fie Tatl, mpreun cu Sfntul Duh, acum i pururea, i n vecii vecilor. Amin.

Sfanta Pelaghia
Sfanta Pelaghia a trait in secolul al V lea. A fost inzestrata de Dumnezeu cu o frumusete trupeasca nemaivazuta. Inainte de a se converti la crestinism, se numea Margareta. Si-a folosit frumusetea spre desfranare. Trecand pe langa biserica in care predica episcopul Non, s-a oprit sa-i asculte predica. Episcopul, vazand-o pe aceasta, a spus: "Luati aminte la femeia aceasta, de la care eu multa invatatura am aflat. Socotiti cate ceasuri a zabovit in camera ei, spalandu-se si imbracandu-se cu ales vesmant si impodobindu-se la oglinda cu multa grija, numai ca sa se arate mai frumoasa decat celelalte femei, in fata oamenilor. Iar noi, care dorim din toata inima sa fim bineplacuti lui Dumnezeu, ne lenevim si nu ne silim sa impodobim pacatosul nostru suflet, nu ne sarguim sa-l spalam cu lacrimile pocaintei, nici sa-l impodobim cu margaritarele faptelor bune, ca sa se infatiseze cu vesmant cuviincios in fata lui Dumnezeu".

Cuvintele acestuia au facut-o sa-si schimbe radical viata. A primit botezul si s-a retras intr-o chilie pe Muntele Maslinilor.

Dupa trei ani a fost cercetata de Iacov, diaconul episcopului Non. Cand a revenit dupa trei zile, a aflat-o moarta. I-a ingropat trupul cu cinste.

Astfel, desfranata de mai inainte, a fost iertata de noianul pacatelor datorita pocaintei sale.

Tot astazi, facem pomenirea Sfintei Cuvioase Taisia.