ION CREANGA

"Sunt nascut la 1 martie 1837 n satul Humulesti, judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti romni: Stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulesti si sotia sa Smaranda, nascuta David Creanga, din satul Pipirig, judetul Neamtului..."

1837 1 martie Ion Creanga s-a nscut, dup cum a mrturisit ntr-o schi de autobiografie, Ion Creang ,n satul Humuleti, judeul Neamului, Plasa de Sus, din prini romni: tefan a lui Petrea Ciubotariul din Humuleti i soia sa Smaranda. 1839 10 iunie Data naterii lui Ion Creang dup metrica satului Humuleti. 1846 Septembrie Ion Creang ncepe cursul primar n satul natal, la coala nfiinat de preotul Ion Humulescu (Nemeanu) cu dasclul Vasile a Ilioaiei (Vasilci). 1848 Ion Creang trece la coala nvtorului Neculai Nanu din Broteni. 1853 Creang termin clasa a treia primar la coala public de la Trgul Neam, avndu-1 ca profesor pe Isaia Teodorescu ("popa Duhu"). 1854 Creang, numit acum Ion tefnescu, termin clasa a patra, i toamna se nscrie la coala de catihei din Flticeni ("fabrica de popi"). - De la 1855 pana la 1859 Creanga urmeaza cursurile seminarului; luand atestatul, vine in satul natal. - Se insoara apoi la Iasi si este diacon mai intai la biserica Patruzeci de sfinti si apoi si in alte biserici. - Desi om in varsta, casatorit de trei ani, Ion Creanga, dorind sa se cultive si sa gaseasca pentru viitor si un mijloc de a scapa de cariera preoteasca, pe care nu o prea iubea, intra in scoala normala "Vasile Lupu" din Iasi. Absolvind-o, este numit institutor la o scoala din capitala Moldovei. Mai tarziu, pe la 1871, permitandu-si sa umble cu palarie in loc de potcap, a fost acuzat de erezie si silit sa paraseasca preotia. Atunci ministrul Tell l-a destituit din postul de institutor, sub pretextul ca e imoral pentru un popa sa renunte la preotie. - S-a apucat atunci de negustorie si a fost apoi profesor la o scoala particulara din Iasi; in fine Titu Maiorescu, venind la minister, l-a reintegrat ca institutor.

Imprietenindu-se cu Eminescu, a inceput sa frecventeze intrunirile societatii 'Junimea' si a publicat in 'Convorbiri Literare' diverse povestiri, anecdote si amintiri.

OPERA LUI ION CREANGA

Poveti Soacra cu trei nurori (octombrie 1875) Capra cu trei iezi (decembrie 1875) Pungua cu doi bani (ianuarie 1876) Dnil Prepeleac (martie 1876) Povestea porcului (iunie 1876) Povestea lui Stan Pitul (aprilie 1877) Povestea lui Harap-Alb (august 1877) Fata babei i fata moneagului (septembrie 1877) Ivan Turbinc (august 1877) Ft Frumos, fiul iepei (martie 1898)

Roman autobiografic Amintiri din copilrie

Povestiri Poveste Povestea unui om lene (octombrie 1878) Prostia omeneasc (1874) Mo Ion Roat (1880) Popa Duhu (1881) Cinci pini (1883) Ioan Roat i Vod Cuza (1883)

Pcal (1880) Inul i cmaa (1874) Acul i barosul (1874) Ursul pclit de vulpe (1880)

Nuvele Mo Nichifor Cocariul (ianuarie 1877)

Coresponden Scrisori ctre Mihai Eminescu

Altele Povestea povetilor Povestea lui Ionic cel prost Prefa la povetile mele