Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Statutul este influentat de solicitarile, prescriptiile si obligatiile asociate pozitiei respective. Interpretarea rolului ce decurge din statut se face in functie de insusirile psihice subiective ale persoanei. Ex: invatatorul sau medicul se poate raporta formal la obligatiile sale, ceea ce inseamna un mod de interpretare a rolului, sau poate vedea in aceasta pozitie sensul vietii sale un alt mod de interpretare a rolului. Deci, rolul apare ca o veriga de legatura intre socialul si psihologicul persoanei.
Intre statut si actul comportamental se surprind o serie de procese ce includ perceperea, intelegerea, receptarea si asumarea sau adoptarea rolului, procese conditionate de statut, dar care depind in acelasi timp de caracteristicile personale ale individului. Aceste caracteristici se refera la varsta, sex, cunostinte, capacitati, motivatii s.a. Ele amprenteaza indeplinirea rolului in concordanta sau nu cu statutul.
Solicitari
Sarcini sociale
PERSOANA
Expectatie de rol
Intelegerea rolului
Indeplinirea rolului
conduite.
Comportamentul real al persoanei care ocupa o pozitie se poate conforma numai partial prescriptiei de rol sau se poate abate in mod grav de la aceasta. De cele mai multe ori insa exista o varianta comportamentala intermediara care arata ca persoana se adapteaza prescriptiei intr-un mod propriu, se conformeaza, dar nu total sau se abate, dar nu radical, obtinand un compromis intre ceea ce trebuie (expectatie) si ceea ce este posibil.
In general exista o regularitate in comportamentul aceluiasi individ aflat in situatii diferite, precum exista si o regularitate in comportamentul unor indivizi plasati in aceeasi situatie. Ex: Un individ este dimineata la o sedinta la firma la care lucreaza, apoi este la birou, organizand activitatea compartimentului pe care-l conduce, dupa-amiaza este student, seara este tatal care serveste masa cu familia. Desi se gaseste in patru situatii diferite, gasim intotdeauna cateva
trasaturi care apar cu regularitate in comportamentul sau: o nota de umor, de vioiciune. Daca mai luam un individ aflat in cursul unei zile in aceleasi patru situatii, intre primul si al doilea apar trasaturi comportamentale comparabile, dar si comportamente diferite.
Asa se explica aceasta regularitate de comportament in situatii diferite, ce apare concomitent cu regularitatea in comportamentul celor doua persoane puse in aceeasi situatie. Comportamentul poate evolua de la forme determinate integral de factorii de personalitate, pana la forme determinate aproape integral de prescriptiile statutului.
Cand avem maximul de determinare situationala si 0 (zero) determinare personala, comportamentul este inalt-conformist. Cand avem maximul de determinare personala si 0 determinare situationala, comportamentul este inalt-deviant. Acestea insa sunt cazuri limita. De regula, determinarile personale se combina cu cele situationale in proportii diferite, evidentiind stari sau tendinte de evolutie spre unul sau spre celalalt tip de comportament.
In general oamenii insumeaza comportamentele determinate de prescriptii de statut si personale. Insa, una si aceeasi persoana poate face parte din grupuri diferite ale caror prescriptii pot fi diferite, necesitand roluri diferite, care la un moment dat pot fi in conflict unele cu altele. Ex: copilul poate fi intr-o dilema de comportament datorat prescriptiilor diferite determinate de familie, scoala, grupul de joaca. Adolescentul se afla aproape intotdeauna intr-o dilema determinata de prescriptiile familiei si ale grupurilor de aceeasi varsta.
Dilemele de acest gen pot naste comportamente deviante, dar nu intotdeauna. Gratie plasticitatii sale psihicul persoanei poate realiza un compromis intre situatii sau se poate conforma succesiv prescriptiilor diferitelor grupuri.
Cu cat gradul de opozitie dintre influentele contrare este mai mare, cu atat aparitia comportamentului deviant este mai posibila. Cu cat opozitia este mai redusa, cu atat individul va manifesta o tendinta accentuata de a se subordona prescriptiilor statutului.
In contextul influentelor si conditiilor care isi pun amprenta asupra comportamentului, cele care decurg din statut sunt determinante, fapt confirmat prin aceea ca schimbarea de statut antreneaza schimbarii de comportament. Ex: O persoana promovata in munca isi modifica comportamentul in conformitate cu noul statut. Decurge de aici o consecinta psiho-sociopedagogica. Pentru a responsabiliza pe cineva, trebuie sa-l plasam intr-o pozitie ce presupune responsabilitati de la care nu se poate sustrage.
O cercetare efectuata asupra factorilor individuali si interpersonali care conditioneaza conduita de rol intr-o situatie de rezolvare a problemelor de grup, a identificat opt categorii de indivizi ale caror dimensiuni personale si interpersonale se suprapun profilurilor psihologice si psihosociale ale tipurilor conduitei de rol astfel:
Dimensiuni individuale:
sunt atenti la atitudinea celorlalti fata de ei, dar nu tin neaparat sa para dezirabili social;
Dimensiuni interpersonale:
in functie de conditiile interne si externe pot intra mai repede sau mai prudent in rol;
sunt apropiati, au tact, sunt receptivi si toleranti la opiniile celorlalti, motiv pentru care pot apela la valorile celorlalti pentru solutionarea unor probleme;
2) Tipul orientat catre sarcina si spre rezolvarea problemelor care implica organizare, coordonare si conducere.
Dimensiuni individuale:
au o eficienta intelectuala crescuta, cu performante la testele de inteligenta, memorie, atentie, mobilitate, spirit de observatie;
sunt ambitiosi, tin la demnitatea si la punctul lor de vedere, cauta dreptatea si din acest motiv par incapatanati;
Dimensiuni interpersonale:
au prudenta si minutiozitate, cauta informatii suplimentare, apeleaza la documente, norme, modele si sunt tentati sa despice firu-n patru.
Dimensiuni individuale:
Dimensiuni interpersonale:
au interventii relativ putine, combativitate redusa, dar cu rol pozitiv in solutionarea problemelor;
se implica atent in relatiile interpersonale, se adreseaza mai mult grupului, sunt retinuti, nu se lanseaza in dezbateri dinamice;
prin toate aceste atitudini contribuie la armonizarea grupului si la crearea unui climat sociabil si relaxat.
Dimensiuni individuale:
variabilitatea conduitelor si atitudinilor de la un individ la altul este mare, intre acestia incluzandu-se atat subiecti timizi, inchisi, inhibati sau cu labilitate emotionala, cat si indivizi insistenti, obraznici, care nu respecta normele;
de regula se implica numai de forma in activitatile colective, avand motivatii interne, personale pentru aceasta;
multe din aceste trasaturi isi au originea in particularitatile mediului sociofamilial, fara a exclude insa si alte cauze posibile.
Dimensiuni interpersonale:
1.
2.
a doua subgrupa:
3.
a treia subgrupa:
subiectii cu atitudine negativista, care nu sunt niciodata de acord, nu vin cu solutii si idei constructive, dar nici nu le accepta pe altele, adoptand in acelasi timp o pozitie dominatoare de pe care incearca sa demonstreze neteminicia.
Dimensiuni individuale:
fara initiativa;
Dimensiun interpersonale:
simt nevoia sa faca apel la legi, documente, pentru a-si justifica opinia;
sunt instabili in opinii, la care renunta usor daca se modifica opinia liderului.
Dimensiuni individuale:
tin sa fie intr-o lumina favorabila, se orienteaza catre modele dezirabile social, dar pot sa fie si lipsiti de grija imaginii, ceea ce-i face egocentrici;
au performante reduse privind sociabilitatea, conformarea la statut, gandirea independenta, pozitia si prezenta sociala si tonusul psihic.
Dimensiuni interpersonale:
rigizi, nu au incredere, sunt suspiciosi, fapt care in cele din urma le influenteaza eficienta relationarii interpersonale.
7) Tipul orientat spre sarcina si conducere, dar cu aptitudini scazute pentru relatii interumane si socioafectivitate.
Dimensiuni individuale:
sunt personalitati puternic conturate, cu trasaturi pregnante, orientate spre sarcina, dar insensibile, in dezacord cu ceilalti, fara aptitudini de relationare psihosociala;
acorda mare importanta problemelor intelectuale si de cunoastere, sunt eficienti, intreprinzatori, ambitiosi, activi;
Dimensiuni interpersonale:
stilul interactional este activ, eficient, orientat catre atingerea rapida a scopului;
au idei noi si originale pentru care lupta daca este nevoie, trecand peste amanunte si sentimente;
isi aroga de la inceput pozitia de lider, domina relatiile, sunt nepermisivi, nu sunt de acord cu ceilalti;
chiar daca se intampla sa nu aiba idei valoroase, incearca sa rascoleasca starea lucrurilor, reusind sa stimuleze energiile grupului.
8) Tipul orientat catre relatiile interpersonale si socioafectivitate si cu aptitudini scazute pentru sarcina si conducere.
Dimensiuni individuale:
eficienta personala si intelectuala ceva mai redusa, dar nu prin lipsa de dotare, ci dintr-o gandire conventionala si stereotipa la care se adauga lipsa ambitiei, a pasiunii si fortei intelectuale;
au un bun echilibru interior, sunt relaxati, bine-dispusi, colegiali, optimisti, gata oricand sa glumeasca, sa ajute si sa imparta recompense;
Dimensiuni interpersonale:
intervin nu pentru a solutiona problema, ci pentru a sustine sau a concilia opiniile diferite; de aici apare rolul pozitiv in climatul colectiv;
Concluziile acestui studiu pledeaza pentru o viziune dinamica, interpersonala, raportata la contextul situational in care actioneaza persoana.
Problema care se pune in aprecierea conduitei de rol nu este numai aceea a lui vreau / nu vreau, ci si a lui pot / nu pot. La acest nivel se fac simtite aptitudinile, nivelul de dotare intelectuala, gradul de dezvoltare si cultivare a dispozitiilor si disponibilitatilor psihosociale si neuro-comportamentale, dinamica conduitei, tonusul psihic si afectiv.