Pe | ; i PE ery ; Comportamen alee ae ter)funcjfonal, subordontne brineipalul continut al de culoare. Aga se Pe cen acromatics $i determining apc dese atunel lod arte ied de ce ane! cad vorbeyte de culoare, omul' se gladese, fn pelmul Hod ia carte oe Up crore nse consider integra, im eal Sind, ‘universal lor, Proocupares cen mal mare uit tn ined unoartertwlinlfce, cgi tn cel a acta peeetee $a manifesta tot th report a probiemsle somaonaea Eromatic gl ale cultilor cromaliee Existenta sacks, fea votliani a crmuful st ail de onganie ipa oa suloarea, Ua general, cu calorie exmtaticn, Ie mist Inet, te rod nore, el ae poate maging techs estat “univers Mat ales expericua culenioe com Geta ttt de Intgratl fn stractura intl 2 persseattann Hleckruia dintre nol net ne-am siti ray Beton ee am fl frustrati de cane vine greu at ol ne meen doar existenia tate hime « Intuberculul tana eens, ereionatd doar in nusnieie sumbre ale geuia Pence ih Se er ee imi Sees Sct ary ee Rae Sorat renee go Pee enc ee ae Seen ene pm nce fe ae at Coca ena Siar tet es me coreg dine aes crate nga eewone fe hcttc earn met ae Es pondcecrg watcmente ae ge Ee sana ae da gare Shots one ear ere Ear cece ees tre seen ate Greeti sear seni Sa eal Cais Sota a brates himhe pase tt or Seth Bape pam oes Sie cepa amie ete sete Sica rae re ing Pats eons fe oe ee ite felt Seu ae aa | | Eee ik =a {tio} yi cromatte (secun= Seslogrn remreaiot, slur: de fenperalud, Tora valle. sbatio-temparals ‘oa acousa apare cea de-a dous 4 ‘eesormunare semantic} a conceptulus de ci Tare vefiecté ef 0 proprietate existent obiectiv tn unix ‘vets sa daar © aparentd fenomenologied, o stare sublec- es fel $i cel mal mult speculata da uentcle Wealiste. Impartirea dihotomich tranjanta a ine ‘tusrilorobiectelor In primare, existente in sine, gl, secun- “date, generate numal io cadral contactulsi subiectutsl ew “Ghistiele,legatd de nuimele Gilozfultl engles John Locke, © Gar alo Cire! premise le gdaim chiar In filozofia anticl, la Democrit, 2 alimentat diverse concopit subiectiviste lunele din ele’ morgind pind. Ia a considers euloares un gigiur a peprllor tonics senza, alt de. rie inare obiectiva. Tntr-adevar, nu se poate. spune ‘@ caloarea este o detorminare intrinacod a oblectetor, care Mi Se evidentieze in sine, independent de presenta. uno faclor; externi, aga cum slat, de pilda, forma, mitkmea, Nolumul, greviatca. Ba are prin exceientd Un caracter felationsl, mediat ; depinde, fn primul rind, de actiunea Taminis asupra obicotelor si de ‘aracterisiclle fxice ale Acestel acfiuni — unght de incident, distributie pe supra Isla fluminatd, intensitaten etc), fn al dollea tind, ca este ‘conditionats de structura interna a corpusilor, de modal de leur ticoshimie ‘a or, de caractriatite "de fransparen{a, aluorbtie 31 reflexie. Fiztea ne inerectintean fnsh el modificarile care se produc tn acest context. al Jateractiunil ,Juming-oblect* sat lipsite ca atare de atel- Dbutul culori Pentru aceasta, se mai cere indeplinirea unei feel; neta ul ‘paratadevat de prepare ‘ lor, $I atuncl Inte-edevar, nu puter vo ee ret stare sublectiva pura, generat de aparatul nosteu vizual In mod independent ? Singural rlspuns, fundamentat din punct de vedere stiitific este mu, Senzatia de culoare ou este un produs al activitdtii spontane independents a analizatorului vi~ ual, ci rezultatul reflectiriy tranaformérilor fascicolulut "Rorschach # continuatorif sBi afirma cd aceasta ic ferent n reactia perceptiva la culoare si forma este tq. legiturs ca) 0 deotebire in trisiturile de personalita‘e, Observatille au fost efectuate initial pe bolnavi psihic, Rorschacii a arblat cd ,manlacil exaltaji tind spre caloace, lar depresivii — spre forma. Dominanta culorit indica 0 deschidere spre stimulil externi. Se apreciazd cise fmenea persoane sint sensibile, usor influenjabile, insta. hile, dezoisanizate, predispuse ta explozii emolionaie. 0 dominant a formei se ascciaxa cu 0 dispoziie introver- itd, comirol sever asupra impulsurilor, © atitudine pe dantd, an-emojionala ‘Schachiel considera ca deosebirea tn locul pe care-] cup cele dou insusiri In structura pereeptiet depinde Ge ,rezonanta pe care o aul ele fn sistervul general al Personalitati. Culogrea este mai apropiaté. de iraire si Gxperienja ef se aseamand cu experienta afectivi. Si in femolia i fn pereeptia culoril tindem ‘si fim receptor! ‘docili (pasivi) ai stimulatiel. O emotie nit este produ: Sul unel gindiri critice, organizate. Ea dosr presupune tun gen de deschidere, pe care, de exempli, o persoand depresivd nu o posedi. Dimpoiziva, forma pare 33 plice un rispuns mai activ. Nol explordm obiectal, st Bilim scheletul luj structural, raportin partile La In- reg. In perceperea ei, gindirea controlesza impulsurile. aplicd principil, coordaneazi 0 varietate de experiente ‘decide ‘asupea cursulul actunt Tntr-un fel, In. perceptia culori, actiunea pornasie dle a object i afecteazd persoana, pentru a percepe forma Eindirea ese in tard, in intimpinares obiectulul*, ‘0 apliare rigurossa’a aceste! teorli duce Ia concluzia ce culoarea produce esentialmente © experienta emotio- nal, in yreme ce forma corespunde mai bine coniraie Tul intelectual, actuluj reflectiel. O asemenea formilare pare evident Ingusth 4] hazardats, mai ales dacs a2 = fim la arti si la semnele de comunicatie, Este probs adevirat cl, in genere, pasivitatea sublectuiui ye cars ferul nemijlocit (imediat) al experienjei sint mal Upice pentru rispunsurile la culoare, fn vreme ce peruptia for WE Rorschach, Prchodiagnastics, New York, 1962 2B Schachte’ Projection’ ond. is elation “ig chorecter utvaie ond treatvity i the Kinestheie responses, Pech 19850, Yat 13, 9p. 6100. ‘mai pregnant controlubul Intelec ‘Der ux tablow poate L Inteles numai organiaind Tealestelor si semnificatillor culorii: pe mune ,pierdem" vare adesea Intro ech (pasiv-edmirativa) @ unei forme? Na Cocerifi aa .subjugati" de ealitatea ef ca $i de a vorbi despre raspunsurile comportamen Ta culoare si forma, ‘credem ch este mai fad tistinger Intre o atitudine receptiva, fab de istall, favorizata indeasebi de culoare, dsr apll- ors, de aiutine ma retina (ce), Prevaienta in perceptia formel, dar nu se ex- feemence, nici din perceptia nel compazitit ge. Si mal general, am putea spune ci insusirile "le calor, dar gi ale formel) sint cele care spirital receptiv-pasv, in vreme ce sirictura eA & patiernului (caracteristca pentru formi, dar It, de asemenca, #1 in culoare) solicité mai mult activ-onanizat. il de dominant formi-euloare depinde si de ‘care este distribuita culoares pe suprafata cbi- Dacé cbisetul este colorat tntr-o singuri. tonall- m distribuita pe tomtS suprafeta sa, se pro ‘fect de adaptare rapida Ia culoare, care ‘rece pe plan al dates, in central ei inpanin= @ forms; dimpotriva, dact suprafaja obiectulai este ord, traversaté de fi de tonaltati diferite, ide stimulare a culocil ereste, inducind negativ pe fa formel : atentia se concentreasa atunc! prepanderent Fa culori, forma pierzindu-sl din pregnant fnfluenteazi, se pare. destul de semniticativ micimit: obiecte avind tn realitate acceast onalitate sint apreciate ca fiind diferite, daca sint ate n tonaliesti cu efecte contrare : imu! Inir-o cue ‘expansiva — care dilatd, iar altul intr-o culosre ‘sore centru, Bfectele cele mai puternice se obtio i asocieres albului (dilatator) cu negrul (comprimant), {nchis (concentric) cu rogu-portocaliu (excentcie), (Concentric) cu galben strilucitor (excentric) 0