Rezumat : Articol Saint Augustine din Enciclopedia de filosofie a Universitii din Stanford 2004 http://plato.stanford.

edu/entries/augustine/#OntEud

Articolul intitulat Saint Augustine din Enciclopedia din Stanford de Filosofie a fost publicat n anul 2004, iar mai apoi a fost revizuit n anul 2010. Articolul Saint Augustine este alcatuit din 9 parti, pe langa care mai gasim si bibliografia sau alte resurse de pe internet in legatura cu articolul. In prima parte a articolului, Contexul se vorbeste despre viata lui, dar se prezinta si cele mai importante lucrari precum: Contra Academicos, De Libero Arbitrio, De Magistro , Confessiones, De Trinitate, De Genesi ad Litteram, De Civitate Dei sau Retractationes. In partea a doua a articolului, Lecutura Confesiunilor, este vorba despre lucrarea lui Augustine The Confessions. Lucrarea prezint tineretea pctoas a lui Augustin i convertirea la cretinism. Sf. Augustin scrie despre ct de mult regret el ca adus o via pctoas i imorala. Cartea este

considerata a fi impartita in capitole care simbolizeaz diverse aspecte ale Sfintei Treimi i credina trinitar. In cea de-a treia parte vorbeste despre Femeia misterioasa din Africa de Nord, unde Augustin consemneaz ultimele convorbiri cu mama lui, iar din ele cunoatem marea noblee a sufletului acestei femei incomparabile, de o inteligen puin obinuit, innd seam de adncimea gndurilor pe care le schimba cu Augustin. In cea de-a patra parte a articolului, autorul vorbeste despre faptul ca Augustin a ntmpinat in cartile pentru platonisti o ontologie n care exist o divizare fundamental ntre sensibil / inteligibil, fizic/ spiritual, iar in ciuda acestor implicaii dualiste, acest lucru nu intentioneaza sa fie o alternativ dualistica. In cea de-a cincea parte,Antropologie filosofica, autorul vorbeste despre faptul ca pentru Augustin fiinta umana este un compozit trup-suflet, dar n conformitate cu neoplatonism su, exist o asimetrie ntre suflet i corp. In cea de-a sasea parte,Psihologie si Epistemologie, este vorba despre psihologia lui Augustin, care se concentreaz asupra relaiei asimetrice i dominante. n psihologia care apare

n De Libero arbitrio II, Augustin postuleaz o ierarhie tripla de lucruri pe care pur i simplu exist. In partea a saptea, Vointa , Augustin pune un accent evident pe voina, unde ntmpin unele dintre aspectele cele mai dificile i obscure ale gandirii sale. In partea a opta, Istoria si escatologia, gsim o concepie a istoriei umane care, de fapt inverseaz aceast schem prin asigurarea unui cont liniar care prezinta istoria ca desfurare dramatic a unui set decisiv de evenimente non-repetabile. In ultima parte, Mostenirea, autorul vorbeste despre cum Augustin a gsit in scrierile sale anterioare o dovad c el nsui a pledat o dat punctul de vedere venit att de vehement sa se opuna.