Sunteți pe pagina 1din 2

Proiecte politice si modernizare in statul roman (Subiectul III pagina 172 pt schema )

Incepand cu secolul al XVIII lea spatial romanesc a cunoscut un process de modernizare care a avut la baza proiecte politice elaborate atat de domnitorii fanarioti , in contextual in care in principate a fost instaurat regimul fanariot incepand cu secolul al XVIII lea, cat si de boierii pamanteni in a doua jumatate a secolului si inceputul secolului al XIX lea . In acest sens domnitorul Constantin Mavrocordat a adoptat numeroase reforme care au condus la modernizarea societatii romanesti, cea mai importanta fiind Reforma Sociala prin care taranii dependent erau eliberati (1746-Tara Romaneasca; 1749- Moldova) ulterior in prima jumatate a secolului al XIX lea au fost elaborate numeroase proiecte de catre reprezentantii boierimii , grupati in jurul Partidei Nationale, precum : Acte de unire si independenta (in care se cerea unirea celor doua principate) ; Osabitul act de numire a suveranului romanilor, ambele proiecte fiind adoptate de Partida Nationala din Tara Romaneasca (1838). In acest context, in a doua jumatate a secolului al XIX lea in conditiile unui context international favorabil respective desfasurarea Razboiului Crimeii intre Rusia si Turcia, Victoria revenind Turciei sprijinita de Anglia si Franta, s-a organizat Congresul de Pace de la Paris (1856) , unde pentru prima data problema romaneasca , unirea celor doua principate , devine problema europeana .Marile puteri au hotarat organizarea in principate a unor Adunari Ad-hoc, prin care sa fie consultata opinia publica din principate in privinta unirii.Astfel in anul 1857 au avut loc in cele doua principate Adunarile Ad-hoc cu rol consultative si reprezentativ care au exprimat in unanimitate vointa romanilor in privinta unirii : numele viitorului stat sa se fie Romania, condus de un principe dintr-o dinastie domnitoare europeana, principiul pe care urma sa fie organizat viitorul stat sa fie cel al separarii puterilor in stat . In aceste conditii , marile puteri s-au reunite la Paris in anul 1858 si au elaborate Conventia care prevedea organizarea si functionarea viitorului stat : Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, ce avea la baza principiul separarii puterilor in stat ( guverne separate, domnitori separati, adunari separate) . In acest sens , in anul 1859 romanii punand marile puteri n fata faptului implinit l-au ales pe Al. I. Cuza ca domnitor al Moldovei (5 ianuarie) si al Tarii Romanesti (24 ianuarie) . Dupa alegerea domnitorului Al. I. Cuza si infaptuirea unirii, a urmat o perioada de consolidare a noului stat prin reformele adoptate de Al. I. Cuza : Reforma secularizarii averilor manastiresti (1863); Reforma agrara, prin care taranii erau improprietariti cu pamant, in functie de numarul de vite (1864); Legea instructiunii publice (1864) prin care invatamantul primar devenea obligatoriu si gratuit. Ulterior procesul de modernizare a noului stat a fost continuat de domnitorul Carol I (18661914) dupa abdicarea lui AL. I. Cuza, in acest context cele mai importante masuri adoptate de Carol au fost : adoptarea Constitutiei din anul 1866 , prima mare constitutie romaneasca ; obtinerea independentei de stat, prin participarea Romaniei la razboiul din Balcani dintre Rusia si Turcia (18771878) ; transformarea Romaniei intr-un factor de stabilitate in S-E Europei , precum si incheierea tratatului secret cu alianta politico-militara Puterile Centrale ( Tripla Alianta).

Totusi, Romania nu reusise sa-si indeplineaca obiectivul national in intregime astfel, provinciile : Transilvania, Bucovina, Basarabia inca nu faceau parte din statul roman constituit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea . In acest sens, Romania a participat la Primul Razboi Mondial (1914-1918) Romania participand intre anii 1916-1918 de partea Antantei (Rusia, Anglia, Franta) avand drept obiectiv reintregirea nationala. Conventia incheiata de Romania cu Antanta in anul 1916 prevedea recunoasterea de catre Antanta a drepturilor politice ale Romaniei asupra : Transilvaniei, Banatului,Bucovinei. Prin participarea Romaniei la rzaboi, la sfarsitul razboiului in cadrul tratatelor de pace au fost recunoscute procesele unionist incheiate in anul 1918 . Astfel , pe baza principiului autodeterminarii , provinciile : Basarabia, Bucovina si Transilvania, s-au unit cu patria mama constituindu-se astfel Statul National Unitar Roman . Prima provincie care s-a unit cu Romania a fost Basarabia , Sfatul Tarii organismul reprezentativ din Chisinau, a proclamat la 27 martie 1918 unirea Basarabiei cu Vechiul Regat. A doua provincie care s-a unit cu Romania a fost Bucovina , in contextul in care Imperiul Austro-ungar s-a destramat la sfarsitul razboiului si pe baza Principiului autodeterminarii (dreptul popoarelor de a-si hotari singure soarta, in acetse conditii organismul reprezentativ din Bucovina C.N.R (Consiliul National Roman) a desfasurat actiunile unioniste , iar in cadrul Congresului General al Bucovinei 15/28 noiembrie 1918 a fost proclamata Unirea neconditionata si pe vecie a Bucovinei cu Romania. Ultima provincie care s-a unit cu Vechiul regat a fost Transilvania, tot pe baza principiului autodeterminarii , principiu care se regaseste in cadrul Declaratiei de la Oradea (septembrie 1918) astfel, s-a hotarat organizarea unei Mari Adunari Nationale la 1 decembrie 1918 la care au participat peste 1200 de delegati si in cadrul careia Vasile Goldish a dat citire Rezolutiei de Unire a Transilvaniei cu Romania finalizandu-se in aceste conditii procesul unionist care a condus la indeplinirea dezideratului national. De-a lungul timpului mai ales intre secolele XVII XX , Proiectele politice elaborate in spatial romanesc , atat prin reformismul domnesc cat si prin reformismul boieresc, acestea au avut un rol important in privinta modernizarii societatii romanesti, precum : Cererile Norodului Romanesc (1821), Programul revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu, Constitutia Carvunarilor (1822) care avea la baza principiul suveranitatii poporului dar mai ales programele revolutionare de la 1948 acre vizau modernizarea societatii romanesti pe toate planurile, dar si unirea celor doua principate , regasita in : Printipiile noastre pentru reformarea Patriei si dorintele parditei nationale din Moldova.