Parcurile naionale i naturale din Romnia

Parcuri nationale: Parcul National Calimani, Muntii Calimani Parcul National Ceahlau, Muntii Ceahlau Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas, Muntii Hasmas Parcul National Cheile Nerei - Beusnita, Muntii Aninei Parcul National Cozia, Muntii Cozia Parcul National Defileul Jiului, Muntii Parang, Valcan Parcul National Domogled - Valea Cernei, Muntii Mehedinti Parcul National Muntii Macinului, Muntii Macinului Parcul National Muntii Rodnei, Muntii Rodnei Parcul National Piatra Craiului, Muntii Piatra Craiului Parcul National Retezat, Muntii Retezat Parcul National Semenic - Cheile Carasului, Muntii Semenic Parcuri naturale: Parcul Natural Apuseni, Muntii Vladeasa Parcul Natural Bucegi, Muntii Bucegi Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina, Muntii Sureanu Parcul Natural Portile de Fier, Muntii Banatului Parcul Natural Vinatori - Neamt, Muntii Stinisoarei Parcul Natural Defileul Superior al Muresului Toplita - Deda Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului, jud. Galati Parcul Natural Lunca Muresului, jud. Arad Parcul Natural Balta Mica a Brailei Parcul Natural Muntii Maramuresului Geoparcuri: Geoparcul Platoul Mehedinti, Pod. Mehedinti Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului, jud. Hunedoara Rezervatii ale Biosferei: Delta Dunarii Muntii Rodnei Muntii Retezat 1. Parcul National Muntii Rodnei este situat la o altitudine de 1800 - 2200 m ocupand o suprafata totala de 46.399 ha si este desemnat de catre UNESCO rezervatie a biosferei. Accesul se face in principal din DN 18, Vatra Dornei - Borsa. Din punct de vedere administrativ parcul se intinde in judetele Maramures, Bistrita-Nasaud si Suceava. Cu trenul se poate ajunge pe tronsoanele Salva-Viseu (in partea de vest a masivului) si Salva-Rodna (in sudul masivului), prin intermediul localitatilor Telciu, Romului, Nasaud, Rebrisoara, Sangiorz-Bai, Anies si Rodna. Rezervatia este creeata pe baza unei foste rezervatii floristice si faunistice. Rezervatia are numeroase circuri glaciare si lacuri ( Pietrosul, Buhaescu, Lala, Izvorul Bistritei), o parte din lacuri fiind populate cu pastrav indigen. Flora alpina este bine reprezentata, mai ales prin 1

prezenta a numeroase specii endemice sau rare cum ar fi: floarea de colt (Leontopodium alpinum), gentiana galbena (gentiana lutea), anghelina (Primula longiflora), gusa porumbelului ( Silene nivalis), branca ursului (Heracleum carpaticum). Pe crestele subalpine creste zimbrul si tisa, specii forestiere rare, precum si smirdarul si jneapanul, care ocupa peste 30 % din zona subalpina. Fauna: capra neagra (Rupicapra Rupicapra) este bine reprezentata, ea fiind repopulata in acesti munti cu exemplare provenite din Piatra Craiului, Bucegi, Retezat si Tarcu, fiind deasemeni o specie protejata. Mai sunt ocrotite urmatoarele animale: ursul brun, cerbul carpatin, cocosul de mesteacan, cocosul de munte, acvila. Un alt animal ocrotit este marmota alpina, repopulata in 1972 in masiv. Activitatile permise in parc sunt destul de restranse, fiind acceptate cele practicate de comunitatile locale in caz ca nu contravin legislatiei parcului, ecoturismul, activitatile stintifice si turismul cu scop educativ.

2. Parcul National Piatra Craiului are o suprafata de 14 800 ha, se intinde pe raza judetelor Brasov si Arges si detine cel mai spectaculos peisaj de creasta calcaroasa din tara, ce se desfasoara pe o lungime de 25 de km. Limitele sale sunt: paraul Barsa (N-V), valea Dambovitei (S-V), paraul Dambovicioara (S-E), magurile Branului, satul Magura si pestera Sirnea (E). Alcatuire geologica: Piatra Craiului se intinde de-a curmezisul liniei generale a Carpatilor Meridionali si este comparata adesea cu spinarea unui dinozaur. Aceasta figura zoomorfa, calcaroasa incepe din Piatra Mica (orasul Zarnesti), si sfarseste in Pietricica la confluenta Dambovitei cu Dambovicioara. Din punct de vedere geologic Piatra Craiului este alcatuita dintr-o masa compacta de calcare recifale, de varsta jurasica (175 milioane de ani) ce au favorizat aparitia a numeroase fenomene naturale: Cheile Dambovicioarei si Brusturelului intinse pe o lungime de 5 km, cu pereti inalti de 200 m; Pestera Dambovicioarei, Prapastiile Zarnestilor; arcadele de la Zaplaz; Ceardacul Stanciului si Pestera Stanciului; avenul din Funduri si avenul de la Vladusca; Pestera cu Lilieci. Roca alba de calcar a dat nastere unor veritabile rauri de grohotis, cum ar fi "Marele Grohotis", lung de 4 km. Specii ocrotite: dintre plantele ocrotite de lege la noi in tara, o parte se afla si in Piatra Craiului. Acestea ar fi: floarea de colt, ghintura galbena, bulbucii de munte, sangele voinicului, smirdalul, tisa, tilichina, iedera alba, garofita Pietrei Craiului. Dintre elementele de fauna amintim: capra neagra, rasul, cocosul de munte, acvila si pastravul. Turistii beneficiaza de trasee marcate si refugii, de cazare la cabane, in gospodarii. Montaniarzii folosesc in special orasul Zarnesti ca punct de plecare spre masivul Piatra Craiului. Alte puncte de plecare in ascensiunile pe masiv ar fi: satul Podu Dambovitei, comuna Moeciu de Jos si satul Pestera. Fiind un masiv calcaros aici exista probleme cu alimentarea cu apa pe creasta. Majoritatea traseelor sunt de creasta sau de grohotis, de aceea se recomanda ca turisti sa fie bine pregatiti. Atentie la zona de creasta care are in mare parte doar latimea de 1 m, este accidentata si plina de pietre.

3. Parcul National Ceahlau se afla situat in masivul Ceahlau. Accesul in parc se poate face cu ajutorul potecilor turistice marcate ce pornesc din localitatile Izvoru Muntelui, Durau, Ceahlau, Tasca, Bicazu Ardelean, Izvoru Alb si Secu. Parcul National Ceahlau a fost infiintat in anul 1971 din dorinta de a pune sub ocrotire elemente ale cadrului natural ce prezinta o importanta deosebita stiintifica. Parcul are o suprafata totala de 5800 ha, din care 5200 reprezinta suprafata forestiera si 600 reprezinta suprafata golului alpin cu pasune. In acest perimetru se afla si rezervatia de zada denumita Polita cu Crini, ce are o suprafata de 364 ha. Parcul National Ceahlau poseda un bogat inventar floristic si faunistic, numeroase animale si plante ocrotite, declarate o parte din ele monumente ale naturii. Rezervatia mai prezinta importanta si datorita aspectului sau geologic si geomorfologic. 4. Parcul National Retezat. In anul 1935 a fost infiintat Parcul National Retezat, pentru conservarea patrimoniului floral si faunistic si a peisajului specific de munte inalt. Parcul cuprinde o mare parte a culmii principale nordice, avand o suprafata de 20 100 ha si avand perspective de extindere. In interiorul parcului a mai fost delimitata o rezervatie stiintifica integrala in care este interzis accesul turistilor fara permis, cu un regim foarte strict de protectie, avand o suprafata de 1840 ha, ce cuprinde portiunea dintre Gura Zlatei si varfurile Zanoaga, Radesu, Judele si Retezat. In cadrul acestei rezervatii sunt ocrotite o serie de specii rare si endemice si formatiunile tipice de vegetatie montana si alpina, paduri de amestec, molidisuri, fagete, jnepenisuri, zone cu zambru etc. Totodata este protejata si fauna alpina, cum ar fi: capra neagra, rasul, ursul, cerbul, acvila de munte, cocosul de munte, pastravul, nevertebrate rare. In cadrul parcului activitatea de cercetare se desfasoara in casa laborator de langa Taul Negru, la cabana Pietrele si la Rotunda, pe valea Lapusnicului Mare. 5. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ocupa un loc aparte printre frumusetile cu care natura a inzestrat Romania. Ca intindere, Delta Dunarii este a doua din Europa. Prin bogatia peisagistica si prin fauna sa a capatat renumele de una dintre cele mai atractive delte ale mapamondului. Suprafata Deltei este de 4152 kmp, iar daca include si complexul lagunar Razelm suprafata devine 4340 kmp. Delta a luat nastere in jurul anilor 11 000 I. Hr. si 7500 I. Hr. Cel mai vechi este bratul Sf. Gheorghe situat la sud, iar cel mai tanar este bratul Sulina situat in centrul deltei. Ca regiune tanara, aflata in continua formare si consolidare, Delta Dunarii constituie locul cel mai propice pentru dezvoltarea unei flore si faune unice in Europa. In interiorul Deltei se disting cateva ecosisteme principale: apele curgatoare, apele stagnate, suprafetele mlastinoase si inundabile, grindurile fluviale si maritime. Zonele de contact dintre apele fluviale si cele maritime constituie un ecosistem special numit avandelta. Ihtiofauna domina delta, fiind reprezentata prin peste 100 specii de peste dintre care: crap, somn, morun, sturioni de apa dulce, pesti migratori, scrumbia de Dunare, nisetru, pastruga.

Taramul Deltei este salasul a peste 1200 specii de arbusti si plante si locul preferat a 280 specii de pasari. Majoritatea pasarilor sunt clocitoare din care 133 migratoare. Sunt prezente in delta pasari care apartin tipurilor european, siberian, arctic, mongolian, chinez si mediteraneean. Din cele mai interesante locuri care ar putea face parte dintr-un intinerariu prin Delta Dunarii amintim Grindul Letea, cu padurea sa stranie formata din arbori cu crengi contorsionate, rezervatiile si coloniile de pasari de la Perisor-Zatoane, Uzlina-Crisan, Golovita si de pe Insula Sahalin, denumite si "paradisul pasarilor. In Delta Dunarii se poate opta pentru plimbari pe canalele ascunse in barcile conduse de localnici sau se pot alege marile canale traversate de vase de agrement. Caiacul este insa vehicolul ideal pentru o expeditie in Delta Dunarii. 6. Parcul National Domogled Valea Cernei este al doilea ca marime din Romania si singurul care cuprinde un bazin hidrografic. Parcul este delimitat pe o suprafata de peste 60 000 ha, din care rezervatiile naturale insumeaza peste 24000 ha. Din punct de vedere administrativ, partea inferioara a vaii si in special versantul drept apartine de ocolul silvic Herculane - jud. Caras-Severin. Partea superioara se include in ocolul silvic Baia de Arama, ce tine de filiala Romsilva Mehedinti. O ultima parte, mai redusa, respectiv masivul Piatra Closanilor, din bazinul invecinat al Motrului, apartine de ocolul silvic Pades, judetul Gorj. Se poate spune despre Valea Cernei ca alcatuieste o gradina botanica naturala. Acest fapt se datoreaza atat asezarii sale geografice, la un punct de interferenta a diferitelor influente climatice si a cailor de migrare a anumitor elemente floristice. Zona este in mare parte tipic forestiera, intalnindu-se aici fagul autohton, fagul oriental, gorunul in partea inferioara, bradul in partea superioara, molidul foarte putin prezent spre golurile alpine. Exista o specie endemica de pin, pinul negru de Banat, o mare originalitate pentru Valea Cernei. Fauna Vaii Cernei este reprezentata in special de mamifere (ursul, cerbul, capriorul, mistretul, rasul, vulpea, jderul, bursucul, pisica salbatica, vidra, veverita). Dintre reptile, de retinut este prezenta viperei cu corn (Vipera amodytes) precum si prezenta unei specii rare de serpi, sarpele sfant sau sarpele lui Esculap. Viata mai este prezenta aici si in intunecimea pesterilor, cu numeroase specii, unele endemice altele descoperite aici pentru prima data.Accesul principal in parc este prin statiunea Herculane, unde se afla si sediul ocolului silvic Herculane.