Propaganda din timpul primelor zile ale rzboiului din Irak

Paul de Rooij Rebeliunea Traducere pentru Rebeliunea, de Maria Albornoz i Carlos J. Gil Bellosta De-a lungul timpului, Statele Unite proferau minciuni, propagand cras, ceea ce deranja. Ziaritii trebuiau sa se mite cu rapiditate multe luni la rnd pentru a-i demasca si, cnd in sfrit reueau, i pierdea toat importana. S ne amintim, de exemplu, incidentul din Tonkin, o minciuna care a folosit pentru a justifica intensitatea rzboiului din Vietnam. Sau infama poveste a bebeluilor aruncai din incubator care a servit la ndreptarea opiniei nord-americana in favoarea Rzboiului din Golf, din 1991. In timpul rzboiului dintre Statele Unite si Irak, s-a evideniat ndeprtarea de perioada viguroasa a propagandei. Acum civa ani, minciunile trebuia sa se repete, ntotdeauna aceleai, cu o anumita frecventa; acum se prefera sa se creeze un flux constant de minciuni, sau jumti de adevruri, efemere. Abia rmne expusa o stratagema propagandista dar manipulatorii mijloacelor de comunicare continua cu altceva. Se pare ca ei se bazeaz pe factori precum reaua memorie a oamenilor, apatia generala sau credulitatea. Sunt, de asemenea, motive ntemeiate pentru a crede ca actuala stratagema propagandista i pierde din eficacitate. In zilele de azi, este mult mai dificil sa creezi opinii favorabile rzboiului si, mai mult dect att, responsabilii propagandei sunt de departe inepi. Este de ajuns s observam CNN-ul sau BBC-ul si imediat ne sare in ochi propaganda ieftina. Militarii descoper o fabrica de armament chimic camuflata, dar mai trziu CNN si BBC dezvluie sursa: The Jerusalem Post , tire rspndit prin intermediul canalului Fox

News. Puin mai era ca minciuna, care a rezistat doar doua zile, sa-si piard toata credibilitatea; dar in final montajul a fost in totalitate expus in ziarul Financial Times. Chiar si aa, unul din neoconservatori a aprut la CNN reportnd povestea cu mult mai multe detalii si susinea ca existau probe referitoare la armamentul de distrugere in masa. In zilele urmtoare CNN anun descoperirea unei rachete Scud in interiorul unei fabrice, alta poveste care a fost dezminit in mai puin de o zi. Se vorbea, de asemenea, de descoperirea a trei mii de costume de protecie mpotriva substanelor chimice, ca si cnd asta ar dovedi ceva. Aceasta poveste era destinata coului de gunoi, si nu doar pentru ca Hans Blix, ex-inspectorul armelor din cadrul ONU, i fcuse curaj pentru a constat ca asta, efectiv, nu dovedea nimic. Intr-un final, s-a afirmat c primele rachete pe care irakienii le-au ndreptat ctre Kuwait se presupunea ca erau Scud (ilegale conform reglementarilor ONU), dar acest lucru a fost la fel de fals. Trebuie s recunoatem c munca jurnalitilor implicai nu este una simpla. Ei nsoesc trupele si trebuie sa asculte cu atenie declaraiile oficialilor care dirijeaz trupele. Niciodata nu se pun ntrebri compromitoare oficialilor cnd sunt intervievai. In ziua urmtoare, tirile abia servite i pierd din credibilitate, dar jurnalitii si oficialii le-au uitat deja. Nu conteaz: fiecare zi ofer o noua oportunitate. S-au gsit arme chimice , descoperirea unei rachete Scud, rebeliune in Basora, o coloana de mii de vehicule avanseaz ctre sud, nu a fost racheta nostr, Siria folosete echipamente de captare nocturne, Basora a czut, un general a fost capturat. In timp ce la CNN sau la BBC sunt interzise rapoartele venite de la Bagdad, presupunnd ca sunt tendentioase si cenzurate, se ntmpl exact contrariul cu jurnalitii de pe teren, chiar si atunci cnd capacitatea lor de a informa este chiar limitata. Poate ar fi necesar un mic avertisment al obinuitului raport al jurnalitilor de pe teren. Jacques Ellul, in cartea sa Propaganda considera c pentru a fi eficienta, propaganda trebuie s fie monopolizatoare i exclusiv. Unul dintre motivele pentru care propaganda eueaz, in ziua de azi, este din cauza abundenei de canale de informare alternativ. CNN-ul deja nu mai are monopolul absolut; intr-o sala de ateptare din aeroportul din Amsterdam, pasagerii s-au revoltat si au obligat pe cei responsabili s

schimbe canalul. Internetul s-a orientat, de asemenea, pe un important canal de tiri alternativ. Rndurile scrise de Robert Fisk in The Independent din Londra, sau raportul sau din Democracy Now, fac dintr-un singur om o maina de demolare a propagandei. Auzind articolele sale din Bagdad ii permiteau sa-i faci o idee mult mai clar despre ceea ce se ntmpl cu adevrat. Ceea ce era nainte o munca anevoias pentru a justifica rzboiul si pentru a promova accepiunea sa, s-a transformat serie exuberanta de minciuni si jumti de adevr care nfloresc in scurt timp, ca dup aceea sa rmn uitate. Si mai departe, alte minciuni le nlocuiesc. Pe 26 martie, o racheta a ucis muli civili intr-o pia din Bagdad si a rnit mult mai muli. Case si magazine au rmas in ruina. Fluxul imediat de propaganda a fost foarte instructiv. S-a trecut de la trebuie sa investigam ceea ce se ntmpla la este inevitabil sa existe distrugeri colaterale, de aici la probabil, cauza exploziei a fost o racheta irakiana, pentru ca pe 28 s se afirme c a fost o racheta trimisa de inamic. n ziua de 29 martie un alt bombardament intr-o pia ce a ucis 62 de civili, a fost negata imediat pentru a-i face rspunztori tot pe irakieni. Adevratul motiv al acestor bombardamente devine evident din anumite considerente istorice. In timpul bombardamentelor din Serbia cu privire la chestiunea Kosovo -, chiar si pe cei din Statele Unite, ca si aliai, i-a surprins ca nu s-a obinut o cdere rapida. Pentru a slabi consensul din organizaia militara de atunci, coaliia voluntarilor, a considerat ca este necesara creterea presiunii pe care o puneau asupra Serbiei pentru a-i accelera capitularea. Dup rzboi se putea observa cum majoritatea fabricilor din Serbia au fost bombardate si distruse. Dar populaia din Serbia nu a cedat nici sub aceste bombardamente, de aceea avioanele au nceput s atace populaia civil, cu alte cuvinte s-au comis acte de terorism pur si dur. In cazul irakienilor, este, de asemenea, destul de evident ca rezistenta regimului a fost mult mai tenace dect se atept, deoarece se pare ca ideologii din Statele Unite credeau in propria lor propaganda, ce prezicea un colaps instantaneu. Bombardamentul din zonele civile pare a fi rezumat la schema sporirii presiunii si este confirmat ca in Bagdad nu mai era nici un loc n siguran. Donald Rumsfeld susine ca trebuie sa se acorde o atenie deosebita pentru a se evita ca armele inteligente sa se foloseasc in zonele civile si trebuie sa se examineze

triplu aceste tipuri de lucruri. Dar faptul ca unele rachete au czut in alte tari, precum Iran, Arabia Saudit sau Turcia, pune la ndoial asemenea afirmaii cu privire la protecia civililor sau la precizia rachetelor. Primul bombardament din piaa din Bagdad a avut loc in timpul unei furtuni de nisip. Cum se poate solicita precizie in asemenea circumstane? Sau asemenea bombardamente sunt premeditate si, de aceea, sunt atacai civilii, sau poate toata pledoaria cu privire la precizia armelor si toata grija necesara pentru a evita moartea civililor e minciuna. Poate, in realitatea participa ambele extreme. In timpul ultimelor zile, att BBC cat si CNN au semnalat, crescnd intensitatea, ca combatanii rezistenei se ascund in haine civile si ca soldaii irakieni folosesc steagul alb, in mod mincinos, pentru a-i ataca pe marinari. Nu ar trebui s ne mire o sporire imediata si importanta a numrului de civili care au fost asasinai. Poate ntemniarea soldailor irakieni ncepe sa se transforme intr-o povara si cei din Statele Unite revoca Ce-a de-a patra Convenie de la Ginebra. Este de ajuns o singur frm de dispre cu care se omoar simplii arabi, pentru ca acest rzboi sa degenereze rapid intr-o mcelrie. Situarea bombardamentelor B52 si locul in care se riposteaz au de-a face cu propaganda. Un escadron din ei opereaz din baza din Fairford, din Regatul Unit. O alt chestiune de luat in seama este de unde pornesc B52 n zbor. Aceste avioane survoleaz Spania in drum spre Irak. Singurul motiv aparent pentru a explica amplasarea B52 si locul asuprea cruia se riposteaz este ca are de-a face cu propaganda: trebuie sa se fac neles faptul asemenea tari fac parte din coaliie, unul din termenii propaganditi cei mai ridicoli. In realitate, doar SUA, Regatul Unit si civa soldai australieni iau parte intr-adevar la razboi. De aceea ar fi mai indicat sa se vorbeasc de trupe anglo-americane; dar pentru a crea aparenta unui sprijin, B52 trebuie sa fie bazate in Regatul Unit. Asta face ca nu doar SUA sa fie implicata, de fapt vina este mprit intre cele doua. Cnd se apropia o alta misiune irakiana, singurul lucru pe care jurnalitii de la BBC l putea spune era ca cu siguran americanii vor ctiga. Un reporter de la BBC a l-a intervievat pe ambasadorul Irakului la Paris si singurul lucru care l-a fcut a fost sa insiste asupra chestiunii, obinnd rspunsuri dinainte tiute, din partea Irakului. Poate ca

SUA si Regatul Unit ar trebui sa le permit ziaritilor de la BBC si CNN sa fie ei cei care sa obin o capitulare irakiana. Cei de la BBC ar fi ncntai sa obin creditul pentru capitularea final a Irakului. Nu trebuie s ne mai amintim c deja a pus n circulaie acea poveste irelevant conform creia participarea unui ziarist Jhon Simpson n Kabul coincidea cu atacarea talibanilor. Cnd Sadam Hussein nu susinea un anumit discurs la CNN sau BBC se discuta despre ce a spus cu adevrat, limitndu-se la a dezbate n jurul a ceea ce nseamn autenticul Sadam. Fr greeal se criticau felul de a se mbrca i aspectul su. Orice amnunt folosea ca pretext pentru a nu se ajunge la miezul problemei. Declaraiile altor funcionari irakieni au fost primite cu acelai dispre. Propaganda implic de asemenea cenzur. Majoritatea americanilor i amintesc imaginile de la televizor n care soldai mori din SUA au fost arestai pe strzile din Mogadishu. n jur de o sptmn pasiunea pentru o asemenea intervenie s-a extins. Americanii tolereaz doar rzboaie curate, doar cele care par a fi video-jocuri. Trebuie curat sngele vrsat, mai ales dac aparine soldailor proprii ceea ce nu trebuie sa apar la televiziune. Imaginile cu soldaii mori pe care le-a prezentat televiziunea Al Yazira a dezlnuit furia celor care cenzureaz paginile de internet i care au pus piedici n transmiterea lor n SUA. Jurnalistul de la Al Yazira din Basora este posibil observator militar. n timpul atacului din Afganistan birourile de la Al Yazira au fost bombardate atunci cnd tirile lor au devenit incomode pentru cei care mijloacele de comunicare. Televiziunile din SUA, spre deosebire de cele din Portugalia sau Italia, nu au prezentat niciodat imaginea cu Bush susinnd ultimatumul. Poate c intr-o asemenea situaie preedintele nu ddea impresia unui om de stat.Cine deine controlul mijloacelor de comunicare prefer ca preedintele s se menin departe de pres. n dupa-amiaza n care rzboiul era un lucru iminent, au decis s l filmeze de la distan n grdina de la Casa Alb. Acesta se juca cu mingea cu ceii lui ceea ce prea ca jignire adus celor ucii i distrugerilor cauzate de rzboi. Poate c trebuia nlocuit. deineau controlul n

Aspectul cel mai important al propagandei i care merit s fie discutat este acela al motivelor pentru care s mergi la rzboi i cum acestea au evoluat cu trecerea timpului. Cu luni nainte participanii rzboiului cereau schimbarea regimului pentru a se justifica. Ei au oferit, apoi, o alt justificare pasager, Irakul are legturi cu terorismul i trebuie eliminate armele de distrugere n mas din Irak. ONU a reunit o echip de inspectori, dar nc de la nceput se putea observa c munca acestora era destinat eecului. Fr acordul ONU i cu muli europeni care doreau continuarea inspeciei, a fost necesar gsirea unei alte scuze. Atunci, fr prea mare reflecie, s-a introdus sintagma s eliberm Irakul sinonim cu schimbare aregimului. Cu puin nainte de nceperea rzboiului, dura rezisten irakian a dezvluit absurdul din noua justificare. Dac nu se eliberau irakienii ce fceau atunci trupele americane ? Singurul mod de a proteja aceast justificare mitic consta n a se ndoi de foametea populaiei din Basora, unde s-a ntrerupt aprovizionarea cu ap pentru ca, atunci cnd situaia devenea insuportabil, n faa camerelor de la CNN s apar soldai mprind pachete cu mncare. Rzboiul de agresiune a avut motivele lui dar circumstanele n care a nceput i profunzimea intelectual cu care s-a dirijat chestiunea au ieit la iveal n mod involuntar cnd Bush i susinea discursul ultimatumului. Ar fi fost interesant dac americanii s-ar fi putut bucura de discursul preedintelui dar, din nefericire, asta nu s-a ntmplat n SUA i n Regatul Unit, din cauza autocenzurii celor de la CNN i BBC, principalii piloni ai propagandei de rzboi. Dr. Josef Goebbel a stabilit ca una din condiiile principale pentru ca propaganda s fie efectiv, aceea c tirile trebuiau s fie la fel de veridice ct i verosimile, pe ct mai mult posibil. Situaia actual ncalc astfel de norm prin intermediul unei succesiuni de minciuni, la modul c tirile despre rzboi difuzate pe posturile principale, nu mai au credibilitate absolut. Era necesar i urgent s ne ntrebm de ce. O teorie ar sugera c propaganditii americani au czut prad propriilor minciuni. Propaganda este ceva ce se fabric, iar produsul propriu trebuie consumat de ceilali, nu de unul singur. De aceea, greeala de a accepta premisa simpl a colapsului iminent. Dac nu se petreceau aa lucrurile, situaia dezlnuia panica ntre propaganditi, a crei singur rspuns consta n a tri ziua: cteva rnduri azi, cteva mine si ateptare, ateptarea a nimic mai mult dect

obinerea capitulrii Irakului. Dac nu se ntmpla aa, Statele Unite riscau ca edificiul su propagandist s se pbueasc. Nu se temeau c se vor rzvrti strinii, c nu-i vor mai crede, ci se temeau de propria lor populaie. Nu mai era nevoie de prea multe poveti incredibile pentru a ncepe a fi chestionai, ceea ce putea drma ntreg edificiul. Propaganda de rzboi trebuie s ascund populaiei realitatea pe care aceasta o implic. Populaia american vroia s contemple cderea inamicului, nu moartea propriilor soldai. Propaganda ncearc s atrag atenia asupra celor mai importante aspecte ale rzboiului. Pe deasupra, vrea s treac cu vederea faptul c este vorba de un rzboi de agresiune, care produce victime i care este ntr-adevr sngeros. Propaganda ignor faptul c n spitalele Irakiene nu mai existau analgezice i c sute sau mii de irakieni rnii erau operai fr anestezie. ipetele victimelor irakiene crora li se amputau membrele fr anestezie este ceea ce propaganda dorea s pun sub tcere, prin toate mijloacele. Propaganditii trebuiau s fie foarte mulumii de faptul c a fost posibil s se distrug o ar i c irakienii au fost nevoii s plteasc un pre foarte mare fr ca opinia public american s-i dea seama. Exista un singur antidot mpotriva propagandei : perspectiva istoric i o memorie colectiv solid. Dac ne amintim de succesele istorice, de tema propaganditilor i a superiorilor si, de oimii rzboiului, situaia se complic. Doar dac se verific mesajul su se poate opri rzboiul, se poate pune piedic exagerailor presupui ai aprrii, se poate menine legea internaional i se pot aeza politicienii meschini, scurta nelegere i minile ptate de snge n faa unui tribunal internaional al crimelor de rzboi.

Sursa: http://www.rebelion.org/imperio/030405rooij.htm URSU RAMONA, grupa 14, anul I.