Lista neagr a substantelor chimice care otrvesc alimentele Comenteaza articolul!

Pana acum sunt 50 comentarii Continutul articolului: In Romnia nu toate produsele alimentare au nscris pe etichet continutul complet . Exceptnd cazul n care ai ferm si culegi zarzavaturile din grdin sau tai puiul crescut n propria ograd, nu prea avem acces la o hran de calitate, fr substante toxice. Pentru c suntem sraci. Ne zgrcim la fondurile care ar trebui alocate pentru dotarea laboratoarelor cu aparatur performant care s detecteze toti aditivii periculosi. Dar cheltuim din ce n ce mai mult pentru tratamentul bolilor cauzate de produsele alimentare pline de E-uri cancerigene. Si de faptul c romnii au putere de cumprare mic se profit din plin. Multe produse alimentare de import ncrcate de E-uri ucigase, respinse la ele acas, se comercializeaz fr probleme pe piata noastr. Pentru c Romniei i lipseste un cadru legislativ coerent care s pun capt transformrii pietelor din tara noastr ntr-un debuseu pentru productorii strini. n tara noastr, regimul aditivilor alimentari e reglementat printr-un ordin al Ministerului Snttii si al Familiei. El cuprinde E-urile acceptate si cantittile admise. Si totusi galantarele sunt invadate de produse care ne bag n spital. n Romnia, E-urile cancerigene fac ravagii Pentru c nu avem aparatur sensibil pentru detectarea tuturor aditivilor Majoritatea produselor alimentare contin aditivi, n special cei numiti emulgatori, cunoscuti n mod curent sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au dovedit a fi periculoase pentru om. Astfel, s-au ntocmit liste pozitive si negative cu E-urile continute n produsele alimentare. Se spune c suntem ceea ce mncm. E un adevr dovedit de statistici. Aproximativ 70% dintre bolile romnilor sunt provocate de alimente si modul de hrnire. Alimentele ucigase Aditivii alimentari sunt substante care n mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahrul si otetul sunt substante nelipsite din mncarea noastr. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar n ultimii 30 de ani, n continutul multor produse alimentare au aprut substante chimice, de sintez, uzitate mai cu seam n industria alimentar. Aceast categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare, e convins c, cresterea alarmant a incidentei diferitelor forme de cancer e strns legat de avalansa produselor alimentare bogate n E-uri nocive consumate frecvent de romni. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rspndirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor.

"Una e s mnnci un mr si cu totul alt ceva e s bei un compot de mere conservat cu aditivi" - semnaleaz prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodat, asupra mezelurilor - n special asupra parizerului si crenvurstilor -, buturilor asa-zis rcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seam supele la plic - sau afumate. Cumprm la grmad n momentul de fat, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fr etichet, n mod firesc, n-ar trebui comercializate. Productorii au nceput s metioneze pe etichet ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintez sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmat de un numr din trei sau patru cifre. Dar, din pcate, cumprtorul nc nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumprm la grmad. Mai grav e c n n Romnia nu exist aparatur performant pentru detectarea tuturor E-urilor. Prof. dr. Mencinicopschi spune c putem lua un produs pe eticheta cruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc s le evidentieze. n Romnia, Institutul de Cercetri Alimentare e compatibil, n plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia las mult de dorit. De regul, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate n E-uri nocive. Ele zac n stocuri si pentru a scpa de ele, productorii externi le "mping" pe pietele trilor cu putere de cumprare mic, din care face parte si Romnia. Asa se explic de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sntate public. Prof. dr. Mencinicopschi e de prere c e foarte necesar o legislatie care s-i protejeze pe productorii autohtoni. Pentru c ei sunt scosi de pe piat de concurent. Productorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, l falimenteaz pe productorul romn care aduce pe piat un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sntos pentru cumprtor. Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat ct de necesar e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e n lumea civilizat, totusi legislatia noastr schioapt. Dieta personalizat Dup ce i asculti pe specialisti ai impresia c vor s bage frica n noi si c cel mai bun lucru e s mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor s ne avertizeze c suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Trgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, n functie de vrst, stare de sntate, profesie si alti factori specifici fiecrui om n parte. La prima vedere o asemenea diet pare costisitoare. Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cdea din picioare s lum aminte si la ce ne recomand prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curc, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pstrv, somon, brnzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lun sau cu arome si coloranti chimici.

E-urile considerate de oncologi drept "criminale" Suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477; Periculoase: E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroid); Toxice: E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 (afecteaz tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprim vitamina B12); E 320, E 321 - antioxidanti din margarin (cresc colesterolul); E311, E 312 (atac sistemul nervos); E 330 - acidul citric sau sarea de lmie, cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal) Cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E 631 - interzisi n SUA, Comunitatea European si trile din fosta URSS. E-urile bune: vitamina E natural E 306, antioxidant puternic (prezent n ficat, ou, peste, soia); vitamina C natural - acidul scorbic - E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 - colorant natural lecitina E 322 - antioxidant natural pectina E 440 - gelifiant natural caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o alg marin.