PI.

UN INFINIT MISTER

SANDOR ADELINA RATIU LIDIA

Ce este numarul
Provenienta cuvantului

Numarul reprezinta raportul dintre circumferinta unui cerc si diametrul sau.

Matematicienii noteaza raportul dintre circumferinta unui cerc si diametrul sau prin litera greceasca Pi, care reprezinta initiala cuvintelor din aceeasi limba "perimetros" (perimetru) si "periferia" (periferie), folosite de Arhimede n lucrarea sa despre cerc. Litera greceasca Pi a fost folosita n geometrie pentru prima data de Isaac Barrow pentru a nota nsa lungimea cercului. Abia spre sfrsitul secolului al XVII-lea, cnd rapoartele au fost asimilate cu numerele, a nceput sa fie folosit Pi n sensul de astazi. Cel dintai matematician care l-a folosit pe Pi pentru a-l nota pe 3,14... a fost W. Jones, n anul 1706, apoi Cristian Goldbach ,n anul 1742.

O scurta istorie
Noi cunoastem azi drept valoare pentru Pi numarul 3,141.592.653..., dar, n decursul istoriei, valoarea lui nu a fost ntotdeauna aceeasi, ci a variat fata de acest numar, n functie de epoca, zona geografica si popoare. Vechile valori ale lui Pi au fost calculate empiric, mai mult deduse pe cale de ncercari.
Cea mai veche valoare a raportului dintre circumferinta cercului si diametrul sau a dat-o scribul egiptean Ahmes n jurul anului 1.800 . Chr., n "Manualul lui Ahmes", aflat pe papirusul Rhind. Ea este de 3,1604, mai mare dect valoarea reala cu aproximativ 0,0188. Egiptenii mai obtineau valoarea lui Pi folosind raportul dintre perimetrul patratului de la baza piramidei lui Keops si dublul naltimii acestui monument, rezultatul fiind de 3,1415982. nca din antichitate, matematicienii au ncercat sa rezolve asa-numita problema a cvadraturii cercului, adica sa construiasca un patrat care sa aiba aria egala cu a unui cerc dat, folosind numai compasul si rigla, dar pentru aceasta le trebuia valoarea exacta a lui Pi. In urma cu 2.000 de ani . Chr., babilonienii calculasera pentru Pi valoarea de 3,125, cu 0,0166 mai mica dect valoarea reala. La vechii caldeeni, valoarea lui Pi era egala cu 3, pentru ca ei considerau ca raza cercului se poate nscrie de 6 ori pe circumferinta cercului. Evreii, care au avut relatii culturale si politice foarte strnse cu asiro-caldeenii. l considerau pe Pi egal tot cu 3. n "Biblie" se relateaza ca n templul lui Solomon, n secolul al XI-lea . Chr, era un mare bazin de arama, "de forma rotunda, avnd zece coti de la o margine la alta si o linie de 30 de coti i masura circumferinta". Din descrierea acestui bazin, facut de arhitectul Hiram de Tyr, la cererea lui Solomon, rezulta ca Pi era egal cu 3, asa cum rezulta si din "Talmud", o culegere de traditii rabinice posterioare "Bibliei", n care se afirma ca "ceea ce are un nconjur de trei palme e lat de o palma". Aceeasi valoare de 3 o da si chinezul Ceu-pei n lucrarea sa "Cartea sfnta a socotitului", aparuta n secolul III . Chr. Prin secolele VIII-VII . Chr., geometrii greci aveau doua idei fundamentale n legatura cu cvadratura cercului: prima - ca cercul se poate asimila cu un poligon regulat cu un numar infinit de laturi si, a doua - ca aria cercului este cuprinsa ntre cea a unui poligon regulat nscris si cea a unui poligon regulat circumscris, avnd acelasi numar infinit de laturi. Ei credeau ca problema cvadraturii cercului se poate rezolva prin metoda gramica, adica prin trasarea unor curbe mai complicate dect cercul.

Printre grecii care au cautat sa rezolve cvadratura cercului si sa afle valoarea lui Pi se numara Hipocrat din Chios, care s-a folosit de ariile limitate de doua arce de cerc avnd aceleasi extremitati si a caror convexitate e situata de aceeasi parte, figura geometrica plana numita "lunula". Dinostrat(sec. IV. . Chr.), fostul elev al lui Platon, s-a folosit de o curba ajutatoare, cunoscuta azi n geometrie de "cvadricea lui Dinostrat", iar Arhimede din Siracuza (287-212 . Chr.), n lucrarea sa "Despre masurarea cercului", a gasit valoarea lui Pi ca fiind cuprinsa ntre 3,141606 si 3,141590, valoarea cea mai apropiata de cea reala fiind 3,1416, care este si astazi folosita de catre matematicieni. Valori apropiate de cele obtinute de Arhimede au gasit si Claudiu Ptolomeu si Heron din Alexandria.V. . Chr.), n comedia sa "Pasarile"). n general romanii au folosit pentru Pi valoarea data de Arhimede, n schimb indienii foloseau pentru raportul dintre lungimea cercului si diametrul sau valoarea de 3,0625. La nceputul Evului Mediu, matematicianul arab Mahomed ben Musa (sec. IX), n lucrarea sa "Algebra", dadea pentru Pi aceeasi valoare ca si Arhimede, afirmnd ca "Procedeul cel mai bun este sa nmultim diametrul cu 3 1/7. Acesta este mijlocul cel mai rapid si cel mai usor. n secolul VI d. Chr., renumitul matematician indian Aria-Bahata a dat pentru Pi valoarea de 3,1416, plecnd de la un hexagon nscris ntr-un cerc, caruia i-a dublat succesiv laturile pna la un poligon cu 384 de laturi. Apoi, considernd ca perimetrul unui poligon cu un numar de laturi se apropie de lungimea circumferintei n care se nscrie acel poligon, a calculat acest perimetru, pe care l-a mpartit apoi la diametrul sau. Marele nvatat uzbec Djemsid-ben Masud ed-Din al-Casi, care a trait n jurul anului 1400, a scris o carte intitulata "nvatatura despre cerc" n care a calculat raportul dintre lungimea circumferintei si raza, servindu-se de un poligon regulat cu 800.335.168 de laturi, obtinnd pentru Pi urmatoarea valoare, cu 16 zecimale, 3,141.592.653.589.793.2... rezultat surprinzator de exact. Matematicianul olandez Ludolph van Keulen (1540-1610) din Leyda, a obtinut, n 1596, valoarea lui Pi cu 35 de zecimale, numar care a fost gravat pe mormntul lui, germanii numind si astazi simbolul Pi numar ludolphian.

n secolul al XVIII-lea, Johann Lambert (1728-1777) a reusit sa solutioneze una din problemele legate de numarul Pi, aratnd ca acesta este un numar irational, sau, cu alte cuvinte, ca el nu se poate exprima sub forma unui numar zecimal finit si ca nici nu are vreun grup de zecimale care sa se repete, adica sa poata fi scris sub forma de fractie zecimala periodica. Mai trziu, n 1882, matematicianul german Ferdinand Lindemann a demonstrat ca problema gasirii cvadraturii cercului nu poate fi rezolvata, pentru ca Pi face parte din clasa numerelor transcendente, care nu pot fi radacini ale unor ecuatii algebrice cu coeficienti ntregi. Or, pentru a construi o linie cu rigla si compasul trebuie ca lungimea respectivei linii sa fie radacina unei ecuatii algebrice cu coeficienti ntregi. Din moment ce Pi este transcendent, el nu poate fi o astfel de radacina si, ca atare, gasirea cvadraturii cercului este imposibila. Matematicianul englez William Shanks, de-a lungul a peste 20 de ani, a reusit sa calculeze 707 zecimale, doar ca, dupa inventarea calculatorului, n 1945, s-a constatat ca Shanks gresise cea de-a 528-a zecimala, iar toate celelalte care urmau erau si ele, evident, eronate. n anul 1949, folosindu-se calculatorul ENIAC, s-au obtinut nu mai putin de 2.000 de zecimale, n numai 70 de ore. Mai trziu, un alt calculator, mai performant, a obtinut 3.000 de zecimale n numai 13 minute. n 1959, cu ajutorul unor calculatoare franceze si engleze, s-a ajuns la performanta de 10.000 de zecimale, iar la 29 iulie 1961, un calculator IMB 7090 Data Center, din New York, a calculat pentru Pi 100.265 de zecimale, dupa 8 ore si 1 minut, si dupa alte 42 de minute pentru a transforma rezultatul binar n forma zecimala. Din revista "Science et Vie" aflam ca la centrul de calcul al Universitatii din Tokyo, cercetatorul japonez Yasumara Kanada a lucrat la 1024 de microprocesoare montate n paralel, timp de 10 ore, pentru a-l cunoaste mai bine pe Pi. La sfrsitul acestui efort deosebit, matematicianul a aflat pentru Pi 51 de miliarde de zecimale, fara sa gaseasca o anumita regula matematica n nsiruirea acestor cifre, desi exista si grupe de cifre care se repeta, astfel fiind grupuri de 7777 si chiar un neasteptat 999999, dar ele snt total ntmplatoare.

Aproximari ale numarului

Primele aproximri s-au fcut construind segmentele cu lungimea 22/7 (Arhimede) , (16/9) (egiptenii) i (hinduii). Mult mai precise s-au dovedit urmtoarele construcii:

1.

nscriem ntr-un cerc cu raza egal cu unitatea att ptratul ct i triunghiul echilateral cu metodele cunoscute. Suma lungimilor laturii ptratului i laturii triunghiului echilateral aproximeaz astfel numrul : l + l = 3,14626 .

2.

O foarte bun aproximaie o datorm construciei realizate de bibliotecarul regelui polonez Ioan al III lea . Construim cercul cu raza de 1 (de centru O ),un diametru AB i o tangent n A la acest cerc.Cu centrul n A construim un arc de cerc de raza 1 care intersecteaz cercul dat n punctul C i cu centrul n C construim un arc de cerc de aceeai raz 1 care intersecteaz primul cerc construit n D . Dreapta OD taie tangenta n A la cercul iniial n punctul E. Pe tangenta la A n sensul EA construim un segment EF de trei ori mai mare dect raza cercului iniial .Lungimea BF a ipotenuzei triunghiului dreptunghic AFB , reprezint numrul . n realitate3. Cea mai precis construcie pentru lungimea acestui segment este numrul ,cu rigla i compasul , 1/3 3,14153

cunoscut pn acum este urmtoarea : Se construieste segmentul sum AB alctuit din segmentele AC = 9/5 i CB = 1 Stabilim mijlocul O al acestui segment i cu centrul n O construim un semicerc cu diametrul AB.Perpendiculara n C ntlnete semicercul n D Cu centrul n C construim un arc de cerc cu raza AC care intersecteaz dreapta CD , de cealalt parte a dreptei AB fa de D , n punctul E . Cum precizam, segmentul DE aproximeaz foarte bine numrul . DE = CD + CE = ACxAB + AC = AC + AC = 1,8 + 1,8 3,14164

Alte expresii legate de pi care au mai fost elaborate sunt:

foarte rapid: pi=3.141592653288... dup16 iterri ( Franois Vite 1593 )

extrem de lent : pi=3.079... dup 16 iterri , i este nevoie de 136.121 iterri pentru a avea 4 i 5 zecimale, i 2.886.751 pentru 6 2/pi = (1.3.3.5.5.7....)/(2.2.4.4.6.6....) pi/4 = 1-1/3+1/5-1/7+..... pi/6 = tg-1(1/31/2) => pi/6 = (1/31/2)(1-1/(3.3)+1/(5.3.3)-1/(7.3.3.3)+...)

Pi/4 = arctan(1) = arctan(1/2) + arctan(1/3) = arctan(1/2) + arctan(1/5) + arctan(1/8) = arctan(1/2) + arctan(1/5) + arctan(1/13) + arctan(1/21) = arctan(1/2) + arctan(1/5) + arctan(1/13) + arctan(1/34) + arctan(55) =... /4 = arctg 1/5 arctg 1/70 + arctg 1/99

Un calcul mai bizar al numarului pi

Un oarecare Leclerc Comte de Buffon (pe la 1780) demonstreaz o metod statistic de calculat Pi. Desenm o reea de linii paralele echidistante avnd distana 1u.m. ntre linii. Se arunc peste reea un ac care are lungimea K<1. Buffon calculeaza c probabilitatea acului s intersecteze o linie fiind exact 2K/Pi. Un entuziast, Lazzerini arunc acul de 34080 de ori i capat o surprinztoare precizie Pi= 3.1415929.

Curiozitati PI
Astazi numarul pi se cunoaste cu precizia care atinge 64 de miliarde de zecimale

"Numarul PI a fost dedus initial din geometria cercurilor si totusi el reapare in diverse alte contexte stiintifice. In cazul raurilor, aparitia lui este rezultatul unei lupte dintre ordine si haos. Einstein a fost primul care a sugerat ca raurile tind sa adopte un traseu din ce in ce mai neregulat, pentru ca si cea mai neinsemnata curba va genera curenti mai rapizi in partea exterioara, care vor produce la randul lor mai multa eroziune si coturi mai ascutite. Cu cat un cot e mai ascutit, cu atat sunt mai rapizi curentii dirijati spre exterior, cu cat va fi mai accentuata eroziunea, cu atat mai mult se va contorsiona cursul raului si asa mai departe. Exista totusi un proces natural care va combate haosul: indesirea meandrelor va avea drept efect dedublarea cursului real al raului si in cele din urma, scurtcircuitarea lui. Raul va deveni tot mai drept, iar cotul va fi lasat intr-o parte, bratul lui mort formand un lac. Raportul dintre acesti doi factori opusi conduce la un raport mediu intre lungimea reala si distanta in linie dreapta dintre izvor si varsare. Raportul egal cu PI este, cel mai adesea, gasit pentru rauri ce curg in campii foarte putin inclinate, cum sunt cele din Brazilia sau tundra siberiana." Marea Teorema a lui Fermat

 Stiati ca in calculul profilului aripii unui avion apar sute si chiar mii de formule care contin numarul si ca proiectantii din domeniu nu au voie sa foloseasca pentru aproximarea lui mai putin de 14 zecimale exacte?

Cercetari efectuate de-a lungul secolului 20 au scos la iveala faptul ca Marea Piramida dovedeste cunoasterea de catre preotii si arhitectii egipteni antici a numarului Pi (3,14), pana la cinci zecimale; ca Arhimede s-a inspirat din aceste calcule egipetene si ca arhitectul antic Sostrate s-a bazat si el pe descoperirile matematicienilor-preoti egipteni, cand a construit "Oglinzile incendiatoare" ale Farului de la Alexandria. In ciuda faptului ca formidabilele constructii care atrag milioane de turisti din toata lumea au generat mituri, legende si mistere, ele nasc continuu presupuneri de ordin stiintific, bazate pe date certe. Insa necunoscutele inca mai persista. Desi Herodot scrie ca Marea Piramida a fost construita de Keops, in cronologia antica egipteana nu exista nici un faraon cu acest nume. Mai mult, calculele astronomice si geodezice moderne au scos la lumina un amanunt senzational, anume ca piramida respectiva ar avea 12.000 de ani vechime! Enigmatic a ramas modul exact in care a fost realizata piramida cu mijloacele tehnice stravechi, incat blocurile de piatra sa fie atat de bine slefuite, ca acestea sa se alature unul de altul, ca si cum ar fi lipite. Nici scopul real al constructiilor piramidelor nu este elucidat.

RECORD MONDIAL---Un japonez in varsta de 60 de ani a batut,propriul record mondial de memorare a numarului pi, recitand in public, timp de 16 ore, 100.000 de zecimale. Akira Haraguchi detinea deja recordul mondial in materie, adica recitarea a 83.431 de zecimale ale lui pi. Proba s-a desfasurat in sala de conferinte a primariei din Kisarazu, in suburbiile orasului Tokyo, sub supravegherea functionarilor municipali, si cu cate o pauza de zece minute la fiecare doua ore.

Pentru memorarea mai facila a ct mai multor zecimale ale numarului Pi s-au ntocmit, n diferite limbi, tot felul de fraze, zicale, poezioare etc. usor de memorat si care dau, prin numarul de litere ale cuvintelor, luate n ordine, cifrele zecimale respective. n limba romna propozitia "Asa e usor a scrie renumitul si utilul numar" da valoarea lui Pi cu 8 zecimale,! Performanta este de 25 de zecimale, data de urmatoarele doua poezii:

"Dar o stim, e numar important ce trebuie iubit Din toate numerele nsemnate diamant neasemuit, Cei ce vor temeinic asta pretui Ei vesnic bine vor trai"

"Sus e luna; O zeita fermecata, Ca nebuna Peste ape trece suparata. Cntecele toamnei parfumate Mor de dor; Leganate usor Visuri de iubire Spre cer zbor".

Numarul pi se refer la acel "ceva" locat in spaiu si translat n mintea noastr ca o reprezentare a abstractului. In cazul de fa acest concept nu funcioneaz pentru c Pi nu e produs de natur ci de jocul minii. E absurd ca elucubraiile stiinei s devin o angoas a sufletului. S nu uitm ca Pi este o aventur n spaiul geometric bidimensional.

INCHEIERE

Desi este studiat de mai bine de 5.000 de ani, nici astazi numarul Pi nu este cunoscut ndeajuns, el continund sa fie un numar ciudat, care si pastreaza tainele si poate sa ne rezerve nca multe surprize.