Sunteți pe pagina 1din 4

17.05.

2013

PARTIDELE POLITICE

Originea partidelor politice moderne:


1. Intrarea abrupta a maselor in politica 2. Sufragiul universal

Definirea partidului politic:


Ce nu este un partid politic: 1. Partidul politic nu este un grup de presiune deoarece: o Reprezinta o viziunea asupra interesului general o Urmareste sa exercite putere politica

Partidul:
- o institutie laica ce formeaza organizatii ce concura la luarea puterii; Partide in sens restrans: functioneaza in sisteme parlamentare (apar in sec. XVIII) o P.P. devin mai importante in sec. XIX si se cristalizeaza in sec. XX; o Prima etapa a P.P/ etapa protopartidelor (sec. XVIII, prima jumatate a sec. XIX): partidele devin organizate, profesionale datorita complexitatii sociale; primul partid care apare in epoca modena este partidul liberal strans legate de votul cenzitar, al limitarii dreptului la vot o Etapa partidelor clasice (a doua jumatate a sec. XIX) o Etapa partidelor de masa si a profesionalizarii partidelor (sec. XX, XXI) asta se intampla cand masele intra in politica partid = parte (din latina) sistemele de partide segmenteaza natiunea in parti, care pot fi ostile; forta contra forta; majoritate contra opozitie (regulile lui Newton, care au ramas valabile si acum: viata politica britanica). - in politica exista putere deontica si nu epistemica (o persoana nu le poate avea pe ambele); Film: Procesul maimutelor -

Grup de presiune (lobby):


grup format formal sau informal care urmareste influentarea deciziilor autoritatilor intr-un domeniu (ex: sindicatul, comitetul de parinti); ele nu isi propun sa detina puterea, ci doar sa influenteze;

Abordarea instrumentalista Max Weber


Intelegem prin partidele politice acele asociatii bazate pe un angajament formal liber consimtit al membrilor si avand drept scop sa ofere puterea liderilor asupra unui grup iar militantilor lor activi sansa ideala sau materiala de a-si urmari obiectivele, de a obtine avantaje personale sau de ale realiza pe amandoua.

Raportul partidelor cu alegerilor: Giovanni Sartori


Un partid politic este in primul rand o organizatie care se prezinta in alegeri realizate intr-un cadru competitiv. Nu exista partide in adevaratul sens al termenului in regimuri non-democratice. Criteriile de recunoastere a partidelor politice (Joseph la Palombara si Myron Weiner) 1. Continuitatea organizationala (criza de succesiune a liderului fondator). 2. Vizibilitatea locala si caracterul teritorial complet al organizatiei. 3. Vointa de a accede la putere si de a pastra fie singur, fie in cadrul unei coalitii. 4. Adaptarea partidului pentru cautarea unui cat mai mare sprijin popular, in particular cu ocazia confruntarilor electorale. Definitia realista partidelor in functie de structura lor: Maurice Duverger Partidele politice actuale nu se mai definesc prin programul sau prin apartenenta de clasa a aderentilor lor cat prin natura organizatiei lor; un partid este o comunitate cu o structura. In Les partides politiques (1951) Duverger incearca chiar definirea unei stiinte a partidelor politice: stasiologie.

Dinamica proiectului politic: David-Louis Seiler


Definim partidele ca organizatii ce urmaresc sa mobilizeze indivizii catre o actiune colectiva oreintata impotriva altora de altfel la fel de mobilizati cu scopul de a accede, singuri sau in coalitie, la exercitarea functiilor de guvernare. Aceasta actiune colectiva ca si pretentia de a dirija treburile publice sunt justificate de o viziune particulara a interesului general. Proiectul constituie un element constant, invariant, care asigura continuitatea si identitatea ce caracterizeaza partidul politic.

Definitia economica a partidelor: Anthony Downs


Un partid politic este o echipa de oameni ce viseaza sa controleze aparatul de putere asigurandu i posturile necesare prin participarea la alegeri organizate. Prin echipa intelegem o coalitie al carui membri sunt de acord asupra obiectiveleor ca tot in loc sa fie de acord cu doar o parrte dintre ele. Fiecare meebru al echipei are exact aceleasi obiective ca toti ceilalti. Cum noi postulam de altfel ca acesti memebri sunt rationali, noi putem considera obiectivele lor ca fiind o schema de prioritati coerente si simple.

Influenta modului de scrutin asupra alegerilor


Viziunea institutionala: Maurice Duverger o Reprezentarea proportionala tinde sa creeze un sistem de partide multiplu, rigide, independente si stabile -> multipartidism. o Scrutinul majoritar (asa zis uninominal) cu doua tururi tinde spre un sistem de partide multiple, suple, dependente si relativ stabile -> multipartidism polarizat. o Scrutinul majoritar (asa zis uninominal) cu un tur tinde spre un sistem dualist, cu alternanta marilor partide independente -> bipartidism.

Viziunea socio-istorica: Georges Lavau


Modul de scrutin este mai mult o reflectare a societatii pe care nu o poate modela.

Functiile partidelor politice


La ce servesc partidele politice? Partidele indeplinesc functii manifeste si functii latente 1. Functia de guvernare. 2. Functia de recrutare si inlocuire a personalului politic. 3. Functia programatica. 4. Functia de mediere intre stat si sociatate civila. 5. Functia de legitimare a regimului si / sau a sistemului politic. 6. Functia de socializare. 7. Functia de educatia politica a electoratului. 8. In anumite situatii, functia de contra-putere sau de subversiune, ori functia tribunitara sau functia de integrare.

Functia tribunitara dupa Georges Lavau


<< Partidele politice care se manifesta ostil sistemului pot sa indeplineasca aceasta functie tribunitara Aceast fapt are mai multe semnificatii: - aceste partide sunt revolutionare; - in acelasi timp acele partide acumuleaza forta de reprezentare pentru a bloca efectiv sau a impiedica functionarea sistemului fara ca acesta sa replice prin represiune sau punerea in afara legii a acestor partide. - aceste partide beneficiaza de suficienta autoritate asupra grupurilor pe care pretind ca le reprezinta pentru a le impiedica fie sa se implice in actiuni salbatice fie sa se refugieze in comportamente de retragere sau boicot. >>

Moduri de scrutin
o Scrutinul majoritar (castigatorul ia totul) obiectivul urmarit: formarea majoritatii

o Scrutinul proportional (fiecaruia cat reprezinta) obiectivul urmarit: asigurarea legitimitatii guvernarii o Scrutinul mixt (candidati individuali, repartitie proportionala a mandatelor) obiectivul urmarit: legitimitatea guvernarii si responabilizarea alesilor. Scrutinul majoritar: - Absolut: necesare 50% +1 (sistemul in 2 tururi) - Relativ: primul clasat este declarat castigator; o Uninominale o Plurinominale