09.01.2013 MASS MEDIA SI POLITICA 1.

Influenta presei asupra politicului - Ea deriva din specificul traducerii mesajelor pe suportul media si cu instrumentele jurnalistilor; - Sunt niste deviatii normale care ar aparea la orice fenomen de traducere dintr-un limbaj in altul; - Prima forma de influenta a mass media este legata chiar de suportul electronic => deriva din specificul suportului; 2. A doua influenta vine din specificul genului (discursului) jurnalistic - Personalizarea puterii politice; - Predilectia pentru opozitii clare, puternice conflictul este o parte a stirii si avem nevoie de el ca sa ne pastram publicul; 3. A treia influenta: spectualizarea vietii politice - Presa moderna este din ce in ce mai mult orientata catre furnizarea sau ambalarea sitirilor in diverstisment; - Spectualizarea este in logica televiziunii ea trebuie sa atraga publicul; - Consecinta acestei preferinte catre spectacol o teatrizare a evenimentelor politice, o dramatizare; - Oamenii politici incep sa se comporte ca celebritatile; 4. Afectivizarea vietii politice 5. Schimbarea limbajului politic - Tehinca flash-ului (a sendvisului): iti prezinti discursul cu argumente, fraza socanta, din nou argumente (soundbite-uri); - Presa a schimbat felul in care publicul isi reprezinta viata politica; I. Influenta politicului asupra mass media: Directa: politicienii fac legile (se poate da o lege care sa poata limita libertatea de expresie a ziaristilor) Indirecta (persuasive): plasarea unor mesaje favorabile in mass media; (comunicare politica = transmitarea mesajelor de la politicieni, partide, etc catre public, diferit de marketingul politic, de a vinde un produs politic prin intermediul presei => publicitatea politica) Se folosesc mesaje persuasive, atractive; O alta tactica de marketing: organizarea de evenimente (vizite electorale); A treia tehnica: declaratiile politice (ex: Voi retrage trupele din Afghanistan) Efecte de anunt: incerc sa am anunturi spectaculoase, care impresioneaza (daca nu pot face declaratii politice cu implicatii serioase).

Pack journalism (jurnalism de haita)

Bazele teoretice ale relatiei dintre mass media si politic: Idea porneste de la iluministi: ce ramane un rege daca scoti din ecuatie divinitatea? (in conditiile in care regele era alesul divinitatii) Exercitiu: de ce trebuie sa aleaga un singur om? Ei au vrut sa ii ofere individului aceleasi drepturi de care benefia regele: drepturi divine (dreptul de a alege cine sa il conduca etc; astfel apar drepturile universale)

Modelul teoretic este construit dupa modelul lui Jrgen Habermas: el sustine ca dezbaterile despre politica creeaza o sfera publica sau spatiu public (cuvant german intraductibil). Caracteristicile sferei publice: o Cei care participa la ele dezbat cu argumente rationale; o Aici se dezbat teme sau probleme de interes comun (public) o Participantii renunta la interesele lor private; in sfera publica ne adunam si discutam numai (ar trebui) despre interese generale; o Sfera publica se dezvolta cu acordul statului; o Mass media devine o sfera publica: prin ea ajung la noi informatiile (nu elimina insa alte sfere publice) Dezbaterile din numeroasele sfere publice conduc la coagularea unei opinii publice. Opinie publica = suma de atitudini a unui numar semnificativ de oameni in legatura cu o tema de interes general. OP nu este absoluta si nu este nici durabila. OP nu este masurabila in mod perfect. La ora actuala, sfera politica este dominate de 4 actori: participantii, jurnalistii, politicienii (lanseaza subiecte si participa la dezbatere) si sociologii (pe post de termometre). A patra putere in stat (a patra stare) / presa este cainele de paza a puterii. Sensul s-a dezvoltat in directia unei puteri adversative (contraputeri, watchdog cainele de paza): presa apara cetatenii de abuzurile puterii. Acest lucru se realizeaza prin cearea unor curente de OP defavorabile.