Sisteme de gestiune a bazelor de date orientate obiect – Master ID Laborator 1 Tipuri de date compuse colecţie (INDEX-BY TABLE, NESTED

TABLE, VARRAY)
- recapitulare
Colecţiile permit să fie prelucrate simultan mai multe variabile de acelaşi tip. Fiecare element are un indice unic, care determină poziţia sa în colecţie. În PL/SQL există trei tipuri de colecţii:

• • •
Obs :

tablouri indexate (index-by tables); tablouri imbricate (nested tables); vectori (varrays sau varying arrays).

- Tipul index-by table poate fi utilizat numai în declaraţii PL/SQL. Tipurile varray şi nested table pot fi utilizate atât în declaraţii PL/SQL, cât şi în declaraţii la nivelul schemei (de exemplu, pentru definirea tipului unei coloane a unui tabel relaţional). - Singura diferenţă sintactică între tablourile indexate şi cele imbricate este clauza INDEX BY. Dacă această clauză lipseşte, atunci tipul este tablou imbricat.

 Atribute şi metode ale unei colecţii: (prezentare succintă)
Atribut sau metodă Descriere

COUNT FIRST LAST EXISTS NEXT PRIOR DELETE EXTEND LIMIT TRIM

numărul componentelor colecţiei Indicele primului element din tablou Indicele ultimului element din tablou întoarce TRUE dacă există în tablou componenta cu indexul specificat returnează indicele următoarei componente returnează indicele componentei anterioare şterge una sau mai multe componente. Adaugă elemente la sfârşit Numărul maxim de elemente al unei colecţii (pentru vectori), null pentru tablouri imbricate şterge elementele de la sfârşitul unei colecţii

Ultimele 3 metode nu sunt valide pentru index-by tables.

 bulk bind permite ca toate liniile unei colecţii să fie transferate simultan printr-o singură operaţie. • este realizat cu ajutorul comenzii FORALL, ce poate fi folosită cu orice tip de colecţie:
FORALL index IN lim_inf..lim_sup comanda_sql; Cursorul SQL are un atribut compus %BULK_ROWCOUNT care numără liniile afectate de iteraţiile comenzii FORALL. %BULK_ROWCOUNT(i) reprezintă numărul de linii procesate de a i-a execuţie a comenzii SQL.

 Regăsirea rezultatului unei interogări în colecţii (înainte de a fi trimisă motorului PL/SQL) se
poate obţine cu ajutorul clauzei BULK COLLECT:

afisati valorile variabilelor definite. WHILE (i <= v_tab_imbri. Exerciţii: 1. Afişaţi valorile variabilelor definite. Analizaţi şi comentaţi exemplul următor. DECLARE TYPE tab_index IS TABLE OF NUMBER INDEX BY BINARY_INTEGER. • Deoarece nu există constrângeri de dimensiune. Observaţii: • Elementele unui tablou indexat nu sunt într-o ordine particulară şi pot fi inserate cu chei arbitrare.PUT_LINE('v_tab_imbri: '||v_tab_imbri(i)). nici chei). o comenzile FETCH INTO (cursoare explicite). END. / 1. -. • Un tablou indexat neiniţializat este vid (nu conţine nici valori. 7). TYPE nume_tip IS TABLE OF {tip_coloană | variabilă%TYPE | nume_tabel.LAST) LOOP DBMS_OUTPUT. exemplu dat pentru v_tab_imbri i:=v_tab_imbri. 3. Tablouri indexate (index-by tables)  Tabloul indexat PL/SQL are două componente: • coloană ce cuprinde cheia primară pentru acces la liniile tabloului o coloană care include valoarea efectivă a elementelor tabloului. i INTEGER. 2). • Tabloul indexat PL/SQL nu poate fi iniţializat în declararea sa. o clauza RETURNING INTO a comenzilor INSERT. v_tab_index tab_index. v_tab_imbri tab_imbri.coloană%TYPE [NOT NULL] | nume_tabel%ROWTYPE} INDEX BY tip_indexare.NEXT(i).2 …BULK COLLECT INTO nume_colecţie [. i:= v_tab_imbri. TYPE vector IS VARRAY(15) OF NUMBER. BEGIN v_tab_index(1) := 72. TYPE tab_imbri IS TABLE OF NUMBER. v_tab_index(2) := 23. v_tab_imbri := tab_imbri(5. dimensiunea tabloului se modifică dinamic.FIRST. END LOOP. DELETE. 8. v_vector := vector(1. UPDATE.nume_colecţie]…  Clauza poate să apară în: o comenzile SELECT INTO (cursoare implicite). •  Declararea tipului TABLE se face respectând următoarea sintaxă: . v_vector vector. 2.

v_tablou tablou_numar.LAST LOOP -.. fie se declară un alt tablou PL/SQL (de acelaşi tip) care nu este iniţializat şi acest tablou vid se asignează tabloului PL/SQL care trebuie şters. --v_tablou := NULL.delete. În PL/SQL 2.COUNT || ' elemente'). Să se iniţializeze un element al tabloului şi să se introducă în tabelul dept_pnu.PUT_LINE(v_tablou(i)). --sau v_tablou := v_aux.3 ştergerea liniilor unui tabel se poate face utilizând metoda DELETE. --metoda 3 de stergere DBMS_OUTPUT..FIRST.  Pentru regăsirea unor valori dintr-o coloană a unei baze de date într-un tablou PL/SQL se utilizează instrucţiunea FETCH (cursoare) sau instrucţiunea de atribuire în cadrul unei secvenţe repetitive LOOP.tablou folosit pentru stergere BEGIN FOR i IN 1.3 • Un element al tabloului este nedefinit atâta timp cât nu are atribuită o valoare efectivă.  Pentru a şterge liniile unui tablou fie se asignează elementelor tabloului valoarea null. v_aux tablou_numar. Să se definească un tablou de înregistrări având tipul celor din tabelul dept_pnu.v_tablou. -. Să se şteargă elementele tabloului.PUT_LINE('tabloul are ' || v_tablou. Să se afişeze. END LOOP. END.metoda 1 de stergere v_tablou(i) := NULL. / 3. END LOOP. Exerciţii: 2. Să se definească un tablou indexat PL/SQL având elemente de tipul NUMBER. Dacă se face referire la o linie care nu există. •  Pentru inserarea unor valori din tablourile PL/SQL într-o coloană a unui tabel de date se utilizează instrucţiunea INSERT în cadrul unei secvenţe repetitive LOOP. DBMS_OUTPUT. DECLARE TYPE tablou_numar IS TABLE OF NUMBER INDEX BY PLS_INTEGER. . -. atunci se produce excepţia NO_DATA_FOUND. Să se introducă 20 de elemente în acest tablou. --aceasta atribuire da eroarea PLS-00382 FOR i IN v_tablou. apoi să se şteargă tabloul utilizând diverse metode.metoda 2 de stergere --sau v_tablou.20 LOOP v_tablou(i) := i*i.

i NUMBER.sau folosind noua facilitate Oracle9i -. BEGIN IF dept_table.INSERT INTO dept_pnu -. a cărui limită inferioară este 1.COUNT <>0 THEN i := dept_table. END.extinderea la 6 elemente va genera eroarea ORA-06532 v_sec. se utilizează pentru modelarea relaţiilor one-to-many. dept_table(i). END. INSERT INTO dept_pnu(department_id.. 'rosu'. / Obs : Pentru a putea reţine şi utiliza tablourile imbricate şi vectorii. 'verde'). Analizaţi şi comentaţi exemplul următor.department_name. -. v_sec. -. dept_table(i). . În special.PUT_LINE('Dupa aplicarea metodei DELETE sunt '||TO_CHAR(dept_table.COUNT)||' elemente').adauga un element null v_sec(5) := 'albastru'. trebuie să declarăm în SQL tipuri de date care să îi reprezinte.EXTEND. • Vectorii au o dimensiune maximă (constantă) stabilită la declarare.4 DECLARE TYPE dept_pnu_table_type IS TABLE OF dept_pnu%ROWTYPE INDEX BY BINARY_INTEGER. DECLARE TYPE secventa IS VARRAY(5) OF VARCHAR2(10). 2 Vectori (varray) • Vectorii (varray) sunt structuri asemănătoare vectorilor din limbajele C sau Java. -.department_id := 92. dept_table(i). • Fiecare element are un index. 'negru'.VALUES dept_table(i).  Tipul de date vector este declarat utilizând sintaxa: TYPE nume_tip IS {VARRAY | VARYING ARRAY} (lungime_maximă) OF tip_elemente [NOT NULL].location_id := 2700. location_id) VALUES (dept_table(i). department_name. dept_table. ELSE i:=1.department_name := 'NewDep'. Exerciţii: 4. dept_table(i).sterge toate elementele DBMS_OUTPUT. BEGIN v_sec (3) := 'rosu'. dept_table(i). -. v_sec secventa := secventa ('alb'. atunci când numărul maxim de elemente din partea „many“ este cunoscut şi ordinea elementelor este importantă. END IF.EXTEND. dept_table dept_pnu_table_type.department_id.location_id).LAST+1.DELETE.

employee_id%TYPE .extend. --initializare utilizând constructorul BEGIN v_proiect.employee_id%TYPE . Ce relaţie se modelează în acest fel? c) Să se creeze un bloc PL/SQL care declară o variabilă (un vector) de tip proiect_pnu.employee_id. Department_id =50 AND contor. proiecte_alocate proiect_pnu). / Soluţia 2 (varianta FORALL): DECLARE TYPE t_id IS VARRAY(100) OF emp_pnu. V_id(v_id. tipul trebuie stocat în dicţionarul datelor. deci trebuie declarat prin comanda: CREATE TYPE nume_tip AS {TABLE | VARRAY} OF tip_elemente. introduce valori în aceasta iar apoi valoarea vectorului respectiv este introdusă pe una din liniile tabelului test_pnu. v_proiect). v_proiect(2) := ‘proiect 2’ .1 WHERE employee_id = v_id (contor). END IF.v_id. a) Să se declare un tip proiect_pnu care poate reţine maxim 50 de valori de tip VARCHAR2(15). END LOOP. La promptul SQL : CREATE TYPE proiect_pnu AS VARRAY(50) OF VARCHAR2(15) / CREATE TABLE test_pnu (cod_ang NUMBER(4). Se cer 3 soluţii. END. . FOR contor IN 1.5 Tablourile imbricate şi vectorii pot fi utilizaţi drept câmpuri în tabelele bazei. în cazul în care salariul este mai mic decât 5000. 5. v_id t_id := t_id(). Soluţia 1 : DECLARE TYPE t_id IS VARRAY(100) OF emp_pnu. END LOOP.salary < 5000 THEN V_id.COUNT) := contor.extend (2). INSERT INTO test_pnu VALUES (1. BEGIN FOR contor IN (SELECT * FROM emp_pnu) LOOP IF contor. Înainte de utilizare. v_proiect(1) := ‘proiect 1’. Să se scrie un bloc care măreşte salariile angajaţilor din departamentul 50 cu 10%. b) Să se creeze un tabel test_pnu având o coloana cod_ang de tip NUMBER(4) şi o coloană proiecte_alocate de tip proiect_pnu. / 6. Blocul PL/SQL: DECLARE v_proiect proiect_pnu := proiect_pnu(). END. Aceasta presupune că fiecare înregistrare din tabelul respectiv conţine un obiect de tip colecţie..COUNT LOOP UPDATE emp_pnu SET salary = salary *1. Se va utiliza un vector corespunzător codurilor angajaţilor.

v_id..employee_id%TYPE .1 WHERE employee_id = v_id (contor). END.COUNT) := contor. END LOOP. o o o o o sunt asemenea unor tabele cu o singură coloană. BEGIN FOR contor IN (SELECT * FROM emp_pnu) LOOP IF contor. END. FORALL contor IN 1. / 3 Tablouri imbricate •Tablourile imbricate (nested table) sunt tablouri indexate a căror dimensiune nu este stabilită.v_id.1 WHERE employee_id = v_id (contor). o folosesc drept indici numere consecutive . BEGIN SELECT employee_id BULK COLLECT INTO v_id FROM emp_pnu WHERE department_id =50 AND salary < 5000. acesta trebuie sa fie initializat cu ajutorul constructorului. Department_id =50 AND contor.extend.COUNT UPDATE emp_pnu SET salary = salary *1. V_id(v_id. Valorile de acest tip: o pot fi stocate în baza de date. o pot fi prelucrate direct în instrucţiuni SQL o au excepţii predefinite proprii. tabloul trebuie extins cu metoda EXTEND(nr_comp) . executându-se apoi o singură comandă SELECT. •Un tablou imbricat este o mulţime neordonată de elemente de acelaşi tip. un tablou imbricat este dens (are elementele pe poziţii consecutive) dar pot apărea spaţii goale prin ştergere .. END IF. nu au dimensiune limitată. metoda NEXT ne permite să ajungem la următorul element .salary < 5000 THEN V_id.  Comanda de declarare a tipului de date tablou imbricat are sintaxa: TYPE nume_tip IS TABLE OF tip_ elemente [NOT NULL]. . / Obs: Prin comanda FORALL sunt trimise toate datele pe server. v_id t_id := t_id(). pentru a insera un element nou. Soluţia 3 (varianta BULK COLLECT): DECLARE TYPE t_id IS VARRAY(100) OF emp_pnu.6 v_id t_id := t_id().  Pentru adaugarea de linii intr-un tablou imbricat.COUNT UPDATE emp_pnu SET salary = salary *1. FORALL contor IN 1. ele cresc dinamic. UPDATE etc. iniţial.employee_id.

când aceasta este iniţializată. DBMS_OUTPUT. / 8.LAST. DECLARE -. Afişaţi conţinutul acestuia. o Pentru vectori nu poate fi depăşită dimensiunea maximă precizată la declarare. v_Count BINARY_INTEGER := 1. '. WHILE v_Index >= v_Characters. DBMS_OUTPUT. 3. BEGIN LOOP IF v_NestedTable. 'A'. o Atunci când constructorul este fără argumente. END IF. v_Index := v_Characters. . ' '. 'm'). v_IndexByTable IndexByNumTab.PUT_LINE( 'v_NestedTable(' || v_Count || '): ' || v_NestedTable(v_Count)). o Dimensiunea iniţială a colecţiei este egală cu numărul de argumente date în constructor. v_Index := v_Characters. nu sunt declarate tipurile! v_NestedTable NumTab := NumTab(-7.LAST LOOP DBMS_OUTPUT.FIRST.14159. Să se declare un tip tablou imbricat şi o variabilă de acest tip. v_Characters CharTab := CharTab('M'. END LOOP. v_Index := v_Characters. Tabelele indexate nu au constructori. END. WHILE v_Index <= v_Characters. 'm'. dar care are valoarea not null. 'I'. NULL. ''''. 'd'. v_IndexByTable(v_count) := v_NestedTable(v_count). v_Index INTEGER. 'a'. 0). ' '.7 o PL/SQL apelează un constructor numai în mod explicit. de la primul la ultimul element şi invers. Creaţi un tip tablou imbricat. ELSE EXIT. BEGIN v_Index := v_Characters. de la 1 la numărul de valori date ca parametrii constructorului.NEW_LINE.cod partial.NEXT(v_Index).3. DECLARE TYPE CharTab IS TABLE OF CHAR(1).EXISTS(v_Count) THEN DBMS_OUTPUT. v_Count := v_Count + 1. 'd'. va crea o colectie fără nici un element (vida).PRIOR(v_Index). 14. END LOOP.PUT(v_Characters(v_Index)). utilizând metoda EXISTS. 'a'. numit NumTab. 'm'. in ordine inversă. Atribuiţi valorile tabloului unui tablou index-by. o Constructorul primeşte ca argumente o listă de valori numerotate în ordine. Afişaţi şi acest tablou.PUT(v_Characters(v_Index)). END LOOP. Iniţializaţi variabila şi afişaţi conţinutul tabloului.FIRST LOOP DBMS_OUTPUT.'. 'a'.NEW_LINE. o Exerciţii: 7.

declanseaza exceptia COLLECTION_IS_NULL alfa := numar(15. alfa('P') := 77. END IF. ELSE EXIT. 26.1.atribuire invalida -. BEGIN alfa(1) := 77. urmărind excepţiile semnificative care apar în cazul utilizării incorecte a colecţiilor: DECLARE TYPE numar IS TABLE OF INTEGER. / 10.PUT_LINE( 'v_IndexByTable(' || v_Count || '): ' || v_IndexByTable(v_Count)). 37). alfa(1) := ASCII('X'). END IF. END. ELSE DBMS_OUTPUT. ELSE DBMS_OUTPUT.EXISTS(v_Count) THEN DBMS_OUTPUT. dar tabloul nu este null. Să se analizeze următorul bloc PL/SQL.PUT_LINE('tab2 este NULL').8 -. Analizaţi următorul exemplu. poate primi elemente */ tab2 alfa := alfa() . /* declanseaza exceptia VALUE_ERROR deoarece indicele nu este convertibil la intreg */ . -. / 9. alfa(2) := 10*alfa(1).creeaza un tablou (atomic) null tab1 alfa . END. LOOP IF v_IndexByTable. Ce se obţine în urma execuţiei acestuia ? DECLARE TYPE alfa IS TABLE OF VARCHAR2(50). END. END LOOP.v_IndexByTable := v_NestedTable.COUNT.PUT_LINE('tab2 este NOT NULL'). el este initializat. -. END IF.PUT_LINE('tab1 este NULL'). v_Count := v_Count . v_Count := v_IndexByTable. BEGIN IF tab1 IS NULL THEN DBMS_OUTPUT. alfa numar. /* creeaza un tablou cu un element care este null.PUT_LINE('tab1 este NOT NULL'). IF tab2 IS NULL THEN DBMS_OUTPUT.

În felul acesta pot fi definite structuri complexe: vectori de vectori.77. -.77).se adauga un element la al 4-lea element vbet(4)(5) := 777. variabilelor PL/SQL. atributelor unui obiect într-un tabel obiect.EXTEND.4321 este inlocuit cu 7 vbet(4). Pentru a accesa un element al colecţiei incluse sunt utilizate două seturi de paranteze. tablou imbricat de tablouri imbricate. tablou imbricat sau vector de un tip definit de utilizator care are un atribut de tip tablou imbricat sau vector.6.5). -. vectori de tablouri imbricate.alfa(2. -.i va lua valoarea 77 vbet. var1 alfa. Exemplele se referă la vectori pe mai multe niveluri. prin urmare colecţii ale căror elemente sunt. . -. -.9 alfa(4) := 47. • • • • Observaţii: Exemplu: 11.valf).exceptia NO_DATA_FOUND … END.31.33). Obiectele de tipul colecţie pe mai multe niveluri nu pot fi comparate. DECLARE TYPE alfa IS VARRAY(10) OF INTEGER. tablou imbricat de vectori. tablouri imbricate pe mai multe niveluri şi tablouri indexate pe mai multe niveluri.se adauga un element de tip vector la vbet vbet(5) := alfa(56. BEGIN i := vbet(2)(3). colecţii. IF alfa(1) = 1 THEN … -. /* declanseaza exceptia SUBSCRIPT_BEYOND_COUNT deoarece indicele se refera la un element neinitializat */ alfa(null) := 7. --initializare vbet beta := beta(valf.EXTEND. TYPE beta IS VARRAY(10) OF alfa. În exemplele care urmează sunt definite trei structuri complexe şi sunt prezentate câteva modalităţi de utilizare ale acestora. valf alfa := alfa(12. / DECLARE TYPE gama IS TABLE OF VARCHAR2(20).declanseaza exceptia VALUE_ERROR alfa(0) := 7.acest nou element adaugat va fi 777 END. -. vbet(4) := alfa(44. Aceste structuri complexe pot fi utilizate ca tipuri de date pentru definirea: • • coloanelor unui tabel relaţional.DELETE(1). -.alfa(55.4321).66.4). / 4 Colecţii pe mai multe niveluri În Oracle9i se pot construi colecţii pe mai multe niveluri ( multilevel collections). i integer. Numărul nivelurilor de imbricare este limitat doar de capacitatea de stocare a sistemului. în mod direct sau indirect.exceptia SUBSCRIPT_OUTSIDE_LIMIT alfa. vbet(4)(4) := 7.

var3 delt. operaţiile LMD pot fi făcute atomic sau pe o Pentru prelucrarea unei colecţii locale se poate folosi şi operatorul CAST. / 5 Prelucrarea colecţiilor o INSERT . var2(27) := var4.corect END. var2. TYPE gama IS VARRAY(10) OF VARCHAR2(30).permite inserarea unei colecţii într-o linie a unui tabel. o o o o UPDATE este folosită pentru modificarea unei colecţii stocate.teta(1. Colecţiile din baza de date pot fi regăsite în variabile PL/SQL.tablou vid BEGIN var4(1) := 324.3.DELETE(1).5)). operaţiile pot fi făcute numai atomic. -. var5 alfa. var1 gama := gama('alb'. -. var1 gama := gama('alb'. TYPE beta IS TABLE OF alfa INDEX BY BINARY_INTEGER. var2 delta := delta(var1).908). var2(2) := var2(1). Colecţia trebuie să fie creată şi iniţializată anterior.asignez un tablou null var2(40)(3) := 55.'negru'). var3 epsi := epsi(teta(31. utilizând comanda SELECT. o Pentru tablouri imbricate pe mai multe niveluri. -. BEGIN var2.var2(40)(3) := 55. CAST are forma sintactică: CAST (nume_colecţie AS tip_colecţie) . elemente individuale. var4 alfa. -. TYPE delt IS TABLE OF gama INDEX BY BINARY_INTEGER. var3(39) := gama(77. TYPE epsi IS TABLE OF teta.EXTEND. DELETE poate şterge o linie ce conţine o colecţie. iar pentru vectori pe mai multe niveluri. Operatorul permite interogarea unei colecţii în clauza FROM (la fel ca un tabel). operatorul TABLE permite prelucrarea elementelor unui tablou imbricat care este stocat întrun tabel.76. TYPE teta IS VARRAY(10) OF INTEGER. var4(42) := 333. / DECLARE TYPE alfa IS TABLE OF INTEGER INDEX BY BINARY_INTEGER.10 TYPE delta IS TABLE OF gama. END.sterge primul element din var2 /* sterge primul sir de caractere din al doilea tablou al tabloului imbricat */ var2(2).89. var2 beta. -.DELETE(1). eroare nu exista element 40 in var2 var2(40) := var5.'negru'). var4(2) := 222.15).

v_list). titlu_job de tip VARCHAR2(25) şi info de tip LIST_ANG_PNU. 125). i := v_info.cod_job%TYPE := 7. v_cod job_emp_pnu. end loop. pentru fiecare câmp de tip tablou imbricat din tabel este necesară clauza de stocare: NESTED TABLE nume_câmp STORE AS nume_tabel. 457)). DECLARE v_list list_ang_pnu := list_ang_pnu (123. având coloanele: cod_job de tip NUMBER(3). INSERT INTO job_emp_pnu VALUES (10. v_info_list). 13. 'Programator'. BEGIN INSERT INTO job_emp_pnu VALUES (5. 'Analist'.last) loop DBMS_OUTPUT. Afişaţi la fiecare pas. În SQL*Plus: DROP TABLE famous_dates_pnu. info list_ang_pnu). Creati un tabel FAMOUS_DATES_PNU având o coloană de acest tip. i := v_info.info%TYPE. / ROLLBACK. 124.FIRST. de tip vector. v_info_list list_ang_pnu := list_ang_pnu (700). CREATE OR REPLACE TYPE list_ang_pnu AS VARRAY(10) OF NUMBER(4) / CREATE TABLE job_emp_pnu ( cod_job NUMBER(3). INSERT INTO job_emp_pnu VALUES (7.11 Exerciţii: 12. Obs: După crearea tabelului (prin comanda CREATE TABLE). i INTEGER. Ştergeţi al doilea element şi apoi introduceţi tabloul în tabelul FAMOUS_DATES_PNU.next(i). Creaţi un tip de date tablou imbricat DateTab_pnu cu elemente de tip DATE. b) Să se creeze un tabel JOB_EMP_PNU. cu maxim 10 componente de tip NUMBER(4). o variabilă de tipul coloanei info din tabelul JOB_EMP_PNU şi o variabilă de tipul codului job-ului. Selectaţi-l din tabel.PUT_LINE('v_info:'). Declaraţi o variabilă de tip DateTab_pnu şi adăugaţi-i 5 date calendaristice. while (i <= v_info. SELECT info INTO v_info FROM job_emp_pnu WHERE cod_job = v_cod. c) Să se creeze un bloc PL/SQL care declară şi iniţializează două variabile de tip LIST_ANG_PNU. Să se insereze prin diverse metode 3 înregistrări în tabelul JOB_EMP_PNU. --afisare v_info DBMS_OUTPUT. . v_info job_emp_pnu. END. list_ang_pnu (456. a) Să se creeze un tip LIST_ANG_PNU. 'Inginer'.PUT_LINE(v_info(i)). titlu_job VARCHAR2(25).

TO_DATE('01-JAN-2001'.Procedura locala pentru afisarea unui DateTab.12 DROP TYPE DateTab_pnu. TO_DATE('05-JUN-1968'. -. DBMS_OUTPUT. 14. 'DD-MON-YYYY')).LAST LOOP DBMS_OUTPUT. / CREATE OR REPLACE TYPE dept_info_pnu IS TABLE OF rec_info_pnu. SELECT date_list INTO v_Dates FROM famous_dates WHERE key = 'Date importante'. / ROLLBACK.PUT(' ' || v_Index || ': '). / . v_Index := p_Dates. CREATE OR REPLACE TYPE DateTab_pnu AS TABLE OF DATE. Blocul PL/SQL: DECLARE v_Dates DateTab_pnu := DateTab_pnu(TO_DATE('04-JUL-1776'. Să se insereze o linie în tabelul imbricat.NEXT(v_Index).DELETE(2). 'DD-MON-YYYY'). END. 'DD-MON-YYYY'). Print(v_Dates). v_Dates). BEGIN WHILE v_Index <= p_Dates. CREATE OR REPLACE TYPE rec_info_pnu IS OBJECT (cod_ang NUMBER(4).PUT_LINE('Tabloul dupa INSERT si SELECT:'). Acest tablou are două componente în care pentru fiecare departament sunt depuse codul unui angajat şi job-ul acestuia. date_list DateTab_pnu) NESTED TABLE date_list STORE AS dates_tab. Să se adauge o coloană info de tip tablou imbricat în tabelul DEPT_PNU. job VARCHAR2(20)). END Print.tabloul va avea numai 4 elemente INSERT INTO famous_dates_pnu (key. TO_DATE('26-JAN-1986'.PUT_LINE('Valoarea initiala a tabloului'). 'DD-MON-YYYY')). Print(v_Dates). 'DD-MON-YYYY'). END LOOP. PROCEDURE Print(p_Dates IN DateTab_pnu) IS v_Index BINARY_INTEGER := p_Dates. -. date_list) VALUES ('Date importante'.PUT_LINE(TO_CHAR(p_Dates(v_Index). 'DD-MON-YYYY'). / CREATE TABLE famous_dates_pnu ( key VARCHAR2(100) PRIMARY KEY. Să se listeze codurile departamentelor şi colecţia angajaţilor corespunzători.FIRST. BEGIN DBMS_OUTPUT. DBMS_OUTPUT. TO_DATE('12-APR-1861'. v_Dates.

END. v_Chars(v_Count)). Să se creeze un tabel temporar TEMP_TABLE_PNU cu datele persistente la nivel de sesiune.13 ALTER TABLE dept_pnu ADD (info dept_info_pnu) NESTED TABLE info STORE AS info_tab. TYPE t_Chars IS TABLE OF temp_table_pnu. v_Numbers t_Numbers.num_col%TYPE INDEX BY BINARY_INTEGER. BEGIN FOR v_Count IN 1. TYPE t_Chars IS TABLE OF temp_table_pnu. v_Chars t_Chars..500 LOOP v_Numbers(v_Count) := v_Count. să se adauge 500 de linii în acest tabel.department_id. END LOOP.. CREATE GLOBAL TEMPORARY TABLE temp_table_pnu ( num_col NUMBER(6). INSERT INTO TABLE (SELECT info FROM dept_pnu WHERE department_id = 90) VALUES (100.num_col%TYPE INDEX BY BINARY_INTEGER. t. având o coloană de tip numeric şi alta de tip şir de caractere. END LOOP. v_Chars(v_Count) := 'Row number ' || v_Count. 15.info) t.char_col%TYPE INDEX BY BINARY_INTEGER. / DECLARE TYPE t_Numbers IS TABLE OF temp_table_pnu.char_col%TYPE INDEX BY BINARY_INTEGER. FOR v_Count IN 1. char_col VARCHAR2(20)) ON COMMIT PRESERVE ROWS. TABLE (d. 'MyEmp'). BEGIN FOR v_Count IN 1.* FROM dept_pnu d. SELECT d. Se cer două variante. Prin intermediul unui tablou indexat. v_Chars t_Chars. Comentaţi diferenţele între variantele propuse. SET DESCRIBE DEPTH ALL LINENUM ON INDENT ON DESC dept_pnu UPDATE dept_pnu SET info=dept_info_pnu() WHERE department_id=90.500 LOOP .500 LOOP INSERT INTO temp_table_pnu VALUES (v_Numbers(v_Count). v_Numbers t_Numbers.. DECLARE TYPE t_Numbers IS TABLE OF temp_table_pnu.

v_ID employees. last_name INTO v_FirstName. DELETE FROM emp_pnu WHERE rowid = v_NewRowid RETURNING employee_id INTO v_ID. . Declaraţi o variabilă de fiecare din aceste tipuri.500 INSERT INTO temp_table_pnu VALUES (v_Numbers(v_Count). obţinându-se rowid-ul acesteia.. numit T_MULTINESTED.first_name%TYPE. / 16.Insereaza o linie noua in tabelul emp_pnu si obtine rowid-ul acesteia INSERT INTO emp_pnu (employee_id. Să se declare un TIP T_MULTIVARRAY de elemente T_NUMBERS şi un tip tablou imbricat de elemente T_NUMBERS. hire_date) VALUES (emp_sequence. iniţializaţi-o şi apoi afişaţi. END. DECLARE v_NewRowid ROWID. DBMS_OUTPUT. 'Juan'. v_LastName. UPDATE emp_pnu SET salary = salary * 1.'jxav'. v_Chars(v_Count)). BEGIN v_MultiNumbers(1)(1) := 12345. Să se declare un tip tablou indexat de numere T_NUMBERS şi un tip tablou indexat de elemente de tip T_NUMBERS. 'MK_MAN'. / 17. DBMS_OUTPUT. BEGIN -. TYPE t_MultiNested IS TABLE OF t_Numbers.PUT_LINE(' rowid-ul noii linii este ' || v_NewRowid). DECLARE –acesta este doar codul partial! TYPE t_Numbers IS TABLE OF NUMBER INDEX BY BINARY_INTEGER. SYSDATE) RETURNING rowid INTO v_NewRowid. FORALL v_Count IN 1. Să se afişeze valoarea obţinută. TYPE t_MultiVarray IS VARRAY(10) OF t_Numbers. salary. Să se insereze o linie nouă în tabelul EMP_PNU. v_LastName employees. END. Măriţi cu 30% salariul angajatului cu rowid-ul respectiv şi obţineţi numele şi prenumele acestuia. DBMS_OUTPUT. 2000.employee_id%TYPE. email. END LOOP. v_MultiNumbers t_MultiNumbers.3 WHERE rowid = v_NewRowid RETURNING first_name.14 v_Numbers(v_Count) := v_Count.PUT_LINE('Name: ' || v_FirstName || ' ' || v_LastName). TYPE t_MultiNumbers IS TABLE OF t_Numbers INDEX BY BINARY_INTEGER.NEXTVAL. 'Xavier'. v_Chars(v_Count) := 'Row number ' || v_Count.PUT_LINE('ID-ul noii linii a fost ' || v_ID). v_FirstName employees.last_name%TYPE. last_name. numit T_MULTINUMBERS. first_name. job_id. Ştergeţi apoi linia corespunzătoare acelui rowid şi afişaţi informaţiile corespunzătoare.

DECLARE –cod partial! TYPE EmpTab IS TABLE OF emp_pnu%ROWTYPE. Atribuiţi valori pentru câmpurile last_name şi first_name ale altui element. Declaraţi un tip EmpTab de tip tablou indexat de tablouri imbricate de linii din tabelul EMPLOYEES. / 19. /* Fiecare element al lui v_Emp este o înregistrare */ v_Emp EmpTab. v_Emp(1). Declaraţi o variabilă de acest tip. Afişaţi. Inseraţi într-unul din elementele tabloului informaţiile corespunzătoare angajatului având codul 200. … END. / . BEGIN v_EmpList(1) := EmpTab( … ). / 18.first_name := 'Larry'. v_Emp(1).15 END. BEGIN SELECT * INTO v_Emp(200) FROM employees WHERE employee_id = 200. Definiţi un tip tablou imbricat EmpTab cu elemente de tipul liniilor tabelului EMP_PNU. Definiţi o variabilă de tip EmpTab şi apoi inseraţi linia corespunzătoare în tabelul EMP_PNU. DECLARE TYPE EmpTab IS TABLE OF employees%ROWTYPE INDEX BY BINARY_INTEGER. --afisare … END.last_name := 'Lemon'. v_EmpList EmpTab.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful