Sisteme de gestiune a bazelor de date orientate obiect – Master ID Laborator 1 Tipuri de date compuse colecţie (INDEX-BY TABLE, NESTED

TABLE, VARRAY)
- recapitulare
Colecţiile permit să fie prelucrate simultan mai multe variabile de acelaşi tip. Fiecare element are un indice unic, care determină poziţia sa în colecţie. În PL/SQL există trei tipuri de colecţii:

• • •
Obs :

tablouri indexate (index-by tables); tablouri imbricate (nested tables); vectori (varrays sau varying arrays).

- Tipul index-by table poate fi utilizat numai în declaraţii PL/SQL. Tipurile varray şi nested table pot fi utilizate atât în declaraţii PL/SQL, cât şi în declaraţii la nivelul schemei (de exemplu, pentru definirea tipului unei coloane a unui tabel relaţional). - Singura diferenţă sintactică între tablourile indexate şi cele imbricate este clauza INDEX BY. Dacă această clauză lipseşte, atunci tipul este tablou imbricat.

 Atribute şi metode ale unei colecţii: (prezentare succintă)
Atribut sau metodă Descriere

COUNT FIRST LAST EXISTS NEXT PRIOR DELETE EXTEND LIMIT TRIM

numărul componentelor colecţiei Indicele primului element din tablou Indicele ultimului element din tablou întoarce TRUE dacă există în tablou componenta cu indexul specificat returnează indicele următoarei componente returnează indicele componentei anterioare şterge una sau mai multe componente. Adaugă elemente la sfârşit Numărul maxim de elemente al unei colecţii (pentru vectori), null pentru tablouri imbricate şterge elementele de la sfârşitul unei colecţii

Ultimele 3 metode nu sunt valide pentru index-by tables.

 bulk bind permite ca toate liniile unei colecţii să fie transferate simultan printr-o singură operaţie. • este realizat cu ajutorul comenzii FORALL, ce poate fi folosită cu orice tip de colecţie:
FORALL index IN lim_inf..lim_sup comanda_sql; Cursorul SQL are un atribut compus %BULK_ROWCOUNT care numără liniile afectate de iteraţiile comenzii FORALL. %BULK_ROWCOUNT(i) reprezintă numărul de linii procesate de a i-a execuţie a comenzii SQL.

 Regăsirea rezultatului unei interogări în colecţii (înainte de a fi trimisă motorului PL/SQL) se
poate obţine cu ajutorul clauzei BULK COLLECT:

coloană%TYPE [NOT NULL] | nume_tabel%ROWTYPE} INDEX BY tip_indexare.nume_colecţie]…  Clauza poate să apară în: o comenzile SELECT INTO (cursoare implicite). v_tab_index tab_index.2 …BULK COLLECT INTO nume_colecţie [. nici chei). exemplu dat pentru v_tab_imbri i:=v_tab_imbri. i INTEGER. DELETE. TYPE nume_tip IS TABLE OF {tip_coloană | variabilă%TYPE | nume_tabel. DECLARE TYPE tab_index IS TABLE OF NUMBER INDEX BY BINARY_INTEGER. WHILE (i <= v_tab_imbri. END LOOP. 7). Exerciţii: 1. END.PUT_LINE('v_tab_imbri: '||v_tab_imbri(i)). Observaţii: • Elementele unui tablou indexat nu sunt într-o ordine particulară şi pot fi inserate cu chei arbitrare. 3. Afişaţi valorile variabilelor definite. • Deoarece nu există constrângeri de dimensiune. o clauza RETURNING INTO a comenzilor INSERT. •  Declararea tipului TABLE se face respectând următoarea sintaxă: . UPDATE. o comenzile FETCH INTO (cursoare explicite). • Tabloul indexat PL/SQL nu poate fi iniţializat în declararea sa. / 1. dimensiunea tabloului se modifică dinamic. Analizaţi şi comentaţi exemplul următor. v_tab_index(2) := 23.LAST) LOOP DBMS_OUTPUT. • Un tablou indexat neiniţializat este vid (nu conţine nici valori.NEXT(i). v_tab_imbri := tab_imbri(5. TYPE tab_imbri IS TABLE OF NUMBER. 8. 2. v_tab_imbri tab_imbri. v_vector := vector(1. BEGIN v_tab_index(1) := 72. -. Tablouri indexate (index-by tables)  Tabloul indexat PL/SQL are două componente: • coloană ce cuprinde cheia primară pentru acces la liniile tabloului o coloană care include valoarea efectivă a elementelor tabloului. TYPE vector IS VARRAY(15) OF NUMBER.afisati valorile variabilelor definite. i:= v_tab_imbri. 2). v_vector vector.FIRST.

Exerciţii: 2. Să se definească un tablou de înregistrări având tipul celor din tabelul dept_pnu.v_tablou.3 ştergerea liniilor unui tabel se poate face utilizând metoda DELETE.20 LOOP v_tablou(i) := i*i. v_aux tablou_numar. END LOOP. -. --v_tablou := NULL.PUT_LINE('tabloul are ' || v_tablou.LAST LOOP -.COUNT || ' elemente').  Pentru a şterge liniile unui tablou fie se asignează elementelor tabloului valoarea null. fie se declară un alt tablou PL/SQL (de acelaşi tip) care nu este iniţializat şi acest tablou vid se asignează tabloului PL/SQL care trebuie şters. Să se afişeze.  Pentru regăsirea unor valori dintr-o coloană a unei baze de date într-un tablou PL/SQL se utilizează instrucţiunea FETCH (cursoare) sau instrucţiunea de atribuire în cadrul unei secvenţe repetitive LOOP. --aceasta atribuire da eroarea PLS-00382 FOR i IN v_tablou. v_tablou tablou_numar.metoda 2 de stergere --sau v_tablou. END LOOP. Să se iniţializeze un element al tabloului şi să se introducă în tabelul dept_pnu. atunci se produce excepţia NO_DATA_FOUND. END. Să se şteargă elementele tabloului. -. --sau v_tablou := v_aux. Dacă se face referire la o linie care nu există. În PL/SQL 2. --metoda 3 de stergere DBMS_OUTPUT..PUT_LINE(v_tablou(i)). DECLARE TYPE tablou_numar IS TABLE OF NUMBER INDEX BY PLS_INTEGER.metoda 1 de stergere v_tablou(i) := NULL. . / 3. •  Pentru inserarea unor valori din tablourile PL/SQL într-o coloană a unui tabel de date se utilizează instrucţiunea INSERT în cadrul unei secvenţe repetitive LOOP. DBMS_OUTPUT.. apoi să se şteargă tabloul utilizând diverse metode. Să se definească un tablou indexat PL/SQL având elemente de tipul NUMBER.FIRST.delete. Să se introducă 20 de elemente în acest tablou.3 • Un element al tabloului este nedefinit atâta timp cât nu are atribuită o valoare efectivă.tablou folosit pentru stergere BEGIN FOR i IN 1.

trebuie să declarăm în SQL tipuri de date care să îi reprezinte. BEGIN v_sec (3) := 'rosu'. i NUMBER. -.COUNT)||' elemente').COUNT <>0 THEN i := dept_table.department_name := 'NewDep'. -.extinderea la 6 elemente va genera eroarea ORA-06532 v_sec. DECLARE TYPE secventa IS VARRAY(5) OF VARCHAR2(10). dept_table. department_name. • Vectorii au o dimensiune maximă (constantă) stabilită la declarare. Exerciţii: 4. END.location_id := 2700.  Tipul de date vector este declarat utilizând sintaxa: TYPE nume_tip IS {VARRAY | VARYING ARRAY} (lungime_maximă) OF tip_elemente [NOT NULL]. -. ELSE i:=1. 2 Vectori (varray) • Vectorii (varray) sunt structuri asemănătoare vectorilor din limbajele C sau Java. v_sec.sterge toate elementele DBMS_OUTPUT.EXTEND. dept_table(i). dept_table dept_pnu_table_type.adauga un element null v_sec(5) := 'albastru'. atunci când numărul maxim de elemente din partea „many“ este cunoscut şi ordinea elementelor este importantă. v_sec secventa := secventa ('alb'.4 DECLARE TYPE dept_pnu_table_type IS TABLE OF dept_pnu%ROWTYPE INDEX BY BINARY_INTEGER. a cărui limită inferioară este 1.department_id.PUT_LINE('Dupa aplicarea metodei DELETE sunt '||TO_CHAR(dept_table.department_id := 92. 'negru'. / Obs : Pentru a putea reţine şi utiliza tablourile imbricate şi vectorii. BEGIN IF dept_table. 'rosu'..DELETE.department_name. location_id) VALUES (dept_table(i). se utilizează pentru modelarea relaţiilor one-to-many. . dept_table(i).location_id). Analizaţi şi comentaţi exemplul următor. END IF. În special. dept_table(i).LAST+1.INSERT INTO dept_pnu -. INSERT INTO dept_pnu(department_id. 'verde').sau folosind noua facilitate Oracle9i -. END. dept_table(i). • Fiecare element are un index.EXTEND.VALUES dept_table(i). -. dept_table(i).

5. BEGIN FOR contor IN (SELECT * FROM emp_pnu) LOOP IF contor. proiecte_alocate proiect_pnu). a) Să se declare un tip proiect_pnu care poate reţine maxim 50 de valori de tip VARCHAR2(15). V_id(v_id.5 Tablourile imbricate şi vectorii pot fi utilizaţi drept câmpuri în tabelele bazei.COUNT LOOP UPDATE emp_pnu SET salary = salary *1. v_proiect(1) := ‘proiect 1’. v_id t_id := t_id(). FOR contor IN 1. v_proiect(2) := ‘proiect 2’ .v_id. Să se scrie un bloc care măreşte salariile angajaţilor din departamentul 50 cu 10%.employee_id%TYPE .1 WHERE employee_id = v_id (contor). Department_id =50 AND contor. La promptul SQL : CREATE TYPE proiect_pnu AS VARRAY(50) OF VARCHAR2(15) / CREATE TABLE test_pnu (cod_ang NUMBER(4). END. END IF.extend (2). END LOOP. Se va utiliza un vector corespunzător codurilor angajaţilor. INSERT INTO test_pnu VALUES (1.. introduce valori în aceasta iar apoi valoarea vectorului respectiv este introdusă pe una din liniile tabelului test_pnu. deci trebuie declarat prin comanda: CREATE TYPE nume_tip AS {TABLE | VARRAY} OF tip_elemente.employee_id%TYPE . / 6.employee_id. Blocul PL/SQL: DECLARE v_proiect proiect_pnu := proiect_pnu(). Aceasta presupune că fiecare înregistrare din tabelul respectiv conţine un obiect de tip colecţie. Se cer 3 soluţii. tipul trebuie stocat în dicţionarul datelor.COUNT) := contor.salary < 5000 THEN V_id. Soluţia 1 : DECLARE TYPE t_id IS VARRAY(100) OF emp_pnu. în cazul în care salariul este mai mic decât 5000. v_proiect). . Înainte de utilizare. b) Să se creeze un tabel test_pnu având o coloana cod_ang de tip NUMBER(4) şi o coloană proiecte_alocate de tip proiect_pnu. END. END LOOP.extend. / Soluţia 2 (varianta FORALL): DECLARE TYPE t_id IS VARRAY(100) OF emp_pnu. Ce relaţie se modelează în acest fel? c) Să se creeze un bloc PL/SQL care declară o variabilă (un vector) de tip proiect_pnu. --initializare utilizând constructorul BEGIN v_proiect.

Soluţia 3 (varianta BULK COLLECT): DECLARE TYPE t_id IS VARRAY(100) OF emp_pnu.  Pentru adaugarea de linii intr-un tablou imbricat.v_id. .COUNT UPDATE emp_pnu SET salary = salary *1. Valorile de acest tip: o pot fi stocate în baza de date.COUNT UPDATE emp_pnu SET salary = salary *1. tabloul trebuie extins cu metoda EXTEND(nr_comp) . v_id t_id := t_id(). metoda NEXT ne permite să ajungem la următorul element . nu au dimensiune limitată. ele cresc dinamic.1 WHERE employee_id = v_id (contor).1 WHERE employee_id = v_id (contor).COUNT) := contor.extend. END.employee_id%TYPE . END. •Un tablou imbricat este o mulţime neordonată de elemente de acelaşi tip. pentru a insera un element nou. / Obs: Prin comanda FORALL sunt trimise toate datele pe server..v_id. o folosesc drept indici numere consecutive .  Comanda de declarare a tipului de date tablou imbricat are sintaxa: TYPE nume_tip IS TABLE OF tip_ elemente [NOT NULL]. / 3 Tablouri imbricate •Tablourile imbricate (nested table) sunt tablouri indexate a căror dimensiune nu este stabilită. FORALL contor IN 1. V_id(v_id. BEGIN FOR contor IN (SELECT * FROM emp_pnu) LOOP IF contor. UPDATE etc. executându-se apoi o singură comandă SELECT. un tablou imbricat este dens (are elementele pe poziţii consecutive) dar pot apărea spaţii goale prin ştergere . Department_id =50 AND contor..employee_id. o pot fi prelucrate direct în instrucţiuni SQL o au excepţii predefinite proprii. FORALL contor IN 1. BEGIN SELECT employee_id BULK COLLECT INTO v_id FROM emp_pnu WHERE department_id =50 AND salary < 5000.salary < 5000 THEN V_id. END LOOP. iniţial. acesta trebuie sa fie initializat cu ajutorul constructorului. o o o o o sunt asemenea unor tabele cu o singură coloană. END IF.6 v_id t_id := t_id().

Tabelele indexate nu au constructori. v_Count := v_Count + 1. numit NumTab. 3. Creaţi un tip tablou imbricat.FIRST LOOP DBMS_OUTPUT. 'a'. Afişaţi conţinutul acestuia. utilizând metoda EXISTS. / 8. .3. END LOOP. 'a'. 'd'. ELSE EXIT. DECLARE -. v_IndexByTable(v_count) := v_NestedTable(v_count). DBMS_OUTPUT. ' '.PUT(v_Characters(v_Index)). v_Index := v_Characters. END. in ordine inversă.cod partial. Atribuiţi valorile tabloului unui tablou index-by. WHILE v_Index >= v_Characters. v_Index INTEGER. 'a'. DECLARE TYPE CharTab IS TABLE OF CHAR(1). nu sunt declarate tipurile! v_NestedTable NumTab := NumTab(-7. v_Index := v_Characters.NEXT(v_Index).FIRST.7 o PL/SQL apelează un constructor numai în mod explicit. WHILE v_Index <= v_Characters. NULL. '. ''''. ' '. 'm'). 'm'. END LOOP. Să se declare un tip tablou imbricat şi o variabilă de acest tip. 'm'.NEW_LINE. 'I'.PRIOR(v_Index).'. BEGIN LOOP IF v_NestedTable. dar care are valoarea not null. o Atunci când constructorul este fără argumente.NEW_LINE.PUT(v_Characters(v_Index)). END LOOP.LAST LOOP DBMS_OUTPUT. de la 1 la numărul de valori date ca parametrii constructorului. 0). de la primul la ultimul element şi invers.EXISTS(v_Count) THEN DBMS_OUTPUT. 'd'. va crea o colectie fără nici un element (vida).PUT_LINE( 'v_NestedTable(' || v_Count || '): ' || v_NestedTable(v_Count)). END IF. v_Characters CharTab := CharTab('M'.LAST. o Dimensiunea iniţială a colecţiei este egală cu numărul de argumente date în constructor. v_Count BINARY_INTEGER := 1. v_Index := v_Characters. DBMS_OUTPUT. 14. o Constructorul primeşte ca argumente o listă de valori numerotate în ordine. o Exerciţii: 7. v_IndexByTable IndexByNumTab. Afişaţi şi acest tablou. 'A'. o Pentru vectori nu poate fi depăşită dimensiunea maximă precizată la declarare. Iniţializaţi variabila şi afişaţi conţinutul tabloului. când aceasta este iniţializată. BEGIN v_Index := v_Characters.14159.

alfa numar. urmărind excepţiile semnificative care apar în cazul utilizării incorecte a colecţiilor: DECLARE TYPE numar IS TABLE OF INTEGER. Analizaţi următorul exemplu.PUT_LINE('tab1 este NULL'). BEGIN IF tab1 IS NULL THEN DBMS_OUTPUT. /* creeaza un tablou cu un element care este null. / 10. Ce se obţine în urma execuţiei acestuia ? DECLARE TYPE alfa IS TABLE OF VARCHAR2(50).PUT_LINE('tab2 este NULL'). dar tabloul nu este null.8 -. END IF. END LOOP. Să se analizeze următorul bloc PL/SQL. LOOP IF v_IndexByTable. alfa(2) := 10*alfa(1). /* declanseaza exceptia VALUE_ERROR deoarece indicele nu este convertibil la intreg */ .PUT_LINE( 'v_IndexByTable(' || v_Count || '): ' || v_IndexByTable(v_Count)). -. END IF.v_IndexByTable := v_NestedTable. END. IF tab2 IS NULL THEN DBMS_OUTPUT. / 9.EXISTS(v_Count) THEN DBMS_OUTPUT.declanseaza exceptia COLLECTION_IS_NULL alfa := numar(15. alfa(1) := ASCII('X').COUNT.PUT_LINE('tab1 este NOT NULL'). BEGIN alfa(1) := 77. el este initializat. 37).PUT_LINE('tab2 este NOT NULL'). -. END. alfa('P') := 77. ELSE DBMS_OUTPUT.1. v_Count := v_IndexByTable. v_Count := v_Count .creeaza un tablou (atomic) null tab1 alfa . ELSE DBMS_OUTPUT. ELSE EXIT.atribuire invalida -. END. 26. poate primi elemente */ tab2 alfa := alfa() . END IF.

tablou imbricat de vectori. DECLARE TYPE alfa IS VARRAY(10) OF INTEGER. Obiectele de tipul colecţie pe mai multe niveluri nu pot fi comparate. valf alfa := alfa(12. atributelor unui obiect într-un tabel obiect.declanseaza exceptia VALUE_ERROR alfa(0) := 7.31. / DECLARE TYPE gama IS TABLE OF VARCHAR2(20). În exemplele care urmează sunt definite trei structuri complexe şi sunt prezentate câteva modalităţi de utilizare ale acestora. -.se adauga un element de tip vector la vbet vbet(5) := alfa(56.4321).exceptia SUBSCRIPT_OUTSIDE_LIMIT alfa. Exemplele se referă la vectori pe mai multe niveluri. -. Pentru a accesa un element al colecţiei incluse sunt utilizate două seturi de paranteze. colecţii.EXTEND.9 alfa(4) := 47. vectori de tablouri imbricate.i va lua valoarea 77 vbet.exceptia NO_DATA_FOUND … END.alfa(2.DELETE(1). variabilelor PL/SQL. i integer.6. vbet(4)(4) := 7.valf). .4321 este inlocuit cu 7 vbet(4). tablou imbricat de tablouri imbricate. prin urmare colecţii ale căror elemente sunt. IF alfa(1) = 1 THEN … -. -. -. • • • • Observaţii: Exemplu: 11. În felul acesta pot fi definite structuri complexe: vectori de vectori. BEGIN i := vbet(2)(3). var1 alfa.66. -. / 4 Colecţii pe mai multe niveluri În Oracle9i se pot construi colecţii pe mai multe niveluri ( multilevel collections).33). în mod direct sau indirect.77. vbet(4) := alfa(44.acest nou element adaugat va fi 777 END. tablou imbricat sau vector de un tip definit de utilizator care are un atribut de tip tablou imbricat sau vector. --initializare vbet beta := beta(valf. -.4).EXTEND.alfa(55.77). tablouri imbricate pe mai multe niveluri şi tablouri indexate pe mai multe niveluri. Aceste structuri complexe pot fi utilizate ca tipuri de date pentru definirea: • • coloanelor unui tabel relaţional. -. Numărul nivelurilor de imbricare este limitat doar de capacitatea de stocare a sistemului. /* declanseaza exceptia SUBSCRIPT_BEYOND_COUNT deoarece indicele se refera la un element neinitializat */ alfa(null) := 7.5).se adauga un element la al 4-lea element vbet(4)(5) := 777. TYPE beta IS VARRAY(10) OF alfa.

var2.908). -.3.DELETE(1).var2(40)(3) := 55. var1 gama := gama('alb'.tablou vid BEGIN var4(1) := 324. BEGIN var2. var4(2) := 222. elemente individuale. var2 beta.teta(1.10 TYPE delta IS TABLE OF gama. var2(2) := var2(1). END.5)). -.76. TYPE beta IS TABLE OF alfa INDEX BY BINARY_INTEGER.15).EXTEND. DELETE poate şterge o linie ce conţine o colecţie. var4 alfa. / DECLARE TYPE alfa IS TABLE OF INTEGER INDEX BY BINARY_INTEGER. -. var5 alfa. operaţiile pot fi făcute numai atomic. Operatorul permite interogarea unei colecţii în clauza FROM (la fel ca un tabel). o Pentru tablouri imbricate pe mai multe niveluri.DELETE(1). var3 epsi := epsi(teta(31.89. var2(27) := var4. TYPE delt IS TABLE OF gama INDEX BY BINARY_INTEGER. operaţiile LMD pot fi făcute atomic sau pe o Pentru prelucrarea unei colecţii locale se poate folosi şi operatorul CAST. Colecţia trebuie să fie creată şi iniţializată anterior.asignez un tablou null var2(40)(3) := 55.corect END. TYPE teta IS VARRAY(10) OF INTEGER. var3(39) := gama(77. var4(42) := 333. TYPE epsi IS TABLE OF teta. / 5 Prelucrarea colecţiilor o INSERT . -. var2 delta := delta(var1). var3 delt. operatorul TABLE permite prelucrarea elementelor unui tablou imbricat care este stocat întrun tabel. Colecţiile din baza de date pot fi regăsite în variabile PL/SQL.permite inserarea unei colecţii într-o linie a unui tabel.'negru'). TYPE gama IS VARRAY(10) OF VARCHAR2(30). CAST are forma sintactică: CAST (nume_colecţie AS tip_colecţie) . utilizând comanda SELECT. var1 gama := gama('alb'. iar pentru vectori pe mai multe niveluri. eroare nu exista element 40 in var2 var2(40) := var5. -. o o o o UPDATE este folosită pentru modificarea unei colecţii stocate.sterge primul element din var2 /* sterge primul sir de caractere din al doilea tablou al tabloului imbricat */ var2(2).'negru').

i INTEGER. list_ang_pnu (456. end loop. i := v_info. Selectaţi-l din tabel. BEGIN INSERT INTO job_emp_pnu VALUES (5. 457)).PUT_LINE(v_info(i)). DECLARE v_list list_ang_pnu := list_ang_pnu (123. 13.next(i).info%TYPE. v_info_list list_ang_pnu := list_ang_pnu (700).PUT_LINE('v_info:'). CREATE OR REPLACE TYPE list_ang_pnu AS VARRAY(10) OF NUMBER(4) / CREATE TABLE job_emp_pnu ( cod_job NUMBER(3). info list_ang_pnu). titlu_job VARCHAR2(25).FIRST. . de tip vector. titlu_job de tip VARCHAR2(25) şi info de tip LIST_ANG_PNU. v_info job_emp_pnu. Afişaţi la fiecare pas. --afisare v_info DBMS_OUTPUT. având coloanele: cod_job de tip NUMBER(3).cod_job%TYPE := 7. pentru fiecare câmp de tip tablou imbricat din tabel este necesară clauza de stocare: NESTED TABLE nume_câmp STORE AS nume_tabel. END. v_info_list). Obs: După crearea tabelului (prin comanda CREATE TABLE). Creati un tabel FAMOUS_DATES_PNU având o coloană de acest tip. 124. c) Să se creeze un bloc PL/SQL care declară şi iniţializează două variabile de tip LIST_ANG_PNU. 'Programator'. / ROLLBACK. 125).11 Exerciţii: 12. 'Analist'. v_cod job_emp_pnu. INSERT INTO job_emp_pnu VALUES (10. while (i <= v_info. În SQL*Plus: DROP TABLE famous_dates_pnu. Să se insereze prin diverse metode 3 înregistrări în tabelul JOB_EMP_PNU. cu maxim 10 componente de tip NUMBER(4). a) Să se creeze un tip LIST_ANG_PNU. Ştergeţi al doilea element şi apoi introduceţi tabloul în tabelul FAMOUS_DATES_PNU. INSERT INTO job_emp_pnu VALUES (7. Declaraţi o variabilă de tip DateTab_pnu şi adăugaţi-i 5 date calendaristice. o variabilă de tipul coloanei info din tabelul JOB_EMP_PNU şi o variabilă de tipul codului job-ului. SELECT info INTO v_info FROM job_emp_pnu WHERE cod_job = v_cod. Creaţi un tip de date tablou imbricat DateTab_pnu cu elemente de tip DATE.last) loop DBMS_OUTPUT. b) Să se creeze un tabel JOB_EMP_PNU. v_list). 'Inginer'. i := v_info.

PROCEDURE Print(p_Dates IN DateTab_pnu) IS v_Index BINARY_INTEGER := p_Dates. Să se listeze codurile departamentelor şi colecţia angajaţilor corespunzători. v_Dates. / ROLLBACK. / . CREATE OR REPLACE TYPE DateTab_pnu AS TABLE OF DATE. 'DD-MON-YYYY')). TO_DATE('01-JAN-2001'.NEXT(v_Index).PUT_LINE('Valoarea initiala a tabloului'). Să se insereze o linie în tabelul imbricat.FIRST. BEGIN DBMS_OUTPUT. 'DD-MON-YYYY').LAST LOOP DBMS_OUTPUT.PUT_LINE(TO_CHAR(p_Dates(v_Index). Să se adauge o coloană info de tip tablou imbricat în tabelul DEPT_PNU.12 DROP TYPE DateTab_pnu. job VARCHAR2(20)). Print(v_Dates). 'DD-MON-YYYY')). date_list) VALUES ('Date importante'. DBMS_OUTPUT.Procedura locala pentru afisarea unui DateTab. Print(v_Dates).PUT(' ' || v_Index || ': '). DBMS_OUTPUT. TO_DATE('05-JUN-1968'. / CREATE TABLE famous_dates_pnu ( key VARCHAR2(100) PRIMARY KEY. END. 'DD-MON-YYYY'). -. 'DD-MON-YYYY'). END Print. END LOOP.PUT_LINE('Tabloul dupa INSERT si SELECT:').tabloul va avea numai 4 elemente INSERT INTO famous_dates_pnu (key. v_Index := p_Dates. Acest tablou are două componente în care pentru fiecare departament sunt depuse codul unui angajat şi job-ul acestuia. BEGIN WHILE v_Index <= p_Dates. SELECT date_list INTO v_Dates FROM famous_dates WHERE key = 'Date importante'. CREATE OR REPLACE TYPE rec_info_pnu IS OBJECT (cod_ang NUMBER(4). TO_DATE('12-APR-1861'. date_list DateTab_pnu) NESTED TABLE date_list STORE AS dates_tab. v_Dates).DELETE(2). Blocul PL/SQL: DECLARE v_Dates DateTab_pnu := DateTab_pnu(TO_DATE('04-JUL-1776'. 14. / CREATE OR REPLACE TYPE dept_info_pnu IS TABLE OF rec_info_pnu. TO_DATE('26-JAN-1986'. 'DD-MON-YYYY'). -.

CREATE GLOBAL TEMPORARY TABLE temp_table_pnu ( num_col NUMBER(6). DECLARE TYPE t_Numbers IS TABLE OF temp_table_pnu.num_col%TYPE INDEX BY BINARY_INTEGER. Prin intermediul unui tablou indexat. t. BEGIN FOR v_Count IN 1. să se adauge 500 de linii în acest tabel. END LOOP. v_Numbers t_Numbers.department_id. v_Chars(v_Count) := 'Row number ' || v_Count. BEGIN FOR v_Count IN 1.500 LOOP v_Numbers(v_Count) := v_Count. Comentaţi diferenţele între variantele propuse. v_Chars t_Chars.500 LOOP .info) t. END LOOP.. END. v_Numbers t_Numbers. 15. Să se creeze un tabel temporar TEMP_TABLE_PNU cu datele persistente la nivel de sesiune. / DECLARE TYPE t_Numbers IS TABLE OF temp_table_pnu. având o coloană de tip numeric şi alta de tip şir de caractere. FOR v_Count IN 1. v_Chars(v_Count)). TYPE t_Chars IS TABLE OF temp_table_pnu. TYPE t_Chars IS TABLE OF temp_table_pnu.num_col%TYPE INDEX BY BINARY_INTEGER. INSERT INTO TABLE (SELECT info FROM dept_pnu WHERE department_id = 90) VALUES (100..13 ALTER TABLE dept_pnu ADD (info dept_info_pnu) NESTED TABLE info STORE AS info_tab. v_Chars t_Chars. TABLE (d.. char_col VARCHAR2(20)) ON COMMIT PRESERVE ROWS. SELECT d. 'MyEmp').* FROM dept_pnu d. Se cer două variante.500 LOOP INSERT INTO temp_table_pnu VALUES (v_Numbers(v_Count). SET DESCRIBE DEPTH ALL LINENUM ON INDENT ON DESC dept_pnu UPDATE dept_pnu SET info=dept_info_pnu() WHERE department_id=90.char_col%TYPE INDEX BY BINARY_INTEGER.char_col%TYPE INDEX BY BINARY_INTEGER.

PUT_LINE('Name: ' || v_FirstName || ' ' || v_LastName). TYPE t_MultiVarray IS VARRAY(10) OF t_Numbers.PUT_LINE('ID-ul noii linii a fost ' || v_ID). DECLARE –acesta este doar codul partial! TYPE t_Numbers IS TABLE OF NUMBER INDEX BY BINARY_INTEGER. obţinându-se rowid-ul acesteia. 'Juan'. Să se declare un tip tablou indexat de numere T_NUMBERS şi un tip tablou indexat de elemente de tip T_NUMBERS. hire_date) VALUES (emp_sequence. Să se insereze o linie nouă în tabelul EMP_PNU. END LOOP.employee_id%TYPE. Declaraţi o variabilă de fiecare din aceste tipuri. DECLARE v_NewRowid ROWID. 'Xavier'. numit T_MULTINUMBERS. TYPE t_MultiNested IS TABLE OF t_Numbers. BEGIN -.'jxav'. last_name INTO v_FirstName. v_LastName. numit T_MULTINESTED.14 v_Numbers(v_Count) := v_Count. SYSDATE) RETURNING rowid INTO v_NewRowid. v_ID employees. END. v_MultiNumbers t_MultiNumbers. 'MK_MAN'. TYPE t_MultiNumbers IS TABLE OF t_Numbers INDEX BY BINARY_INTEGER.. FORALL v_Count IN 1.500 INSERT INTO temp_table_pnu VALUES (v_Numbers(v_Count). Măriţi cu 30% salariul angajatului cu rowid-ul respectiv şi obţineţi numele şi prenumele acestuia. DBMS_OUTPUT. v_LastName employees. salary. DBMS_OUTPUT. DELETE FROM emp_pnu WHERE rowid = v_NewRowid RETURNING employee_id INTO v_ID. job_id. email.Insereaza o linie noua in tabelul emp_pnu si obtine rowid-ul acesteia INSERT INTO emp_pnu (employee_id. 2000. iniţializaţi-o şi apoi afişaţi. BEGIN v_MultiNumbers(1)(1) := 12345. / 17. END. first_name.NEXTVAL. v_Chars(v_Count)).3 WHERE rowid = v_NewRowid RETURNING first_name.PUT_LINE(' rowid-ul noii linii este ' || v_NewRowid). Să se declare un TIP T_MULTIVARRAY de elemente T_NUMBERS şi un tip tablou imbricat de elemente T_NUMBERS. / 16. v_FirstName employees. UPDATE emp_pnu SET salary = salary * 1. Să se afişeze valoarea obţinută. .last_name%TYPE.first_name%TYPE. Ştergeţi apoi linia corespunzătoare acelui rowid şi afişaţi informaţiile corespunzătoare. DBMS_OUTPUT. v_Chars(v_Count) := 'Row number ' || v_Count. last_name.

v_EmpList EmpTab. v_Emp(1). … END. Atribuiţi valori pentru câmpurile last_name şi first_name ale altui element.last_name := 'Lemon'. Inseraţi într-unul din elementele tabloului informaţiile corespunzătoare angajatului având codul 200. --afisare … END. Afişaţi. / 18. v_Emp(1). BEGIN SELECT * INTO v_Emp(200) FROM employees WHERE employee_id = 200. Declaraţi un tip EmpTab de tip tablou indexat de tablouri imbricate de linii din tabelul EMPLOYEES. Definiţi un tip tablou imbricat EmpTab cu elemente de tipul liniilor tabelului EMP_PNU.15 END. Definiţi o variabilă de tip EmpTab şi apoi inseraţi linia corespunzătoare în tabelul EMP_PNU. / 19. Declaraţi o variabilă de acest tip. /* Fiecare element al lui v_Emp este o înregistrare */ v_Emp EmpTab.first_name := 'Larry'. / . DECLARE TYPE EmpTab IS TABLE OF employees%ROWTYPE INDEX BY BINARY_INTEGER. DECLARE –cod partial! TYPE EmpTab IS TABLE OF emp_pnu%ROWTYPE. BEGIN v_EmpList(1) := EmpTab( … ).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful