I.

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII INSTITUTIILOR PUBLICE

1. Institutiile publice. Trasaturi, particularitati, clasificare.

Institutiile publice sunt unitati patrimoniale create si organizate de stat pentru realizarea functiei sale in domeniul adm. publice, in sfera actiunilor social culturale, in aparare, ordine publica si siguranta nationala, invatamant, sanatate, justitie. Particularitatile intitutiilor publice izvorasc din specificul activitatii acestora, din modul de finantare, statutul lor juridic, care izvorasc din legea de infiintare a institutiei si din reglementarile stiintifice de functionare. Institutiile publice se infiinteaza prin legi sau hotarari ale guvernului in care se precizeaza printre altele forma juridica, statutul si subordonarea ierarhica ; obiectul de activitate ; structura organizatorica ; patrimoniul atribuit pentru desfasurarea activitatii si realizarea serviciilor publice respective. In general, institutiile publice nu desfasoara activitati productive, ci activitati de conducere, de indrumare, coordonare si control, in domeniul administratiei de stat si presteaza servicii cu anumite functii sociale in sfera actiunilor social-culturale, justitiei, apararii. Cheltuielile ocazionate de intretinere, functionare si investitii si cele pt realizarea serviciilor de catre institutiile publice, sunt finantate din bugetul de stat sau din bugetele locale sub forma creditelor bugetare. In anumite cazuri, unele institutii publice care realizeaza venituri din diferite taxe, chirii sau servicii prestate, inregistreaza venit la bugetul din care sunt finantate. O alta categorie de institutii publice dispune de o baza proprie de venituri, care ne permite sa-si acopere prin auto-finantare o parte din cheltuielile efectuate beneficiind in acelasi timp si de fonduri de la buget. Particularitatiile activitatiilor institutiilor publice determinate de legaturi stranse cu bugetul de stat prin intermediul cheltuielilor si al veniturilor justifica denumirea acestora de institutii bugetare. Institutiile publice prezinta anumite trasaturi care le deosebesc de agentii economici. Aceste institutii reprezinta unitati patrimoniale ale statului care desfasoara activitatea executiva politica, reprezentand puterea si administratia de stat in societate. O a 2-a particularitate, patrimoniul institutiilor publice este atribuit la infiintare prin legi si hotarari ale guvernului, ca urmare a procesului de delimitare de patrimoniu public si privat al statului sau al unitatilor adm. teritoriale. O alta particularitate, institutiile publice beneficiaza de o personalitate juridica limitata, potrivit actului de infiintare si gradului de subordonare ierarhica. Conducatorii institutiilor publie abilitati sa gestioneze resurse bugetare au calitatea de ordonatori de credite. Institutiile publice care realizeaza venituri din taxe sau de alta natura au obligatia de a revarsa la buget sau beneficiaza de acestea partial, ori integral in conformitate cu dispozitiile legale ca sursa de autofinantare a activitatilor.

Institutiile publice avand ca obiective realizarea completa si de calitate a serviciilor publice specifice fara a urmari realizarea de profit, reprezinta unitati nonprofit. Mijloacele fixe si alte imobilizari necesare functionarii si realizarii serviciilor de catre institutiile publice sunt finantate din creditele bugetare pt cheltuieli de capital. Intistutiile publice intocmesc bugetele de venituri si cheltuieli in concordanta cu obiectivele generale ale societatilor si cu prioritatile stabilite de auoritati publice competente. Clasificarea institutiilor publice Institutiile publice pot fi clasificate in raport de mai multe criterii : 1) dupa importanta activitatii si subordonarea acestora, instituiile publice pot fi : a) institutiile administratiei publice centrale : presedentia Romaniei, Parlamentul, Guvernul, Ministerele si celelalte autoritati centrale de specialitate ale AP, institutii aflate in subordinea lor directa ; b) institutii ale administratiei publice locale : consiliile comunale, orasenesti, judetene, consiliul general al Municipiului Bucuresti ca autoritati deliberative, primarii, presedintii consiliilor judetene, primarul general al Municipiului Bucuresti ca autoritati executive. 2) din punct de vedere al statului juridic : a) institutii publice cu personalitate juridica : institutii ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite au autonomie de decizie, dreptul de a elabora buget de venituri si cheltuieli propriu aprobat de catre Consiliul de administratie ; b) institutii publice fara personalitate juridica : ai caror conducatori nu au calitate de credite, aceste unitati inregistrand un volum de activitate mai restrans ( scoli generale, dispensare ), unitati care sunt integrate din punct de vedere financiarcontabil in activitatea unei institutii ierarhic-superioare. 3) in raport de competentele privind aprobarea, repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare, institutiile publice se grupeaza astfel a) institutii publice superioare, unitati ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite : ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat care primesc mijloace banesti direct de la bugetul administratiei centrale de stat si repartizeaza credite bugetare unitatiilor ierarhic inferioare ; b) institutii subordonate ai caror conducatori au calitatea de ordonatori secundari si tertiari de credite, privind mijloacele banesti pt acoperirea nevoilor proprii de la institutii ierarhic superioare. 4) din punct de vedere al sursei de finanatare exista : a) institutii publice finantate integral de la bugetul adminitratiei centrale de stat (institutii de invatamant superior de stat, directiile generale de finantare ale institutiilor publice judetene) ; b) institutii publice finantate din venituri extrabugetare si alocatiile acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale in functie de subordonarea cu finantare mixta ; c) institutii publice finantate integral din venituri extrabugetare : institutul national pt fizica pamantului ; d) institutii publice finanatate din bugetul asigurarilor sociale de stat (casa nationala de pensii) ; e) institutii publice auto-finantate integral (policlinici cu plata, casa universitarilor).

f) g) Documente justificative si registre de contabilitate h) i) Detinerea cu orice titlu de bunuri si materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in conta constituie contraventii la legea contabilitatii, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii, incat potrivit legii sa fie considerate infractiuni. j) Institutiile publice consemneaza operatiunile economico-financiare in momentul efectuarii lor I n documente justificative, pe baza carora se fac inregistrari in jurnale, fise si alte documente contabile, dupa caz. Documentele care stau la baza inregistrarii in conta pot dobandi calitatea de documente justificative numai in conditiile in care furnizeaza toate informatiile prevazute de normele legale in vigoare. Documentele justificative care stau la baza inreg.in conta angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit,, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inreg in conta. Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale: k) -denumirea documentului; -denumirea si sediul unitatii care intocmeste documentele; -nr documentului si data intocmirii; -mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunilor eco-fin; -continutul operatiunilor eco-fin; -cand e necesar, temeiul legal al efectuarii operatiunilor eco-fin; -datele constitutive si valorice aferente operatiunilor eco-fin; -numele si prenumele, semnatura persoanei care raspunde de efectuarea operatiunilor eco-fin, ale persoanei cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanei in drept sa aprobe operatiunile respective; -alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate; l) Inreg in conta se efectueaza cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor, dupa data de intocmire/intrare in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, in conformitate cu regulile de intocmire pt forma de inregistrare. Inreg in conta se poate face manual sau utilizand sisteme informatice de prelucrare a datelor. Registrele de conta si formularele comune pe economie, care au regim special de inscriere si numerotare, privind activitatea financiara si contabila, pot fi adaptate in functie de specificul si necesitatile institutiilor publice, cu conditia respectarii continutului minimal de informatii si a normelor de intocmire si utilizare a acestora. m) n) o)

p) Forma de inregistrare in contabilitate q) Forma de inreg in conta reprezinta sisteme de registre, formulare si documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica in conta a operatiunilor eco-fin efectuate pe parcursul exercitiului bugetar. La ip-uri, forma de inregistrare in conta a operatiunilor eco-fin este maestru-sah. In cadrul formei de inreg, maestru-sah principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: r) -registru-jurnal; -registru-inventar; -cartea-mare; -balanta de verificare s) La ip-uri se poate folosi forma de inreg maestru-sah si in acest caz conta sintetica se tine pe fise de contabilitate pt operatiuni diverse deschise pt fiecare cont sintetic in cartea mare, iar conta analitica se tine pe fisele mentionate la forma de inregistrare maestru-sah Evidenta analitica a creditelor bugetare, platilor de casa si a cheltuielilor efective se tine cu ajutorul fisei pt operatiunile bugetare. Registrele de contabilitate sunt: -registrul-jurnal; -registrul-inventar; registrul cartea-mare; t) Acestea se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in material ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. u) Registru-jurnal document contabil obligatoriu de inregistare cronologica si sistematica, a modificarilor elementelor de activ/pasiv ale institutiilor. Se intocmeste de fiecare ip intr-un sg exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta ip-ului. Numerotarea filelor se va face crescator, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii. Se intocmeste zilnic/lunar, dupa caz, prin inregistrare cronologica fara stersaturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta miscarea elementelor de activ/pasiv ale unitatilor. In conditiile conducerii conta cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automataa datelor, fiecare operatiune eco-fin se va inregistra prin conta in mod automat, dupa data de intocmire/intrare a documentelor in unitate. In aceasta situatie, registrul jurnal se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. v) w) Registrul-inventar document contabil obligatoriu, in care se inregistreaza toate elementele de activ/pasiv grupate in functie de natura lor, inventariate potrivit legii. Registrul inventar se intocmeste de fiecare ip intr-un sg exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta institutiei. Se intocmeste la infiintarea institutiei, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii institutiei,

cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii. In acest registru se inscriu intr-o forma recapitulativa elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pt a putea justifica continutul fiecarui cost al bilantului. Registrul se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de active/pasive avand la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora. x) y) Registrul- cartea mare registru contabil obligatoriu, in care se inregistreaza lunar si sistematic prin regruparea conturilor existenta si miscarea elementelor de pasiv/activ la un moment dat. Se intocmeste intr-un sg exemplar, separat pt debitul si creditul fiecarui cont sistematic pe masura inregistrarii operatiunilor. Sta la bazsa intocmirii balantei de verificare si poate fi intocmit cu fisa de cont pt operatiuni diverse. Editarea cartii-mari se va efectua numai la cererea organelor de control sauin functie de necesitatile proprii. z) aa) Balanta de verificare document contabil utilizatpt verificarea exactitatii inregistrarii contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sistematica si cea analitica; este si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile financiare. Se intocmeste pe baza datelor din cartea-mare, respectiv din fisele distinct pt fiecare cont sintetic. La ip-uri, balantele de verificare sintetice se intocmeste lunar, iar cele analitice cel mai tarziu la sfarsitul perioadei pt care se intocmesc situatiile financiare. Conturile institutiei cuprinde urmatoarele elemente: simbolul si denumirea contului, in ordinea din planul de conturi; -solduri initiale; -rulaje curente debitoare/creditoare; -totalitatea sumelor debitoare/creditoare; -soldurile finale debitoare/creditoare; bb) Soldurile initiale soldurile finale ale lunii decembrie in anul precedent. cc)

Curs 3

Principiile care stau la bza finantarii bugetare sunt: 1. Finantarea se realizeaza in functie de stadiul de indeplini;re a indicatorilor de plata si pe masura folosirii mijloacelor acordate anterior; 2. Finantarea nu se efectueaza din oficiu, ci pe baza de cerere, beneficiarii unor sume provenind de la buget, urmand sa solicite sumele respective si sa argumenteze utilizarea lor;

3. Finantarea bugetara intervine numai in completarea resurselor proprii in cazul in care acestea exista

Sursele de finantare ale ip-urilor

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale ip-urilor se asigura astfel: 1. integral din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si din bugetele fondurilor speciale, dupa caz; 2. din venituri proprii si subventiiacordate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, dupa caz; 3. integral, din venituri proprii; Institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat si de la celelalte categorii de bugete, varsa integral veniturile realizate la bugetul din care au fost finantate. Institutiile publice pot utiliza pt desfasurarea activitatii lor bunuri materiale si fonduri banesti, primite de la persoane fizice si juridice sub forma de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale. Bunurile materiale primite sub forma de donatii si sponsorizari de catre ip-uri se inregistreaza in conta acestora. Finantarea cheltuielilor unor ip-uri, indiferent de subordonare, se asigura atat din bugetul de stat, cat si din bugetele locale, numai in cazul in care prin legea bugetara anuala sau prin legi speciale se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanteaza prin fiecare buget. Se realizeaza in acest caz o finantare dubla. In situatia in care anumite categorii de institutii realizeaza venituri proprii, acestea se incaseaza, se administreaza si se inscriu in contabilitatea institutiei respective. Veniturile proprii ale ip-urilor provin in principal din chirii, organizarea de manifestari culturale, sportive, din publicatii, studii, proiecte. In cazul in care, la infiintarea in subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor ip-uri sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, in baza documentatiilor fundamentale corespunzatoare, ordonatorii de credite pot acorda imprumuturi fara dobanda din bugetul propriu. Imprumuturile acordate de ordonatorii principali de credite urmeaza a fi rambursate in termen de 6 luni de la data acordarii.

Finantare prin imprumuturi Un principiu important in construirea bugetelor il reprezinta principiul echilibrului a carui esenta limiteaza prevederile de cheltuielile publice la posibilitatea de acoperire cu resurse financiare reflectate in veniturile bugetare. De regula, presiunea asupra majorarii cheltuielilor publice determinata in majoritatea cazurilor de necesitatile colective reale, este atat de puternica, incat din cauza faptului ca resursele financiare bugetare sunt limitate, este necesar sa se apeleze la surse alternative de finantare. Una dintre acestea o reprezinta imprumuturile prin credite bancare sau prin emisiuni de obligatiuni.

In acest context, din punct de vedereal scopului pt care sunt utilizate, crditele bancare se impart in: -credite bancare pt finantarea deficitului bugetului de stat sau a bugetului local; -IIpt refinantarea datoriei publice; -IIpt finantarea necesitatilor pe termen scurt ale bugetului de stat si bugetelor locale; -IIbancare pt finantarea unor activitati economice Imprumuturile angajate de stat sau de autoritatile publice locale fac parte din datoria publica. Rambursarea imprumuturilor se asigura din mai multe surse: -din contul general al trezoreriei statului; -din bugetele locale; -din alte surse prevazute in contractele de imprumut cu care au fost garantate creditele angajatului; -din imprumuturi de statpt refinantarea datoriei publice. In situatia in care la imprumuturile contractate sau garantate de stat, bunurile banesti sunt insuficiente pt acoperirea integrala a platilor cerute, toate responsabilitatile asumate de agentii mandatari inceteaza o data cu preluarea simultana a obligatiilor de catre Min. Fin. Publ. Finantarea prin imprumuturi interne Exemple de imprumuturi interne ce pot fi utilizate in finantarea publica: -impr. la titlurile de stat in moneda natioanala; -impr. de stat de la BNR -impr. de stat de la bancile comerciale; -impr. de stat efectuate la alte institutii de credit si la agentii guvernamentali

Curs 4 Organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice Conta din ip-uri reprezinta procesul de inregistrare a operatiunilor privind dobandirea, obtinerea resurselor financiare ale institutiei, precum si a operatiunilor de utilizare a acestor resurse in vederea realizarii scopului pt caer a fost infiintata inst.respectiva. In perioada actuala, sporeste importanta conta din ip-uri, ca urmare a relevantei informatiilor pe care le furnizeaza, informatii absolut necesare pt procesul de elaborare a politicilor institutiilor, precum si pt sporirea permanenta a eficientei programelor si serviciilor realizate de ip. Informatiile furnizare de conta ip-ului se adreseaza mai multor categorii de utilizatori. Exista astfel utilizatori interni, dar si externi. Din categoria utilizatorilor externi fac parte: persoanele fizice-

cetateni, societati comerciale, regiile autonome, creditorii, bancile, furnizorii, diferite grupuri de interese, toate persoanele si institutiile care au relatii financiare cu o anumita ip. Toti acesti utilizatori au nevoie de informatii in legatura cu ip, intrucat au un anumit interes financiar in activitatea acesteia. Din cauza sistemului de constructie a bugetelor, a modalitatii de urmarire a executiei bugetare si de contabilizare a operatiunilor care se produc in institutii, situatiile financiare elaborate la nivelul institutiei si cele centralizate la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, precum si la nivel national nu ofera intotdeauna informatii suficient de relevante asupra situatiei financiare a institutiei, precum si in legatura cu performantele inregistrate in utilizarea banilor publici. Utilizatorii interni in esenta sunt membri ai echipei manageriale, apartinand institutiei respective, directori economici, contabili sefi, responsabili cu organizarea si evaluarea programelor si activitatilor specifice ip. Toate aceste categorii de personal utilizeaza informatii din domeniul conta financiare si a celei de gestiune, in scopul de a intocmi previziuni, bugete, pt a controla oportunitatea si legalitatea cheltuielilor efectuate si pt a aplica in programele lor diferite tehnici decizionale, cum ar fi analiza cost-beneficiu. Astfel, legea conta si celelalte acte normative care reglementeaza organizarea si functionarea ip specifica rolul contab ip-ului in a asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, la patrimoniul aflat in administrare, precum si pt intocmirea contului general annual de executie a bugetelor locale. Spre deosebire de utilizatorii externi, cei interni au, de regula, acces la o cantitate mult mai mare de informatie contabila. In buna masura, aceste informatii sunt cuprinse atat in rapoartele intocmite de institutia respectiva, cat si prin alte componente ale sistemului de raportare evidentiate in special prin evidentele operative si cele statistice. Exista insa si o categorie de utilizatori care nu sunt implicati in operatiunile curente ale ip-ului, dar care un rol important in aprecierea activitatii acesteia. In aceasta categoe includem consiliul local in cazul primariilor, consiliile de administratie ale diferitelor ip-uri, precum si diferite organisme si agentii regionale si nationale finantatoare. Asemenea,organizatia aloca uneori resurse pt realizarea serviciilor si a programelor derulate prin ip si prin urmare, pot solicita rapoarte de conformitate, de natura financiar-contabila, care sa ilustreze modalitatea de utilizare a fondurilor primite. O alta categorie de utilizatori de informatii o repr publicul, cetatenii, grupurile de un anumit interes si partidele politice. In calitatea lor de contribuabili, de principali furnizori de resurse, prin intermediul taxelor si a impozitelor, cetatenii sunt interesati in a urmari activitatea desfasurata de ip. Potrivit reglementarilor in vigoare, ip cu personalitate juridica au obligatia de a organiza si de a conduce o conta proprie. In esenta, conta ip trebuie sa asigure in primul rand inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea de informatii cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute pt necesitati proprii, cat si in relatiile cu Min. Fin. Publ, trezoreria statului, banci, debitori si creditori, contribuabili. In al 2lea rand, conta ip trebuie sa asigure controlul operatiunilor patrimoniale si al procedeelor de prelucrare utilizate, precum si exactitatea datelor contabile furnizate. In al 3lea rand, conta ip are rolul de a furniza informatiile necesare evaluarii patrimoniului national, necesare executiei bugetului public national si intocmirii balantelor financiare si a

bilantului economiei nationale. Conta publica cuprinde printre altele, in primul rand: -conta veniturilor si cheltuielilor bugetare, care reflecta incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar; -conta trezoreriei statului; -conta generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si excedentul sau deficitul patrimonial; Pt reflectarea acestor componente, planul de conturi utilizat de catre ip-uri curpinde: 1.conturi bugetare pt reflectarea incasarii veniturilor, a platii cheltuielilor si determinarea rezultatelor executiei bugetare(excedent sau deficit bugetar); -conta veniturilor si chelt bugetare se realizeaza cu ajutorul unor conturi speciale deschide pe structura clasificatiei bugetare in vigoare. Aceste conturi asigura inregistrarea venit.incasate si a chelt.platite potrivit bugetului aprobat si furnizarea inform.necesare intocmirii contului de executie bugetara si stabilirii rezultatului executiei bugetare. 2.conturi generale utilizate pt reflectarea activelor si pasivelor institutiei, a chelt si venit.aferente rezultatului exercitiului, indiferent daca ven.au fost incasate, iar chelt platite, respectiv pt determinarea rezultatului patrimonial. Inst. Bugetare au obligatia sa organizeze o conta in partida dubla cu ajutorul conturilor prevazute in planul de conturi jurnal. Planul de conturi utilizat de ip cuprinde urmatoarele clase de conturi: 1. Conturi de capitaluri; 2. Conturi de active fixe; 3. Conturi de stocuri si productie in curs de executie; 4. Conturi de terti; 5. Conturi la trezoreria statului si banci comerciale; 6. Conturi de cheltuieli; 7. Conturi de venituri si finantari; In cadrul claselor exista mai multe grupe de costuri, iar grupele sunt dezvoltate prin conturi sintetice de gradul I, si conturi sintetice de gradul II. Aceasta desfasurare a conturilor sintetice in conturi analitice se realizeaza in functie de specificul activitatii, precum si in functie de necesitatea proprie de informare. Raspunderea pt organizarea si conducerea conta la ip revine ordonatorilor de credite sau altor persoane care au obligatia gestionarii institutiei respective. Ip-urile organizeaza si conduc de regula conta in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul-sef, sau de catre alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Exista insa si posibilitatea de a organiza conta pe baza unui contract de prestari de servicii, incheiat cu persoane fizice si juridice autorizate.

Activele fixe si curente ale institutiilor publice

Activele fixe reprezinta acele active detinute de ip in scopul utilizarii lor pe termen lung. Activele fixe include urmatoarele categorii: -active fixe corporale; -active fixe necorporale; -active financiare; Activele fixe necorporale - reprezinta active fara substanta fizica si care pot fi utilizate pe o perioada mai mare de un an. Contabilitatea sintetica a activelor fixe necorporale se tine pe categorii, iar contabilitatea analitica pe feluri de active fixe necorporale. In categoria activelor fixe necorporale se include cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, marci, inregistrari ale reprezentatiilor teatrale, programe radio sau tv, lucrari muzicale precum si alte active fixe necorporale. Cheltuielile de dezvoltare reprezinta active generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte in scopul realizarii de produse sau servicii noi si de asemenea imbunatatite. Exemple de activitati de dezvoltare: -proiectarea si testarea productiei; -proiectarea si constructia unei uzine pilot; -concesiuni, brevete, licente, marci se inregistreaza in conturile de active fixe necorporale la costul de productie/achizitie, dupa caz; Active fixe corporale acestea reprezinta obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: -au valoare de intrare mai mare decat limita stabilita de Guvern; -au o durata normala de utilizare mai mare de un an; Conta sintetica a activelor fixe corporale se tine pe categorii, iar conta analitica pe fiecare obiect de evidenta. Dpdv al continutului, activele fixe corporale cuprind: -terenuri si amenajari de terenuri; -constructii; -instalatii tehnice; -mijloace de transport; -mmobilier, aparatura birotica; -echipamente de protectie; Activele financiare se refera la acele active care reprezinta depozite, un instrument de capitaluri proprii ai unei alte unitati, precum si cu un drept contractual. Activele financiare include titluri de participare. Acestea reprezinta drepturile sub forma de actiuni detinute de stat sau unitatile administrativ-teritoriale potrivit legii, in capitalul unor societati comerciale sau organisme internationale a caror detinere peo perioada indelungata aduce venituri sub forma de dividende. O a doua componenta: alte titluri imobilizate care sunt reprezentate de obligatiunile detinute de stat si carepe o perioada indelundata aduce venituri sub forma de dobanzi.

A treia componenta: creantele imobilizate, respectiv drepturile ip-urilor pt imprumuturi acordate tertilor pe baza unui contractde imprumut pt care se percep dobanzi. In categoria altor creante imobilizate se include garantiile, depozitele de ip la terti. Activele curente sau circulante Un activ este recunoscut ca actic curent sau circulant atunci cand: -este achizitionat sau produs pt consum propriu sau in scopul comnercialaizarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului; -sa fie reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare(perioada de timp dintre achizitionarea materialelor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie). Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile pe termen scurt care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. In principal, activele circulante cuprind: stocuri, creante, investitii pe termen scurt, casa, conturi la banci In legatura cu evaluarea elementelor care intra si care ies din gestiunea unei ip exista metode specifice.

Casa, conturi la trezoreria statului si banci Conta trez asigura evidenta existentei si miscarii titularilor de plasament, a altor valori de trezorerie, a disponibilitatilor existente in conturi la trezoreria statului, BNR, bancile comerciale si in casierie. In scopul intaririi rolului finantelor publice si al asigurarii unei discipline bugetare ferme, ip-urile, indiferent de sistemul de de finantare si de subordonare efectueaza operatiunile de incasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului in raza carora isi au sediul si unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibilitati in conditii de siguranta. Este interzis ip-urilor sa efectueze operatiuni mentionate anterior prin banci comerciale, cu exceptia situatiilor prevazute de lege. In vederea efectuarii cheltuielilor prevazute in buget, ip-urile au obligatia sa prezinte trezoreriei statului la care au conturile deschise de venituri si cheltuieli aprobatte in conditiile legii. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si prin bugetele locale pot fi utilizate de ip-uri finantate de la buget la cererea ordonatorilor de credite, numai dupa deschiderea si repartizarea creditelor bugetare. Creditele bugetare aprobate in bugetul ip-ului, finantate integral sau partial din venituri proprii, pot fi folosite in limta disponibilitatilor existente in cont. Conta ip-urilor asigura inregistrarea platilor de casa si a a cheltuielilor efective. In planul general de conturi exista grupa casa, conturi la trezoreria statului si banci. In aceasta grupa se include urmatoarele: -conturi la trezoreria statului si banci; -disponibil al bugetelor; -casa si alte valori;

-acreditivele; -dissponibil din fonduri cu destinatie speciala; -disponibil al ip-urilor finantate din venituri proprii si viramente speciale; In categoria disponibilitati ale ip-ului la trezoreria statului si banci se cuprind disponibilul din imprumuturi, din disponibilitatile contului general al trezoreriei statului, de incasat sub forma CEC, disponibilul in lei si in valuta al ip-ului, pastrat la bancile comerciale, disponibilitatile in lei si in valuta prevenind din imprumuturile interne si externe contractate si garantate de stat, de asemenea dobanzi de platit, dobanzi de incasat si imprumuturi pe termen scurt primite. Dobanzile de platit si cele de incasat pe parcursul exercitiului financiar se inregistreaza dupa caz la cheltuielile financiare sau venituri financiare. Operatiunea de vanzare-cumparare care genereaza incasari si plati in valuta se inregistreaza in conta la cursul utilizat de banca comerciala la care se efecuteaza schimbul valutar. La finele perioadei, diferenta de curs valutar rezultat din evaluarea disponibilitatilor in valuta si a altor valori de trezorerie, cum sunt acreditivele, depozitele pe termen scurt in valuta la cursul comunicat de BNR valabil pt aceasta data se inregisteaza in conturile de venituri si cheltuieli din diferentele de curs valutar dupa caz. Conturile curente la bancile comerciale se dezvolta in analitic pe fiecare banca. Conta disponibilitatilor aflate in casieria ip-ului precum si a miscarii acestora ca urmare a operatiunilor de incasare si plata efecute in numerar, se tine distinct in lei si in valuta. Inregistrarea in conta a operatiunilor in lei si valuta se realizeaza cu respectarea reglementarilor emise de BNR si Ministerul finantelor publice, precum si a altor reglementari in domeniu. La finele perioadei, disponibilul in valuta si alte valori de trezorerie(acreditive si depozite pe termen scurt in valuta) se evalueaza la cursul de schimb existent in momentul respectiv, iar diferenta de curs rezultata se inscrie in conta ca venituri sau cheltuieli din diferenta de curs valutar. Ip-urile isi pot procura din contul de finantare sau din conturile de disponibil, dupa caz, deschise la trezoreria statului sumele necesare pt efectuarea de plati in numerar, reprezentand drepturi de personal, precum si alte cheltuieli care nu se justifica a fi efectuate prin viramente. Ip-urile au obligatia sa isi organizeze activitatea de casierie astfel incat incasarile si platile in numerar sa fie efecutate in conditii de siguranta, cu respectarea dispozitiilor legale si in limita plafonului de casa instituit de catre trezoreria statului pt fiecare ip. Incasarile efectuate de catre ip-uri prin casieria proprie se depun in conturile bugetare la trezoreria statului. Acreditivele si viramentele In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizori, se poate solicita ip-ului deshiderea de acreditive la banci, in lei sau in valuta, in favoarea acestora. Sumele in numerar puse la dispozitia personalului sau a tertilor in vederea efectuarii unor plati in numele institutiei se inregistreaza in conta intr-un cont distinct. In contul de viramente interne se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti intre conturile de la trezoreria statului si bancile comerciale, precum si intre conturile de la trezorerie sau banci, dupa caz, si in casieria institutiei.

Contabilitatrea tertilor Conta tertilor asigura evidenta datoriilor si a creantelor institutiei in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetele asigurarilor sociale de stat, comunitate europeana cu debitorii si creditorii diversi. In conta furnizorilor se inregistreaza operatiunile privind achizitionarea de bunuri, lucrarile executate si serviciile prestate. Avansurile acordate furnizorilor se inregistreaza in conta intr-un cont distinct. Operatiunile privind achizitiile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate, precum si achizitiile de active fixe pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in conturile corespunzatoare de efecte de platit. Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata. Bunurile cumparate, lucrarile executate si serviciile prestate pt care nu s-au primit facturi se evidentiaza distinct. Datoriile in valuta se inregistreaza in conta atat in lei, la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, curs comunicat de BNR, cat si in valuta. Conta furnizarilor se tine pe fiecare persoana fizica sauu juridica. In conta analitica, furnizorii se grupeaza in furnizori interni si furnizori externi. In conta clientilor se inregistreaza operatiunile privind livrarile de marfuri, lucrarile executate si serviciile prestate. Aceste operatiuni efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in conturile corespunzatoare de efecte de primit. In mod corespunzator creantele in valuta se inregistreaza atat in lei la cursul existent la data efectuarii schimbului, cat si in valuta. Conta decontarilor cu personalul- aceasta evidentiaza drepturile salariale, sporurile, premiile, indemnizatiile pt concediile de odihna, precum si cele pt incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau natura, datorate de ip personalulului pt activitatea prestata. Tot in cadrul acestor categorii de relatii se incadreaza si conta decontarilor cu pensionarii, cu somerii, retinerile din salariile personalului, precum si sumele datorate si neachitate personalului. In cadrul decontarii cu bugetul statului, cu bugetul local, si alte bugete, se cuprind taxa pe valoare adaugata, impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, precum si alte impozite si taxe. Conta decontarilor cu debitorii si creditorii diversi Sumele datorate ip-urilor de catre terte persoane fizice, altele decat personalul propriu si clientii, se inregistreaza sub forma debitorilor diversi. Sumele datorate de ip-uri unor terte persoane fizice sau juridice, altele decat personalul propriu si furnizorii, se inregistreaza ca si creditori diversi. Evidenta creantelor bugetare, ale bugetului de stat si a celorlalte categorii de bugete se realizeaza pe baza declaratiilor fiscale sau a deciziilor emise de organul fiscal. Evidenta analitica se tine pe tipuri de impozite si de platitori, pe structura clasificatiei bugetare. Contabilitatea datoriilor Datoriile se clasifica in datorii pe termen scurt(datorii curente) si datorii pe termen lung(datorii necurente).

Datoriile curente sunt exigibile(platibile) in termen de 12 luni de la data bilantului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca fiind datorii pe termen lung. Imprumuturile si datoriile pe termen lung reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an, conform acordului de imprumut. Conta datoriilor si imprumuturilor se tine pe mai multe categorii: -imprumuturi din emisiunea de obligatiuni; -imprumuturi interne si externe, contractate de autoritatile Ap locale; -imprumuturi interne si externe garantate de autoritatile ap locale; -imprum.interne si externe contractate de stat; -imprum interne si externe garantate de stat; -dobanzile aferente imprumuturilor si datoriilor; -prime privind rambursarea obligatiunilor; Datoria publica reprezinta datoria publica guvernamentala la care se adauga datoria publica locala. Datoria publica guvernamentala cuprinde totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de guvern, prin intermediul Ministerului Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare. Datoria publica guverna interna reprezinta partea din datoria publica guvernamentala si care constituie totalitatea obligatiiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice, rezidente in Romania, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului pt finantarea temporara a deficitelor bugetare. Corespunzator, datoria guvern.externa reprezinta partea din datoria guvern care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, preovenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania. Guvernul este autorizat sa contracteze in mod direct imprumuturi de la institutii financiare internationale sau de la alti creditori, numai prin Ministerul Finantelor Publice. De asemenea, Guvernul este autorizat sa garanteze imprumuturi interne si externe contractate in scopuri prevazute de lege. Garantiile de stat pot fi acodate numai pt imprumuturi a caror rambursare se va efectua exclusiv din surse proprii, respectiv din bugetele locale, in cazul autoritatilor AP locale. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ in principal titluri de stat emise pe piata interna/externa, imprumuturi de stat de la banci, de la alte institutiide credit, persoane juridice romanesti/straine, imprumuturi de stat de la guverne si organizatii guvernamentale straine, de la institutii financiare internationale sau de la alte organizatii internationale, imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, garnatiile de stat. Datoria publica locala- totalitatea obligatiilor financiare externe si interne ale autoritatilor AP locale la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate din acestea de pe piata financiara. Datoria publica locala poate fi datorie interna/externa. Principalele tipuri de instrumente ale datoriei publice locale sunt: -titlurile de valoare;

-imprumuturi de la societati bancare sau de la institutii de credit; Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre autoritatile AP locale sau prin intermediul unor agentii sau institutii specializate. Consiliile locale pot aproba contractarea de imprumuturi interne/externe pe termen scurt, mediu si lung sau garantarea acestora pt realizarea de investitii publice de interes local, precum si pt refinantarea datoriei publice locale.

Contabilitatea operatiunilor de trezorerie Conta.operat.de trezorerie asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament si a disponibilitatilor existente in conturi la trezoreria statului,la banca nationala romana,la bancile comerciale si caseria institutiilor. In acest scop sunt utilizate conturi din clasa V (la trezoreria statului si bancile comerciale). Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiei publice prevad ca in scopul intaririi rolului finantelor publice si asigurarilor unei discipline financiare ferme,institutiile publice,indifferent de sistemul de finantare si coordonare,inclusiv activitatile de pe langa unele institutii finantate integral din veniturile profit,efectueaza operatiuni de incasari si plati prin unitati teritoriale ale trezoreriei statului in raza caruia isi au sediul. Pt efectuarea cheltuielilor prevazute in buget ,institutiile publice au obligatia de a prezenta trezoreriei statului la care au deschise conturi de venituri si cheltuieli bugetul de cheltuieli abrogat in conditii legale. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat bugetul asigurarilor sociale de stat,bugetele fondurilor speciale,bugetele locale pot fi folosite de institutiile publice financiare de la bugetul de stat la cererea ordonatorilor de credite numai dupa decshiderea si repartizarea creditelor bugetare. Contabilitatea institutiilor publice asigura inregistrarea platilor prin casa si a cheltuielior efective pe sub divizarea clasificatiei bugetare potrivit bugetului aprobat. Date fiind rigorile bugetare si diversitatea la institutia publica clasa V cuprinde urmatoare grupe de fonduri: 50 investitii pe termen scurt cu 2 formea 505 obligatiuni emise si rascumparate 51 conturi la trezoreria statului si la banci 54 acreditive 55 disponibil din fonduri 56 disponibil al intitutiilor publice si activitatile finantate integral/partial din venituri proprii 57 -----//-----//---------//-------//-----------//---------//--------//--------//----//---din veniturile fondurilor speciale 58 viramente interne 59 ajustari pt pierderea de valoare a conturilor de trezorerie Toate conturile intitulate disponibil.. au functia de active dedicanduse cu sume intrate in contabilitatea de disponibil prin imprumuturi sau fonduri cu destinatie speciala din alocarea bugetului sau prin valorificarea bunurilor intrate in proprietatea statului sau din venituri proprii ale institutiei dupa caz. Conturile se crediteaza cu sume virate pt rambursari,imprumuturi sau pt onorarea obligatiilor fata de creditor. Soldul debitor al acestor conturi evidentiaza disponibilizarea existenta in contabilitate.

Contabilitatea conturilor de cheltuieli In conformitate cu principiul cont.de angaj. cheltuielile reprezinta costul bunurilor si serviciilor utilizate pentru realizarea serviciilor publice sau venituri,subventii,transferuri,asistenta sociala acordata aferenete unei perioade de timp. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli dupa natura si destinatia lor,criteriul dupa care sunt ordonate in conturi din clasa V. 64 cheltuieli cu personalul 641 salarii personal 645 asigurari sociale 65 alte cheltuieli operationale 654 pierderi de creante si debitori 66 cheltuielile financiare 67 alte cheltuieli financiare de la buget 670 subventii 68 cheltuieli cu amortizari 69 cheltuielile extraordinare 690 cheltuieli,pierderi,calamitati Conturile de cheltuieli sunt conturi de activ,in debitul lor se inregistreaza cheltuieli effectuate dupa natura si destinatia lor;in credit la sfarsitul perioadei repartizarea/transferul cheltuielilor asupra contului,rezultatul patrimonial,cont 121. Soldul debitor al contului,inaintea operatiunilor de inchidere,reprezinta totalitatea cheltuielilor nominalizate prin denumirea contului. La sfarsitul perioadei,dupa efectuarea operatiilor de inchidere,conturile de cheltuieli nu prezinta sold. La institutiile publice contul de cheltuieli se dezvolta pe conturi analitice pe structura clasificarii bugetare a.i. structura contului contabil va fi: 1.simbolul corpului din planul de conturi 2.capitalul 3.sursa de finantare a cheltuielilor -bugetul de stat -bugetele locale -bugetele asigurarilor sociale de stat -bugetul asigurarilor de somaj -bugetele fondurilor extreme nerambursabile -bugetele institutiilor publice si activitatile financiare integral/partial 4.subcapitolul 5.titlul 6.articolul 7.alineatul 8.subalineatul

Conturile de venituri si finantari

Prin venituri ale i.p. se intelege totalitatea sumelor incasate sub forma de impozite,taxe,contributii si alte sume de incasari potrivit legii precum si preturile bunurilor vandute si serviciilor prestate dupa caz aferente unei perioade de timp. Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice pe baza documentelor ce atesta crearea dreptului de creanta (declaratia fiscala). Dreptul de creanta,avize,facturi fiscale si alte documente legale sau in momentul incasarii efective a acestora. Veniturile se inregistreaza in contabilitate in momentul predarii bunurilor catre comparator. Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri dupa natura si sursa lor cu ajutorul conturilor din clasa VII. In functie de criteriul enuntat conturile de venituri sunt clasificate pe urmatoarele grupe: 70 venituri din activitati economice 701 venituri din vanzarea produselor finite 704 venituri din prestari servicii 706 venituri din chirii 71 alte venituri operationale 714 venituri din creante reactivi si debitori diversi 72 venituri din producerea de active fixe 721 necorporale 722 corporale 73 venituri fiscale 74 venituri din contributii de asigurari 75 venituri nefiscale 750 venituri din vanzarea de proprietati 76 venituri financiare 77 finantari,subventii,transferuri,alocatii bugetare 770 finantari de la buget Conturile de venituri au functie de pasiv,se crediteaza cu venituri realizate si se dibiteaza la sfarsitul perioadei pentru inchidere prin transferul veniturilor in contul patrimonial. Soldul creditor al contului de venituri,inaintea inchiderii,reprezinta totalitatea veniturilor desemnate prin denuminea conturilor. Dupa inchideremla sfarsitul lunii,conturile de venituri nu prezinta sold. Ca si in cazul contabilitatii chelttuielilor la i.p.contul de venit se dezvolta pe conturi analitice pe structura clasificarii bugetare a.i. structura contului de venituri cuprinde aceleasi elemente obigatorii prevazute la contul de cheltuieli cu precizarea simbolurilor conturilor,a bugetului caruia ii apartine fiecare venit precum si a capitalului,subcapitalului si .corespunzator. Situatiile financiare anuale intocmite de institutiile publice

La finele exercitiului financiar, ip-urile intocmesc un set distinct de documente de sinteza, documente intitulate situatii financiare. Pt ip-uri, documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniale aflat in administrarea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli il reprezinta situatia financiara. Aceasta se intocmeste conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice, aprobate prin ordin

de ministrul de resort. Situatiile financiare se intocmesc in moneda nationala, respectiv in lei. Pt necesitatile proprii de informare, precum si la solicitarea unor organisme internationale se pot intocmi situatii financiare si intr-o alta moneda. Intocmirea situatiei financiare anuale trebuie sa fie precedata obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv, precum si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune. Situatiile financiare trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, a datoriilor, a pozitiei financiare, precum si a performantei financiare si a rezultatului patrimonial. Situatia financiara se semneaza de conducatorul institutiei si de cel al compartimentului financiar contabil sau de alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Institutiile publice au obligatia sa prezinte la unitatile de trezorerie a statului la care au deschise conturile, situatia fluxurilor la unitatile de trezorerie pt obtinerea vizei privind exactitatea platilor de casa, a soldurilor conturilor de disponibilitati dupa caz pt asigurarea concordantei datelor din contabilitatea ip-ului cu cele din conta.unitatilor de trezorerie a statului. Situatia fluxurilor de trezorerie care nu corescpund cu datele din evidenta trezoreriei statului se vor restitui ip-urilor respective pt a opera corecturile necesare. Este interzis ip-urilor sa centralizeze situatia financiara a institutiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. Ip-urile ale caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite secundari sau tertiari depun un exemplar din situatia financiara anuala si trimestriala la organele ierarhic superioare, la termenele stabilite de acestea. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale AP centrale, alte ip-uri si unitatile administrativ teritoriale ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite depun un exemplar din situatia financiara la Ministerul finantelor publice sau la directiile generale ale finantelor publice judetene, deci depun un exemplar din situatia financiara anuala sau trimestriala, potrivit normelor si la termenele stabilite. Unitatile fara personalitate juridica subordonate ip-urilor organizeaza si conduc contabilitatea operatiunilor economico-financiare pana la nivel de balanta de verificare fara a intocmi situatia financiara. Activitatea desfasurata in strainatate de unitatile fara personalitate juridica, insa subordonate ip-urilor din Romania, se include in situatia financiara a persoanei juridice romane si se raporteaza, evident, pe teritoriul Romaniei. Informatiile cuprinse in situatiile financiare trimestriale si anuale se adreseaza unui cerc larg de utilizatori si trebuie sa corespunda anumitor exigente. Astfel, din categoria utilizatorilor acestor informatii fac parte autoritatile ip-urilor, organismele de conducere alese sau numite, investitorii actuali si potentiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clientii, Guvernul si institutiile sale si publicul larg. Ip-urile au obligatia sa prezinte la unitatile de trezorerie si conta publica la care au deschise conturi, bilantul contabil si contul de executie bugetara in scopul obtinerii vizei pt exactitatea datelor. Acele bilanturi contabile care nu corespund cu datele din evidenta trezoreriilor statului se vor restitui ip-urilor respective pt a efectua modificarile si corecturile necesare. Responsabilitatea principala de a intocmi si de a prezenta situatia financiara a ip-ului revine conducerii acesteia. Managerii sunt interesati si de informatiile cuprinse in situatia financiara, chiar daca au acces la informatii financiare si de gestiune suplimentare care ajuta la realizarea proceselor de planificare, adoptare a deciziilor si de exercitare a controlului. Obiectivul esential al situatiei financiare este acela de a furniza informatii despre pozitia financiara, despre performantele si modificarile pozitiei financiare a institutului care evident sunt utile unei sfere largi de utilizatori in adoptarea deciziilor economice, situatiile financiare elaborate in acest scop satisfacand necesitatile comune majoritatii utilizatorilor.

Cu toate acestea, situatia financiara nu ofera toate informatiile necesare utilizate in scopul adoptarii deciziilor. Situatia financiara prezinta de asemenea, rezultatele administrative ale institutiei, inclusiv modul de gestionare a resurselor incredintate. Una dintre cerintele esentiale pe care trebuie sa o indeplineasca situatia financiara o reprezinta caracterul calitativ. El reprezinta atribute care determina utilitatea informatiei oferite de situatia financiara. Caractere calitative esentiale: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea. O cerinta importanta a informatiilor furnizate de situatia financiara o constituie posibilitatea ca ele sa fie usor intelese de utilizatori. In acest scop se presupune ca utilizatorii dispun de cunostintele necesare pt desfasurarea activitatii respective. Pt a fi utile, informatiile trebuie sa fie relevante fata de necesitatile de adoptare a deciziilor de catre utilizatori. Informatiile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile utilizatorilor, ajutandu-I pe acestia sa evalueze evenimentele trecute, prezente si viitoare. Pt a fi utile totodatainformatiile trebuie sa fie credibile, astfel informatia are aceasta calitate de a fi credibila atunci cand nu contine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce informatia si-a propus sa reprezinte. Utilizatorii trebuie sa poata compara in timp situatia financiara a oricarei institutii, in scopul de a identifica tendintele in ceea ce priveste pozitia financiara si performantele sale. O indicatie importanta a caracteristicii calitatii informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii sa fie informati despre politicile contabile utilizate in elaborarea situatiei financiare, precum si in legatura cu orice schimbare a acestor politici. Situatia financiara reprezinta un complex de sinteze specfic contabile de situatii, de anexe, de calcule comparative care sunt supuse auditarii si facute public. Pt ip-uri, documentele oficiale denumite situatii financiare sunt reglementate prin standardele internationale de conta pt sectorul public. Aceste standarde includ printre altele prezentarea situatiei financiare, situatiei fluxurilor de trezorerie, situatiei financiare consolidate si contabilitatea entitatilor controlate. Potrivit reglementarilor europene, situatia financiara a unei entitati publice trebuie sa cuprinda bilantul, contul de rezultatat economic, situatia activelor nete, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile, precum si note la situatia financiara. In conformitate cu reglementarile din Romania, situatia financiara trimestriala si anuala elaborata de ip cuprinde: -bilantul; -contul de rezultat patrimonial; -situatia fluxurilor de trezorerie; -situatia modificarilor in structura activelor respectiva capitalurilor; -anexele la situatia financiara care la randul ei include politici contabile si note explicative; -contul de executie bugetara

CONTABILITATE CURS 9 (11.05.2010) BILANTUL

Bilantul = document contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de active,datorii si capital propriu ale i.p. la sfarsitul perioadei de raportare precum si in alte situatii prevazute de lege.(ex.situatii:divizarea/comasarea unei i.p.) Pentru fiecare element de bilant trebuie prevazuta valoarea aferenta elementului respectiv pentru exercitiul financiar precedent. Daca valorile prezentate anterior nu sunt comparabile,absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative.(ex:de la un exercitiu la altul se schimba exercitiul unei taxe) Un element de bilant pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat,cu exceptia cazului in care exista un element component pentru exercitiul financiar precedent. In bilant,elementele de natura activelor sunt prezentate in functie de gradul crescator al lichiditatii iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate in functie de gradul crescator al exigibilitatii. Un activ reprezinta resursa controlata de i.p. ca rezultat al unor evenimente trecute de la care se asteapta sa genereze beneficiile economice viitoare pentru institutie si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil. O datorie reprezinta o obligatie actuala a i.p. ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficiile economice. Activele si datoriile curente se prezinta in bilant,distinct de cele necurente. *curente pana la 1 an *necurente peste 1an Capitalul propriu reprezinta interesul residual al statului sau unitatilor administrative teritoriale in calitate de proprietar al activelor unei i.p. dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalele proprii se numesc si active nete sau patrimoniu net si se determina ca diferenta intre active si datorii.

STRUCTURA BILANTULUI A. ACTIVE (1) NECURENTE -fixe necorporale -instalatii tehnice,mijloace de transport,aniamle,plantatii,mobilier,aparatura birotica -terenuri,cladiri -alte active nefinanciare -active financiare -creante (peste 1an) (2) CURENTE -stocuri -creante (pana 1an) -investitii pe termen scurt

-soldul -cheltuieli in avans B. DATORII (1) NECURENTE -datorii (peste un an) -imprumuturi pe termen lung -provizioane (2) CURENTE -datorii (pana 1an) -imprumuturi pe termen scurt -imprumuturi pe termen lung ce trebuiesc platite in exercitiul current -venituri in avans -provizioane C. CAPITALURI PROPRII/NETE = Ta-Td (total activ-total datorii) (1) REZULTATUL PATRIMONIAL (2) REZULTATUL REPORTAT CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL (CRP) CRP prezinta situatia veniturilor,finantarilor si cheltuielilor din cursul unui exercitiu current. Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor,indifferent daca au fost incasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe felul de cheltuieli,dupa natura sau destinatia lor,indiferent daca au fost sau nu platite. Pentru fiecare element din CRP trebuie prezentata valoarea aferenta elementului correspondent pentru exercitiul financiar precedent. Daca valorileprevazute anterior nu sunt comparabile,absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative. Un element in CRP pentru ca nu exista nu trebuie prezentat,cu exceptia cazului in care exista un element correspondent pentru exercitiul financiar precedent. REZULTATUL PATRIMONIAL este un rezultat economic care exprima performanta financiara a i.p.,respectiv excedentul sau deficitul patrimonial. Rezultatul acesta se determina pe fiecare sursa de finantare in parte,precum si pe total ca diferenta intre venituri realizate si cheltuieli effectuate in exercitiul financiar curent. STRUCTURA CRP 1.Venituri operationale -venituri din impozite si taxe,contributii la asigurari si alte venituri -venituri din active economice -finantari,subventii,transferuri,alocatii bugetare -alte venituri operationale 2.Cheltuieli operationale

-cheltuieli cu salariile si atributiile aferente -subventii,transferuri -cheltuieli privind stocurile,lucrarile si serviciile prestate de terti -cheltuieli de capital,amortizari si provizioane -alte cheltuieli perationale Excedent/dificit din activitatea operationala 3.Venituri financiare 4.Cheltuieli financiare Excedent/dificit din activitatea financiara 5.Venituri extraordinare 6.Cheltuieli extraordinare Excedent/dificit din activitatea extraordinara Rezultatul patrimonial rezulta din excedentul/dificitul din activitatea operationala +/excedentul/dificitul din activitatea financiara +/- excedentul/dificitul din activitatea extraordinara. POLITICILE CONTABILE Aplicarea prezentelor reglementari contabile presupun stabilirea unui set de proceduri de conducerea i.p. pentru toate operatiunile derulate,pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baza ale contabilitatii de angajament. Politicile contabile trebuie elaborate a.i. sa se asigure furnizarea prin situatiile financiare a unor informatii care trebuie sa fie : a)relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor economice b)credibile,adica sa reprezinte fidel rezultatul patrimonial si pozitia financiara a i.p.,sunt neutre,prudente,complete sub toate aspectele semnificative Modificarile politicilor contabile sunt premise doar daca sunt cerute de lege sau au ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile i.p. Acest lucru trebuie mentionat in notele explicative.