Simbolismul Simbolismul este un curent literar aparut in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, ca reactie impotriva romantismului si parnasianismului.

Precursor al simbolismului in Franta este considerat Charles Baudelaire, prin volumele de versuri "Les Corespondences" ("Corespondente") si "Les fleurs du mal" ("Florile raului"). Precursor al simbolismului romanesc a fost Mihai Eminescu, prin poeziile "Dintre sute de catarge" si "Melancolie".

Numele curentului a fost dat de Jean Moreas in articolul-manifest intitulat "Le symbolisme" (1886). Simbolismul are meritul de a reface sensibilitatea poeziei, apeland la simbol, aluzie, sugestie. Poetul francez Mallarme (1842-1898) a definit rostul si rolul poeziei simboliste: "A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din bucuria poemului care e facuta sa ghiceasca putin cate putin; a sugera, iata visul". in Romania, simbolismul a aparut sub auspiciile revistei "Literatorul" a lui Alexandru Macedonski, care s-a evidentiat mai ales ca teoretician al acestui curent si mai putin ca poet simbolist. Reprezentantii romani ai simbolismului au fost: Ion Minulescu, George Bacovia, Stefan Petica, Dimitrie Anghel, Traian Dcmetrescu, Elena Farago etc. Exegetii au distins doua etape de manifestare a simbolismului romanesc:

- 1880-1914 - o prima perioada de inceputuri si incercari; - 1914-1920 - faza efervescentei creatoare, a poeziei simboliste reprezentative; Trasaturile simbolismului:

tema generala a poeziilor simboliste o constituie conditia nefericita a poetului intr-o societate superficiala, meschina, incapabila sa perceapa, sa inteleaga si sa aprecieze nivelul artei adevarate; alte teme si motive simboliste: orasul de provincie sufocant, tema naturii, tema anotimpurilor dezintegratoare de materie, iubirea, moartea, motivul apei ca substanta eroziva, motivul instrumentelor muzicale, solitudinea etc. raportul dintre simbol (semn, cuvant) si eul poetic nu este exprimat, ci sugerat, deci sugestia este o modalitate obligatorie simbolismului; poezia simbolista exprima numai atitudini poetice sau stari sufletesti specifice acestui curent literar: spleen-ul, angoasa, oboseala psihica, disperarea, apasarea sufleteasca, nevroza, toate fiind insa sugerate, fara a fi numite: "a numi obiectul este a suprima trei sferturi din farmecul poemului; a sugera, iata visul!" (Stephane Mallarme); corespondenta dintre cuvinte si elemente din natura este principala modalitate de realizare literara a poeziilor; de exemplu: cuvantul plumb are drept corespondent in natura un metal greu, de culoare cenusje, maleabil si cu o sonoritate surda (patru consoane si doar o vocaia), care simbolizeaza starile sufletesti sugerate de trasaturile acestui metal: greutate sufleteasca, angoasa, instabilitate psihica, monotonie, claustrare intr-un spatiu fara solutii de evadare; muzicalitatea versurilor: fie prin prezenta instrumentelor muzicale sau a ariilor ca simbol ("Muzica inainte de toate" - P.Verlaine), fie prin muzicalitatea interioara a versurilor ( "Arta versurilor e arta muzicii" Al. Macedonski); versul liber, ca noutate prozodica, rima fiind considerata o simpia conventie, accentul punandu-se pe forma si ritmul versului; cromatica este, de asemenea, fie exprimata direct prin culori cu putere de simbol, fie sugerata prin corespondente (ex. simbolul plumb = cenusiu), toate simbolizand stari si atitudini poetice;

olfactivul sugereaza in poezia simbolista stari ale eului poetic, fiind in general sugerate mirosurile puternice prin simboluri foarte sugestive (cadavre, mort).

Este, asadar, un lucru cert faptul ca poezia simbolista apeleaza la toate simturile omului, pentru o receptare totala si profunda a starilor poetice exprimate. Lacustr Publicat n volumul Plumb,aprut n 1916, poezia Lacustr aparine esteticii simboliste i este semnificativ pentru universul bacovian. DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR Titlul poeziei este simbolic. Cu sens denotativ, lacustrareprezint o locuin primitiv, din paleolitic, temporar i nesigur, construit pe ap i susinut de patru piloni. Podul care pstra legtura cu lumea terestr era noaptea tras de la mal pentru a-i proteja pe locatarii casei de pericolul lumii exterioare. Cu sens conotativ, titlul sugereaz faptul c eul poetic este supus n permanen pericolului agresiunii din partea lumii exterioare, de care se izoleaz, devenind n felul acesta un nsingurat, un prizonier al propriei lumi. Tema poeziei reprezint un nucleu al ntregii opere bacoviene: dezagregarea cosmic i regresiunea n haosul primordial amorf, descompunerea spiritual sub efectul ploii, alienarea fiinei sub presiunea materiei copleitoare, descompunerea lent a sinelui i a materiei. La nivel formal, poezia este alctuit din patru catrene, dispuse n mod simetric. Construcia ei este circular. Lumea imaginat ca un cerc nchis este redat prin repetiia versurilor: De-attea nopi aud plound, Sunt singur, i m duce un gnd/ Spre locuinele lacustre". Simetria strofei iniiale i a celei finale confer monotonia. Imaginarul poetic se organizeaz n jurul a dou simboluri: ploaia - reprezint dezagregarea eului, tristee, monotonie, descompunerea materiei i lacustra simbol al limitrii orizontului uman. Strofa nti exprim, n mod simbolic, dezagregarea materiei, sub aciunea unei ploi permanente, plasat n atemporalitate: De-attea nopi aud plound.Percepia unei alunecri n acvatic se face gradat, de la o reacie personal, n regim intim, la nregistrarea unei reacii cosmice: Aud materia plngnd. Cderea ploii acioneaz hipnotic asupra somnului fiinei i a lumii. Astfel, apele din realitatea obiectiv, ploaia", se contopesc cu apele visului, subcontientul, ambele avnd proprietatea de a descompune, a dizolva. Apele ploii, contientul, aduc la suprafa, din vis apele profunde" ale contiinei, imaginea lacustrelor3.Izolarea poetului este exprimat direct: Sunt singur". In strofa a doua, este continuat ideea elementului acvatic, prin intermediul unor simboluri precum: scnduri ude", vaF, pod", maF. Starea de nevroz, de iritare, provocat n prima strof de plnsul i dezagregarea materiei, se coreleaz cu spaima, n strofa a doua, sentimente generate de pericolul iminent: Jn spate m izbete-un vaF. Reaciile instinctuale primeaz, eul fiind redus la contururile acestora: Tresar prin somn, i mi se pare/ C n-am tras podul de la maT. Apare motivul somnului purtnd sugestia morii, cci somnul bacovian este un somn ntors", care se transform ntr-un comar.

Strofa a treia amplific starea de angoas, de nelinite, de singurtate a poetului, prin regresiunea n golul istoric" al nceputurilor lumii. Singurtatea este proiectat n eternitate prin intermediul versului: Pe-aceleai vremuri m gsesc". Teama de neant produce exasperare, dar i resemnare n izolare. Dezagregarea se extinde la nivelul ntregului univers, piloii gref ai lumii luntrice prbuindu-se sub aciunea distrugtoare a apei. ncordarea, ntinderea nervilor n mod excesiv preconizeaz apropierea sfritului, cu sugestia motivului biblic al potopului. Ultima strofa o reia simetric pe prima, n afar de versul al doilea, care se realizeaz ca o prelungire a primului catren: Tot tresrind, tot ateptnd.Accentul cade pe planul subiectiv, trecndu-se de la universal la individual. Descompunerea este o aciune liniar i finit. Nivelul fonetic; prozodia Din punct de vedere fonetic, frecvena vocalelor a, o, u sugereaz plnsul universal, tristeea metafizic, ultimele dou fiind vocale nchise. Msura versurilor este de opt silabe, versul este mediu, ritmul iambic. n prima i n ultima strof, monorima se realizeaz prin intermediul silabei -nd, ceea ce sugereaz bocetul, plnsul cosmic al materiei. n celelalte dou strofe rimeaz doar versurile al I-lea i al IV-lea. La nivel morfologic, se remarc abundena verbelor la prezent: aud, sunt, m duce, dorm, m izbete, tresar, mi se pare, se ntinde, m gsesc, simt, se prbuesc, ce sugereaz permanena strii de dezagregare. Gerunziile: plound, plngnd, tresrind, ateptnd, sugereaz monotonia, prelungirea la infinit a strii de disperare, tristeea cosmic. Folosirea repetat a verbului aud, d imaginii poetice o dimensiune auditiv; plnsul luntric devine plnsul ntregului univers. La nivel lexical, cuvintele din sfera semantica a apei: plound, plngnd, ude, val, mal, se organizeaz n dou cmpuri semantice: ploaia i lacustra. La nivel stilistic, se observ prezena rar a metaforei: aud materia plngnd. CONCLUZIA Prezena unor motive literare precum: moartea, ploaia, golul, noaptea, plnsul, nevroza, nscrie aceast poezie n lirica simbolist.