Sunteți pe pagina 1din 19

jasp SiO2

cristobalit SiO2

corindon Al2O3

bauxita Al2O3

hematit
Fe2O3

rubin Al2O3

ISTORIC

Cu ani n urm (n unele zone, chiar i azi), oamenii de la munte, n general moii, culegeau piatra de var i o ardeau n cuptoare speciale, construite de ei, obinnd astfel var nestins (CaO).

AA A FOST

Distribuirea (vnzarea) se fcea cu mijloace proprii, adic n crue acoperite cu coviltir, s nu ajung ap, n caz de ploaie la var i s aib loc o reacie chimic deja cunoscut (stingerea varului).

IAR ASTZI ESTE Dac n trecut, n cuptoarele improvizate n curte, CO2 format la arderea calcarului, se pierdea n aerul atmosferic, astzi n cuptoarele speciale, CO2 este captat i depozitat n cilindrii speciali, apoi folosit n medicin, n industria alimentar etc.

.
Extinctoarele, pe care le observm destul de des n locuri publice etc., unele dintre ele sunt ncrcate cu spum carbonic. Aceasta este indicat pentru stingerea incendiilor provocate de instalaiile electrice.

Definiie:

Compuii binari ai oxigenului cu alte elemente, metale sau nemetale se numesc oxizi.
Exemple:

CO, CaO, SO2, CO2 , Al2O3, N2O3, BaO


Formula general:

E2nOnII (n = valena elementului cu care se combin oxigenul)

OXIZI N NATUR
bauxita bauxita
Al2O3

Al2O3

hematit Fe2O3

corindon
Al2O3

OXIZI N NATUR
safir brut Al2O3 rubin Al2O3

smarald Al2O3

cuar SiO2

OXIZI N NATUR

opal SiO2

opal SiO2

cristobalit SiO2

onix

CLASIFICARE:

a)dup compoziie: - oxizi metalici

b) dup proprieti: - oxizi bazici

Exemple: CaO, Al2O3, MgO, Na2O, BaO, K2O, ZnO etc.


Se mai numesc oxizi bazici, deoarece n reacie cu apa , formeaz baze. CaO + H2O Ca(OH)2 (stingerea varului) - oxizi nemetalici Exemple: CO, SO2, CO2, SO3, SiO2 etc Se mai numesc oxizi acizi, deoarece n reacie cu apa, formeaz acizi. CO2 + H2O H2CO3 (obinerea sifonului) - oxizi acizi

Denumire:

oxid + de + denumirea elementului (valena). Ex. CO2 oxid de carbon (IV) sau dioxid de carbon CO oxid de carbon (2) cnd valena este secundar, se scrie cu cifre arabe. La elementele cu valene multiple se folosete sufix: Ex. FeO oxid feros oxid de fer (II) Fe2O3 oxid feric oxid de fer (III) FeO + Fe2O3 = Fe3O4 oxid feroferic

Metode de obinere
A) Reacii de combinare a) Reacia metalelor cu oxigenul
B) Reacii de descompunere La nclzire, carbonaii se descompun dnd doi oxizi: unul metalic i unul nemetalic. Reacia se numete descompunere termic.
C CaCO3 t CaO + CO2
0

4Na + O2 = 2Na2O 2Mg + O2 = 2MgO


b) Reacia nemetalelor cu oxigenul C + O2 = CO2 S + O2 = SO2

MgCO3 MgO + CO2


t 0C

CuCO3

C t CuO + CO2
0

PROPRIETI FIZICE
Starea de agregare: La temperatura obinuit oxizii sunt:
- substane solide: oxizii metalici - substane gazoase: ex. CO2, SO2, NO2 - substane lichide, foarte rar: SO3

Culoarea:
-

incolori: CO2, SO2, SiO2 colorai: CuO negru, CaO alb (var nestins), ZnO alb, HgO rou, Cr2O3 verde

PROPRIETI CHIMICE
A) Reacii cu substane simple:
Anumite elemente chimice prezint mai multe stri de valen. Valena maxim este, n cazul nostru, valena fa de oxigen i poate ajunge pn la un numr egal cu numrul de ordine al grupei. n acest sens, ntlnim oxizi inferiori (valena elementului este mai mic) i oxizi superiori (valena elementului este mai mare). Oxizii superiori pot fi obinui prin reacia oxizilor inferiori cu oxigen:
2 NO + O2 2NO2 (gaz brun) 2 CO + O2 2CO2

B) Reacii cu substane compuse


a) Reacioneaz cu apa Oxizii reacioneaz cu apa astfel: oxizii metalici reacioneaz formnd baze, fapt pentru care sunt denumii i anhidride bazice (baze fr ap) iar oxizii nemetalici reacioneaz cu apa formnd acizi, fapt pentru care se mai numesc i anhidride acide (acizi fr ap). Aceasta nu este valabil pentru toi oxizii.

reacia unor oxizi metalici cu apa


oxid metalic +

CaO
MI MII

Reacia se numete stingerea varului i are loc cu mare degajare de cldur. = Li, Na, K; = Ca, Mg, Sr, Ba.

H2 O

ap

baz

Ca(OH)2

reacia oxizilor nemetalici cu apa


oxid nemetalic + ap oxiacid

Na2O +
CO2 SO2 SO3 + H2O + H2O + H2O

H2 O

2NaOH

H2CO3 H2SO3 H2SO4

b) Reacia bazelor cu oxizi acizi oxid acid + baz CO2 + Ca(OH)2 CaCO3 + H2O Reacia se numete tulburarea apei de var. CO2 + 2 NaOH Na2CO3 + H2O c) Reacia acizilor cu oxizi bazici oxid bazic CuO CuO + + + acid 2HCl H2SO4

sare

ap

sare CuCl2 CuSO4

+ + +

ap H2 O H2 O

d) Reacia unor oxizi acizi cu unii oxizi bazici oxid acid + oxid bazic sare CaO MgO + + CO2 CO2

CaCO3 MgCO3

IMPORTAN I UTILIZRI
materii

prime: Al2O3 (bauxita), FeO, Fe2O3; materiale de construcii: CaO, SiO2; obinerea acizilor: CO2, SO2, SO3, NO2, P2O3, P2O5; obinerea nor baze: CaO (pt. var stins, Ca(OH)2); catalizatori: V2O5, MnO2, Al2O3; pigmeni i colorani: Pb3O4(miniu de plumb), Fe2O3, Cr2O3(verde), ZnO (alb de zinc). alimentaie: CO2 (prepararea sucurilor i a sifonului)

Caracteristicile unor oxizi


CO Nu ntreine arderea, dar arde cu flacar albastr i formeaz CO2. Este gaz toxic i nu se gsete liber n natur dect ca rezultat al polurii aerului. Toxicitatea CO se datoreaz combinrii sale cu hemoglobina din snge i formrii compusului carboxihemoglobina care mpiedic combinarea hemoglobinei cu oxigenul din plmni.

CO2 Nu arde i nu ntreine arderea. Este anhidrida acidului carbonic. Prin evaporare brusc, CO2 lichid se solidific i are aspect de zpad, numindu-se i zpad carbonica. CO2 are densitate mai mare dect aerul i se aglomereaz n prile joase ale unei ncperi. Se foloseste la prepararea sodei de rufe,fabricarea bauturilor carbogazoase,stingerea incendiilor. NO2 Gaz toxic,rosu-brun.Se mai numeste si hipoazotida.

SO2 Gaz toxic, incolor.Se foloseste ca materie prima la fabricarea H2SO4 decolorant pentru fibre textile, ca dezinfectant. In stare lichefiata se intrebuinteaza ca solvent selectiv la rafinarea petrolului si ca substanta criogena.
SiO2 Sub forma de nisip,este utilizat la obtinerea materialelor de constructii (mortar, ciment, beton), a sticlei de cuart, n industria optica, metalurgie.

Proiect istoria chimiei


Drosu Loredana Elena Grupa 4217 Anul III Facultatea de litere si stiinte Specializarea Chimie

S-ar putea să vă placă și

  • Electro Chim I e
    Electro Chim I e
    Document23 pagini
    Electro Chim I e
    Loredana Elena Mateiu
    Încă nu există evaluări
  • Fenomeneelectrocinetice 1
    Fenomeneelectrocinetice 1
    Document9 pagini
    Fenomeneelectrocinetice 1
    Loredana Elena Mateiu
    Încă nu există evaluări
  • Conversia Electrochimica
    Conversia Electrochimica
    Document16 pagini
    Conversia Electrochimica
    Loredana Elena Mateiu
    Încă nu există evaluări
  • E Teodor
    E Teodor
    Document15 pagini
    E Teodor
    Loredana Elena Mateiu
    Încă nu există evaluări
  • Chimie Fizica
    Chimie Fizica
    Document18 pagini
    Chimie Fizica
    Loredana Elena Mateiu
    Încă nu există evaluări
  • Farmacologie Generala
    Farmacologie Generala
    Document185 pagini
    Farmacologie Generala
    andrei
    100% (4)
  • Chimie Fizica
    Chimie Fizica
    Document18 pagini
    Chimie Fizica
    Loredana Elena Mateiu
    Încă nu există evaluări
  • Seminar 2
    Seminar 2
    Document14 pagini
    Seminar 2
    Loredana Elena Mateiu
    Încă nu există evaluări
  • Nefelometria Si Turbidimetria
    Nefelometria Si Turbidimetria
    Document9 pagini
    Nefelometria Si Turbidimetria
    Loredana Elena Mateiu
    Încă nu există evaluări
  • De la Everand
    Încă nu există evaluări
  • De la Everand
    Încă nu există evaluări