Semnificatia parametrilor de catalog Principalii parametri electrici ai tiristorului sunt: 1. tensiunea de strapungere in direct, VeR[V] (VoRm [V]); 2.

tensiunea de poarta, de amorsare, Vo.r[V]; 3. tensiunea inversa continua: V VRm sau VRRM [V]; 4. curentul continuu direct de poarta, de amorsare, lo.r[A]; 5. curentul anodic direct mediu, IRAv [A]. Pentru aplicatii sunt importanti si urmatorii parametri: 1. curentul continuu direct de mentinere, Im(Imoto)[A]; 2. curentul de acrosaj, IL (ILATcm)[A]; 3. viteza critica de crestere a curentului anodic, di/dt [A/ps]; 4. viteza de crestere a tensiunii anodice, dv/dt [V/ps]; 5. timp de dezamorsare prin comutarea circuitului, t [s]. a. Parametrul IH caracterizeaza trecerea tiristorului din starea de conducie in starea de blocare. Daca se micoreaz curentul anodic printr-un tiristor amorsat, exista o valoare critica a acestuia pentru care tiristorul iese din conductie i se blocheaza. Valoarea critica a curentului anodic pentru care tiristorul dezamorseaz se numeste curent de meninere. Dac tensiunea aplicat intre anod i catod este alternativ, iar poarta este atacat in impulsuri sincrone cu frecvena tensiunii anodice, atunci tiristorul amorseaz pentru fiecare semialternant pozitiv a tensiunii anod-catod i dezamorseaza pentru semialternanele negative. Cunoscand IR se poate determina momentul de tip din semialternanta pozitiva in care tiristorul dezamorseaza. b. Parametrul IL caracterizeaza trecerea tiristorului din starea de blocare in starea de conductie. La aplicarea unui impuls pozitiv pe poarta, curentul anodic incepe sa creasca de la 0 la valoarea maxima pe care i-o ingduie rezistena circuitului exterior. Dac impulsul pe poarta se intrerupe inainte de a ajunge curentul anodic la o valoare critica, atunci tiristorul nu se amorseaza. Valoarea critica a curentului anodic pentru care tiristorul amorseaza chiar daca se intrerupe semnalul pe poarta se numeste curent de acrosaj. Observatie: Cunoasterea lui IL este necesara pentru determinarea duratei minime a impulsului pe poarta.

c. Viteza critica de cretere a curentului anodic (di/dt). La amorsarea unui tiristor, tensiunea la bornele sale nu cade instantaneu la zero i curentul creste dupa o lege care depinde de impedana circuitului exterior. Puterea disipat de tiristor este cu att mai mare cu ct curentul anodic crete mai repede. n momentul amorsrii, conducia se face intr-o zon mic in jurul porii. Ca urmare, densitatea de curent e mare. Daca puterea necesara disipata depete puterea disipat maxima a dispozitivului, acesta se distruge. d. Viteza de crestere a tensiunii (dv/dt). 0 viteza excesiva de cretere a tensiunii anodice poate duce la deschiderea tiristorului in absena semnalului de poarta la o valoare mai mica decat V80. Acest fenomen se datoreaza capacitatii interne a tiristorului, care se incarca la un curent i=cdV/dt. Acest curent poate fi suficient, daca dV/dt e mare, pentru a declansa amorsarea. Daca viteza de variatie a tensiunii anodice este mare (de exemplu cea data de bobina de inductie de la automobile pentru un circuit de aprindere electronica cu tiristor), atunci tiristorul se deschide prin efect dV/dt si se poate distruge prin efect dI/dt. Valoare curentului de acrosaj, IL, este mai mare decat valoarea curentului de mentinere, IH, pentru un tiristor dat. 3. Functionarea tiristorului Modul de functionare al tiristorului este ilustrat de caracteristica tensiune anodica-curent anodic . in funcie de polarizarea anod-catod, exist doua regimuri de funcionare. Daca se aplica o tensiune continua intre anod si catod, tiristorul ramane blocat, indiferent de sensul acesteia. Mrind tensiunea aplicata, att in polarizare directa (anodul pozitiv), ct i in polarizare inversa (catodul pozitiv), tiristorul ramane blocat pn la o anumita valoare la care se strpunge, curentul prin el crescnd foarte mult. Valoarea tensiunii anodice la care tiristorul se strapunge atunci cnd este blocat invers se numete tensiune invers continu. Astfel, regimul invers este caracterizat de aplicarea unei tensiuni cu minus pe anod i plus pe catod (UR). Jonciunile J1 J3 sunt polarizate invers iar J2 direct. Curentul care circul, este un curent invers IR foarte mic. Dac UR atinge un prag URg, va avea Ioc un fenomen de avalan care duce la strpungerea jonciunilor J1, J3 i prin tiristor va curge un curent mare (J2 este polarizat direct). Acesta, pentru ca tiristorul s nu se distrug, va trebui s fie limitat de circuitul exterior. Dac tensiunea de polarizare se aplic cu plusul pe anod i minusul pe catod, tiristorul va funciona in regim polarizat direct. Jonciunile 31, J3 sunt polarizate direct iar J2, invers. Cnd tensiunea UAK este sub o anumit limit, curentul direct (Id) care circul este foarte mie i tiristorul este blocat. Prin amorsarea tiristorului se inelege procesul de trecere de la starea de blocare la starea de conducie. Acesta poate avea loc in mai multe moduri : - Amorsarea prin creterea- tensiunii UAK.

Dac tensiunea UAK crete peste o valoare U80 jonciunea central J2 se strpunge prin multiplicarea in avalan a purttorilor de sarcin. Prin tiristor va. curge un curent mare, numit curent direct de conducie (IF) care pentru a nu se distruge tiristorul, va trebui limitat de circuitul exterior. Odat amorsarea produs, tensiunea UAK va scdea. Din motive termice, amorsarea prin creterea tensiunii UAK nu se utilizeaz in practic. - Aniorsarea prin curent de poart. Dac intre poart i catod se aplic o tensiune UGK care polarizeaz direct jonciunea atunci are loc o injecie de curent IG, prin electrodul de comand. Tranzistorul T2 intr in conducie injectnd electroni in baza tranzistorului Ti care va incepe i el s conduc. Din fig.1 i 2 se vede c Ici este o component a curentului de baz al tranzistorului Ti. Dac acesta depete o anumit valoare, el poate conine singur tiristorul amorsat chiar dac se suprim curentul de poart IG. Amorsarea tiristorului prin curent de poart este amorsarea normal utilizat in practic. Cu ct curentul de poart este mai mare, cu att deschiderea tiristorului are loc la tensiuni UAK mai mici. <script typetext/javascript"> </script> <script typetext/javascript" srchttp:// pagead2.googlesyndication.com/pagead/show_ads.js"> </script> - Aniorsarea prin variatia rapid a tensiun UAK. Const in aplicarea unei tensiuni UAK mai mic ca U80 dar cu o variaie foarte rapid in timp. Jonciunea central J2, fiind o jonciune polarizat invers, prezint o capacitate de barier. Dac se presupune c tensiunea anodic variaz in timp cu viteza 6UAK/At (regim de impulsuri) atunci aceast capacitate se incarc cu un current i=CbaUAK/At. La viteze excesiv de mari ale tensiunii anodice, curentul prin tiiristor poate deveni suficient de mare pentru a produce amorsarea in absena semnalului de poart chiar dac UAK < U80. in cataloage este specificat valoarea (aUAK/at) max. i ea reprezint o valoare limit absolut. Protecia la variaii rapide ale tensiunii se face practic prin montarea in paralel de circuite RC cu valorile uzuale: R = SO...1000 L-2 si C = 0,1...SpF. - Amorsarea prin creterea temperaturii. Pe baza schemei echivalente din fig.1 putem observa c datorit creterii excesive a temperaturii jonciunilor, curenii reziduali Iceoi i Ice02 se pot mri pn la o valoare suticient pentru o amorsare chiar in absena curentului de poart IG. Un parametru important este curentul de meninere IH. Acesta caracterizeaz trecerea tiristorului din starea de conducie in starea de blocare. Astfel dac la un tiristor odat amorsat, curentul direct (IF) scade de la o valoare la o valoare critic IH, el vaFl rmne in aceast stare. Scznd ins sub valoarea Iui I H el se dezamorseaz. Din acest punct de vedere trebuie fcut observaia , c un tiristor amorsat, poate fi trecut in starea de blocare prin inversarea polaritii tensiunii UAK (fr a fi depit tensiunea invers admis UFs) sau prin anularea ei. La utilizarea tiristoarelor in regim de comutaie, pentru amorsare se pot aplica pe poart impulsuri cu fronturi abrupte. Tensiunea la borne ins nu scade brusc aproape de zero, iar curentul va crete dup o lege care depinde de configuraia circuitului exterior. in acest timp tranzitoriu, puterea disipat este mare fiind proporional cu viteza de variaie a curentului De aceea in cataloage se definete un alt parametru limit numit viteza critic de cretere a curentului anodic: (ai/at)max. Reducerea vitezei de cretere a curentului se face in mod concret prin montarea de inductane in serie.

Tiristorul reprezint un dispozitiv semiconductor cu mare fiabilitate tlind utilizat in industrie la comanda i reglarea tensiunilor i curenilor. 4. Circuite de reducere a gradientului de curent Gradientul de cretere sau descretere a curentului printr-un semiconductor este, n general, determinat de sarcin. Exist o limit a valorii maxime a gradientului din motivele expuse anterior. Se consider circuitul din fig.4 alimentat de la o surs de c.c., U. Considernd Ls = 0, variaia curentului prin circuit la intrarea n conducie a tiristorului T este furnizat de ecuaia diferenial: a crei soluie este: unde constanta de tirnp a circuitului: Forma de variaie a curentului i gradientul de curent sunt prezentate n fig.5, curbele 1 i 1. Mic5orarea gradientului de curent se poate atinge numai prin mrirea inductivittii din circuit, respectiv prin introducerea inductivitii suplimentare LS. n acest caz, procednd ca mai sus, rezult un gradient de curent: noile variaii fiind reprezentate prin curbele 2 i 2 din fig.5. Introducerea bobinei suplimentare Ls are ns unele inconveniente: avnd i o rezisten proprie aceasta conduce la diminuarea randamentului conversiei, prin pierderile de putere pe care le produce; prezena ei n circuit conduce la mic5orarea tensiunii disponibile pe sarcina R+L; la variaii ale curentului i(t) produce supratensiuni de forma: care solicit suplimentar semiconductorul (tiristorul). Pentru limitarea acestor suprasarcini se prevede circuitul de descrcare a energiei acumulate format din dioda ns i rezistorul R. Dimensionarea acestui circuit se face n funcie de nivelul supratensiunii admise. in general sarcinile acestor convertoare sunt de tipul R+L i limiteaz gradientul de curent la valori sub cele admisibile. Totu5i se impune, pentru fiecare aplicaie, verificarea valorii gradientului rnaxim i prevederea, dac este cazul, a circuitului de protecie. 5. Circuite de protectie la supratensiuni interne Supratensiunile interne sunt produse n procesul de comutaie din starea de conducie n starea blocat, fiind materializate prin tensiunea VR. Pentru tiristoare este important i gradientul de tensiune dv/dt, aplicat n sens direct sau invers, care produce de asemenea efecte nedorite, mai

ales n capacitile parazite ale jonciunilor. Urmare a variaiei gradientului de curent di/dt la momentul to, fig.6, supratensiunea produs de inductivitatea L are o valoare apreciabil, V ' i un gradient nsemnat, ambele fiind inadmisibile pentru diod sau tiristor. RNI Reducerea tensiunii VRN1 Ct i a gradientului se realizeaz prin plasarea n paralel cu semiconductorul a unui circuit serie R C (fig.6). Anterior momentului t ca urmare a faptului c: condensatorul C este practic nencrcat, dei tensiunea de alimentare are valoarea de regim stationar U < O. in momentul to , ca urmare a creterii tensiunii uT(t) , ncepe ncrcarea condensatorului C prin circuitul serie R,L,C. incrcarea este descris de ecuatia: unde: Ecuatia (7) poate fi analizat din punct de vedere al vanatiei curentului iR(t) i a tensiunii uT(t). Pentru primul caz, utiliznd (8), ecuatia (7) devine prin derivare: cu conditia iniial nenul: Variatia curentului iR(t) depinde de polinomul caracteristic al ecuatiei (9), care este de forma cu soluii de forma: Cea mai convenabil forrn de variaie este de tipul aperiodic, cnd: care conduce la: oferind o relaie pentru calculul rezistenel circuitului de protecie. Pe de alt parte, sarcina stocat n straturile tiristorului sau diodei, Qs , care n ultim instan provoac curentul IRRm i supratensiunea VRm , trebuie, pentru a evita o valoare mare a tensiunii de autoinducie a bobinei, s fie preluat de capacitatea C la un nivel de tensiune admisibil, de exemplu: Preluarea sarcinii Qs la nivelul de tensiune UM conduce la determinarea valorii capacitii: Variaia tensiunii la bornele tiristorului va fi dat de ecuaia: ceea ce inseamn c polinomul caracteristic al acestei ecuaii este cel dat de relaia (11) i forma de variaie a tensiunii de asemenea aperiodic (curbele 1 din fig.7). Se constat c odat cu reducerea valoni maxime a supratensiunii la nivelul: se produce i o diminuare considerabil a gradientului de tensiune. in funcie de nivelul dorit pentru Um precum i a valorii gradientului de tensiune, se poate utiliza i un rspuns de tip periodic amortizat cu un grad de amortizare: dorit. in acest caz condiia pentru ecuaia caracteristic devine:

La reaplicarea tensiunii de alimentare cu polaritate pozitiv, in vederea unei noi intrri in conducie a tiristorului, tensiunea uT(t) va crete exponenial cu constanta de tirno: Creterea cu intrziere a tensiunii poate provoca ratarea intrrii in conducie a tiristorului. Pentru a se evita acest lucru, uneori, se prevede dioda n in paralel cu rezistorul R, care asigur incrcarea condensatorului C cu polaritatea invers fa de cea din fig.7, practic instantaneu. La intrarea in conducie a tiristorului capacitatea C se va descrca prin rezistorul R, dioda n fiind blocat. in acest fel se limiteaz curentul de descrcare al capacitii, care suprapunndu-se peste curentul de sarcin, poate conduce la creterea exagerat a gradientului di(t)/dt, precum i la o suprasolicitare termic. Circuitele de protecie la supratensiuni de comutaie se prevd intotdeauna pentru tiristoare i numai uneori pentru diode, condiionat de VRRm diodei utilizate i supratensiunile produse in circuit. 6. Conectarea serie i paralel a tiristoarelor Pentru realizarea unor convertoare de curent mare se utilizeaz diode i tiristoare conectate in derivaie, iar pentru tensiuni mari conexiune de tipul serie. 6.1 Conexiunea serie Un circuit avnd dou tiristoare conectate in serie este prezentat in fig.8. Problema principal a acestei conexiuni const in repartizarea egal a cderilor de tensiune pe cele dou tiristoare, indiferent de regimul de funcionare, adic: in stare blocat rezistena anod- catod a tiristoarelor este de odinul ME i poate diferi destul de mult, chiar pentru tiristoare din aceeai serie. Acest lucu poate conduce la depirea tensiunii inverse VRRH pentru unele din tiristoare, in timp ce altele sunt mai puin solicitate. in regim staionar evitarea acestui inconvenient se realizeaz prin montarea in paralel a rezistoarelor de valoare egal R_ avnd o rezisten de ordinul K, rezistoare care asigur egalitatea din relaia (22). Intrarea in conducie este caracterizat prin aceeai valoare a curentului I. Dac unul dintre tiristoare are un timp de intrziere t2 mai mare, evident c puterea disipat in acesta va crete i solicitarea termic va fi inegal. Simultaneitatea intrrii in conducie este favorizat dac comanda este identic, produs de acelai generator, iar impulsurile sunt de tip tare. Avnd in vedere valoarea mic a timpului de intrare in conducie, de ordinul psec, efectul termic produs de nesimultaneitatea intrrii conducie este neglijabil, nefiind necesare msuri suplimentare de protejare. leirea din conducie poate fi nesimetric ca urmare a timpilor de recombinare diferii:

in acest caz este posibil ca unul din tiristoare s se blocheze mai repede prelund intreaga tensiune U de alimentare, ca urmare a faptului c al doilea tiristor se afl inc in intervalul de stocare. Avnd in vedere i supratensiunea de comutaie VRm , solicitarea este mult peste limitele admisibile. Pentru a se evita acest lucru se prevd dou msuri: 1. circuite de protecie individuale R-C, dimensionate ct mai riguros cu putin: 2. prevederea bobinei L in serie cu tiristoarele pentru a intrzia scderea curentului prin circuit, astfel Inct s existe timpul necesar pentru lucrul circuitelor de protecie R-C i a favoriza recombinarea purttorilor. Se realizeaz in mod frecvent reele cu mai multe tiristoare in serie pentru convertoarele de nalt tensiune din energetic. 6.2 Conexiunea derivatie Problema principal a conexiunii derivaie, fig.9, const in echilibrarea repartiiei curentului prin cele dou tiristoare, adic: Problema este relativ dificil ca urmare a dispersiei caracteristicilor curent-tensiune a tiristoarelor, precum i a variaiei acestora cu temperatura. Astfel in fig.10 sunt prezentate aceste caracteristici pentru dou tiristoare. Funcionnd la aceeai tensiune anod- catod, VoN, datorit diferenei intre caracteristici curenii prin cele dou tiristoare sunt diferii, avnd valorile I. i Curentul l fiind mai mare dect , tiristorul T. se Inclzete mai mult i caracteristica lui se modific dup T1, putnd produce o dezechilibrare mai mare a curenilor, de la l. la I: , fenomenul conducnd la amorsarea termic a tiristorului T. Pentru a se dimunua acest efect se iau mai multe msuri: alegerea unor tiristoare cu caracteristici ct mai apropiate, utiliznd aa numita imperechere: plasarea tiristoarelor pe radiatoare comune pentru a evita variaia diferit a caracteristicilor cu temperatur: realizarea conexiunilor intre punctele A i S, fig.11, de rezisten egal. Chiar i in aceste condiii rmne posibilitatea unor dezechilibre, motiv pentru care la dimensionarea tiristoarelor se adopt un curent mai mare dect cel real. Dezechilibrele pot apare i in regimurile dinamice de intrare i ieire din conducie, efectele fiind tot de natur termic. Soluia cea mai utilizat in prezent const conectarea tiristoarelor prin divizoare anodice, soluie exemplificat pentru dou tiristoare in paralel prin fig.11. Divizorul anodic este format din dou bobine L, identice i avnd cuplajul mutual m < O. 7. Dispozitive serniconductoare nrudite cu tiristorul Dispozitive semiconductoare inrudite cu tiristorul sunt triacul i diacul. Triacul este un dispozitiv analog cu dou tiristoare montate in paralei iin antifaz realizate pe acelai cristal de siliciu. Are o singur poart i poate fi amorsat att prin impulsuri pozitive ct i negative. Spr d os bir d tiristor, triacul conduce curentul in ambele sensuri i de aceea se utilizeaz cu precdere in circuite de ca. neredresat.

Diacul reprezint o diod cu conducie in ambele sensuri. Caracteristica curent-tensiune se aseamn cu aceea a dou tiristoare montate in paralel i in antifaz fr poart. Amorsarea curentului se face prin depirea pragului (U5R) de Intoarcere al caracteristicii. Se utilizeaz la comanda tiristoarelor si triacelor. Tiristorul GTO Tiristorul obinuit, ca urmare a proprietilor sale de a suporta tensiuni i cureni mari, este comutatorul static aproape ideal pentru convertoarele de mare putere. Inconvenientul esenial al acestui dispozitiv const in imposibilitatea de a comanda pe poart blocarea conduciei. Plecnd de la tiristorul obinuit s-a dezvoltat tiristorul GTO, cu blocare pe poart, care preia o serie din avantajele tiristorului obinuit, introducnd Ins i o serie de compromisuri. 8. Aplicatii practice Una dintre aplicatide cele mai frecvente ale tiristorului este redresarea comandat. in fig.12 este prezentat o schem simpl pentru aceast aplicaie. La intrarea circuitului se aplic o tensiune alternativ periodic, u, a crei amplitudine este mai mic dect tensiunea de strpungere. Pe poart se aplic impulsuri pozitive, uz, cu aceeai perioad ca i a semnalului comandat. Dac in momentele aplicrii impulsurilor exist corelaia corespunztoare intre mrimea tensiunii comandate i amplitudinea impulsului de comand, tiristorul se va deschide i prin circuit va incepe s circule curentul i care urmrete forma tensiunii u (admitem faptul ca nu avem elemente reactive care s produc defazaj). La schimbarea polaritii tensiunii de intrare curentul se va stinge. Apoi, procesul se repet periodic. Formele de und ale celor trei semnale sunt prezentate in fig.12b. Curentul prin circuit va avea forma unui semnal redresat monoalterna cu un factor de umplere sub 50%. Mrimea factorului de umplere poate fi modificat atSt prin modificarea defazajului dintre semnalul de comand i semnalul redresat ca't i a amplitudinii sale, astfel inct in momentul aplicrii unui impuls de aprindere s fie indeplinit condiia de amorsare. Bibliografie - "Diode si tiristoare de putere - Performante" - Bodea: Dan: Iosif, Editura Tehnica, Bucuresti, 1989 (2) - "Iniiere in tiristoare" - J.H.Bernhard B.Knuppertz, Editura Tehnica, Bucuresti, 1974 (3) - "Electronica de Putere", Note de curs.