Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere Vol I PDF

PRCHECTAREA TEHNOLOGItLQR E P R E U J C R A R E mecanicA P R I N A CH!
ERE
VDLUMUL
C. PIcos, O. Pruteanu, C. Bohoalevld, Oh. Coman, V. Braha, Dr. Paraachlv, L. SlttrtMnu, Tr. Grimeacu - Instltutul Polltahnlc GHv Aaachl" , lafl | Al. Marin, V. lonMtt, Al. Toca - inaUtutui Pottftmtc 8. Lazo", Chlflniu -
PR O I E C T A R E A TEHNOLOGIILOR O E P R E L U C R A R E M E C A N I C A PRIN A$CHIERE

Manual tieprolectaro
VOLUMUL 1
Editura UNIVERSFTAS CHISINAU 1992
C U PR IN S
Capitolul 1. 1.1.
H C t m FREUJCRARIIMBCANICE....... Erori de prelucrare.Definitii. CXasificare* ....*...... I........ j 1.2* Erori de prelucrare produse uzurtt naînilor-unelte i a sqilelor............. ......... . 1.3. Erori de prelucrare produse de defareayiile elastice ale siste Lilui tehnologic................ . 1.4. Erori da prelucrare produse cieformaîile termioe ale sisteului tehnologic................... 1.5. Erori de instalare .................. 1.6 . Erori de reglare a sculei ........... 1.7. Galculul erorii totale de porelucrare ......... ............. . 1.8. Analiaa statisticaft a predziei de prelucrare................... 1.9. Precizia ecxnonicS de prelucrare....
I ^ de
17
30 da 48 58 72 94 96 110
Capitolul 2. 2.1. 2.2. Capitolul 3. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4.
EWNCIPII DE BkZh LA F9DIECT7HREA TEHNQLOGIIDGR DB PRELUCRARE * CMUCA PRIN ASCHIERE....... ....... 128 Date initiale pentru proiectarea prooeselor tehnologioe i analiza lor ........ .................... 1 128 Stabilirea succesiunii operafcii.lor de prelucrare prin a^chiere..... 161 DETBRKDARE& ACAOSLRUjCR DE FREI1XRARE SI DIMENSIUN1IA INTERHEDIARE ......... ............ .... . Noîurn. de baz& .................... Metoda de calculanalitic a adaosurilor de prelucrare *.......... Abater! spaîale..... ........... . Eroarea de instalare ........... .
5
186 1Q6 188

194
199
3.5. 3.6. Capitolul 4. 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. Capitolul 5. 5.1.
5.2.
Eroarea de varitioar*....tn/iitf? Calculul dimenaiunilor.11o im< diare ................ i* * ADAOSURI DE PRELUOJARE PWIWJ SEMtFABRICATE LAMINATE IA CA1U 81 TRASE LA REEE ............. 11 M 111 Indicaîi generale ....... >< i m < Abateri spaîale la semifair lega te laminate la cald qi semifabricate calibrate............ <>>> Prelucrarea mecanicS a supt n To êlor de revoluîe ........ . . . .... Prelucrarea mecanicS a supt.-ir=>êlor fro n t a l e ................. Exemplu de c a l c u l .. am
5.3. 5.4. 5.5

5.6
ADA0SUR1 DE PRELUCRARE PENIMJ SEMIFABRICATE MATRITATE LA CALL) ...... Indicaîi generale................... Abateri spafciale.......... Prelucrarea mecanicS a suprafeelor de revolufcie .............. . <>. Prelucrarea mecanicS a suprafetelor frontale la piese da tipwl corpurilor de revolufcie ......... Prelucrarea mecanicS a piasalor de tipul pirghiilor i furcilor matriâte.................... ....... Exemplu de calcul .................. ADAOSURI DE PRELUCRARE PENIWJ GAURI ............................. | Prelucrarea mecanicS a g S u r i l o r .... Exemplu de calcul .......... . ADAOSURI DE PRELUCRARE LA 8EMIFABRICATE FORJATE L I B E R ............ Indloafri i generale ....... ......... Abateri spalîale la semifabricate brute, forjate liber ........ > $ Prelucrarea mecanicS a semifabricatelor forjate liber ............
Capitolul 6 .
6 .1 .
6 .2 ,
Capitolul 7. 7.1 7.2 7.3 Capitolul 8. 6.1
8.2
ADAOSURI DE PRELUCRARE PENIWJ SEME FABRICATE 1URNATE............. Indicaîi generale .............. . Abateri spaîale la semifabricate tumate .................... !19! I
8.3. 8.4. Capitolul 9. Capitolul 10. 10.1 i 10.2. 10.3. 10.4. 10.5. 10.6. 10.7. 10.8. 10.9. 10.10. 10.11. 10.12. 10.13. Capitolul 11. 11.1. 11.2. 11.3.
Prelucrarea mecanicfi a semifabricatelor tumate ...............!I! Exemplu de calcul ......... .......... ADAOSURI DE FREXJLXRARE INTERMEDIARE DUPA TABELE NORMATIVE......... CALCUUJL REEIMUUJI DE ASCHIERE IA STRUNJIRE.......1............... Principii i noiuni de bazd ......... Elementele componente ale regimului de achiere .............. !L.- Propriet&tile a^chietoare i domeniul de utilizare a materialelor pentru scule ............. |..... Uzura 9 durabil itatea sculei achietoare ...................... . Calitatea precizia suprafeêi prelucrate ......... .......... 1.... Strunjirea exterioard i inferioar& ................................ Determinarea vitezei de achiere.... Regimuri de achiere utilizind piacufe mineralo - ceramice ....!.... Regimuri de acfaiere pentru aliaje neferoase...................... Strunjirea canalelor i retezarea ........................... ..... Strunjirea profilatd............... Prelucrarea filetelor prin strunjire ................................ Regimuri de achiere la prelucra rea pe strunguri universale grele .... REGIMURI DE ASCHIERE IA FREUJCRAREA PE STRUNGURI SEMIAUT0MATE MUCTIOTriTE....................... Consideratpj. generale ............... Etape de proiectare................ Exemplu de calcul al parametrilor regiraului de achiere la prelucrarea pe un strung semiautoraat multicuîte................... REGIMURI DE ASCHIERE LA PRELU CRAREA PE STRUNGURI MULTIAXE........ Noîuni generale privind prelu crarea pe strunguri multiaxe ........
7
292 292 304 330 330 331 331 332 334 334 359 365 376 377 379 385 396
417 417 417
440 453 453
Capitolul 12. 12.1.
1 0
12.2. Etapele de calcul al regiaurilor de agchiere ...................... . 12.3. Exemplu de calcul ................... Capitolul 13. 13.1. 13.2. 13.3. 13.4. 13.5. REGIMURI DE ASCHIERE IA FRHJUCRAREA PE STRUNGURI REVOLVER AUTOMATE........................... Cansideraîi generale.............. . Elemente ccmune........... !....... Metode de stabilire a turaîilor... Verificarea puterii ............... . Exemplu de stabilire a parametrilor regimului de achiere la prelucrarea pe un strung revol ver automat........................ REGIMURI DE ASCHIERE IA FREZARE.... Principii i noîuni de bazfi...... . Frezarea cu freze cdlindrioe....... Frezarea frcntalS ................... Frezarea cu freze d i s c ..... 547 Frezarea cu freze cilindro-frontale cu coadfi, freze ferSstrSu i freze profilate................. Frezarea filetelor.... ............ Filetarea cu filiera...... ........ Filetarea in virtej ................ Regimuri de achiere la prelu crarea pe maini de frezat cu mai multe scule simultan...........
47
4B6 486 467 306 512
513 523 523 528 535
Capitolul 14. 14.1. 14.2. 14.3. 14.4. 14.5. 14.6. 14.7. 14.8. 14.9.
547 554 557 558 565 582 582 584 621 635 641
Capitolul 15.
REGIMURI DE ASCHIERE IA RABOTARE SI MORTEZARE....................... 15.1. Noîuni de ......................... 15.2. Regimul de a$chiere la rabotarea longitudinal^ i transversals....... 15.3. Regimul de achiere la prelucra rea prin mortezare................. ................................... ...............
Bibliografie Anexe
C a p .l PREC IZIA PRELLCRARII MHCAKICE
1.1 ERCRTLE DE PRELUCRARE - DEFINmE,CXASIFTCW*E
Erorile de prelucrare sint abaterile de la precizia prescrisS a pieselor in urma procesului de prelucrare. Precizia prelucrSrii mecanice este gradul de concordantS, sub aspect geanetric,dintre piesa prelucratS i piesa definite geometric in desenul de execuîe, in ceea ce privete: precizia dimensional^, precizia de forma i precizia pozi'îei reciproce a diferitelor elemente geometrice ale piesei. Abaterile efective ale dimensiunilor suprafeêlor, ale formal nr lor geometrice, precun i ale poziîilor reciproce ale acestora,in raport cu valorile lor nominale, canstituie erorile de prelucrare. Precizia de prelucrare se evalueazS dupS marimea erorilor de prelucrare. 1.1.1 Precizia diramsionalS de prelucrare Precizia dimensional# de prelucrare se poate determina cu condiîa cunoaterii datelor caracteristioe ale piesei, determinate in desenul de execuîe, care se definesc astfel: - dimensiunea nominalS este dimensiunea fa^S de care se definesc dimensiunile limits (minima i maxima); - dimensiunile limits sint cele douS dimensiuni (minimS i maxima) ale unei piese, intre care poate varia dimensiunea efectivS; | abaterea superioarS este diferenâ algebricS dintre dimensiunea maxima si cea nominaia corespunzStoare; inferioara este diferenâ algebricS dintre di mensiunea minima i cea nominaia corespunzStoare; - toleranâ se determina ca diferenâ intre dimensiunea mavimS i minima, sau ca diferen^S algebricS dintre abaterea superioarS i abaterea inferioarS. Prin cctnpararea datelor caracteristice ale pieselor prelucrate cu cele presarise in desenul de execuîe se dbîne gra dul de precizie dimensd onalS rezultat in urma prelucrSrii.Alegerea procedeelor de prelucrare mecanicS î a mainilor-unelte trebuie sS se facS cu respectarea atit pentru procedeu, cit i pentru maina-unealta, a condiîei ca precizia necesarS sS fie precizia economics (cea care se obîne in mod normal, folosind
procedeul i maîna-unealtS, alese). In acest soop in tab. 1.1 se dau valori orientative pentru precizia economics a dimensiunilor, otofcinuta prin diferite procedee de prelucrare mecanicS. 1.1.2 Precizia formei geometrice a pieselor Precizia formei geometrice a pieselor are un rol deosekdt de important, canstituind adesea factorul principal in funcfcLonarea normals a unor aparate i maini. Pentru determinarea preciziei de forma geometric^ a suprafeêlor se impune definirea urmatoarelor noîuni: | suprafa'fa geometrica nominaia este suprafaâ ideaia, a cSrei forma este definite in desen i (sau) in documentaîa t^nicS; I suprafaâ reals definete suprafaâ care 1inriteaz3 corpul respectiv pi 1 separfi de mediul inoanjurator; I suprafaâ efectivd este suprafaâ obinut& prin masurare i care este apropiata de suprafaâ realS; - suprafaâ adiacenta definefte suprafaa de aceeai forma cu suprafaâ data,tangents la suprafaâ reals (efectivS) dinspre partea exterioarfi a materialului piesei i a ezata astfel incit sa satisfaca condiîile prescrise in cazul particular dat; - profilul geometric nominal este conturul rezultat prin intersecîa suprafeêi geometrice (naninale') cu un plan cu orientare data; - profilul real este conturul rezultat prin intersecîa dintre suprafaâ realS i un plan cu o orientare data; I profilul efectiv este profilul rezultat prin mSsurare,apropiat de profilul real; - profilul adjacent de formS data se definefte ca profilul de forma data tangent la profilul real (efectiv) din par tea exterioara a materialului piesei. In mod analog se definesc i cilindrul, cercul i dreapta adiacenta. Cu aceste noîuni definite se pot exprima cele doua elemente caracteristice ale preciziei de forma: abatere de for ma i toleranâ de forma. Abaterea de forma este abaterea formei suprafeêi reale faâ de forma suprafeei adiacente sau abaterea formei profilului real faâ de forma profilului adjacent. MSrimsa abaterii de forma se determina ca distanâ maxima dintre suprafaâ efectiva i suprafaâ adiacenta sau dintre profilul efectiv i pro filul adjacent. In cazt i l abaterii de forma nu se ia in considerare rugozitatea suprafeei. Toleranfca de forma se define^te ca zona determinata de abaterea limits de forma. Toleranâ de forma este pgalS cu abaterea limits superioarS de forma (abaterea inferioara fiind egalS cu 0).
Tebelul 1.1
Prvotsia
liol diMMiaiunilor
Treapta de precizie Felul prelucrlr ii Metniot Econoa icA 11 ....13 1 1 ___ 13 9 ....10 8 ....9 6 ___ 7 8 ....9 7 ....8 frontal! 12 1 0 ___11 8 .... 9 1 2 ___ 13 11 ....12 11 ....13 10 ....11 8 .....9 7 -12....14 11.... 12 8 ....10 7 9 ....10 ? .... 8 7 9 .... 10 7 .... 10 7 7 6 7 7 6 Liaita oe poate fi obtinutl 10 9 1 7
GiurIre Llrgire a. cWyrojAre b. finisara Altztre a. ctegroâre

b. finisara Brojar# a. dagroâre b. finisara
Frazara c H i n d r i d a.degroâre b.f inisara

c.foafte f ini Rabotar* a.d&grogara b.f inisara
11
Strunji re exterioarl a.dgro?are b . seaifinisare c.f inisara d.foarta fini
8 6
Strunjire interioari a.degroâre b.senifinisara c.f Inisara d.foarta f inS (cu diaaant) Rectif icare rotunda a.degroâre b.f inisare c.foarta fini Rectificare plani
a.degroâre b . f inisara c.foarta f inS Honuire
7 6
a.medie
b.foarta f ini Lapuira a.praalabili
b.medte
c.foarta fini
Ca abateri de form& se pot menîona, printre altele, urrofltoarele: - abaterea de la rectilinitate este distana maxima dintre profilul efectiv i dreapta adiacenta in limitele lun11
gimii da r^tarln^-A. da la r*cti1initate se poate prezanta Buh tomtit <1n oonrjavitat si convaxitate; - concavitataa wiulA aturvei clnd distanâ dintre dreapta adiacenta yl profilul ufwjllv draft* da la extremit&île profilului apra mijloo; - ccnvaxitataa ajjnra a fcunf.'i clnd distanta dintre dreapta adiacenta yi profi lul afactiv scade de la extremitaîle - abaterea ds la planitata sta definita ca distant^ ma xima dintre auprafa^ afactivl $i planul adiacent,in limitele suprafaâi do mfarinÂ. Abaterea de la pl.inltut.ii aa poate prezenta sub doua forme simple: concavltatea (ji convaxitatsa. Acostc abateri se definesc in mod analog cu cele dts la rectilinitate, cu deosebire ca distana se ia intre planul n&Lacant i suprafaâ efectivS.; - abaterea de la circularitate este distant3 maxima dintre. profilul efectiv 9I cercul adiacant. Ovalitatea $i poligonalitatea sint focmele simple ale aba- ovalitatea este data de diferenâ dintre diametrul maxim i cel minim; adica dublul abater ii de la circularitate; I pol iganal itatea se caracterizeazS prin forma aproximatis
profilului rjpr* oantru;
terii de la circularitata;
adica dublul abaterii de la cilindricitate. Forma curbi, la care locul geometric al secîunilor transversale este o linie curbfi, are marimea curbSrii egali cu aba terea de la cilindricitate. In tabelul 1.2 sint date valoKjH toleranêlor de la ractilinitate ,de la planitate, la forma dati a profilului i la forma data a ouprafeei,iar in tab. 1.3 valo* rile tolerantelor la circularitate î cilindricitate.
poligonalS a profilului efectiv; - abaterea de la cilindricitate se definete ca fiind distanâ maxima dintre suprafaâ efectivS i cilindrul adiacent, in limitele lungimii de referinâ. In cadrul abaterii de la cilindricitate se disting doua abateri :de la circularitate in sectiunoa transversals a piesei i aba terea profilului longitudinal (axial); I abaterea profilului axial este distanâ maxima dintre profilul longitudinal adjacent i profilul longitudinal efectiv. Formele simple ale abaterii de la cilindricitate sint:for ma canica,forma butoi,forma $ea i forma curbcL. Aceste forme se caracterizeaza prin diferenâ dintre diametral maxim i minim,
Tabetul 1.2
Valor ila tolarantilar ia rMtilinitatt, La p l w l u u , la foraa datA profilului pi la foraa suprafepai CLASA DE PRECIZIE
H iâAa i i f i f t l y rVfni i liMiw no*fnail tori PTni la 10 10 * 16 16 * 25 p 1 40 40 - 63 63 - 100 100 * 160 160 - 250 250 - 400 400 - 630 630 - 1000 1000 - 1600 1600 - 2500 2500 * 4000 4000 - 6300 6300 * 10000
11
111
IV
VI
VII
V I H IX
XI
XII
TOLERANTA (M a 1
0.25 0.3 0.4 0.5 0.6 0,8 1 1,2 2 2,5 3 4 5 6 8
0.4 0.5 0.6 0.8 1 1,2 1.6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12
0.6 0.8 1 1.2 ii 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20
1 1.2 1.6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30
1.6 2 2.5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50
2.5 3 I 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 60 80
4 5 1 8 10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 100 120
6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 100 120 160 200
10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 100 120 160 200 250 300
16 20 25 30 40 50 60 80 100 120 160 200 250 300 400 500
40 25 30 50 40 60 80 50 60 100 80 120 100 160 120 200 160 200 200 300 250 400 300 500 400 600 500 800 600 1000 800 1200
Tabelul 1.3 Valor lie toieranfcelor la circularitate $i cilindricitate CLASA DE PRECIZIE Diaensiunea noainelfi tOj Ptni Id 3 3 -6 6 ~ 18 18 - 50 50 - 120 120 - 260 260 - 500 500 - 800 aoo - 1250 1250 - 2000 0.3 0,4 0.5 0,6 0,8 1 1,2 1r 6 2 2/5 0.5 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 4 0.8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 4 5 6 1.2 1,6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 $1! II III IV V VI VII VIII IX X XI XU
TOLERANTA iP ] 3 2 2,5 4 5 3 6 4 8 5 6 10 8 12 10 16 12 20 16 25 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40 8 10 12 16 20 25 30 40 50 60 12 20 16 25 20 30 25 40 30 50 40 60 50 80 60 100 80 120 100 160 30 40 50 60 80 100 120 160 200 250 50 60 80 100 120 160 200 250 300 400
Pooiîa raminal& este poziîa suprafeêi, a axei ei,a pro filului sau a planului d e simetrie, determinate p r i n oote naninale liniare sau unghiulare fat^ci d e baza d e ref erin(ci sau fa de o altS suprafa^, ax&, profil sau p l a n de simetrie.
Baza de referin(& este o suprafa^S, linie sau punct, faÂ de care se determine poziîa nominal^ a suprafefei sau a eleentului considerat. Abaterea de poziîe este abaterea de la poziîa nominalfi a upei suprafee,a axei ei,a unui profil sau a unui plan de sime-
trie ta%& de baza de referint,sau abaterea de la poziîa naainalA reciprocA a unor suprafeê, a axelor lor, a unor profile sau plane de simetrie. Ca centre sau axe ale suprafefcelar reali se consider^ oentrele sau axele suprafeêlor adiacente (de e s c * enplu ca ax& a unui alezaj cilindric se considers axa cilindru*! lui adjacent inscris in alezaj). Abaterea limit# de poziîe este valoarea maximS (pozitivj I sau negativfi) a abaterii de poziîe. Abaterile i toleranfcele de pozifcie: Abaterea de la paralelism a doud drepte intr-un plan este dat de diferenta dintre distanâ maxima i minima dintre H doua drepte adiacente oqplanare, masurata in limitele lungimii de referinfca. Abaterea de la paraleliam a doufi drepte in spafciu se determini prin abaterile de la paralelismul proiecfiilor oelor douS drepte incruciate pe doua plane reciproc perpendiculare. Abaterea spaîalA de la paralelism se obine prin determinarea In cele douS plane reciproc perpendiculare a diferen%ei dintre distant proiecfriilor la capetele lor extreme. Abaterea de la a doua suprafee de rotaîe se determine prin abaterea de la paralelism a axelor suprafeelcfr| adiacente. Aoeasta abatere este similar* cu abaterea de la pa ralelism a doua drepte In plan, dac& se determine in planul comun al celor doua axe, sau a doua drepte in spaîu, dacd ea se determina In doua plane perpendiculare. Toleranfca la paralelism se definete cu valoarea maximi admisa a abaterii de la paralelism. Abaterea de la perpendicularitate dintre cele doua suprafee de rotaîe sau dintre o suprafaâ de rotaîe i o dreapt4 este data de diferena dintre unghiul format de dreptele adia cente la profilurile efective i unghiul nominal de 90 , mSsuratA liniar in limitele lungimii de referin^. Toleranâ la perpendicularitate se definete ca valoarea < maxima admisa a abaterii de la perpendicularitate. Bdtaia circular^ frontaia este diferenâ dintre distantp-i maxima i distanâ minima de la suprafaâ frontaia reaia pin* la un plan perpendicular la axa de rotaîe de referinaf nsurata in limitele lungimii de referin^S sau la un diametru dat. Toleranâ bataii frontale este valoarea maxima admisi a bataii circulare frontale. Abaterea de la inclinare dintre doua drepte sau suprafej de rotaîe este diferena dintre unghiul format: de dreptele fi diacente la profilurile efective i unghiul ncminal, 3 liniar,in limitele lungimii de referinfd. Toleranfa la inclinare se define^te ca fiind zona cuprinfit|l intre doua ccnuri, avlnd generatoarele paralele, i la distant egalA cu tolerana la inclinare, se prescrie toleranâ H tre dou& drepte sau suprafeê de rotaîe.
qni H
racu.ai.e-
Abaterea de la coaxial itate este distana moving d intr e axa suprafefcei adiacente considerate i axa dat& ca baz& d e re* ferin^S, mflsurata in limitele lungimii de referintft. Toleranâ la coaxialitate se define te ca dnhlul valorii maxime admise a abaterii d e la coaxialitate sau de la ociioen r tricitate. Abaterea d e la simetrie se define te ca distana maxi aft dintre planele (axele) d e simetrie ale eleroentelar considerate, mfisuratS in limitele lungimii d e referinÂ sau intr-un plan dot. Toleranâ la simetrie este dublul valorii admise a abate rii de la simetrie. Abaterea d e la intersectare se def inete ca distanfca mini ms dintre doufi drepte adi acente sau dintre doua axe care in poziîa lor nominaia trebuie sA fie concurente. Toleranâ la intersectare este dublul valorii maxime ad mise a abaterii d e la intersectare.
Tabalul 1.4 Valorii* tolaranfalor la paralaliaa *i perpendicularitate CLASA DE PRECIZIE Dimensiunea nominal* [nun] Ptni la 10 10 - 25 25 - 60 60 - 160 160 - 400 400 - 1000 1000 - 2500 2500 - 6500 6300 -'10000 TabeLul 1.5 0.4 0.6 0.6 1 1 1,6 1 ,6 2,5 4 2,5 6 4 10 10 16 16 25 25 1 1.6 2,5 4 6 10 16 25 40 1.6 2.5 4 6 10 16 25 40 60 I 11 III IV V VI VII VIII IX X XI XII
TOLERANTA (/a ] 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 4 6 10 16 25 40 60 100 160 6 10 16 25 40 60 100 160 250 10 16 25 40 60 100 160 250 400 16 25 40 60 100 160 250 400 600 25 40 40 60 60 100 100 160 160 250 250 400 400 600 600 1000 1000 1600 60 100 160 250 400 600 1000 1600 2500
Tolaritala bStSii circutare radiale CLASA DE PRECIZIE
D loansiunea
nominal! I II III IV
VI
VII
V4II
IX
XI
XII
[bib]
Pfnl la
TOLERANTA [pa ]
10
0.4 0.6
1.6
2,5
10
16
25
40
60
15
Tabelul 1.5 feerttl

10 25 60 160 400 1000 2500 6300 j j j I 9 j I 25 60 160 400 1000 2500 6300 10000 0.6 1 3H 2,5 4 6 10 16 1 m 11 4 6 10 16 25 1.6 BI 4 6 10 16 25 40 2.5 4
6
4
10
10 16 25 40 60
100
16 25 40 60
6 10 16 25 40 60 100 160
10 16 25 40 60 100 160 250
16 25 40 60 100 160 250 400
25 40 60 100 160 250 400 600
40
6Q
60 10Q 100 160 160 250 250 400 E 400 600 1(2 600 1000 H 1000 1600 9 |
Valorile toleranêlor abaterilor spaLale sint cuprinse M tabelele 1.4 - 1.6. Alegerea maînii-unelte p entru realizarî unei precizii econcTiice se poate face d u p & indicaîile tabelului 1.7
Tabelul 1.6 TolarM(e do ooaxtaLitato, liMtrit 91 la intersectie CLASA 0E PRECIZIE I n 11! IV V VI VII VIII IX X XI
Dimensiunea nominal! [mm] Pin! la 6 6-18 18-50 50-120 120-250 250-500 500-800 800-1250 1250-2000
XII
TOLERANTA l/im ] 1,2 1,6 2 2,5 3 4 5 6 8 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 3 4 5 6 8 10 12 16 20 5 6 8 10 12 16 20 25 30 8 10 12 16 20 25 30 40 50 12 16 20 25 30 40 50 60 80 20 25 30 40 50 60 80 100 120 30 40 50 60 80 100 120 160 200 50 60 80 100 120 160 200 250 300 80 100 120 160 200 250 300 400 500 120 160 200 250 300 400 500 600 800
200 250 300 400 500 600 800 1000 1200
Observable. Prin dimensiunea nominal3 so Inteloge diametrul suprafefcei examinate sau dimensiunea dintre suprafefcele care formeazS eleraentul simetrie examinat. Daca dimensiunea nominal! nu esto indicate, atunci toleranta se deternin!
dupfi elomontul care are dimesiunea coa mai mare.
Tabelul 1.7 Precizia econo*ica do foruS $i pozitie

Ma?ina-unealta Strunguri cu inil(iuea vtrfurilor pTnS la 400 mm Ovalitate: 0,01 Abateri, mm Conicitate pe lungimea Convexitate supraf. plane frontal*: , de 300 mm: 0,02 P/02
Marini de freza.t ori- Neplanitate la fini* Neparalelism cu planul zontale ?i vorticalo sare: 0,02...0,045 pe de bazS: 0,025...0,05/ lungime de 300 mm 100 mm lungime Hapih'i de roctificat rotund Ovalitate: 0,005 Conicitate: 0,01...0,02/1000 mm
1.1.4 Clasificarea erorilor de prelucrare d in P jn^ de vedere al structurii statistics

Erorile primare sau elementare sint erorile d e prelucrif^ 16
pcatS determina nici timpul de apariîe si nici mSrimea erorii de prelucrare. Aceste erori apar in urma acîunii unui numSr mare de factori tehnologici independent i nu se supun unor iegi de variable evidente. Ca exeoplu de erori intimpl&toare se pot jnentiona erorile de prelucrare produse de deformatpile elastice ale elementelor sistemului tehnologic sub acîunea va riabila a forêlor de achiere, erorile de aezare ale setnifa|aricatelor in dispozitiv, etc.
Aceste erori sint de forma: A=f{u) in care f (u) este o funcîe de variabila u. Ca exemplu se poa te mentions eroarea produsS de uzura dimensional^ a sculei a ehietoare care, aproximativ, este proportionals cu timpul de afchiere. Erorile intimpldtoare sint erorile care nu au o frecven^S regulatS de apariîe i pot lua o mSrirae variabilS firS sS se
t a r e g u l a t S de a p a r i ^ i e . S e pot m e n ^ ic n a c a e x e m p lu d e e r o r i s is t e n ia t ic e constante e r o r i l e de fo rm S i p o z i t i e r e c i p r o c S a s u p r a f etelor, care apar datoritS i m p r e c i z i e i g e o m e t r ic e a m a inii-unelte. Erorile sisteniatice variabile sint e r o r i l e a c S r o r ' mSrime variazS dupS o lege oar4care i au o frecvent& r e g u l a t S .
produse de diferiîi factor! tehnologici ?i care influenêazi precizia piesei oibînute in urma procesului de prelucrare. In f u n c t i e d e v a r i a ^ i a marimii i f r e c v e n t a apariîei er o r ilo r de p r e lu c ra re s e d i s t i n g : e r o r i l e sistanatioe constan| a , e r o r i l e s i s t e m a t i o e v a r i a b i l e , e r o r i l e intiraplfitoare sau al e a t o r i i . E r o r i l e s is t e m a t ic e c c m s ta n te s i n t a o e le e r o r i care s i n t o o n s t a n t e c a m S rim e i s e n s d e a c L a n a r e i a u o f r e c v e n -
1.2 ERCRI EBB FRE3JJCRAEE PRCDUSE ESE UZURA MASINIIR - UNES3E SI A SCULEUCR ASOHETQftRE
1.2.1 Uzura maînilorûnelte Uzura mainilor-unelte, care influeneaz& precizia de pre lucrare, se referS la lagSrele arborelui principal, la suprafeêle de ghidare, la angrenaje i sSnii.Uzura acestor componente principale ale mainilor-unelte produce:
I abaterea de la rectilinitate i de la paralelism a su prafeêlor de ghidare ale mainilor-unelte; - abaterea de la paralelism dintre suprafaâ de ghidare i axa arborelui principal; - bStaia radial3 i axialS a arborelui principal al mainii-unelte. Uzura ghidajelor mainilor-unelte are cea mai important^ influents asupra preciziei dimensionale i de formfi a p i e s e l o r ce se prelucreazS.Ca urmare a neuniformit<fii acestei u z u r i d e | lungul ghidajelor rezultS o eroare dimensional I i d e fo rm fi.
oe variazA axial .Prin cunoa^terea aoestei uzuri se pot detarmina erorile de prelucrare respective.In cazul strungului cu ghidaje ocmbinate,eroarea la diaroetrul piesei prelucrate D se poa te calcula folosind relaîa urroatoare, (1.1):
iffi--.-fcostt- c o s P + ~ [ sinQ+sina- sin(a+P)R sin(a+P) uB B uB | uB "m

( 1 .1 )
in care (ig. 1.1): u., Ug sint uzurile ghidajului prismatic; este uzura ghidajului plan; h, B,a i \p sint datele constructive ale strungului. Considerind unghiurile a i P ca variabilele ecuaîei (1 .1 ) i rezolvind sistemul de ecuaLi (AD) *a B 0 si (AD)1. * 0, dupfi ce ls-a notat h/B = n, se obkine solua optima: =/= arctg(l/n)
Fig. 1.1 Eroarea do prelucrare determinate
de uzura ghidajelor.
(1 -2 )
DacS se considera ca n are valori uor supraunitare, rezulta ca a i 0 sint cuprinse in intervalul 40 .. .50 , cind va loarea erorii de prelucrare este minima. 1.2.2 Uzura sculelor achietoare La prelucrarea pe maini-unelte reglate la dimensiune in vederea obfrinerii automate a dimensiunilor, uzura sculelor a chietoare este factorul principal in determinarea apariîei erorilor sistematice ale dimensiunilor i formei suprafeêi pre lucrate. Uzura sculelor achietoare influenêaza prooesul de pre lucrare in urmatoarele direcîi: - inrautaêste precizia de prelucrare; - se obin rugozitaî mari ale suprafeêi prelucrate; - apar vibraîi cu efecte nefavorabile asupra. sistemului tehnologic; - create nivelul de solicitare mecanica a elementelor aamponente ale sistemului tehnologic,ocmducind la spori-
rea consumului de energie de a^chiere. Pentru stfthl * 1i rea concreta a nvomentului In care scula nu mai poate fi considerata oorespunzatoare, din cauza star id. sale de uzura! Ise folosesc in mod conventional valori bine stabilite ale m&runii faêtei d e uzura d e pe suprafaâ de aêzare, precum i ale craterului de pe suprafaâ d e degajare. In tab. 1.8 1.12 sint prezentate uzurile maxime admisibile pentru diferite scule a^chietoare.
Tabelul 1.8 Uzura cut itI or d i strung
Tipul cut itului Strun]Ire longitudinal! Strunjire plan! Strunjire interioari Tiiere,retezare
Material de pralucrat Otel,font! aaleabili Font! cenupie oiai font! aaleabili Font! cenupie Otel,fonti aaleabili Font! cenupie
Materialul cutltului Otel rapid Aliaj dur Otel rapid Aliaj dur 0|el rapid Aliaj dur Aliaj dur Otel rapid Aliaj dur Otel rapid Aliaj dur 0(al rapid Aliaj dur
Uzura [mm] ,la: Degropare 1....... 1,5 0,7...... 1,0 2....... 3 1....... 1,5 1........ 1,5 0,7....... 1 1....... 1,5 1,5..... 2,0 0,7..... 1,0 0,7..... 0,8 Finisara 0,6.... 0,7 0,6.... 0,7 1,0.... 1,5 0,6.... 0,7 0,6.... 0,7 0,2.... 0,3 0,3.... 0,4 -
m j
Cutite disc pi prisaatice
Ota I
0,2... 0,3 0,2....0,3
Tabelul 1.9 Uzura frazalor Tipul frezei Cilindric! Frontal! Cu coad! Diac cu 3 t!ipuri Material de pralucrat Otel Font! Otel Font! Otel,font! Font! Otel rapid Otel rapid Aliaj dur B Materialul aculei Otel rapid Otel rapid Uzura (Bin]
0 , 3 ........... 0,4 0 , 3 ........... 0,6 0 , 8 ........... 1,0 1,0 ........... 1,5 0 , 2 ...... . 0,3
0 , 3 ........... 0,4 0,3 ....... 0,4 0,2 ........... 0,3 0,7 ....|.... J 1,0 1,0 .......... 1,5
T!iere,retezare Font! Prof flat, detalonat Otel, font! Frontal! Ota I Font!
diferite procedae de prelucrare. Uzura sculelor a^chietoare pe directia normalA la suprafade prelucrat influenteazfi direct dimensiunea ce urmeazA N se obîncl la p i e s a prelucrat# i este denumita uzura dimensionaia u,care est e legata d e uzur a p e suprafaâ de aezare h prin
urm&to are a relaîe :
Tabelul 1.10 Uzura burghielor Diaaetrul burgh iului aa 6 Haterialul da prelucrat Mirimea Diaaetrul uzur ii burghiului ma ma 0,2 0,3 0,4 0,3 0,4 0,6 0,4 0,5 0,7 15...20 Materialul de prelucrat Aliaj neferoa Fonts cenupie, bronz Otel, fonts maleabilS Aliaj nefaros Fonts cenupie, bronz Otel, fonts naleabilS Aliaj neferos Fonts cenu?ie, bronz Otel, fonts naleabilS Mar iaaa uzur|i ma 0,5 0,6 0,8 0,6 0,7 0,8 0,7 0,8 1,0
Aliaj neferos FontS cenupie, bronz Otal, fonts aaleabili Aliaj neferoa Fonts cenupie, bronz Otel, fonts aaleabilS Aliaj neferos ' Fonts cenupie, bronz Otal, fonts aaleabili
6.,.10
20...25
10...15
25...30
Tabelul 1.11 Diaaetrul ISrgitoarelor aa
Uzura ISrgitoarelor (in lungul fete? de asezare) LSrgitoare din otel rapid LSrgitoare din aliaj dur
Haterialul de prelucrat Otal, fonts maleabilS Fonts cenupie Otal, fonts aale** abilS Fonts cenupie
MSrimea uzurii, ma 10..-15 16...20 21...25 26...30 31...40 41...50 0,7 0,9 1,0 1,3 1,4 0,6 0,8 0,9 1,0 1,2
-
0,3 0,3 0,4 0,4 0,4
' 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4

-
Tabelul 1.12 Uzura sculelor da filatat (pa fata da apezare) Denuairea sculei Tarod Filiara rotunda Freze pieptane de filatat Materialul de prelucrat Otel Fonts cenupie Otal Otal 1| MSrimea uzurI|, ran o o o o U lI r t
0 ,1 ...0,5 0,3. ..0,5
u g ? h tg a
20
.
(1.3)
m
este unghiul de aezare. (1.3) introduce erori de calcul ce pot ajunge pina ,a 40%. Diagrama uzurii u in funcîe de drumul parcurs de virM sculei a^chietoare (fig.1.2) variazS cu condiîile concrete ( j e lucru.
Relaîa
H care a
Diagramele de uzurfi a scu lelor pun in evident urmatoarele caracteristici ale fenomerrului: - procesul de uzurS nu are o variaîe liniarS; I procesul de uzura se desfaoar3 in trei perioade. Perioadele de uzura sint: 1 pe lungimea drumului de *achiere L, este perioada uzurii iniîale u;; | pe lungimea drumului de achiere Ln este perioada uzurii normale un; 1 perioada ultima este denumita i perioada uzurii rapide sau catastrofale. Uzura dimensionaia pe perioada de durabilitate a sculei, dupa" achierea unei lungimi L=Lj+i,n, este data de relaîa: u=ui+uQ (----)
i 0 -i o o o
[fm]
(1.4)
unde: Ug = 1000(un/L) m este uzura relative; L - lungimea drumului de achiere, in metri. E Relaîa (1.4) se mai poate prezenta sub forma: U = U, + U
ndl
106 s
[ / L a n ]
(1.5)
unde: 1 este lungimea suprafeêi strunjite, in mm; s - avansul, in mm/rot; d - diametrul piesei,in mm. Relaîile (1.4) i (1.5) se utilizeaza cirei L> 1000 m.In cazul cind L<1000 m se recomanr da relaîa (1.6): u= (ui+ u0L 1) (1>6)
La frezarea cu freze frontale sau cap 53 ti>aiur,l ptr*l> crarea de finisare, uzura pe faâ de mfex&rtt 9 dint11or m d*tenriinfi cu relaîa: u | ti; I tip 7T D 1 T -- 10 sd z 360 [Aon](1*7)
in care D este diaraetrul frezei frontale, In ir o n ; 1 I iunyiiwa de frezare, inmm; sd - avansul pe dinte,in r a n i ; 5 Inumarul da dinî aifrezei; | - unghiul de contact cupiesafi car* M d*it emina astfel:
sint-) # -, 2 D
unde B este lStimea suprafetêi ce se prelucreazS.
(1-8)
La frezarea cu freze cilindrice uzura se calculeazi cu aceeai relaîe (1.7), cu deosebirea ci unghiul 7 se calculeazd in acest caz astfel:
cos 7 = 1 - (2t/D) ,
in care t este adincimea de achiere in nun.
(1.9)
La frezarea cu capete de frezat, uzura relative se calculeasa. cu relafcia:
100-360
U q (1 + ------- )
* D cf ?
[Atm]
(1.10)
in care Dcf este diametrul capului de frezat in mm;7-unghiul de contact al dintelui frezei cu piesa care se prelucreazfl,in grada;uQ(- uzura relative la prelucrarea acelorai materiale, insA prin strunjire. Cind Dcf > B uzura relative se calcul ea!zS cu relaîa: u = (1 + )uol B la rabotare, uzura dimensional^ relaîa: 22
100
[/an] a sculei se
(1.11) dsterminA cu
aoeastci baza, se poate scrie: FA n ------ - 20Fa d
10s IS care j | este suprafaâ rabotata, In irm^; s -avansul de lucru, jn BB/c.d. la rectificare-, uzura pe raz a discului abraziv se poate ^termina cu aproximatie, pe baza volumului de metal IndepSrtat de pe suprafaâ piesei care se prelucreazS. S-a deteminat ex perimental c3 voluraul de material abraziv cansumat intre douS ascutiri ale discului de rectificat este de 20 ori mai mare dect volumul de metal indepartat in aoeeaî perioedS de timp. Pe
[abb ]
(1.13)
in care F este suprafaa care se rectifica, in mm2;Ap 1 adaosul de prelucrare care se indepSrteazS de pe piesa,in mm; n I num&rul de piese din lot; F , I suprafata aschietoare a discului de jtectificare, in nm . |SHH| Valorile medii ale uzurii iniîale i relative la strunji rea de finisare, obînute pe cale experimentaia, sint date in tabelul 1.13. 1.2.4. Uzura in funcLe de parametrii de achiere Relaîa de calcul pentru uzura sculei aschietoare, determinata din studiul diagramei de variable a uzurii in raport cu drumul de achiere, nu confine o dependent explicitaa uzurii faâ de factorii ei determinant^., dintre care sepotmentions in primul rind materialele utilizate pentru prelucrare, cula as chietoare i regimurile de achiere. De aceea, cercetarile experimentale efectuate au dus, de i partial, la ctofinerea unor relaîi de calcul al uzurii in functie de parametrii mentianati. Astfel, V.I.Komissarov propune unnStoarele relaii pentru strunjirea interioara a fontei cenu i i , HB = 160, folosind cuîte cu piacuê VK6: uD = 0,198 v1' 02 s ' n t ' 7 u = Cu v- sn tp ka ky kr, (1.14) (1.15)
in care C , m, n, p sint coeficienî i exponenî care caracterizeaza calitatea materialului prelucrat i a materialului sculei k , k , k - coeficienfi care tin seama de unghiul da aSezare, unghiul de degajare i de raza de rotunjire a virfului outitului. Tot in baza cercetarilor experimentale,D.D.Medvedev a sta-
Tatoalul 1.14
CoafioianfH pantru ealwlut i m u t I I
ca dtp ind dm mmtmrtalul ik prvluât pt *
m tM|
Hatarialul da pralucrat Natarialul aculal Otal HBie0-240 Otal 35Mnt6 Otal 10TiMCr1B0 Aliaj da titan Alaafl K40(VK8) P10CT15K6)
n
0,515 0,616 0,69
*u 0,014 0,01* 0,0J1 0,036 0,010
0,0*9
0,* 0,16 o fl 0.1*
Q,I1
0,06 0,0fa 0,04
o,aa
0,34
Tabelul 1.15
CoaflciantH pantru caloulul uzurii ralatlva I ..m >.m H ca dap ind da gaaaatrla pi m i l t a n i i aoulat B N h l l t M r a
Matarialul sculai Coaf iciant1] Valoarea coafIciantului 9 Unghiul da atac,

k
P30(T5K10) 1,54 30 2 550 0,75 | 45 U 650 1,0
M0(T1H6) 1,0 60 1,0 790 1,
*tk)
Qj
10 u
Valoaraa coaficiantului Raziatanta la ruoare a otalului apchiat j M N/ao Valoaraa coaficiantului H
no
i,ir
- la strunjirea fdrd lichid de rficire a materi&Xului GL60

c u u n cuit d i n oel rapid Rp2:
u =(1 I e ' ' z w T){[ (-0,02 I 1 0,0106)^ 1 (2,962 | I l,8246)v 1 1 98,737 s I 131,9U8]t + (0,016 s - 0,004)v* | (-2,488 I | - 0,1185}v + 126,3827 s + 14,2178} ; (1.21)
- la strunjirea f3r& lichid d e r & d r e a materialului 0LCA5 c u u n cuît c u piacuta P20, fixatA mecanic:
j t l I e'0'1977 r){[(-0,0385 s 1 0,0158)^ 1 (6,533 8 | 2,5962)V269,9235 s + 194,5158]t + (0,0257 s + 0,0011Jv2 + (-4,37* ,0256)v I 237,7897 1 1 30,42), [/an] (1.22)
strunjirea f&rA lichid da r4cir a nabarlalului &Ctf H u n ouît din crtel rapid Rp2 :
H ____________ ____________ ____________
0 1
-fl - e-0' 2447 r )([(-0,0425 s + 0,0154)^ + (7,44 6 - 3,0198)v-
- 229,75595 s + 191,8305]t +(0,019 s + 0,0008)^ +(-3,7747 s+ + 0,1861)V + 154,9962 s + 1,0942 }

[m ]
(1-23)
Rezultatele obînute prin aplicarea expresiilor de calcul fi 18. *123) la diferite valori ale paranvetrilor v, t, s i I sint trecute in tabelele 1.16...1.21.
Tabelul 1.16
Valorii* uzurii radial* a cutitului da strung araat cu p l k u ( P2Q, fixata aacanic, la strunjirea otalului 13CrNi30
Viteza v, a/ain
Avansul s, an/rot 0,5 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 51 57 64 70 64
Uzura radialfi la t =40 ain,1n /un Adlnciaea da a?chiere t, nm 1 107 114 120 126 139 1,5 164 170 177 183 195 2 220 227 233 239 252 2,5 277 283 290 229 308
50
100
0,1 0,2 0,3 0,4 0,6
63 71 79 87 103
128 133 139 144 155
192 195 198 201 207
256 257 258 259 261
321 319 317 316 312
150
0,1 0,2 0,3 0,4 0,6
180 188 197 205 222
287 276 266 255 233
395 365 334 304 342
502 453 403 353 254
610 1 541 472 I 403 I 265
200
0,1 0,2 0,3 0,4 0,6
413 420 428 436 451
598 555 512 467
784 600 596
969 824 679 -.
1154 959
'
T a b e lu l 1.17 Valorii* u au rti radial* a o u tltu lu t d as t r u n g din o tl r a ( k .. K p2, la atrunjirea o telu lu i 13CrM J0
Viteza v ( a/a in
Avansul s, mm/rot
Uzura radial! la t 40 mln,ln Adincimon d* apohtere t, nn
~7
~~
0,5 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 53 57 61 65 73 38 41 44 47 53 34 37 39 42 47
1 94 99 105 110 12*1 75 78 82 85 91 72 74 77 79 83
1,5 134 141 149 156 167 112 115 119 123 130 111 112 114 116 119
2,5 215 226 236 247 268
50
175 184 193 201 219 147 153 157 16t 169 149 150 151 153 155
75
185 190 194 199 207 187 188 189 190 191
100
Tabelul 1.18 Valorile uzurii radiate a cutitului de strung araat cu pl&cute P20, fixate aecanio, la strunjirea otelului 0L60
1 Viteza v. a/a in
Avansul s. aa/rot .0,5
Uzura radialfi la r=40 mini,in fa Adincimea de a^chiere t, mm 1 82 86 90 94 103 89 93 96 100 107 306 302 297 293 1,5 138 141 144 147 153 146 147 149 151 4 154 474 420 366 2 193 195 196 198 201 138 141 144 147 153 146 147 149 151 154 2,5 248 249 250 251 252 258 257 255 253 249 807 954 I
50
0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 , 0 '1 0,2 0,3 0,4 , 0,6
26 32 37 43 54 33 38 43 49 59 140 185 230 275 367
100
200
Tabelul 1 . W Valortie uzur 11 radltlt a outltulul 4 1 tt/uig dtn oêl rapid Kp2 ,l atrunjlree otalulul O. M) yttea* v. * a/*n Avensul s. am/rot 0,5 0,1 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 45 49 53 58 66 34 37 41 45 52 30 33 37 41 48 Usurs redtslA le r*40 ain,fn as Adlnotaea de aschiere t, m 1 79 83 87 91 99 62 66 70 74 82 57 61 64 68 75 1,5 112 120 120 124 133 90 94 99 104 108 85 88 92 95 102 Z 146 150 154 158 166 188 123 128 133 143 113 116 119 122 129
""I
j
1 I 1 1 1
2,5 I 179 183 187 191 200
. 50
75
146 l 151 1 157 1 163 1 174 1 140 143 146 149 156 1 | 1 I I
Bi " " "V 100
Tabelul 1.20
Valor lie uzurii radiala a cutitelor de strung araate cu plkutl P20, fixate aecanic, la strunjirea otelului GLC 45
Uzura radiali la r=40 ain,In pm Ad Incises de apchiere t , aa 0,5 1 82 87 91 96 105 82 88 93 99 111 159 160 161 162 164 315 305 294 283 1,5 133 135 138 140 146 128 134 140 146 152 232 225 218 211 1$7 444 408 313 . 2 182 183 184 185 186 175 181 187 193 204 305 290 276 261 232 573 512 451 -
Viteza v,
Avansul s. mm/rot
/ain
'
H
2,5 233 232 230 229 206 221 227 233 239 251
50
0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6
32 39 45 51 64 35 41 47 53 65 87 95 104 112 129 187 201 215 229 258
100
150
378 355 333 311 267
702
616 *
200
29
T d b a l u l 1.21 V a lo rii* u z u rif r a d ia l* a c u f .it u l u 4d as t r in gd i m*4 *4 r a p id a lr u n jir** o (*lu lu i OX 4 5

V i u u v. /hin Avanaul aa/rot 0,5 1 Uzura radialA la r40 at*,In jai Adlnciaaa da apohtar* t, at 1 93 90 103 108 118 69 76 83 90 104 61 67 73 78 90 1,5 134 141 148 154 168 100 111 122 134 156 88 98 108 118 138 2 176 104 193 201 210 130 146 162 177 209 114 129 143 158 107 217 227 230 240 269 161 181 101 221 262 140 159 170 197 235
0,1
50
0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6
51 54 58 61 67 39 41 44 46 51 35 36 37 38 41
75
100
Extinderea utilizdrii relafoilor (1.18 ... 1.23) in cazul altor aliaje feroase, care difer# de cele folosite in timpul experienfelor (OIC 45, QL 50, 13CrHi30) prin rezisten$a lor la rupere, R^ se face prin ooeficienti de corecie. Coeficienîi de corectie pentru calculul uzurii radiale a cuîtelor din oel rapid R 2 sau annate cu pl5ctie P20 se ofcîn pentru diferite regimuri de a$chiere,dac3 se cunoate duritatea sau rezistenâ la rupere a materialului de prelucrat. Dependen t s intre duritate i rezistenfa la rupere R^, in daN/nm , este dat3 de relaia:
H B = C XR ^
i
in care pentru oel carbon cu C< 0,6%, C1 =2,19, iar e 1 =1,061, iar pentru oelurile aliate i cele de ccnstrucfcii cu C > 0,6%, Cj = 3,093 i e1 = 0,984. Valorile coeficienîlor de corecie pentru strunjirea de finisare sint prezentate in tabelele 1.22 i 1.23, iar pentru strunjirea de degroare in tabelele 1.24 i 1.25.
1.3 ERORI D E FREUX3RARE ERCDUSE D E DEra*MATIILE ELASTICE ALE SISTEMULUI TEHWCBXGIC 1.3.1 Noîuni generale Sistenrul tehnologic al maînii-unelte are o structure ela stic^, sub acîunea forêlor generate de procesele de lucru.
Tabelul 1.22 Coaflotenttl aedll g ooreetle &.(r) al uzurii radtale I outltulul de atrung din otal rapid tp2, H H da valor ILa o o r a i p u u k o v a I* efcerfalulul OLC 45 la oaro Ctl(r)*1 la atrunj 1 m da IInlaara a X 0,2 mm/rot, t<1 aai u
v, a/aln v
Reiiatente la rupere e materialului preluorat RB,daN/M a------40 50 60 70 80 100 90 110 120 0,777 0,753 0,746 0.855 0,835 0,820 0.933 0,931 0,910 1 1 1 1.055 1,054 1,054 1.088 1.082 1,074 1,122 1,109 1,104 1,155 1,166 1,116 1,123 1,111 1,119
50 75 100
Tabelul 1.23 Coaficientii aedii da corectie C (t ) al uzurii radiala a cutitului da strung araat cu plicuti P20, in functia da va Lori La ooreapunzltoara ala aaterialului OLC 45 la cara Cu (r)=1 la atrunjiraa da f iniaara a < 0,2 aa/rot,t<1 aa v, m/m in Rezietenta la rupere e materialului preluoret RB ,daN/aa^
40
50 0,943 0,900 0,937 0,952 0,971
60 0,977 0,950 0,968 0,975 0,980
70 1 1 1 1 1
80 1,079 1,050 1,040 1,097 1,087
90 1,181 1,125 1,229 1,280 1,315
100 1,295 1,250 1,406 1,585 1,765
110 1,431
120 1,590
50 75 100 150 200
0,931 0,875 0,916 0,939 0,960
1,375 1,525 1,583 1,770 1,073 1,580 1,439 1,100
Tabelul 1.24 Coaficientii aedii da corectie C (r) ai uzurii radiate a cutitului da strung din otal Rp2, In functia da valorila coraapunzatoara ata aaterialului OLC 45 la cara C (t)1 la atrunj iraa da dagroâra a < 0,2 aa/rot,t<1 aa
v, m/rain Rezistenta la rupere a aaterialului prelucrat RB ,daN/aa^
40 50 75 100 0,702 1,724 0,718
50 0,809 0,811 0,120
60 0,904 0,905 0,9o6
70 1 1 1
80 1.083 1,072 1,093
90 1.160 1.130 1,156
100 1,190 1,173 1,203
110 1,238 1,217 1,218
120 1,261 1,231 1,234
Deformaîa elastic# a sistemului tehnologic provoacS a ba teri de la pozifcia reciprocS a piesei i sculei i drept urroare apariia unei erori de prelucrare. Determinarea erorilor de prelucrare cauzate d e d e f o r m a t i ile elastice comport# definirea unor noîuni c a r a c t er ist io e de calcul. Rigiditatea sistemului tehnologic R liit r e p r e z i n t i ca31
Tabelul 1.25
Coefteiontii aedii da M | G (r) R u a u r H radial* I nutttuUii da strung araat cu pllcupi P2Q, In funcfcla da valor tla soreCKut toara alt aatarialuLut OLC 45 ( oars C (r)=1 La atrunj Iras da de* gro>are > 0,2 aa/rot, t>1 aa
v r m/m in
Reziatunta la rupora a materialului pralucrat RB|,daN/mm

40 0 ,8 8 5 0 ,8 6 8 0 ,8 8 4 0 ,8 6 1 0,<840 50 0 ,9 0 6 0 ,8 9 4 0 ,9 1 3 0 ,8 9 2 0 ,8 7 1 60 0 ,9 4 7 0,921 0,961 0 ,9 3 8 0 ,9 1 5 | 70 1 1 H 80 1,062 1,0 5 2 1 ,0 9 6 1,0 9 2 1 ,1 0 8 90 1,145 1,131 1 ,2 8 2 1 ,2 3 0 1 ,2 7 5 100 1 ,2 2 9 1,210 1,2 6 9 1,4 3 0 1,5 8 5
110
1,333 1,332 1,365 1,676 1,975
120
1,479 1,473 1,519 2,076 2,623
50
75 1 1 100 1 . 1 I 150 [ 200
'pacitatea acestuia de a se opune deformaîilor elastice sub ac1 îunea forêlor din procesul de lucru. Rigiditatea poate fi static# R st sau dinamic# R d, dupS caracterul static sau dinamic al formei: F R st S ~ [daN/mm j, y in care: R st este rigiditatea static#, in daN/mm; Fy - forfa in direcfcia y, in daN; y - deformaîa, in mm. Conponentele F x, Fy/ F z, cu deformaîile x, y, z,pe directiile corespunzStoare, vor determina rigiditSîle: F R* = x
F ; Ry = - ; , y
Fz
Rz = -
d-24) W este mSrimea in (1.25)

J H
*Gradul de cedare verse rigidit&ii: W
sau d e flexibilitate y i = - |
' Fy
[mm/daN]
Rigiditatea si flexibilitatea sistemului tehnologic au urm&toarele expresii; F y R si#t | H [daN/mm]; W sist I ||| mm/daN, (1 .26)
Vs,-st Fy
urrie: y i8t este deformaîa elastic# a sistemului tehnologic,ca re se poate determina astfel: y .u t = y .0 + yP + y d + yu* f1 -2 7 '
yp? yd; M fii n d deformaîile elastioe ale dispozitivului ma inii-unalte. Ralaîa (1.26) s e m a i p o a t e scries Fv Fy F f iv -Pv Fv - B + y- + + y ^slst sau: 1 1 -- = ^siat de unde:
"sist
Rsc
Rd
1 1 1 + - I + ^sc ^d R m u
- Wsc + Wp +
+ 1 1
(1.29)
unde: R sc; Rp ; R d; R,u; W sc; Wp: W d; Wf f l u sint rigiditatile respectiv flexibilitatea sculei, piesei, dispozitivului i maûiiiunelte. Pe baza diagramei de rigiditate(figura 1.3) se pot defini: - rigiditatea instantanee:
St 8
- rigiditatea medie: FY
H
êd = = tgo,; (1.31)

Yh
Fig 1.3 Diagrams de rigidi" tate a sistemului tehnologic'
: Pentru determinarea erorii de prelucrare cauzat5 de deformaîile elastice ale sistemului tehnologic,se lucreazS cu rigi ditatea medie. Rigiditatîle medii statice ale subansamblurilor raainilor-unelte variazS intre (2.. .4)10 N/m,la unele ajungind pina la 108 N/m, iar la mainile uzate rigiditatea static# este sub 107 N/m. Rigiditatea dinamic# Rd rezult# din caracterul dinamic al forêlor de achiere i se evalueaz# practlc cu ajutorul unui coeficient dinamic / x R 1
I
R st
Erorila de prelucrare determinate de deforma^lile elastics ale sistemului tehnologic depind de urm&torii factor!: - metoda de prelucrare; I forma semifabricatului; I I modul de instalare a semifabricatului; - caracteristicile forêlor de a^chiere. 1.3.2 Defarmatiile e1a.st.ioR consider ind rigiditatea staticS a sistemului tehnologic la prelucrarea ' pe strung Metoda de prelucrare: strunjire cu un cuît a semifabrica- I telor de tip arbore. a. Metoda de instalare a sfmifafrricatului in universal Cazul cind rigiditatea semifabricatului este mica in raport cu cea a universalului - rigiditatea universalului nu se ia in considerare Relaîa pentru calculul erorii de prelucrare are forma: Py L
y = -
3EI
(1.33)
Cind rigiditatea universalului seiain considerate rezultfi: y.. Cfu| V 1I H I I | 16fsf3 Fy (1-34) (1-35>
y.m = (fu + V * V
In relat-iile (1.33)...(1.35) s-au notat: y I deformaîa elasticfi mm ; Fy - componenta formei de achiere pe direcîa y, in daN; L -lungimea piesei pin la locul de incastrare; E - raodulul de elasticitate, in daN/mm ; I - momentul de inerîe, in ran ; fu - coeficienti de flexibilitate pentru uni versal, arbore principal, coeficient unghiular de flexibilitate a universalului i coeficient de flexibilitate pentru semifabricat; k I raportul dintre lungimea piesei i lungimea libera a arborelui principal. b. Modul de instalare a spmi fahricatului intre virfuxrUe strungului - semifabricatul de tip arbore neted. Relaîa de calcul pentru eroarea de prelucrare, ca sum& a erorilor elementelor sistemului tehnologib, -este:
y ( i - - ) + - + + --------- ,
Rpf L I* R,e 3 E I L iar rigiditatea sistemului tehnologic:
34
x 2 Fy x2
Fv
F (L-x)2 x2
(1.36)
1
N,,t
1 B ________________ ------------------I | I 1 x2 ( H I - -) +( I ( - ) +
..., ^ ,(1.37)
Rpf
Rp.
R^
(Ir-x)2 X 2 ------------
B E I L
P e b a z a a l t o r c x m s i d e r a ^ i i t e o r e t i o e (fig- 1-4), suma e r o rilor e l e m e n t e l o r s i s t e m u l u i t e h n o l o g i c s e p o a t e cal o u l a o i expresia:
K i?ajsE- sin(cn-p-e) fj?aes i n a 0 y Rsiat^sc+ClRaiaC-s i n ( a + p - e ) ] +i?scs i n a
In relaîile (1.35. .1.38) s-au f&cut notatiiles x - distanâ faa de p3pua fix&,unde se aplicd forâ P ; L - lungimea semifabricatului; R ^ - rigiditatea p3puii mobile; RRf I rigi ditatea pSpuii fixe, R 3C - rigiditatea subansamblulux sculei archietoare; r raza instantanee a suprafeei prelucrate; r0 -raza de reglare a cutitului de prelucrare.
35
U H Racv2 I rigiditatile statice ale sculei pe cele doui direcii v, i v,; Rsj5t - rigiditatea sistemului; a -unghiul din tre direcia de incarcare i direct-ia z ; p - unghiul dintre di rectia de incfircare i direcîa de mSsurare a defontiaîei;
J?,c
e = a z c t g [ | fcsrp]
(1-41)
c. Instalarea semifahricatului pisii mnhilp Eroarea de prelucrare:
In universal
i virful pa-
F X3X(91,2 - 61. X + x2) y = 1 -- [ 1 ---------------- ]

3 E 1 12 El
(1.42)
--- + 41,
sau in funcie de adincimea de achiere adoptatS tp:
1 y i tp[l I --- 1 ---- i-------- I--- S

feX3EI
(1 I -------- 1 -- )+ |
12EI , R
x(91.f -61, x | ||
(1.43)
l
+ 411 pm
In relaîile (1.42) i (1.43) s-au fScut notaîile: x-distanâ universal - punctul de apl icare a formei F ; 1, = 1+L I - 1+kL; 1 - lungimea semifabricatului; L I lurcjimea in consol# a arborelui principal; k - coeficient de modificare a lungimii L cu diametrul D al arborelui principal intr-o lunjime echivalenta cu diametrul d al semifabricatului.
Valorile coeficientului k sint trecute in
tab.
1.26.
d. Instalarea semifabricatului In universal i virful p&puii mobile sau intre virfuri, cu luneta mntailfl Eroarea de prelucrare: Fy x x (l- - r L Rp . L Rpm F y (1.44)
x 2( l
- x)2
3E I L
urvle Rt este rigiditatea lunetei.

e. Instalarea semifabricatului intre virfuri sau in uni versal jfpO virful p3paii mobile, cu lunetS fixS,la mijlocul lungimii sanifabricatului fi cu neglijarea deplasSrilor elastLce ale p3puii fixe i mobile.
Eroarea de prelucrare se determine cu relaîa: 1 1 ------- t ^ m , ( i - 4 5 ) y=tP[ i i B ---------- 8 xz C 2 31 - xz C .2 1 2 ii 1 1 ] [ ( i - x ) ------ 1 1 , 2 (r-x"-V) 3EI1 41 Rso urrie: tp este adincimea de reglare initials; 1 - lungimea semi fabricatului; 1 , - distanâ pSpu3 fix& - luneta; x - distanâ mobile - punct de aplicare a formei de achiere. Metoda de prelucrare: strunjirea cu mai multe cuite cu semifabricatul intre virfurile strungului. Deformatiile elastice liniare 51 unghiulare ale elementelor sistemului tehnologic sint: W 1 ---- [F (L I Lp)~ F'(L I l>'r)], Rpf L
37
(1.46)
------ 1 I - I n
tg a =
is B S 1! : ---- ---,
L
- (1-47)
(1.48)
urxie y fS y sint defonuaîile elastics ale papuilor fixd i mobili; F, F'- rezultantele forêlor de achiere ale cuîtelor din cSru'.ioarele longitudinal (din faS) i transversal (din spate);Lr, Lr'- distanêle de la virful pSpuii fixe la forêle rezultante F, F' ; L - lungimea semifabricatului; a - unghiul dintre axele semifabricatului in poziîe initials nedeplasatS i in poziîe deplasatS, datoritS defonnatpdlor elastice y. i
Yp*
1.3.3 Deformaîa elastic^ a sistemului tehnologic la prelucrarea prin rabotare i frezare a. Placi i carcase Instalarea semifabricatului: pe masa maginii. PlacS dreptunghiularS cu toate laturile incastrate: p(l-H)F b2 Y..x--------------------------- j E h [ ](1 -49)
PlacS dreptunghiulara cu toate laturile simplu rezemate pe contur: Ymax ~ 0,203 Fy b2 (1 - nz) | 7 Ehf (1 + 0,462 of) (1.501
Cind carcasa dreptunghiularS de prelucrat are nervuri pe partea inferioarS i se 'tine seama de rigiditatea pereîlor laterali: Ymax = K ----F h3 _ d-51)
Jfl
In expresiile de calcul s-au fScut urmStoarele notaîi: yBax | deformaîa elastic^ maxima, mm; F - fora de a^chiere,N ;a = b/a<l; a, b, h -lungimea, liîmea i grosimea pl&cii, respectiv a peretelui carcasei, mm; u i 0,3 - coeficientul lui
38
j*>isson;F - aodulul de elastiritate a materialului semifabricatului^l/ * 2;P - coeficient care dapinde de raportul a/b astfel: a/b 4 0,072 2 0,087 1 0,0624
1 1
1 este coeficient ce astfel:
depinde de forma constructive. a carcase!
1_ a h i 0,5 I
in
InSltimea carcasei B=b 0,09 0,11 H=b/2 0,105 0,13 H=b/4 0,115 0,15 H=b/10
-
0,17
b. Suprafee plane ale carcaselar Instalarea seed longitudinal | ratniiri: pe masa mainii de rabotat
1 y = tL [ 1 --------- ^ C C 1 + + Rf R*c
(1.52)
Cind carcasa are nervuri sau perefci laterali: 1 y = t [ 1 -------- ] C 1 + (1.53)
In relaîile (1.52) , (1.53) s-au notat: y jj deformaîa elasticS a sistenului semifabricat-scul&; R sf, R 3C f rigiditatea seal fahricatului i caruciorului port-sculcL; C = Cp sy (HB)n,
(1-54)
tp este adincimea de a^chiere la reglarea initials.

39
1 . 3.4 Defaraaîa elasticA B alstaeulul tabraloglc H recti.fioirea rotuntt exterioarfi
a. Instalarea piesei intre virfuri: - rectificare cu avans longitudinal:

1 | I 1 I
f f
( L 1 X)2 X 2
y
Bp
- + I I------- -----
g 3ETL
(1.54)
iv X
y -tp U
----------- 5------- -------------------(1-55)
c(i )
-----L
c
+
L2 C
l
C X 2 (L - X ) 2
--- + + ------------ 1 + 1
Rpf
- rectificare cu este:
Rp-
R.d
3EI1
avans transversal, eroarea de conicitate

a = a, - ot2 (1.56)
Rpf, R^, R^d - rigiditatîle pSpuii fixe, p5puii mobile ia . ansamblului arborelui principal al discului abraziv, daN/mm; x -distanâ papu fixS-punctul de aplicare a formei de achiere, I mm; L -lungimea sanifabricatului;^, a% | inclinarea axei semi fabricatului i a arborelui port-disc de rectificat, datoritS deformaîilor elastice ale p3puilor fixS i mobilS, respectiv ale p3puii port-disc.
In relaîile (1.54).. i(1.55) s-au fScut notaîile: y - deformarea elastics a sistemului tehnologic, mm: tp -adincimea de a chiere la reglajul initial, mm; F -forâ d e achiere, daN;
1.3.5 Defarmaria piagHrsS a sistemului tdnriologic la prelucrarea gaurilor.

a. Pe maini de gSurit verticale, cu instalarea piesei pe masa mafinii. Unghiul de inclinare a axei gaurilor: ,
tg a+ tg p
1 + t g a tg/3
1
R
1
R ,J
tg y = tg(a +j3 ) = --------- =tg a + tg j S =>Fax( + ) (1.57)
40
Cind urghiurile d t
diferi au < , M
Ul
S u c l im t alt n o w
tiiû rl prin-
- 0,0153(1 - t) F
(1.60)
p is Hflnl de ilwmt: dud m u i^n u n i cu sem ifabricftfcul se deplaseazft l o r v gltudinal, rigiditatea setdfabricatului $i sculei (bara de aleist) variazd nuMi In sectjiunils trsnsvenals, produclnd deter (ii e.lastice date de:
------- ];d.6i) r % t1 ---------- 1 s" y -tkH------ i c c l + c(wr f+ S
i+ + K *-
la prelucrarea cu instalarea pieselor in dispozitiva, care jhittemU $i susîn bara de alezat, inainte i dupa pies&, iar rigiditatea dispceitivului este mare, rezultfis 4x3 - Six2 [mm/daN]
( 1 . 62)
sau daca E -2,1*10*, daN/mm2 (pentru oêl) i I 0,05 d4 __________4x3 - 31X2 " 5*10* d* [mm/daN] (1.631
Cind x - 1/2 S r
. 192KZ
Ism
2*10* d* 41
[m m /daN]
U-Ml
unde d esta diametrul ban>i de Alegar*, In inn;
Prelucrarea prin nlawoi'u iuiltimK a mat n i t er g&iri. Ipoteze:

- formal* radiale m determina pe baza adincimii de regla
-Vy-r^l^L
re initial (t )j I se neglijeazfi dofoimaî ilo alastioe ale semifabricatului, i dispozitivului; - bara de alezare se coaaidarfi grindfi netedS incastratfi la ambele oapete. In cazul prelucrfirii a trei gfiuri simultan se obin relatiile [1.62-1.64]: (b+c+d-x) (a+x) , y,F 1 = F , ---------------[3(a+x)l -(a + x) ~(btc+d-x)(a+x)];
6 E I 1J
( 1 . 62 )
(ofd-x)2(a+x)* IP F2 ------------- [3(a+b+x)l-3(a+b+x)(x+a)-(o+d-x)(a+x)]; 6KX1

Yws
" f 3 ----------- [3(a+b+o+x)l-3(a+btc+x) (a*x)-(d-x)(a-tx)].
(d-x) (a+x) 6EI13
d-63)
(1.64)
Eroarea de formfi este dat& de relaîa:
A f - 2(yx - yB)
d.65)
Valorile extreme y ?i ylln se obin din relaîile (1.62)...(1.64), cind x - 1 i x *0. In relaîile de calcul (1.53)..(1.64) s-au fficut urmStoarele notat-ii: a - unghiul de inclinare a mssei mainii; p - unghiul de inclinare a arborelui port scuM; y - unghiul de inclinare a axei gfiurii, rad; Fax 1 forâ axialfi de gfiurire, N, R, R - rigiditatea mesei,respectiv a arborelui principal, N/rad: R , . - rigiditatea sistemului burghiu-arbore principal in direcîe radialfi,N/mm;E, I -modulul de elasticitate ,N/mm i momentul de inerie a secîunii transversale a burghiului, mm4; Frd - forâ radialS neechilibratfi ,N; f = 0,5 -raportul dintre forâ axialfi asupra tfiifului transver sal i forâ de avans; y1 f 1 - sfigeata de incovoiere a barei in locul de amplasare a cutitului, sub acîunea formei F, ,nm; analog y2F2 i y3F3; a, d - distanêle de la cuitele gSurilor 1 i 3 (extremele) la perefcii interior! cei mai apropiaî ai dispozitivului ,mm; b, c - distanêle dintre forêle F, i'F,, respectiv dintre F2 i F3> mm; 1 - lungimea barei dintre pereîi interior! ai dispozitivului; x - distanâ de deplasare a cuti tului in timpul lucrului fafi de poziîa initial#; d -diametrul
42
tarsi d e a l e z a t , t n mm. P e n t r u a r e g l e m e n t a m & r i m e a a d m i s i b i l A a defonna^ illor ela s t i o e i a v a l o r i l o r c o r e s p u n z & t o a r e rigiditfiii sistemului tehnologic al m a ^ i n i l o r - u n e l t e , s - a u e l a b o r a t n o r m e la aoeastft direcfcie, d i n t r e c a r e s e d a u , i n tab. 1.27, cele referitoare la strunguri.
Tabalul 1.27 Valorii* rigidititii static* f I *1* daplaslrii relative I* ale coapanantalor sistiului tehnologic
Mhittbi
Diametrul naxtn d atrunj Ire
Rigiditaxaa strungului in nn
Daplaaaree aaxiaS adiisibili tnl uto a portcutitului fa(i da : Forti apt icati daN 70 100 140 200 280 400 560 800 1120 1600 2240 Dorrvul din arborala principal 0,04 0,05 0,07 0,10 0,13 0,17 0,21 0,28 0,36 0,47 0,61 Dorrvul dinl pinotl 1 0,05 0,07 0,10 0,13 0,16 0,21 0,27 0,35 0,47 0,61 0,82
Papula
f ixl
Pfipuâ
nobilft
100 125 160 200 250 520 400 500 630 800 1000
1750 2000 2000 2000 2150 2350 2750 2650 3100
3400
3700
1400 1400 1400 1550 1750 1900 2150 2300 2400 2650 2700
I
I
I
V
I I I I 1
1.3.6 Deforuaîa elastic! ctmamic! a sistemului tebnologic

Caracterul d i n a m i c al solicitorilor sistonr.dui tehnologic determine o v a ria i e a deformatîilor elastice i a rigiditcHîi. Cercet!rile intreprinse i n aceast! direcîe au ajuns la cancluzia c d s u b acfciunea forfcelor dinamice de a^chiere, deformatiile elastice a l e sistemului tehnologic a u o cretere ce poate ajunge p i n ! la 6 0 % c om p a r a t i v c u acîunea static! a f orêlor. Pa ra m e t r i i t e h n i c i a i sistemului teh nologic in cazul soli citor i l o r d i n a m i c e s e d e f i n e s c astfel:
Rigiditatea dinamic!:
Bt
Rd =
R st
[N/ran];
< 1.
(1.66)
Rigiditatea dijiamic! se mai poate def ini ca raportul din tre anplitudinea unei fore armonice aplicat! prin scula achietoare piesei de prelucrat i amplitudinea deplasirii elas tice maxime y ce apare la rezonan^S in punctele de aplicare a formei de a^chiere, deci:
3 ^ *
(1 . 67 )
t&
Variaîa H inaming a formei de agchisre poate fi ctetermina-folosind una din relafciile:
I II I -r1 b y* z0 z0
(dupA Polacek)
(1.6a)
z f t % t0 +[ z 03 cq - ( J C p Jc^) ]dn (dupS Tobias) z n i | pflpa Chirxaoescu) I . A Fd c y2 sin f+C oos f - CA sin
2A
1 g B II dt f f i (kp-3^) ds |
2ir
(1.69) (1.70)
In relaîile (1.68)...(1.70) s-au notat: r . , este ooeficientul cupl&rii xnaxime; b - lfitpjnea efectivS de a^chiere; y 1proiecîa raodului normal de vibraîe pe cea a cupl&rii maxime; z - num&rul t&iurilor achietoare principale ale sculei; z0 numcirul t&Ljurilor aflate siimiltan in achiere; d t r ds, d|| variaia elementary a adincimii de achiere a avansului i a vi~ tezei unghiulare a arborelui principal al mainii-unelte; A airplitudinea maxima a mi^cSrii oscilatorii; tpdefazajul dintre micarea i masa oscilatorie; k,; - constante; C = CF xF t
x r 1 Yf
(1*71)
Airplitudinea defonnaîilor elastice dinamice (y#) sub aciunea variaîei conponentei Fy se poate calcula cu relaîilet ^ 2 _v a- B * /rc ^ (dupS Sokolovschi) (1.72)
y *~ re
(dup& Danek-Polaoek) (1.73)
In relaîile (1.72 ), (1.73) s-au notat: C - coeficientul formei de rezistenfcS ce se qpune formei excitatoareja -coefici44
entul forfei excitatoare; h -ooeficientul formei de rezistanî oe se opane formei elastice; B - laîmea pragului ce se prelucre&zA prin achiere transversal^; Fa I forfa de a^chiert* in
tispul vibraîei:
=0' 75 - c , b H
(1.74)
r( = B sin | + D cos e; B ---;

Ah
D = --Ab
Dimensiunile medii ale achiei, pentru calculul amplitudinii deforma'tiilor elastice dinamice, dupS Danek-Polacek, sint reprezentate in fig. 1.5. Eroarea de prelucrare cauzata de deformaîa elasticS, con siderind si componenta dinamicS a formei de achiere (fig.1.4):
AR H
W sin(<np-e)--Rje sing y* *i Xac+c (*ss3C' sin(a+p-e) *RSC sina

CA 2 R.
(cos2 g)t sin<p+2coso>t cosp-2 si nip) *1 "7 ]
unde: a = arctg Py/Fz; a 1 unghiul dintre forâ de incfircare i directia z a sistemului de referin^fi; p - unghiul dintre forta de incfircare i directia de mdsurare a def ormaîei :
t=arctg[
(^
fcgrp];
P=e = -
(1.76)
RsUt - rigiditatea sistemului tehnologic; Rscv1 ; R , ; c 2 - rigidi tatea sculei pe direcfiile v1 qi y2; C = Cf xf t
xf
FyO = C F ^ S0
xf
s
Yf
Yf
(1.77)
A - airplitudinea autovibraîei;
(1-7&)
g p
,1.79,
? - unghiul de defazaj intre forfca i virful sculei; m - masa piesei; k - Constanta elasticS a sistemului con I
45
B i d e r a t ;u -(k/m)0'5 -pulsaîa formal perturbatoare; o -A z u m; C - coeficient de amortizare; z - 0,1 - factor de amortizare.
Relaîile de calcul pentru rigiditatea dinamicft Rd, ooe ficientul dinamic 5 p! deformaîa elasticfi dinamicft (y), deter* inmate in cazul strunjirii semifabricatelor exoentrioe, au fost obînute de K.V.Kolev.
Fig. 1.5 Sch** foralrii s*o(iun1l
Rigiditatea riir a n r a f t
(1
^ c f ^SC
0>,
)2+
<*>S
sin
(a) t i|r)
sino)T
( 1 . 80)
Cind u > (1,5...2) o0 sau o < (1,5...2) uD ,n=0 ,tq T = 0 T = 180 . Pentru o > a 0 se obîne:
2 = Rttf1
J ~
R ,t m
<* i
(1.81)
iar cind q < w 0 rezultd:

2 o
in cazul
- u0, R - o.
46
ClMficUntul illiwrin
s in ((j c-i|t) sinut
2I| n3o >
(1.B3)
atunci cind | i 0 , sa obîne:
111
4/Ja0)2
(1.84)
Defarmaria elasticfi dinamicfi
y = 2 = !L
Fv m F t
(1.85)
^
daca u > u 0 se obîne:
y .t H
Fy
( 1 . 86)
Rstd--- I
R._ m o )
iar dacS u < u 0 rezultS: Y =

Fy
-
m u - Rs t
. -
(1.87)
In relafiile (1.80).. (1.87) s-au fcLcut notaîile: R , este rigiditatea staticS a sistemului tehnoloqic; R^ - rigiditatea dinamiefi a sistemului tehnologic; u0 =(k/m) ' -pulsaîa proprie a sistemului; m -masa redusfi a sistemului cuît-suport; k - ri giditatea static# a sistemului; | -pulsaîa formei perturbatoa re; n -coeficient de amortizare; | - unghiul de defazaj intre ar% ?i deformaîe; y - deformaîa elastic^ dinamicd.
47
1.4 ERORI EE HREUJCRAHE HKEUBE DE EETORHKniUK TKKn ic s a i s arsTBnrui m w g a iT C
1.4.1 N a ( i m i generale
Sursele prindpale de cSldura care produc .def onnaîile termlce ale sistemului tehnologic se pot grupa, dupS locul lor de amplasare, in: surse interioare i surse exterioare. Sursele interioare au cea mai inportanta acîune asupra starii termice a sistemului tehnologic i sint araplasate in
structura mafinii, cuprinzind electranotoarele, arborii princdpali, angrenajele, rulinentii,cuplajele, furubul conducator,sistemul hidraulic,sistemul de ungere, procesul de achiere i lichidul de achiere. Sursele exterioare apar independent de soluîa construc tive a ma inii i de parametrii ei funcîanali in mediul incanjurStor H pot fi radiaîile solare, sursele de incSlzire a halai, radiatoarele,coriductele termice subterane, curenfci de aer. Sistemul tehnologic se poate afla,din punct de vedere termic, in doufi stSri: stationary ?i nestaticnara sau tranzitorie. Starea termicfi statp-onara se realizeazfi cind aportul de caidura este egal cu pierderile de caidura, temperatura fiind Constanta in timp. Starea termicS nestationarS are loc la p o m i r e a maînii dupfi o opr ire indelungata. Transferul de caidura se poate efectua prin una sau mai multe din cele trei forme cunoscute: con ducive, canvecîe, radiaîe. a. Legea generals a transferului caldurii prin oonrtmrrîe, legea lui Fourier, exprima cantitatea de caidura d Q care se transmite prin suprafaâ izotermS dA in timpul dr, proportional cu gradientul de temperaturS dt/dn: dt dQ = - ) . dA ( - ) dr [J] (1.88) da unde: k [kcal/m.h.grd] ,este ooeficientul de conductivitate termicci i are vkLori in raport cu natura corpurilor fi variazS cu temperatura conform relaîei:
X
= X0(l + a t),
(1.89)
unde: - coeficient de conductivitate termica la temperatura 0C; a - coeficient caracteristic fiecSrui corp ca mSrime semn. In construcîa de maîni-unelte, diferenêle minimale de temperaturA ating 60C, de urda rezulta variaîi ale coeficientului a de cca. 6% , mqtiv pentru care acest coeficient se oonsidera constant.
tn w a r l ^ n rjilrtirll
chidelor fl qiimlnr
prin oonnctia prin
B U-
#1?
^ 1g ef l u r W c n :
caldurii are loc prin curonî in cazul lichideoazelor. Transjnisia cildurii prin ocnvectie se bazeazA
0 - ct0
A(t
tf),
[J/T]
11.90)
0 este fluxul termic (cantitatea de caidura transmisa in ^!?tstea de timp); tf - beraperatura fluidului care scaldft pereI '*Te (jg tenperaturd t ; ac - ooeficientul de ccnvecîe termicS,
I suprafeêle nefcede ale maînilor-unelte nu au n ic i o injjuaiia asupra coeficientului a0.
TF8
I
W~
c. Transuisia caldurii prin radiaîe

Relafiile care se situeazi dincolo de lumina roie (infrarou),cu lungimi de und2L cuprinse intre 600 B i 1 * f l n , au, in(jgosdai, efect termic de incaizixe.
Radiaîa termica poate fi reflectata, poate patrunde prin sau poate fi absorbita de corp. Puterea de reflexie R, de ugtrurriere D si cea absorbita A sint date de relaîile: ererqie radianta reflectata energie radiants transmisa - ^ . -------------------- * D 5 3 ----------- m I ---1 | energie radianta incidenta energie radiants incidenta
aorp
energie radianta absorbita
energie radianta incidenta

R + D + A = 1.
d.Calculul schimbului de caidura prin radiaîe in oorelare [ca propagarea caldurii prin ccnvecîe se eectueaz& apticind legea lui Newton, a fluxului termic schimbat prin radiaîe in tre doua suprafee de teroperaturi T 1 i T2,ooeficientul de ra diate fiind ar: ,
0 = * ar AfT, - T^),_________________ (1.91)

T. T, 1 L 2 L C ( )4 - ( )4
100
| r =
100
T, ~ T 2
[W/mZ K]
(1.92)
>Je: C este ooeficientul de radiaîe care pentru fonts cennie fi otel, dupS calitatea suprafeêi, variazS intre 1,75 1 5,6
49
In (fcaaniul fymrotiurllor W...loo; c, aT - (1...

Dupcmfetale M n v lu c n t *, oxidate m u uopaita, rartl M rii Mulct arttnji* termicii daclt osl* recti float* m u aoapertts un stret superficial protector. In aasul ncrîinii cxnoari.tftti ocnvectlei fi radia^ltti, ocnveotia f Lind CanoMnul Am im nt, ooeficientul da actiiab superficial a - a, + a ,, lar ralafia fluxulut termic are forma: < 0 - aAJtj, - t,*,), (1.93)
in care tenperatura tp este tanperatura suprafeêi emitatoare; t - tenperatura fdiului ambiant. Transmisia caldurii se poate face prin contact intra cala douft aedii sau printr-w perete despArîtor. a. Tfrrnn- i ia d D A i i i prin aontact In cazul eafinii-unelte yi a intregului siatem tehnologic, lichidale de a^chiare,ulaiul de ungere sau d>> arîanare hidraulica, gazele inc&lzite, pot tranamite caidura lor prin contact direct. Cftldura astfel transmisa unui perete este:
Q - a A r(T, - T ,), [J] (1.94)
In care a este coeficient da transfer termic de suprafaâ, in W/kX ; T,, T. - temperature fluldalor fi a perefcilor metalici; t - timpul; a - 300...500 - cind apa este In repaos; a 2000. ..4000 - cind apa curge turbulent; a 4,8. ..3,4 - de la aer la suprafafa neteda, cind viteza v de curgere ajunge la 5 a/a. I. Transaisia dflitoii printr-vm perete desp&rîtar Transmisia caldurii intre doua medii printr-un perete despfirVitor se face in trei etape: - de la mediul 1 cu tenperatura T1 la una din suprafeâla peretelui cu tanperatura T', in timpul r ;,
Q - a, A(T, - T ) t (1.95)
- aceeafi cantitate de c41dur4 transmisa prin pareta la suprafafa de ie?ire cu tanperatura T":
Q - U / 1 )A(T' - T ")t ; (1 .96)
cu
- cai.tita'. > = > i oe caidura os trace da pa suprafata ratura T" in mediul 2 cu tenperatura T: Q - OjACT - Tj)t
teuf>a~
(1.97)
Din relap-ile (1 .9 5 )...(1 .9 7 ) rezulti: Q - kAfT, - T 2 )t jp care 1/k^l/a, + 1/Oj +1/A. . 1.4.2 D e f n r n a ^ i 1 t w nina ale maîniiHi nolt*! , (1.98)
Posibilitatile de calcul ale stSrii termice ale mafinii-unelte, datoritS formei sale ccnplexe, diferitelor surse de cal j ura, modalitfifcilor variate ale transferului de cSldurS, sint dificile, laborioase i cu rezultate insufident de precise in gjnparatie cu cele experimentale. Precizia de prelucrare pe maini-unelte este influenfcata de starea termicS i drept urmare de defonjiaîa termicS a acelor organe sau subansambluri care modifies pozrîa relativS dintre semifabricat i scula afchietoare fi care se menîoneazS in continuare. a. Arborele principal poate avea deformaîi tend.ee in plan longitudinal, vertical fi orizontal. DacS arborele principal a fost fixat contra deplasSrii axiale la lagSrul din spate,atunci poate avea loc o deplasare axiaia a universalului fi a piesei al cSrei capfit este fixat in acesta. Deplasarea axialS a universalului va fi: AL = a L AT [mm] (1.99) in care: a este ooeficientul de dilatare termicS liniarS. a materialului arborelui principal: L -lungimea arborelui: AT - diferenâ de temperaturS intre arbore fi carcasS. Deplasarea orxzontalM fi verticals. DeplasSrile arborelui principal in planele orizontal |i vertical se pot determina folosind relaîile:
A0 = a L AT
[mm]
( 1 . 100)
Av = a H AT [mm], unde: a este coeficientul de dilatare a materialului carcasei (pentru fonts a = ll^lO'^K*1, cotele L fi H sint in (fig. 1.6). Eroarea dimensionalS a piesei prelucrate la strung deter minate de deplasSrile termice ale axei arborelui principal din poziîa 0 in O (fig. 1.6),la atingerea regimului termic stabil se obfcine astfel:
r '- / ( r + A 0)a+Aii
A r n / { r + A 0) * + a !
(1.102)
Pig. 1.6 lohaM daplalrM arboralul prlnolpal In planala orisontal ! vartioal datorUI varlattal tamparaturll tn pipupa f {JS
unde: Ar este eroarea la raza a piesei; r, r 1 - distanêle de la virful cutitului la axa piesei ce sa prelucreaza la re giajul initial al sculei i dup8 deplas&rile A0 1 Av. b. Deformafriile termice ale batiului
* Deformaiile termice ale batiului au urmatoarele caracteristici in raport cu cele ale pipugii fixe: .- sint mai mici, diferenêle de temperatura intre diferitele parî atingind valori de 8.. .10 C; - sint neuniforme datorita amplasSrii neraîonale a surselor interioare de caidura. Transmiterea caldurii batiului la unale piese prin locurile de imbinare intr-un proces stablllzat se poate calcula, con form legil Fourier:
Q = (Vd) A (T1 - T)t
[J]
(1.103)
in care: d este grosimea peretelui, in m, prin care se transmi te cSldura; A -suprafaâ imbinSrii dintre batiu i piesa conju gate, in mm ; T1 -temperatura suprafeêi exterioare de imbinare a peretelui prin care se transmite caidura; a - ooeficientul de canductibilitate termica, care pentru fanta are valoarea de 40 kcal/m.h.grd; t - timpul, in ore. Cind batiul confine ca sursa principaia de caidura baia de
52
I
'
uled> InoSlairea generals este uniforrn&, piesele oe se afIS pa Mtiu au o cretere a temperaturli AT, oe se poate calcula cu relatias a ms ...ff_i
(1-1045
jn care Q este caidura absorbita de piesa,in J; a - coeficient de cedare termica de la pereîi piesei in aer,in W/mTC; A, - aria suprafeêlor pereîlor piesei prin care se produce transmiterea caldurii in aer, in m .
c. Defannaîile termice ale senrifabricatelor de tipul prelucrarii. Repartii.a procentuaia a caldurii rezul-
Cantitatea de
caidura acumulata de semifabricate depinde
aêle I re-
tate din procesul de achiere, obînuta pe baza experimental^, este in general urmStoarea: | la strunjire 50...85% in achii, 10...40% in cuît, 5... 8% in semifabricat, 1... 2% in mediul ambiant: la gSurire 28% in achii, 14% in burghiu, 55% in semifabricat. In cazul unui cimp termic constant, variaîa de temperatura at a semifabricatului oe se prelucreaza se poate calcula cu relatia:
Q A T = ---c m
r 0 [ C],
(1.105)
iracerisur. 1
M
in care: Q este Ccildura preluata de piesa, in J: c - caidura specifics a raetalului piesei prelucrate, in J/kgK; m - masa seMLfabricatului, in leg. CSldura Q se poate calcula astfel:
Q = (P/100) Fjj V tj, [J]
(1.106)
urican-
unie: Fz este oomponenta principals a formei de achiere, in N; v I viteza de achiere,in m/nun; p -procentul de caidura absorbita de semifabricat din cSldura de achiere.
L03 )
Varlaîa dimensiunii liniare a semifabricatului (lungime, 91 diametru, inalLme etc. ) se poate determina prin relaîa:
Ismlnjuiare 1 de de a
AL = a L AT, (1.107) in care: a este ooeficientul de dilatare liniarS a materialulid semifabricatului,in mm / mm K (pentru oêl a =(1,17.. 1,22) 10' ; ir dimensiunea la care se refers dilatarea,in mm; AT - cre$terea tenperaturii semifabricatului, in raport cu starea initials, in C. in procesul de prelucrare, sint trel faze ale deformable! termice: 1 la inoeput are loc o incSlzire 1 o deformaîe termicS a
H 53
semifabricatului relativ micS; B in r*n-jfwHw a doua, are loo o incsfllzire gi o cregter 9 defonnatiei termice, plnfi la o anumitS valoare ce se mentine apoi constants pe o anumitS lungime a semifabricatului; 8 in | treia (finals), are loc o m&rire intensi 1 caldurii i corespunzStor, a deformatiei termioe. liiirri in considerare aceste perioada de regim termic se determine diametrele corespunz&toare faze!or respective: a? - diametrul initial de reglaj al sculei: d, I
1 - P at, B
(1.108)
in care: cL este diametrul abtinut in perioada a doua; p - coeficientul de dilatare in volum a materialului piesei; AT, - variatia temperaturii intre sectiunile corespunz&toare diametrelor dg i d,. Eroarea diametralfi pe toatS lungimea piesei este : ; A d=d0~d3=d0 [1-^(i-|J A rx) (1.109)
Relatia (1.109) este valabilS in ipoteza crefterii uniforme a temperaturii. d. Defonnatia tenniCa a sculelor achietoare Deformatia termicS a sculelor achietoare este cauzatS de energia calorics ce rezultS din procesul de lucru in zona de achiere. Deformatia termicS a sculelor are cea mai importantS influents asupra preciziei de prelucrare. Energia caloricS dirt zona de achiere se poate calcula fSra a se introduce erori mari, cu relatia: sau: Wq = F v Qt = (P y)/E [J/ndn] [kcal/min], * (1.110); (l.lll|j
in care : Wc, Qj este energia caloricS degajatS in zona de a chiere; F - forta totals de achiere, in N.; v - viteza de a chiere, in ra/min; E = 4195,5 J/kcal echivalentul mecanic al kcal. Energia termicS preluatS de cutit, dWe, se d W0 = X, F, T0 dT
54
[J]
(1.112)
i
IB f;
Ehergia termicS csdatS de cuît, dW.:

d W, - ij Pj T dr [J], (1.113)
M care: A1r 12 sint coeficienti de transraiaie a caldurii, j/nfo.grd; F,, F2 | suprafeêle prin care se transmite cSldura || ia sursS cStre cuît i de la cuît c&tre mediul incanjuritor; t o -diferenâ dintre temperatura medie a sursei i cea me dia a cutitului; T 1 diferenâ dintre temperatura medie a cuti tului H cea a mediului incanjurStor; dT - intervalul de tiiip, in ore. Energia termicS corespunzStoare variaîei de temperatura
1 cutitului, d W c, este:
d Wc = m c dT, * ^
(1.114)
mxJe: m este masa in consoia a cutitului, in kg: c I caidura specifics a materialului cutitului,in J/kg.grd; <JT 1 intervalul infinit mic al variaîei de tenperaturS, in grd. Alungirea termicS a cutitului AL, la o anumitS diferentS de tenperaturS T, se obtine cu ajutorul relaîei: AL =
a
Lc T ,
(1.115)
iar pentru alungirea maximS AL,corespunzStoare diferenêi maxime de tenperaturS Tc, relatia de calcul este, in mod analog: AL = a Lc Tc , (1.116)
in care: a este coeficient de alungire termicS liniarS a mate rialului cutitului; Lc -lungimea in consolS a cutitului, in mm. Alungirea termicS a cutitului la o anumitS diferentS de tenperaturS At*, in functie de alungirea maximS AL, se poate determina cu relatia:
t
A L = A L (l-e r )
(1.117)
iar pentru contractia AL a cutitului la un anumit moment dat, dupa intreruperea procesului de lucru se utilizeazS:
55
Xh (1.117) ?li(1.118) s-au notat T0 - (me)/(lrj T ' - ( c)/(3 1 F), X qd X fiind oaeflcianfrl de transmit** a o&Idurii la Ino&lxirea fi la rficri.rea cutitului. Luini Te 3 4, razultA: A L r-AL(l-e 4) (1.119)
I I
Pentru utilizarea acestei relatii este necesar s& fie cu- j noscuta alungirea maximS AL, care a fost stability In mod ex perimental , la un regim termic staîonar: AL - C - R, (t s)0,re v0' 5 F
1^
[#im]
(1.120)
In care: C este o constants care depinde de parametrii regimului de afchiere c * * 4,5 pentru v = 100...200 m/min, t < 1,5 ran, s <>0,2 mm/rot ; - lungimea in consol# a cutitului, In ran;1 Pg - rezistenta la rupere a materialului care se prelucreazS, in daN/mm ; t - adincimea de achiere, in mm; s - avansul,in mu/rot; v - viteza de achiere, in m/min; F - secfciunea trans
versals a cutitului, in ran . Tinind seama de (1.120), relatia (1.118) ia forma:
^tT =C Ra (.ts)
4)
[fim]
(1.121) {
In urma altor ajuns la concluzia arborilor netezi maximS a cutitului
cercetSri experimentale (Gh.Petriceanu), s-a cS la prelucrarea de degroare si finisare a cu fixarea intre virfuri, alungirea termicS |||| poate fi calculate cu relatia:
= ( 1 . 122)
in care: ATMd este creterea medie a temperaturii cutitului; a - coeficient de dilatare liniarS ; Lp -lungimea in ccnsolS a cutitului; ALC - deformatia termicS maxumS a, cutitului. CercetSri recente (C.Buzatu) in legSturS cu influenza deformatiei termice a cutitului de strung asupra preciziei de prelucrare au condus la determinarea, pe baza prelucrSrii date lor experimentale, la relatii de calcul mai complexe, care sS poatS fi folosite in conditit map variate.
56
Coeficienîi b>r bjf EH ^ R determine experimental in funcîe de parametrii v, L^/A, s, t, materialul de prelucrat, materialul sculei, lichidul de |3H cire-ungeref etc. Relatia (1.123) este valahilS. cind tirapul de ^schiere este constant, autorul experimenting la t = * 3 min. DupS determinarea coefiden^Llor s-au obînut I relaii pentru deformaîile termioe ale cutitului in ccndiîi concrete de lucrus a. strunjire cu cuit arraat cu P20, fixare mecanicS, mate rial de prelucrat 0LC45, fr& lidiid de rScire: H ;l4r=<l-e T ) (l-e'8s58s) t(23, 561t+20,461)
v'
(_)2+(6,994t-5,729) ( H -0, 622 t+0,791] v +

A Ac
L -, + (1550, 09 t-1767, 117) ( 3 2+85r906 t-49 ,699

Ac
(1.124)
b. strunjire, cutt R^, material de prelucrare 0IC45,fSrS lichid de rScire: r AIr= (l-e T) (l-e-8'958a) [(-5,018 t+7,528) ( )z+
|
A
+(0,602 t-1,506) ( ) -0,112 t+0,457] v+(376,58 t| .
Ac
-1066,83) ( ) 2+(-45,18 t+128, 01) ( ^ ) + A A +46,98 t + 2 2,68 \< ' ] 'UM
c. strunjire, cuit andat P20, fixare mecanicS,material de prelucrat QL60, fSrS lichid de rScire:
d. strunjire, cutit Rp2, material de prelucrare QL60, lichid de r&dre: A V ( l - e ' T')(l-8-M 7 7 *) [(-6,138t+9,209)+(i*) -1,842) B l -0,137 t+0, 560]
A
A V+
(460, 364t-1304,756)
. A
+ (-55,26 t+101, 322) ( ^ ) +57 ,304 fc-27 ,777 e. strunjire, cutit armat P20, material de prelucrart 13CN30, fSrcL lichid de rficire: T 2 A L t= (1-e T ) (l-e-4< 777 ) [(-32,165 t+27, 933) l g | +(9,548( -7 ,821) ( ) -0,590 t-0,950] V+ (2116,162 fc-2412, 439) (ii)!.
A A
+ (-660,238 t+533,268) (-^) +91, 28 t-54,851]

A
f strunjire, cutit R 2, material de prelucrare 130130, fSrS lichid de rficire:
--i r , 1 A Lt- (1-e T) (l-e*8'369a) [(-5,127 t+7,691) ( ) +(0,615t-:

A
-1,538) (-^) -0,115 t+0,468] V+(384, 4861-1089,705) (-) A + (-46,156 t+130,782) ( )+48, 03 t-23,204
A
Pentru prelucrarea altor materiale, la care se cunosc rezistentele de rupere,se pot utiliza coeficient! de corectie, in raport cu otelul QI45, la care ooeficientul mediu de corectie I se considers Cc = 1 i care sint prezentate in tabelele 1.28, 1.29. Pentru determinarea deformatiilor termioe ale cutitului4 cu pldcute din carburi metalice lipite se folosesc coeficienti de corectie in raport cu cele fixate mecanic.Acefti ooeficienfi I de corectie sint cuprini in tab. 1.30. 1.5 ERORREA DE INSTALARE 1.5.1 Eroarea de instalare
Operatia prin care piesa se ageazS i se fixeazS in pozi" tie corespunzfitoare prelucr&rii se numete instalare.
58
si.
ao
^ in
w N>
A 05
H
(P
tj w
mm
^ w
O
ga Uf
| s . .
;. , e > ,
i E
a a g
n j j e r e a a a t e r i a l u l u i d e p r e l u c r a t , t n r a p o r t c u O L C 4 5 CC = 1 )
In operafcia de instalare pot apare urmatoarele erorii Kroarea de bazare (orientare) care Be definite ca fiind yjriatia de poziîe a suprafetei prelucrate faS de baza de referint^' cauzatS de baza tehnologicS. Eroarea de fixate se define^te de asemenea ca fiind variatia de poziîe a suprafeêi prelucrate faS de baza de referindeterminate de forêle de fixare. Eroarea de instalare este datS de: i I eb + f m 6, - e J + e * (1.130) clrai dispozitivul de bazare a seanifabricatului, prin inejiactitSti-le ce le poate avea, influenfeazS precizia de instalaje atunci eroarea de instalare se determinS cu relaîa: ei =( 6b i f + 6d > sau " ' 6r ^ I *b2 + ef? ) ' 51 Bj f1 -131* cini ed este o eroare sistematicS. Cu suficientS precizie, eroarea de instalare se poate determina cu relafciiHe: - pentru suprafeê de revolutie: 6i = ( 6 br + e / F * ; (1.132) I pentru suprafeê plane: 6 , = 6* + f. (1.133) Eroarea totals de orelucrare e, poate avea expresia: urrie:y - eroarea geometries a mainii-unelte; kg, k, - coeficientii de dispersie relativS; 0 I eroarea de prelucrare din care se excepteazS eroarea de instalare. ' Intre toleranâ prescrisS a piesei T i eroarea totals de prelucrare eT trebuie sa existe relafcia: T > eT, de unde, eroa rea de instalare maximS admisibilS ej a va fi:
t(Td - y)2 - ko2 o2] ' 5
1 1
K 2 e0Z
* 7 )
I + 1
(1<131)
U < ------------------- g -- 1
H 1 | I | l: =[(T - I I Y)2 - 1 2 ] ' 5 ;
(1.135)
Pentru determiniarea valoncS maxima a erorii de instalare admisibile este necesar sS se cunoascS: T - toleranâ piesei din desenul de execuîe; d I eroarea dispozitivului care,fiind micS,se neglijeazS; Y - eroarea geometries a mainii-unelte; 6q - eroarea de prelucrare ce se considers intr-o primS aproximaîe egalS cu precizia economics de prelucrare; se ia din subcapitolul "Precizia economics de prelucrare". Eroarea de instalare realS ejr, pentru a fi acceptatS in Pr e s u l de prelucrare, trebuie sS fie mai micS sau cel mult e9al3 cu eroarea de instalare admisibilS, deci:
t r S eja
61
(1.136)
Tabelul 1.31
latll de calcul pentru erorfle 9 baxere La dlferfte B j H

inatalnr*
N r.
CPt.
Schema de
orientare
Dimensiunea
Valoaree absolute aaxia* a erorii da or 1antare
0 A C
2.
A C 0
3.
AK AC
Ac*
1
4.
( p
njfrijj
AC
+ K tg ?>/// tg^
5.
AD
2
Ad
63
64
Tabalul 1.31
(eontinuftr*)
Ad
B x Ad A d
I
+ A h
1 1 1 tfl I conicitataa dornului )

18.
0 A d
AD + x n
ID
0 Ah AK Ah 0 Ad Ad AN Ad sin 2 arc sin2 R LStimaa a a boltului ron bic aa determine cu ral d ifnnn e = AIC | AJCy und* A K este toleranî dispozitlvulu) dupA di~ manaiunaa K
a
19.
b c n
j 1 i
o
qIC3
I R
<
T* i Bolt Joe gar an tat I d rombic W/ \ } I ?
66
Tabalul 1.31
(contlnuara!
A01 | ADg Latimaa a boltului rombic as datarmini cu ralatia :
1I
S 2 J2ntn
sb
i aa
1min
undo A L
aata tolaranta
dispozitivului dupi dimansiu naa L 0 A C Diamatrul maxim at giurii da cantrara, mm 4; 1 6 7,5; 10
Eroaraa da cantrara, A C mm 1
TAitut 1.3^ (oonttnuttt)
n. m 24.
0,d,h
J.ln M B t 4 *
Pantru af*zaraa pa vlrf aabfl In pfipupa buopl sau In dorn cu opritor fix 0
Pantru apazaraa pa vlrf fix Instalat In pSpu&a
aobili
0
AC
25.
fax
D o r n e x f e n s ib 1 1
c ; T
D,d,h
Si n
An
26.
min
AB + AA
< J.in * # # t >
27.
Aa
AL
28.
HI
68
In tabelul 1.31 s-au notat: Aa,Ab,Ac...erorile dimensionale a,b,c... x-bitaia radiali; jn - 'jocul 10 in in; e-excentricitatea suprafetei ?n raport cu axa gfiurii; tolarant-a la diametral gfiurii; T2 ~tolaran(a la diamatrul dornului; A* jooul radial feinia la non* taraa seaifabricatului pa dorn; T ,~tolarantale la lungine a sea ifabricatului; bazala tahno logic la orient are fixara; -- suprafa(a da pralucrat; -fortela da fixara;
1.5.2 Deternrinarea erarii reale de instalare Eroarea real# de instalare depinde de schema dispozitivului de aêzare, prindere i fixare a piesei de prelucrat. Eroarea de instalare, dup& cum s-a ar&tat, are dou& conqponente: eroarea de bazare i eroarea de fixare.
a. Eroarea de bazare * Eroarea de bazare se dbîne prin ana.Iiza directs a scheroei de bazare. In tabelul 1.31 sint prezentate cele mai frecvente
69
scheme de instalare a semifabricatelor, in vederea prelucrtrii lor. Erorile de bazare mentîonate coresjxmd diferitelor baze de referinta oe se pot adopta la piesa de prelucrat. b. Eroarea de fixare Erorile de fixare depind de metoda de instalare/ mSriniea fi pozitpa forfelor de fixare. Metoda de instalare determine eroarea de fixare prin: - deformat-iile sanifabricatului, deformat-iile dispozitivului i deformat^Lile de contact sanifabricat - element de bazare al dispozitivului. I Erorile de fixare cauzate de defarmatiile de contact. Relaîile de calcul pentru deformat-iile de contact s-au obînut pe cale experimentaia, fiind de forma:
y = C qn [/an] (1.137)
in care C este o constants ce depinde de prqprietStile stratului superficial si de rugozitatea suprafeêlor in contact; q - efortul specific de fixare, in N/m ; n -coeficient expanentji-^l al subunitar. Eroarea de fixare se poate scrie:
6 f = (Ymax - Ymin) s a = Cfq^" - qinn)
(1.138)
a , fiind unghiul format de direcia efortului de fixare i cea a dimensiunii de abLnut dupS prelucrarea mecaniccL. Eroarea de fixare se poate exprima i in funcîe de efor tul mediu de stringere qed.
I l l C q%ed UndeS ' K = o
* '
(1.139)
In toate cazunle in care K = 1 sau a = 90 , ef = 0. Relafciile de calcul pentru deformaîile de fixare de contact pentru diferite scheme de instalare sint prezentate in ta belul 1.32. Erorile de fixare cauzate de defaanaiile elastjce ale se
mi fahr-i rvrinl iri -
Forfele de fixare provoacfi deformatpole elastice ale sernifabricatului i dispozitivului prin ractrimea i directîa lor de aplicare. MSrimea forêi de fixare, uniformitatea distribuirii acesteia pe suprafaâ de fixare,suprafafca i direcîa forêi de stringere depind in mare m3sur de procedeele de prindere i fixare a semifabricatelor. Oeterminarea erorilor de fixare a semifabricatelor i dispozitivelor comports tratSri analitice couplexe, de aceea se folosesc in scopul obînerii acestor erori datele experimentale.
70
T4lul 1.32. IWterwlnra 'fcfuraatl
dlapnaitlîm IS dittiitliaii.Vi
E ***plastlo d oonuot
(Local*) pi
jpeiui! ^JKWIU
Sohoae da (natalara Valoaraa paraaetrflor fl I fort* do fixare tdaN] I 'oonatenta ou valori:| -pantru OLC 45,8-5,2; pentru Fo cu dur itatoal H8-180...200,8-5,8. S *raza afarei fgwf
R a a z a ao u
gfarioi
sUp r f t *
R a a z e n
cu
a u p r a f a f i l
striata
q -praaiunaa specifics da atrlngoro tdaN/ca ] Pantru Fc cu dur iiata HB-180...200
q -pres iurvea specifics
suprafai netedi
Reazem cu
+ B Ra)q0'5
da stringere [daN/ca ll Pantru OLC 45,B*=0,03;| B2=20;B=1 R -rugozitatea suprafetei (/a)
[/a]
Q pi Q -fortele de stringere radiall pi1 axiali IdaHI Pentru OLC 45 pi presiuni specifice pini la 800 [daN/ca ] D [aa] Axial V B 2 4 5 7.5 10 12.5 15 20 30
Razeoare vlrfuri
centrare
Radial yr=B, Qr0 '5 tpn]
it
Tablul 1.32(oontlng q 1or\m spaoif iolyia trlngara (daN/c* I; f i -unghiul dlritra diraofia forfcaf H | di 22*0,03 m y*H ----------- ) ana(unit SB obfcinut; Ra -rugozitatea I/anI; / I coup I W b] 9 D -diaaatruL semtfabrioatului Ina], 22+0,03 Ra x2q ' ( --------- ) D Se$| [/jb> ]
5.
Prisma cu unghiul dm 90
In tabelele 1.33 ... 1.36 sint prezentate erorile de fixa re in cazul celor rnai uzuale procedee de instalare.La prelucrarea suprafeêlor de revolue se va considera o eroare de fixa re in direcîe radialS, iar la prelucrarea suprafeêlor frantale plane, dup3 o direcie axialfi. Erorile de instalare a semifabricatelor in mandrine, pe domuri i in menghin& sint trecute in tabelele 1.37 i 1.38. c. Eroarea de verificare In cazul prelucr&rii f3r& dispozitiv special,reglarea sculei achietoare la dimensiune se face prin treceri de prob&, pentru fiecare semifabricat;precizia instaldrii se asigurd prin verificarea individual^ a pozifiei semifabricatului pe mainaunealta. Verificarea poziîei se face dup& rizurile de trasare,marcate in prealabil pe semifabricat, sau direct pe suprafaâ semifabricatului. In acest caz, in loc de eroarea de instalare, apare eroarea de verificare, pe strunguri norroale verificarea efectuindu-se pe suprafaâ cilindricS i frontal^; datele sint prezentate in tab. 1.39.
1.6 EROAREA
035
REGLARE A
SCULEI
Procesul prin care se abîne poziîa corectS a tiiûlui sculei fa& de piesa de prelucrat astfel incit dimensiunea piesei s& se incadreze in limitele cimpului de tolerance, este cunoscut sub denumirea de reglare la dimensiune a sculei a^chietoare. Reglarea iniîald, uneori, nu asigurS precizia de prelucrare a intregului lot de piese, ceea ce imjxxne repetarea acestei qperaîi, prin reglarea din nou a sculei achietoare la dimensiunea initials de regiaj.Deplasarea muchiei achietoare din poziîa initial^ de regiaj este determinate de uzura aoesteia.
72
D im e n s iu n e a d e r e g i a j s e p o a te d e f i n i c a d im e n s iu n e a l a p o 2i t i G n e a z i s o j l a , p e n tr u c a d im e n s iu n e a p i e s e i p r i t e r a t e s& f i e c u p r i n s & i n c i m p u l d e t o l e r a n f A a l a c e s t e i a . D ijn e n s iu n e a d e r e g i a j o p tim s e d e f in e ^ te c a d im e n s iu n e a d e p ^ g i ^ i o n a r e a s c u l e i ! , c a r e a s i g u r f i n u m S r u l m a x im a l p i e s e l a r p r e lu c r a te , a l e c d r o r d im e n s iu n i s i n t c u p rijr is e I n l i m i t a l e c im p u lu i d e t o l e r a n t # I n c a z u l u n u i r e g l a j o p tim s e p o a te r e a l i z a , I c a d i m e n s i u n i l e p i e s e l o r s | s e m e n tin # i n c in q p u l d e t o le ra n t^ p e t o t tim p u l d u r a h ilita ijii s c u le i. Pentru obînerea dimensiunilor suprafefcelor prelucrate fin limitele toleranêi T, trebuie ca dimensiunea de reglaj initial 1 1 1 fie determinate, in cazul prelucr^rilor exterioare, in raport cu dimensiunea D min admisibilS, iar la cele interioare, cu ^jnensiunea maxima D_;x admisibilS. Calculul dimensiunii d e reglaj initial se poate efectua cu relaîile: - pentru suprafeêle exterioare:
W \
D r = D min +
+ * / 2 = D in + ^
+ 3a
(1.140)
- pentru suprafeêle interioare:

D 11 - e n - u / 2 | D max - em - 3ct r = max
*
(1.141)
in care: este cimpul de inprS tiere al erorii d e mSsurare: y - amplitudinea curbei d e repartifie dimen s ional^ a pite^îor prelucrate; a -abaterea medie pStraticS a curbei de repartiîe. Reglarea la dimensiune a sculei a chietoare se poate efectua prin urm&toarele metode: metoda a chiilor d e probS, d up& piese de profc&, d u p & etalan, reglare interschimbabiia * 1.6.1 Reglarea p r i n archil d e probS Metoda const# i n determinarea dimensiunii de reglare a sculei a chietoare p r i n efectuarea p e o lungimea micS a suprafefcei ce se prelucreaza a unor aciiieri sub forma d e treceri succesive, urinate d e mSsurStorl, pinS cind dimensiunea piesei este cuprinsa in cimpul toleranêi prescrise sail reprezinta dimensiunea calculate a regiajului initial D r. Eroarea d e reglare este data de relaîa:
fr = o + 6d + em' (1.142)
in care: eQ este eroarea d e citire; d - eroarea dimensiunii de reglare; em - eroarea d e ra&surare. Alegerea operatiilor d e mSsurare i determinarea erorii de m&surare se realizeaza folosind tabelele 1.40 i 1.41.
Ta be lu l 1.33
Ero ri
| flM r. j d ir ^ jo||l H |
Diametrul suprafetei strlnse 1 1 m m 50-80 Fixare 80-120 120-180 180*260
suprafetei de
260-360 360-500
Tn universal cu trei bacuri
Tu rn a te : in forma de n i s i p /forinare mecani nice,model m etalic
cu modele fuzibile
sub presiune M atri ata la c a ld
Fixare Tn buc?a elastica de stringere B a r a t r a s a la race -prelucrate de degropare -prelucrate de finisare Turnate: - i n f o r n a d e n i s i p , f o r m a r e meceni c a , o d e l aetalic
Tabelul 1.33Cconttnuere] -in c o c h i la -cu a o d e l e f u z i b i l e -s u b p r e s i u n e L a m i n a t e la c a l d I-prelucrate d e d e g r o $ a r e I-p r e l u c r a t e d e f i n i s a r e 120 40 20 140 ^70 60 30 260 60 30 ' 200 70 35 320 70 35 240 80 40 380 80 40 280 90 45 440 90 45 320 100 50 500 100 ] 380 .120 60 | 1 120 60 140 70 160 80 440
"Too1
< 140
25 22 0 50 25
j v ' l
.-
180 40 20
5 01
Observajii i .La a x a c u t a r e a mai m u l t o r f a z e de p r elucrare p e aceeapi suprefata, c u o singura fixare a sea if abricatului [ valorile indicat in t a b e l s e v o r lua n umai p e n t r u p r i m e faza tehnologica. Pe n t r u faza uraatoare ef2=^ cf 1 + *ind' urK* 1 #ste 00 a i c p o r a r e k = 0 , 0 6 , e,..-eroarea d e fi x a r e la prima faza, iar c - ^ -eroarea de indexare. Se va Lua 50 jm. Eroarea d in d e x a r e e s t e o c a r a c t e r i s t i c a a m a p i n i l o r - u n e l t e prevazute c u aese sau taabure care executeo impcare de indexare pentr p r e l u c r a r e a p i e s e i p e mai m ulte posturi d e lucru. Daca prelucrarea se execute cu scule fixate erticulet, cere se auto c e n t r e a z a p e s u p r e f a t a d e prelucret, nu se ia in considerare eroarea de indexare. Le bazarea pieselor intre virfuri fixe a a p a r e e r o a r e a d e f i x a r e in directia radiala. L a b a z a r e a p e d o r n aa va con s i d e r s eroare de fixare in directie radiala in funcfcie de mocfcil de fixare a dornului: 8 u n i v e r s a l , in d i s p o z i t i v de fixare, etc. La prinderea dornului intre virfuri, eroarea de fixsre in direcfia radiala eat zero/ T a b e l u l 1.34. E rori d a f i x a r e tn d i r e c t i e axial a Cfa , jnra
Ceracteristice suprafetei de bezare
Diametrul suprefefcei strfnse ,1n mm

260-360 360-500
Fixare in universal cu trei bacuri Turnata : -fn f o r m a d e n i s i p , f o r m a r e mecsni nicl,model metalic !n c o c h i l e
Tabelul 1.34. (continuer
sub presiune Mat r H a t a la celd Laminata la c a ld prelucrate de degro$are 'p re lu c ra ta de f in is a r e -re c tific a te
Fixare in buc?e e le s tic a de stringere (cu o p rito r)

pi
G\
Bara trasa la rece I-p r e lu c r e t S de degro$are

t ---------------------------------
Fixere Tn mandrina cu actionere pneumatica Turna te : |-?n forma de n is ip ,f o r m e re mecani|ca,aodel Bete l I - i n c o c h ii l l cu nodele f u z i b i l e
-sub presiune
H e t r i t e t e le c e ld Leainete la c e ld
la b tlu l
U o n l^ n ir ^
/-prelucrete de degro;ere - - - J - p r e l u c r e i X de fini sere
40 25
50 30
60 35
70 40
80 50
80 60
90 70
I 100 i 80
110 3 | [ 3 1 3 ) \ ------ 9 90 RSjiool
O b s e r v e ^ i i : A s e z e r e a i n t r e V i r f u r i n u d a e r o r i d e f i x e r e , e p e r e insa o e r o e r e de b a z a r e in direct je axiala sub forma de deplasari, deplasaPi longitudinele a l e p i e s e i . L e e ? e z a r e e p e d o r n e r o e r e a de f i x a r e in direcjia axiala se va lua in funcfcia d e m o d u l d e f i x e r e e d o r n u l u i : in u n i v e r s a l , in d i s p o z i t i v de f i x e r e e t c . 3. La fixarea in buc?a elastica a semif abri cate l o r i n d i v i d u a t e , e r o a r e e d e f i x a r e in d i r e c t i a a x i a l a e s t e c u 10- 2 0 /an mai mare decit la fixarea barelor trese le rece. Tebelul 1.35 E r o a r e a d e f i x a r e la e ^ e z a r e a s e a i f a b r icatelor p e c e p u r i d e r e e z e a e l e dispozitivului c^, /nn
1 C e r e c t e r i s t i c a s u p r a f e t e i de ,| bazare^.-' 6-10 10-18 18-30
D i e m e t r u l suprafetei strinse 30- 5 0 50- 8 0 80-120
tn mm 120-180 180-260
260-360 (360-500 1
F i x a r e t n d i s p o z i t i v d e s tringere c u ;urub sau c u excentric Turnate : |-5n f o r m a d e n i s i p , formare mecanij nica,model metalic B j _ -. j-Tn cochile
90
100
125
150
175
200
225
250
300
350 I
seu sub 80
m A i m j -----------------------------l-cu m o d e l e fuz i b i l e j presiune Hetritete Laminata la c a l d la c a l d
100 90
110 o o 125 125 100 90 80
120 110
130 120
140 130 --- -
150 140
160 150
180
200
, # 'j* d r
---- --------
90 90 80 -----------70 60
100 100 90 80 70
150 150 110 100 90
175 175 120 110 100
200 200 130 120 110 1
225 225 140 130 120
250
300
M U
150 140 130 160 150 170
' p r e l u c r e t e de degrojere I-prelucrete de finisere
j |160 I I
1---------
1 ------- : ------ 1 I'rectif iceta
-----------------------
140
Tabelul 1.35. (continuare; F i x a r e tn d i s p o z i t i v d e s t r i n g e r e cu a c t i o n a r e p n e u m e t i c a v Turnate: -In forma de n i s i p , f o r m e r e mecanica,model metalic - i n c o c h i la -cu mod e l e f u z i b i l e |-sub presiune H e t r i ( e t e la c a l d L a a i n e t e le c a l d -prelucrete de degropere
GO
70
90
100
120
140
160
180
200
240
280
80 65 40 70 70 65 50 40 70 45 90 80 70 60 50
90 75 50 100 100 75 70 60
100 80 60 120 120 80 80 70
110 90 70 145 140 90 90 80
120 100 80 160 150 100 90 ' 80
130 110 90 180 180 110 100 90 1
140 120 100 200 120 110 100
160 1
180 j 1
240
HH 140 130 120
130 120 110
V -prelucrete de fin i s e r e -rectif icete
0 b s e r v e t i i : 1 . C e d i m e n s i u n e transversals a s e m i f a b r i c a t u l u i se v e lue d i m e n s i u n e a m a x i m e in s e c t i u n e e n o r a e l e p e suprefete de prelucrar e , c o n s i d e r i n d s u p r e f a t a d e p r e l u c r e t p a r a l e l e c u s u p r e f e t e d e b e z e r e e semif a b r i c a t u l u i . 2 . E r o a r e a d e f i x e r e e s t e d s t a p e n o r m e l e le s u p r e f e t e d e p r e l u c r e t . 3 . A ? e z e r e e p e m e s s m e g n e t i c e n u d e erori de fixere. Tabelul 1.36* E r o a r e a d e f i x a r e la a y a z a r a a s e a if a b r i c a t e l o r p e p l a c u t e l e d e r e e z e a e l e d i s p o z i t i v u l u i
Cerecteristice suprefetei de bezere
Diametrul
suprefete 50-80
s t r inse 80 - 1 2 0
,tn mm 120-180 --------- f ----------- 1 -------- 180-260 260-360 1360-500
6-10
10-18
18-30
30-50
F i x e r e in d i s p o z i t i v d e s t r t n g e r e c u sur u b seu e x c e n t r i c
Tu rn a te : 1 n f o r a e d e n i s i p /f o r m e r e m e c e n i nica,aodel aetelic
90
100
110
120
135
150
175
200
240
T a b e lu l V S fe tc o n tta u a r *
cu modele f u z i b i l e sub p re s iu n e
H atritata la c a l d
Lam inata la c a ld p r e lu c r a t a de degro?are p r e l u c r a t a de f i n i s a r e r e c t i f ic a ta
I
Turnate: J - T n forma de n is ip ,f o r m a r e mecaniIca.m odel m e t a lic - 1 n c o c n 1 1a -cu m o d e l e fuzibile -sub presiune
Fixare
Tn d i s p o z i t i v d e s t r i n g e r e c u a c t i o n a r e p n e u m a t i c s
M a t r i t a t a la c a ld L a r in a t a la c a ld
-prelucrata de degrojare
-p re lu c ra ta de finisare v a c t ific a ta a , r v .tn : 1 .Ca d i . e n . i u n , t r a n e r l . I m i f . b r i c . t u l u , |

|
lua dimensiunea maxina in sacpunea
c r a r e , c o n s id e r in d s u p ra fa ta de p r e l u c r o t p a r e le la cu supref ata de bazar a s e m if a b ric a tu lu i. 2 . Eroa rea de f i x a r e e s te data pe normals la s u p refata de p r e l u c r a t . 3 .A s e z a ra pe masa magnetica nu da e r o r i de f i x a r e . T a b e lu l 1 .3 7 . E ro a re a de in s t a l a r e a sen i f a b r i c a t u l u i I n nan d rin a 91 pe dornur i f. ins
T i p u l m andrinei sau a l d o rn u lu i
Tre ap ta de p r e c i z i e a bazei te h n o lo g ice a semif abr ic a t u Iu i
Eroarea da in sta la re tn d i r e c t i e radiala tn d i r e c t i e axiala
Dorn cu buc$a e l a s t i c a p e n tru d ia m e tru l s u p r e f e te i J de b a z a r e ,T n m m : -p in o la 50 peste 5 0 ,p in a l a 200 Mandrine cu t r e i b a c u r i n e c a l i t e sau bucpe s e c tio n a te p e n tru d ia m e tru l p in a la 120 Mandrine cu doua b a c u r i p e n tr u d ia m e tru l p i e s e i I p in a la 200 m m *cu ? u ru b u ri - -c u cremal ie ra D o r n u r 1 c i l i n d r i c e c u p i u l i t a , a j u s t e j c u jo c
7 ... 9
1 0 ...3 5 2 0 .. .6 0
20
50
Joc in a in te de f ix a r e de 0 , 2 . . . 0,1 m m
1 0 ...3 0
10,..120
1 1 .. .3 0
100...200
2 0 ...6 0
8...11
50.!.100 15...40
10
t n l i m i t e l e to le ra n te i jo c u lu i 30
Dornur 1 con ice ,? n c a z u l a l e z a j u l u i sen) i f a b r i c a t u l u i cu Lungimea minima 1 ,5 d
Depinde da dtaansiuni la s e a ifa b ric a tu lu i I dornuLui
i Mandrine $1 d o r n u r i cu buc?e e l fast ice ?i cu

I h iO r o p la s t p e n t r u | 11 p m a l a 0 , 5 d | I peste 3 ,0 d
M a n d r in e 9 1 d o r n u r i cu a r c u r i
7 ...9
3 ...1 0
10...20
la m e la r e * f e r f u r ie 7 ...1 1 7 ...9
5...7
1 0 ...2 0
3.. . 5
Mandr ine cu membrane H a nd fin e >1 d orn ur 1 cu buc?a gof ro te lb u c > e e l a s t i c e cu n e r v u r i )
.....
.......1----------------------
2... 5
(|}4bf Vtii'i>1 >Foloair*a M c w i s a t l o r da acttonara pnauaatlcl ft hidriuliol p a r a l u il aa etcoraz aroaraa da fnatala*e cu 20.. .40 X. 2-Prwluoraraa M t ifabrieatalor cu prlndarea fn aandrlfa ou buoya M t l l ita ta u t i U i a a i l la loturl da pieaa da aal ault 80.. 120 buclti. Tabalul 1.38. Erorii* da instalare B aaatfabricatalor cu dtBanilunt pfnl la
60 Mi In Mnghina
Tipul nanghinei (ianghini cu jurub
Hatoda da a;azara Pe pled da adaoa Tn stare liberA Pe placi de adaos ou baterea saeifabricatului la fixare Pe placi da adaos Firi placi da adaos
Daplasarea semifabrIcatului, / bd 1 100 ...200 50 1

.
B0
Hanghine cu axcantric
40 . . 100 30 ! | 50
Observatie: Dacfi forta da fixara se eentine constant! , a&riaea erorii se aicjoreazi cu 30 - 50 X.
Tabelul 1.39. Eroarea da vor ificare a seaiifabricatelor pe strung, cu verificarea pe suprafata ctlindrici si frental1 Eroarea da verificare,aa 1 Hodul de a?ezare Metoda de verif icare Seaifabricate aici La cele doua capete in plaIntre vTrfuri si suporti reglabili fn foraS de cruce nele orizontal si vertical si 0,5-1,0 la bataie In platou cu 4 bacuri, cu sprijin pe virful pjpu$ii aobile In platou cu 4 bacuri Pe collar dupfi trasaj LTngS platou, pe iniltiaea sea ifabricatului si la bitaie radialft ari I sijloci i
1,0-1,5 2,03.0
Pe suprafata da revolutie exterioarl sau inter ioar& si 0,02-0,04 0,03-0,06 0,05pe suprafata frontalS 0,06 Pe diaaetru pe fata frontali
Observatie : HSriaile erori lor de var if icara data la nua&rfttor se referfi la verificarea cu ac da trasat pa suprafata neprelucratfi (valorile nari) sau prelucratS grosier (valorila aici). La nuaitor sint date aSriaile de var if ! care cu coaparator pe suprafata prelucratS prin strunjira de finisare, Valorile din tabelul 1.39 includ $i eroarea de fixare a semifabricatului Tabelul 1.40. Erorile de reglare dupS taabur. Erorile de reglara a sculei , pa 5 ... 10 15 ... 30 30 ... 70 Eroarea de strunjire la diametru, m 10 | 0 30 ... B
Vsloarea diviziunii taaburului. i p 0,05
is ajmi de frezat
0,1 ... 0,5
Iabtl4 1.41
frortU Haiti (h Maurer** fy, al* inalrumantelor da alaurat Intervalale de d1manstun! 1

m
Danumirea instrumentului
1 ... 10
50 ... 80
360 ...500
Hm
Erorile Umiti nlaurarva diametrelor exterfoare: aicrometru olasa 1 da precizie aicrometru clasa 2 da precizia jsubler cu cftira pa varnier : 0,02, mm 0,05 mm 0,10 mm La mSsuraraa diamatralor interioare : - aicrometru da interior clasa 1 da precizia - pubLer cu citirea pe vernier: 0,02 mm 0,05 mm 0,10 mm La I | 1 7 12 40 80 150 1 14 45 90 160 18 60 130 230
91 35 70 110 230 35 90 150 300
1.6.2. Reglarea dup piese de probS Metoda de reglare dup& piese de prob& consta in determinarea dimensiunii de reglaj D dixp prelucrarea pieselor de probS i cuprinde in principal urmatoarele etape de lucru: - se stabilete num^rul n al pieselor de profocL, folosind relaîa:
6a
n > (----)% H T-6a
(1.143)
a este abaterea medie patratic& a curbei de repartiîe; T - toleranâ pieselor de prelucrat. - se stabilesc valorile erorilor sistematice produse de uzura sculei Au i de imprecizia mSsur3rii dimensionale a pie selor de prelucrat Amas , pentru cazul cind dimensiunea de re glaj i tolerana de reglaj se calculeazS inini seama i de aceste erori; - se determine dimensiunea de reglaj D pentru piesele de prcfoa cu una din relaîile: 3cr 3a Dmin , min + 3o+ --- < D r < D max -3a----e vn Vn (1.144)
lar cind se ine seama da erorile de uzurS i de mSsurare; 3a DBin +3cr+ +Au +AmasS Dr < EL| - 3 a -------- Au - AmSs (1.145)
Vn /n
nilor;
s prelucreazS piesele da prabii, dupA core, prin rrAjfUfitari, se determine valoarea limits j dijnensiunilor, araplitujinea cimpjlui de nqar&tere, valoaroa mediel aritmetice S o^gpolul de impr&$tiere i abaterea media p&tratio& a dimensiu-
jela'tiile:
- se determine
toleranâ de reglaj T
cu una din (1.146)
Tr - I - 69(1 I --- 1
Vh
Vn
6ct(1 +-
(1.147)
se verifies dacS valoarea mediei aritmetice, rezultatS in urma prelucrSrii pieselor de probS, se incadreazS in cimfwl de variable a dimensiunii de reglaj. Justificarea relafciilor privind Dr i Tr se arata in fig. 1.7 i 1.8, unde 3o/Vn reprezinta jumStatea amplitudinii cimpului de impra$tiere dimensional^ a pieselor de pratd, abate rea medie pStraticS a acestui cimp aproximindu-se a fi a/in.
Fig.1. 7 . Repartitie modiilor aritmetice ale grupelor
Valorile abaterii medii pStratice se pot lua, la determinarea dimensiunii de reglaj la piesele de probS, din tab. 1.46, iar uzura muchiei achietoare a sculei i valorile erorilor limits de mSsurare din tabelul 1.8, respectiv 1.41. Se constats c3 prin aceastS metodfi dimensiunea de reglaj este cuprinsS intr-un cimp al toleranfei de reglaj Tr simetric a ezat fa& de mijlocul toleranêi de prelucrare T.Pentru obînerea optimului, dimensiunea de reglaj initial Dr trebuie sS fie determinate in raport cu dimensiunea minima cdmisibilS i j ( , ! n \n, prelucrSri exterioare i in raport cu Df f l a x ,la cele interioa re. S-au conceput i variante ale acestei metode de reglaj. Se BentianeazS, dintre acestea, metoda propusS de V.I.Gostev i
a
A.A. Siroeghin: -se prelucreazd cinci piese de prdb& cu u n reglaj al sculei i se determine amplitudinea lirprftgtierii dLnenai/jjy le a acestora:
âx
^min'
d.iia,
se determine apoi in mod aproxijiiativ abaterea msdi* tratica a impra tierii instantanee, folosind relafia:
(1*14)
unde: este un coefici^nt care leagfi amplitudinea iirpr3tiH rii de abaterea medie patratica i care depinde de num&rul 1 M pieselor d e praba, dupa cum se arata in tab. 1.42.
Tabelul 1.42 Valorile coeficientului d^ functia de nuaSrul n al pieselor da probl n dn 2 1,128 3 1,693 4 2,059 5 2,326 6 2,534 7 2,704 8 2,847 9 2,970 10 3,078
Dimensiunea de reglaj Dr se calculeaza astfel: - la prelucrarea suprafeêlor cilindrice exterioarefc Dr = DBin + ka Dr = Dmax - ka
(1.150)
- la prelucrarea suprafefcelor cilindrice interioare:

(1.151)
unde: Dm - Dm i . max' n sint dimensiunile limita admise de ,cimpul de toleranâ la qperaia respectiva; k --coeficient abînut pe cale statistica, pentru diferitele procedee de prelucrare* ale carui valori sint prezentate in tab. 1.43.
Tabelul 1.43 Valorila coeficientului k Felul aa?inii unalta Strunguri Majini da Hafini da Ha#Ini da Mavini da He?ini da
raetificat flri vtrfuri alazat bropat ractificat interior honuit
- se camparft dimensiunea de reglaj Dr cu valoarea medial aritnetice; HM | - se consider^, ca reglarea este corecti dac&;
- se detenrcmA media aritmetica x a dimensiunilor oelcrr r t z i piese de prabS prelucrate;
Verificarea corectitudinii dimensiunii de reglaj oomtft I urmStoarele:
X = Dx 2 *o
(1.152)
^ urrie rezulta: Tr = 4c t . DacS nu este satisfacuta condiîa (1.152), se procedeazi la I noua corecîe de poziîe a sculei a^chietoare.
1 .6 .3 . Detenninarea H im w r w r h im i de reglaj, considerind i eroarea probabilS a operaîei de reglare.
Dimensiunea de reglare se calculeazfi înind seama de: | -cimpul total al toleranfcei la dimensiunea suprafeêi prelu crate; aa - cinpul de imprStiere a dimensiunii in unna prelucrSrii,cauzat de starea utilajului, adispozitivului i de spoHficulpperaîei; or 1 suma erorilor de reglare; 1 - uzura IdimensionalS a sculei in timpul prelucrSrii intregului lot de piese. Cimpul total de imprfi^tiere dimensionalS este:
T = ua + ur + A,
(1.153)
Uzura mavimfl a sculei a^chietoare in tinpul prelucrSrii Intregului lot de piese trebuie cunoscutS atunci cind trebuie P se determine existenâ i numSrul reglSrilor supliraentare |i anune cind:
unde:
T< o > ,+ f f l r+ \ a x
oa = ku ,
(1.154) (1.155)
in care coeficientul k = 4.. .6 , iar abaterea medie pStratid Poate lua urmatoarele valori: I = 0,02.. .0,03 mm pentru operaîile de degroarej I = 0,01...0,02 pentru operatiile de semifinisare; o < 0,01 mm pentru operaîile de finisare. Uzura dimensionalS a sculei A poate fi calculate canside-
rind oftt
A - AR, + Ay,
t i m ]
(1.155,
in care ARt este variable pozi^lei muchiei jujchiatoare ca M zultat al uzurii; A 1 variaîa poziîei muchiei achiftoar* provocatfi de deplasarea elastioi ce spare ca rezultat al inSriL rii forêi achietoare din cauza uzurii;Ay 1 0,2AR, pentru d*. grofare i A - 0,l*ARj pentru finisare. In cazul utilizfirxi unor scule prereglate (in afara maînii-unelte), eroarea de reglare a sculei se ia:
r = V AiS + Ly + H (1.157)
A{ este toleranâ de reglare a sculei in afara maînii-unelte; Ay - eroarea de instalare a sculei pe maina-unealtfi; Ah -eroarea introdusS la reglare, la reglarea initials a portsculei pe marina unealtS. Eroarea de reglare poate exista in urmatoarele cazuri: -la reglarea initials, la reglarea suplimentarS efectuat& manual, la reglarea suplimentarS efectuatfi automat. In tabelul 1.44 sint trecute valorile orientative ale erorilor de reglare in cazurile menîoonate. In cazul regiarilor de oompensare ce au loc pe mainaunealtS, acestea se fac folosindu-se etaloane, opritori rigizi sau opritori cu cadran; mSrimea erorilor de instalare a sculei depinde de metoda de instalare,adicS de bazarea i fixarea scu lei. Qrientativ erorile de instalare la fiecare schimbare a scu lei A , sint date in tabelul 1.45. valorile erorii totale de prelucrare :
+ r2
[/an] la diferite qperaîl tehnologioe sint cuprinse 1.46 i 1.47. (1.158) in tabelele
Determir'area ciHacnsiimii erorii de reglaj considerind ?i eroarea de reglare
Dimensiunea de reglaj in a c e s t j caz , pentru preluararaft pieselor de probtt Drp, se d e t e r m in f i in urm&toarele etape:
B se folosesc relaîile:
^rp W In + ~---- 1 ur pentru suprafeê exterioare
D
sau:
= D aax------- wr pentru suprafeê interioare = D nin + ---2

T
1
2 1
(1.159)
( 1 . 160)
pentru suprafefce exterioare

(1 . 161)
D rp = D o ax ----
2 Tabelul 1.44
pentru suprafelê interioare

( 1 . 162)
Erorile de reglara a sculei. Date orientatlve

Precizia reglSrii, oun l-ridicatl 11- normals 1 I
Ffirl realare suolimentarS Tolerance de reglare a sculei In afara ma?inii unelte A: Abaterea admrsibilS de la dimensiunea nominal* Eroarea de instalare a sculei pa M.U., ZL Eroarea la reglarea initials introdusS dey reglor, Au Eroarea totals probabi 15 de raglare
0,010 0,005 I 0,010 0,010 0,0173
0,020 0,010 0,020 0,020 0,0347
1^ ^ |
Reqlarea manuals s u d I imentarfi MSrinea reglSrii da compensare manual! la un inputs A : maxims minimfi Eroarea efectivS a reglSrii de compensare aanualS iL Eroarea introdusS da reglor la reglarea pe na?infi Au Eroarea totals probabi IS de raglare r r fr l Sp i 4n ,2
pi ip n p
0,020 0,010 0,005 0,010
0,05. 0,02 0,010 0,020
H I
m M
1 'Ir
0,0112
0,0225
Real area automats suplimentarS pentru compensarea uzurii sculei HSriaea reglSrii automata suplimentara, la un iopuls Afl: maximS minimS Eroarea afactivS a reglSr ii da compansara automate A Eroarea introdusS de reglor la reglarea initials a sculei A^ Eroarea totals probabi IS da raglare
0,010 0}004 0,002 0,005
0,025 0,010 0,005 0,010
I
V
*f!S *.
i 2
Ah 2
Ib H I
0*0054
0,0112
87
c m o n u
de reglare se refer! I* razl. 2.Eroeree electtvl a realr11 de ocnpenaere nu trebule din nirimea .reglirll de ooapensere pe un iapula. Eroaree ftedle de iratal ere a cutitului
Tabelul 1.45 Hatoda da Inatalare
Dupg etelon Cu fixarea cutitului cu puruburi Tn port*cuj:it, AjpS atingerea etalonului Cutitul,f ixat Tn port-cuît,adus spre etelon prin avana transversal Idem, folosind foiva de hfrtia Dupfl un ooritor rigid Hatoda de instalare DupS un ooritor ou cadran Instelaree Jnei scule interschimbabile cu aohinbarea prin: 1 cu plftcute fixete mecanic | cu plicute cu mai multe muchii ~ cu cut it reglat tn afara mepinii, cu ajutorul unui comparator sau minimetru
- pentru folosirea relafciilor (1.159 . . . 1.162) |valoarea cijnpului de impratiere se determine cu ajutorul relafciei (1 .1 5 5 ) i a indicaîilor ce se dau in legatura cu aceasta sau se u tilize a za tabelele 1 .4 6 i 1 .4 7 ; - valoarea erorii de reglare se determine cu relaîa ( 1 .1 5 7 ) , folosindu-se datele din tab. 1 .4 4 ; - pentru folosirea relatîei (1 .1 5 4 ), valorile erorilar totale de prelucrare se iau d in tabelele 1 .4 6 i 1.47; - se prelucreaza piesele de proba cu dimensiunea preli minary de reg laj, determinate conform indicafriilor arStafce mai inainte: - se determine dimensiunile lim its la piesele prelucrate i valoarea anplitudinii cimpului de irapra^tiere; - se recalculeaza dimensiunile de reglare cu relaftile 1 .1 6 1 , 1 .1 6 2 , in care se introduce valoarea cimpului de ftie re dimensional^ a pieselor prelucrate; - se determine diferenfca dintre dimensiunea de reglaj prelim inary D i cea dbtinuta dupa prelucrarea pieselor de proba D rs; - se efectueazci corecfcia indicate de marimea data de diferenâ celor doua dimensiuni de reglaj menip.onate mai inainte, dupa semnul de variable a celor doua dimensiuni de reglaj. 1 .6 .4 Reglarea dupa etalon sau gabion Metoda de reglare la dimensiune a sculelor cu ajutorul e-
88
1*a
I im
.. 130 30
>
10
.. 50 .. 130
r JHB
..
25
20
L. \
50 50
>area
.atiei
:a sau
ilaîa
>irilor reliatate
crate
k iile
limpra-
fabloanelor i calibrelor, are o largfi a p l i c H In folosindu-se la fabricaîa In serie,la preluarAri I ^runguri revolver, strunguri automate 9! aemiautanate cu mai juilt cutite. Reglarea la diiroensiune cu ajutorul etaloanelor este o me* staticd Imaina-unealta este in stare de nefunc^lcnare) î consti in fixarea poziîei taiului sculei la o distant determinatA de pozifcia spaîaia a suprafeêlor etalonului, prin adu$8 in contact a taiûrilor sculei cu suprafata etalonului gau cu virful de palpare al conparatorului montat in alezajul conic al p3puii mobile (fig.1.9). Poziîa astfel detenninata a saportului port-scuia este apoi fixata cu ajutorul unor opritoH sau limitatori de cursa, pe direcîe longitudinaia i trangyersaia limitatori,care servesc la identificarea poziiei necesare initial i finale a sculelor pentru prelucrarea tuturor pieselor din lotul de fabricate. In cazul cind se folosesc calibre de grosime pentru o reglare cit mai precisa (fig. 1 .10 ), diametrul etalomului pentru suprafeê de revoluîe exterioara se micoreaza cu de doua ori grosimea calibrului. Precizia regiarii dupa etalon create daca se folosete un etalon cu comparator (fig. 1 .11 ), in care caz comparatorul se regleaza la zero cu o rigia aplicata pe generatoarea suprafetêi etalonului, dupa care se advice virful cuîtului in con tact cu butonul plat al conparatorului. La stabilirea dimensiunii de reglaj, trebuie sa se ina seama ca in situaîa de prelucrare apar deformaîile elastice ale sistemului tehnologic, precum i acîunea jocurilor din cuplele cinematice ale mînii-unelte.Dimensiunea de reglaj este ^pfluenâta $i de rugozitatea de suprafata , deoarece contactul sculchetalan se face pe fundul microneregularitaîlor. In urma | | acestor precizari, dimensiunea etalonului, care devine dimensi unea de reglaj, se determina astfel :
leglaj
r de
a dibite,
b)
il e-
^>9 Reglarea dupi etalon sau dupi comparator, montare . STeglarea dupA etalon; b~reglarea dupi comparator
In pApupa mobiI A:
C b * r v . , 1 . : V a l o r i l e p r . v . z u t . In t * . l
se r e f e r , U
r 'm .
Pentru d i . e n s i . n i l e
, v . I o r . d in tebe, 1
T m b m lu l
?.47 E ro a re a to ta ls
da
p r e lu c r a r e a p t lo r p re lu c
r a p a r t if ia
d io e n s io n a la
pent.ru d i f e r i t * u t o d e cte r e g l w e I s o u V e S , tit Itmei-ra I r a t e p e io a ? in i e r o a r e a carei anplitudine s e o o n s i< f e ra 4 o #
tr.
|| V a l o r i l e prevazute in tabel se
re fe ra la ra za . Pentru dimensiunile diametrale S |
a lo r ile din tabel se * * la z a .
T a b *I1 H
V alo rH * dafm alHlor a la a t la a la p r a t u e r a r . I |

Forte da apahtere Fy
,
!n daN
B i g i d i t a t a aa i a t a a u l u i d a N / a a
25
50
100
200
400
800 400 200 100
2000
4000
1000
500
50 25 125 1 2 ,5
100
50 25 1 2 .5
200 100
50 25
400
200 100
50
a. in cazul T D r = D ain +
suprafefcelor cilindrice exterioare: (1-163) interioare: (1.164)
( A.i +
Aj +
V'*
b. in cazul suprafeêlor D r = D Bax--- + ( Adl +

2
cilindrice Ar),
g p
in care :DBax, DBin sint dimensiunile limits ale piesei de pre lucrat; T = Dm a x -DBn - toleranâ dimensional^ a piesei de pre lucrat ;Af t l, AjV Ar -reprezint3 corecii ale dimensiunii etalanu-1 lui, care (in seama de m&rimea deformaîilor elastice ale sistemului tehnologic, mSrimea jocurilor din ldgarele arborelui prin cipal i mSrimea micraneregularit^tilor de suprafa&.
-E E
Fig. 1.10 Schena reglSrii dupS etalon cu folosirea calibrator 1-etalon; 2-oalibru de grosioe
92
In. cazul supraefelor da revolu^le:
[ran]
(1.165)
jn care Fy este companervta normals, a forêi de achiere,ln daN; 9 1 rigiditatea sistemului tehnologic, in daN/ran. Se considers i j j = J, [mn] (1.166)
In care J este jocul diametral existent in lagSrele artorelui ^rincipal al ma inii-unelte;A, = 0,04 mm la strunguri de preci s e normals i M = 0,02 mm la strunguri de precizie ridicatfi. Se va lua AR = 2RI in cazul suprafe'teior de revolufie, unte Rz este in51îmea micraneregularitaîlor profilului. In nedie, valoarea totals a corecîilor, cind R 0 = 2,5 B este: Aol + Aj + Ar 0,1 [mm] (1.167)
I Valoarea totals a corecîilor determinatS prin calcul nu este suficient de precisS, de aceea in practicS, dupS obînerea pmensiunii de reglaj, folosind etalanul, se prelucreazS citeva piese de probS, care se mSsoarS , dupa care se defimtiveazS poziîa sculelor i dimensiunea etalcnului. I; Valorile privirei deformaîile elastice la prelucrarea bilateralS pentru unele valori ale rigiditSîi i forêi de achiere sint cuprinse in tab. 1.48. > 1 Eroarea de reglare dupS etalon se determinS cu relaia: (1.168)
de | este un coeficient (k = 1,0...1,2) care ||||| seama de abaterea legilor de repartiîe ale erorilor cotnponente fat de legea normals; , M -cimpul de imprS tiere a erorilor la prelucrarea etalbanelor 1 -cimpul de imprS^tiere a erorilor cauzate de deformafrille de tact -cSrucioare portsculS-limitatori de cursS (-15. .30/jm) ; cimpul de SjnprStiere a erorilor de aezare dupS etalon a wwlelor afdiiatoare (~20.. .50/an).
('10...20 im);
M H ral
1.7 Calculul erorii totale
Fig.f.11 SohMa raglfni dupi talon au c<aparitor

1-talon; 2-r iglA
Eroarea totals de prelucrare mecanicS prin a^chiere este constituitS dintr-o sumS de mai multe erori primare sau elementare, erori oe pot fi, dupS caracterul lor, intimpiatoare sau sistematice. Eroarea totals sau cimpul de imprStiere a dimensiunii I executate se poate obine prin douS metode principale: a .evaluarea mirimii erorilor elementare i apoi Insumarea lor; b.evaluarea directs a m&rimii erorii totale de prelucrare I mecanicS pe baza metodelor de analizS statistics. Prima metodS prezintS avantajul simplitStii I dar nu pune in eviden^S factorii i ponderea lor in constituirea erorii to tale. A doua metoda pune in evident# influenza fiecSrui factor tehnologic in formarea erorii totale, dar manifests o importantS diferen^S intre valoarea erorii totale astfel obînute i cea rezultatS pe cale experimental#. Eroarea totals de prelucrare mecanicS prin achiere, pe bg'zg erorilor elementare, se poate exprima, sub forma generals, prin urmStoarea relafcLe funcîonalS: Atot = f( Ay, A,, Au, At, Ar, Af), (1.169)
in care: A este eroarea datoratS deformafciilor elastice; Aj - eroarea de instalare; Au - eroarea datoratS sculei archie- I toare; At -eroarea cauzatS de deformaîile termicse ale siste-1 mului tehnologic; Ar - eroarea de reglare la dimensiune; EAf I suma erorilor de formS ale suprafeêi prelucrate. Erorile primare ce determinS eroarea .totals sint indepen dents intre ele i depind de candiîile de efectuare a operaîei de prelucrare. Eroarea A este egalS cu diferenâ valorilor limits (maximS i minimS) ale deformaîilor elastice ale sistemului teh nologic, intr-o secîune consideratS.
Eroarea i
A se determine in aoea secîuna a
jntiniplStor! iar legea da reparti'tie a goisiderata legea normals a lui Gauss. Eroarea de instalare A( are, in general, un caracter in' tlnplfitor i legea ei de repartiîe urmeazS legea normals Gauss. Eroarea de instalare este formats din suma vectorialS a trei conponente: eroarea de-bazare 6b, eroarea de fixare e, i eroarea de poziie a semifabricatului determinatS de imprecizia I (jispozitivului. Eroarea datoratS uzurii Au este cauzatS in principal de i I uzura sculei achietoare i are o variaîe consideratS liniarS in timpul prelucrSrii intre douS regiaje. Curba de repartiîe a i H acestei erori corespunde legii de egalS probabilitate. Eroarea dimensionalS determinatS de deformatiile termice ale sistemului tehnologic At are, in timpul regimului termic I staîonar, o valoare constants, de aceea se pansiderS ca fiind o eroare sistematicS constants. Eroarea de reglare la dimensiunea Ar, in cazul unui numSr : mare de reglSri (la fabricatia de serie mare), poate fi consiI, deratS cS are un caracter intinplStor ?i repartiîa ei ca fiind conform legii normale. Suma erorilor de forma IAf ale suprafetpei prelucrate este p cauzatS de imprecizia geometries a maînii-ûnelte, de abaterile I^Kmrnensionale ale semifabricatului. 1 Determinarea erorii totale se poate efectua prin insuma rea algebricS a erorilor conponente, astfel: Atot = Ay + Aj + Au + At + Ar + SA, (1.170)
0jT0 eroarea este maximS. Eroarea Ay este o eroare
in cu caracter aoestor erori fi
In cazvT nhîn^ri ~ i dimensiufiilor diametrale prin strunjire, | eroarea A 1 se neglijeazS, deoarece eroarea de bazare este nulS. Prin sumarea algebricS a erorilor primare, se obîne, in general, o valoare prea mare pentru eroarea totals, deoarece I acîunea concctnitents a tuturor erorilor primare la valorile lor maviniP are o micS probabilitate. Din aceastS cauzS,eroarea H totals se determinS pe baza legii pStratice de compunere a I erorilor dupS relatia:
Atot = S
*Ay2+X2
-a 3Au 2+A4 -At2j | -A,2 I 1 A t

(1.171)
Erorile de formS 2Af se considers erori sisj^matice i se sumeazi algebric. In relatia (1.171) s-au fScut urmStoarele notatii: t este un coeficierrt care determinS procentul de rise al apariîei
95
p r o D a m x * a rwanauui; -coericienti core acpzm am C8Q> ma curbelor de rspartiîa a erorilor primare $i reprezirrW H tratul abaterilor medii pStratice relative. Pentru curbs de repartiîe normal#, se ia Ir 1/9; pentru ourba de egalS probabilitate,1- 1/3. Tinind seama de aoeete va-
lori ale ooeficdentului 1 1 se obîn:
i|
As
I 1/9
(1.172) (1.173)
" 1/3.
Eroarea totals devine:
4, I B2 -,/A ( 1+3-A.2 > 2+ A rI 1 SA, cot V yz + A i u + 3-A t /
(1.174)
Reiatia de calcul a erorii totale ia i unele forme particulare, cum ar fi cazurile: - la obînerea dimensiunilor diametrale, A, se neglijeazS;
- la prelucrarea fSrS reglSri intermediate, Ar devine o eroare sistematicS constant#; - cind aceeai cpefatie tehnologicS la piesele dintr-un lot se face la mai multe maini, eroarea de form# sAi devine intimplfitoare.
1.8
ANALIZA STATISTICS A PRFTTZTKT DE FREUUdORE
1.8.1 Repartitia teareticS normal# (Gauss) CercetSrile experimentale au ar#tat cS repartiîa dimensiunilor-efective ale pieselor prelucrate pe magini-unelte reglate la dimensiune corespunde legii de repartitie normals. Re partiîa normals are loc atunci cind variabila aleatoare cercetatS este rezultatul aciunii unui numcLr mare de factori indepen3enti,care influenêazS variabila aleatoare. Legea repartitiei normale are urmStoarea expresie materaaticS:
. . (x-a)a
y = f(x,m, a) =-- 1 -e oV2 * ji Cind m = 0, se obîne:
ft
(1.175)
X3 y - f (x,m, o) ---p 1| a*oa a' a oV2 B

96
(1 .1 7 6 )
H I *-au notat: a I abatera madie p&traticA; m I media zSitffOticA a variabilei aleatoare x. Reprezentarea grafic& a legii de reparti^le normalft este curt)4 de forma unui clopot (fig. 1.12),care este simatrioA ?ade * are 081 ordonatA maxima expresia; y B = _ 1 . a-v/27^ I (1.177)
parametrii principali ai repartiîei normale sint: I media aritmetick: m = f ~x-f(x) -dx \ |S| I abaterea medie patraticA: a = I g ( x - m ) I -f(x) d x (1.179) (1.178)
- modul M i mediana $$0 M - M q = m. (1.180)
E 1.12
Rtprtzantaraa flr.fio* tit normal^.
l.gii da rapartitl* normal! |
funotWi da rapartt
bw^ i Hibu nya __ perpendicularele ridioate In pjnctele| x,, j jx,, | H R . prezintd p w * a W |3 de aparitie a variabilei limitele respective:
(x-m)2
F { x ) =
nV */ 9 < i rS H o 2 ' n
-f" e
3 al
d x
(1,
I Legea de repartiîe normaia se poate prezeanta |i m b B repartifiei norma le reduse sau normale normate, printr-o acfwB bare de variabila: x-m x z f|---- wan | = ----, cind m = 0. Variabila z se numefte variabila normaia normata. Bcuatia repartiîei normate, cind m = 0, ia forma: J - .
y - f ( z ) 1 1 --- -e |
(1 .182) |
Valorile pentru f(z), cind I ia valoriintre 0,1 ?i 3,0, ' sint prezentate in tabelul 1.49. Probabilitateaintre anunita I valori ale variabilei z,in cazul repartitiei normale normate,w determina analog cazului cind variabila este x (1.179), func^la I de repartiîe oorespunzStoare avind forma:
F(z) = -r~ e
+ v/2 u **"
**
-dz
(1.183)
Funcfcia de repartiîe normals normata de forma: Z2 J v'2Ti t J se numete funcîa Laplace. Aceasta funcîe estefoarte utiia incazurile cind ecua- ; H | repartitieinormale normate se integreaza intre limitele g i HI z, cind se abine: F(z)
[* e 2 dz =| T I
(z) =- ----- *| * e 2 *dz (1.184) I
y^2~*7c
2 -dzi ^ = fZe
y n ? Jo
[ -c* z .
(1.185) I
93
Intre functia de repartiîe normaia P(x) gt functia de repartitie normals normatS $(z) exists urmStoarea rela^le; F(x) I F(z) I ---- 1 I 0(z).
0.
Determinarea Integral el (1.185) esto mult uguratA,___ j-oce integrala Laplace f (z) este tabelatS, funcîe de variabUS
1111
Valorile funcfriei de repartiîe normale normate gi ale funcîei Laplace sint trecute in tabelele 1.50 i 1.51. 1.8.2 Repartitii statistioe experinesrttale Pe baza datelor experiruentale, se pot intoani urmStoarele curbe de repartitie: 1 histograma frecvenêlor absolute sau relative (fig. 1.13.a, b ) ; - poligonul frecvenêlor absolute sau relative (fig. 1.13.C, d); - tiiagrama frecvenfcelor cumulate,sub forma, de histograms sau poligon al frecvenêlor (fig.l.l3.e, f). Parametrii repartitiilor experimentale sint: - media artimeticS x, care se calculeazS cu relaîa:
(1.186)
x= 1
(1.187)
x este suma tuturor valorilor observate i n este numSrul to tal al valorilor observate. Mediana M, cind irul statistic este in ordine cresccitoare sau descrescStoare se calculeazS cu relaîile: M = x (la irul impar de valori) (1.188)
(n+l)/2
x n/2 + x (n+l)/2
: --------M =----
(la ir par)
(1.189)
Modul Mq la repartitii aproape normale se determine astfel:
Mq =
X -
,3(X
M).
99
(1.190)
K )0Q lAN
RHJ8Ww!oRSnji3-i- - " * o fl13 o o o^ci ^ j* j 1j* * j* ' ^ j* *

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
I'H I 9a s
O Ca
% o o
bi
in W f l o r r g ^ r - K .
Oo
C O
o cm B? in cm co k > g g cnj l g ( > 0 0 3 ^ C M n ^ c O ' O i n ' O t 2 > r X ^ ^ ^ I O K ) K ) c m c m c m c m o j ^-' t - * - t g g g n S o o ro ro S

H
'S
Ch
o
f O* !* m
9 .%
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
** * * _ * J* J* ^
o a
-c rr v j f\JQ'NC>00^0'0^)in coroin^cor-pooint-s Q G O ÔtONlO^fNi^KlArMO g o in K)K)rohK)roK)(\J(M(\JfsjrM
o o o o o o o o o o o o
O o
O co 0 N.- in C M 00 m 9 înN.C\Jina*Q'r-0^r- a* O' Nt # 0 K) ro C M MO' co O m a- m MO O' 0 C C O S* ^.i A O ( \ | f n r - C 0 > t O' in C ro ro C M C MO 00 ( in C MO 00 2 ro trNt (N lQ S Ô' Cf i N 0 O 0 O O 0 0 0 0 i C MC M K)ro^h os o \ V V * ro ro fn cm o o o o OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
r- sO in
a 9
i5 s5 l OOo
in
oo i n r v s O c m 3 m WQ-OfVlCOvt rvlr-r- r S r o Q a ^ Q C s J i n o i n c M O K i n K O O - C O f r j Q s f C M QCOinroOOO-O^CMOCO S 3 ^ 3 n W ( M f - r - 0 0 0 Q IO K >^ ( N J C M C V K M f - r r - r f - O O O O O O O O O O O O O S
r -f o in r o r o a 'o in a 'o c o r - C D C D ^ l A C D ^ O O K j r O r - i A i v
f c L .
O K O ' S S f M M n o O N f O C O O C O f O rvj^ c 0 K ) s 0 * 0 r 0 m o S ^ o m c o s s w wincpN . w W w . .s J m r \ J c o > r o s ^ r o K i n c o ^ f v J O r - M O o * 0 ( \ j O K i n ^ wo a - a a a * ' C O S ^ r , f M o c o i n K ) i - a 3 ^ ^ M O O ' N ' O i n ^ K)CM C Mt - r O O O O K o)K N r ) ) M M l O K I K J M ( \ J ( M ( \ H M r r r r r O O O O O O O O O O O O O O 0 0 0 0 0 0 O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
a o 0 3
o? a* m 3 fi cm 0 r - > t g f O i n < M a * O K ) r f - i n O ' - O S ^ a ' r f M ( M M a * 0 ro c O ' O Q ' ( M n a ) 0 ' S i n r - [ s * r o ^ > o i n i n N P ' O i o r - ( Mm M KKm i ^ S ^)CNJO*Kin^ ( > ( > C O N . ^ r * ( \ j Q C D ' O r O r - C O ' 0 > t C M O f r S O i HHJro n>t fM ( M r r Q O O O O O O O O O O O O O O O O O
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
CM
r-
om( M( \i cpfO( M - >f k1 ^)ina'T- N o * o c M i n i n ^ O ' * - r < . N . O T - c M - N c o * o t O P Q i O - O N h a i nr CD S N ^ ( M K . - t C \ l O ^ K . r - N K ) O S i A ^
K>fOrO^>K)K)fOK>CMfMCMCM-T0
Q ' ^ 0 ' c 0 ' 0 i n f 0 r - c 0 - 0 f 0 r - 0 s >0
>tr\ioa*Noin^^r\j(Mr--f-ooo
* t 0
st
a-
Q>
^* O* t- M fO S r O O * C M > t S i n ^ O O - 0 0 i n w r in H F H Q Q 1 00 C M K> C MO ' O N K ^ r O O O ^ Q ' l A ^ M O N in 00 c m m ?? 9 O O' O C O 3 i n ro o o Q Cf OA 'f O^ ff - O K ^M B M r -aaMi O ' S JBk .Oin K> C MC M ^M tC t^ IC JV tMB o o o o K)K)K)^ JO ro ro C M C M N J - - r- o o 0 0 0 0 0 > % ^ ^ ^ % ^ V % ^ % i -* ^ ^ ^ ^ ' o o o o o o o o o o O O O O O O O O O O O O 0 0 0 0 0 0
f l O N r r
II.
M M
O r
N
( \ | K ) ^ i n * O S C O O ' o - r v j r o > t m ^ ) N . c o O ' 0 - r j r o s T i n > o r - a l c:l . * HR

0 0 0 0 0 0 0 0 r r ' f - r r ' f - f - r - r r - f g f V J f M M M t M C M f M W ^ 1
100
LVftJWft
*o n. m i f * >c -o
m
^ rv * n
P M S I .
O O O O O O O O O O O
!& H m in
4 5^ K S K
QQ 00 CO co oI
O O O O O O O O O O O O
C O
m o
A l
o K> IA kp'rG OC OC OC O 00 g| B o o o o o o o o o o o o o o
t W N Kj <S K N
* 1 1 - in sj o m * o m r - m s *oki
J *ON
in
O' O* co r m o*
'Oc
(\linNO*r m m m 'O OG O O' ^ 'O s NsN sf c S 00 00 G o o o o o o o o o o o o o o
o c m >j n o * T - o * fO ( M K ) O J C O f O ^ ^
^ m
r-
in
Nt o
S C 0r- O ^ o * N * i n ^ c o o * m in st to o i n ( Q O O k ' 0 0 ( M ( M S s f r fyjins(>o r - i n a , K)N- o - w .
m m i A O o s s
N- CO 00 00 00
o o o o o o o o o o o o o o
ro oV o
m GO S (M O N O *0 ^ O N- to s ( \ | r r 0 0 r m P s . <0 $ o o co r - m a r a i o J o O O' cnj N- C in m m ^ o H k V s ^ Ni N- GO 00 CO GO ^ S o o o o o o o o o o o o o o
to
CM O
s r ? 9 in 00 in CM O' (M 00 ro T 4 vr N. in CM oo CM 00 9 3 3 go 00 CM o* ro *0 O' CM o m in m *0 $ >o N r * is 00 CO 00 00 o o o o o o o o o o o o o o
4J L L
o cs j
O O N S r O r r -
8 ' f
.5
sQ 00 O O ^ f r C O C M i n O ' C M O O * Sfl 00 O o % m i n m < j * 0 0 S N S 00 S \G S N m *
^ W K ) r O * i n C > r r
o c o m o * o*
oo to <o sO
O O O O O O O O O O O O O O
I VJ" Q ) a
o o
ocofoa'Nf i n s Q t O O ' O ' M n ' r i n COlATo r o S f - i n O ' C M i n o o r - ^ ^ m ininm-o-O'Or^N-N-cocooooo
8
I
C D O O O O O O O O O O O O O
M #
Or-(VJ
(>0*"
O O O O O O O O O O ^ - ^ ^ " ^
101
V *w | p
O O O O O * * * * * !* W f \ )-* 0
1
U - i O *>'00 V o U l V u T u V o to 0 V V U iV
O O O O O O O O O O O O O O O O
------------ ' **** p _* o o o -A s w o V N ^) *0 O H id ro po o
O O O O O
0 ,0 0 *
_h
$ 1 $ S 1 1
(\)-D W O
# V s ' s a V a s 00 C M_* -* f\>oj A l IO ft!
O O
rv)
I O O O O O I IM w i ^ '- * > 0> 0 I f Is 2 S? 2 ^ S N I f u I ^ j H fy H o 8? o
1O o O O o I .K 5 9 S I H a U s if i g
0,00399 0,04380 0,08317 0,12172 0,15910 0,00798 0,04776 0,08706 0,12552 0,16276 I , O o o I ! ! [ s a S a g 0,01197 0,05172 0,09095 0,12930 0,16640 0,01595 0,05567 0,09483 0,13307 0,17003 ****** M 11 o o o N U iO U l- S K 00 "O O O' N (> i |g C msi IV) to
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
'9, 5 ' 5 ^ ! $ , ^ ^ ^ , o , o o 3 a ) o o N N a ' U i ^ w i \ ) O O 00 N (> ut 4S N *0 O W N 0 * 0 ^ 0 N U l - ^ N r v ) U 1 0 ' U i O O ^ ^ ( > 0 ) ' 0 < 0 ^ U U i N
o * o ro
93 04
i
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
A *o *o *o *o *o *o %o o *o <o o *o o *o <*o *o <o *o *o 'Q'O'O'OÔ'O'O^ÔÔOOOOOONNOÛlûrV) OOOCD D Oa' ' UUli ^ i \ ) o a u i o o r u u i N N u * r u cC oo oN *s
SUT-A N N O ' N O '
NCOCDOUOO^W^S w
^ I
r8
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o O -O C *0 0 'O *o *o OJ N N C h U ' f ' H f U

N iC h
o * o r*
0 ,0 3 0,05 0,06 * o > 4
o a ) N O ' V t M v > O N w a w < > ) )N S w Oa 0 06 C D t o o j N C D N u u i - A - ^ ^ a j r o ^ f j ^ o f f
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o UI I
0 ' 3 ( N ^ r u c o
'0'0'00'0<'0'0'0'0'0*0 0'0'0*0 0'6'0'Oo*4'Oicoa)NNa*viûfN> D O O N C ' U i ^ W O N W O W N - O ^ O i B U ! ^ N * o ^ ) u i N ^ u i d ) o i a ) - A - A U ) N -
O O O O O
O'
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o -q *o *o *0 sO *o *o 'O 'O 'O 'O 'O 'Q 'O -O 'O -O >C 'O *o o *o >o O O N N O *
S O kN Q ) ^ Q > 0 0 ( > 0 0 ' O O r v ) 0 0 ^ 0 3 0 U l ^ U 1
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o *o *o o o * 0 > 0 * 6 i)<)0 ' O H 0f0 0 N O * ^ V) 'B0 'm0 4 ^ l0 i0 0 = W O 'O -O CD O NN O a ''tf0 'W 4< O5C CD D^ O *QÔOO-ON
S o> r\j o ui &
0,02392 0,06356 0,10257 0,14058 0,17724
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o 00
j) *0*)*'0 <& *0 %0 & 4D *& 2 2 ^ ) 4 ) ^ * 2 * O j < 2 < 0 * 0 0 3 0 0 a ) N O kOtU i ^ N j ) 0 ' O a o a 3 N N Q ' ^ w - * o o ^ o u i 0-*ro->'0 N ^ r u ' 0 a i 0r\fv)*0rv)-*Ô030'W^^CDru
Tabelul
O * o 00
o o ^ 2 < i 2 2 ^ o o o o o N ( > ( M n ^ u i ooooNO'U'u-*cpv/i-^'Or>juNO
1.30
5 o w w - J,* ' W N M v * - * o i n u ' 4 ) ^
(coot fnuaraJ
0 1 3
* * * * * * * * * *
B o
3 33iooN^05w^ûj^2S^ft5!ft
y ^ m - o -o -o -o -o 00 00 03- S -N-f r B 3 5 5 5 5 5 5 5 5 5 ________ 1 04

.
B B S
bB
0 z 0 ,5 0 ,6
1 0 ,0 0 0 ,1 9 1 4 6 0 ,2 2 57 5 0 ,2 5 8 0 4 0 ,2 8 8 1 4 0 ,3 1 5 9 4 0 ,3 4 1 3 4 0 ,3 6 4 3 3 0 ,3 8 4 9 3 0 ,4 0 3 2 0 0 ,4 1 9 2 4 0 ,4 3 3 1 9 0 ,4 4 5 2 0 0 ,4 5 5 4 3 0 ,4 6 4 0 7 0 ,4 7 1 2 8 0 ,4 7 7 2 5 0 ,4 8 2 1 4 0 ,4 8 66 0 0 ,4 8 9 2 8 0,49180 0 ,4 9 3 7 9 0 ,4 9 53 4 0 ,4 9 6 5 3 0 ,4 9 74 4 0 ,4 9 8 1 3
1 0,01
2 0 ,0 2
4 0 ,0 3 0,20194 0,23565 0,26730 0,29673 0,32381 0,34850 0,37076 0,39065 0,40824 0,42364 0,43699 0,44845 0,45813 0,46638 0,47320 0,47882 0,49341 0,48713 0,49010 0,49245 0,49430 0,49573 0,49683 0,49767 0,49831
11
0 ,8 0 ,9 1 .0 1 ,1 1 ,2 1 ,3 1 ,* 1 ,5 1 ,6 1 .7 1 .8 1 ,9 2/0 2 ,1 2 ,2 2 ,3
0,19497 0,22907 0,26115 0,29103 0,31859 0,34375 0,36650 0,38696 0,40490 0,42073 0,43448 0,44630 0,45637 0,46405 0,47193 0,47778 0,48257 0,48645 0,48956 0,49202 0,49396 0,49547 0,49664 0,49752 0,49819
0,19847 0,23237 0,26424 0,29369 0,32121 0,34614 0,36864 0,38877 0,40658 0,42220 0,43574 0,44738 0,45728 0,46562 0,47257 0,47831 0,48300 0,48679 0,48983 0,49224 0,49413 0,49560 0,49674 0,49760 0,49825
ip
2 ,5 2 ,6 2 .7 2 .8 2 ,9
labe\.u\ K S
lcont\wu*r)
6
0,05 0,20884 0,24215 0,27337 0,30234 0,32894 0,35314 0,37493 0,39435 0,41149 0,42647 0,43943 0,45053 0,45994 0,46784 0,47441 0,47982 0,48422 0,48778 0,49061 0,49286 0,49461 0,49598 0,49702 0,49781 0,49841
7 0,06 0,21226 0,24537 0,27637 0,30511 0,33147 0,35543 0,37698 0,39717 0,41309 0,42785 0,44062 0,45154 0,46080 0,46856 0,47500 0,48030 0,48461 0,48809 0,49086 0,49305 0,49477 0,49609 0,49711 0,49788 0,49846
8
0,07 0,21566 0,24857 0,27935 0,30785 0,33398 0,35769 0,37900 0,39796 0,41466 0,42922 0,44179 0,45254 0,46164 0,46923 0,47558 0,48077 0,48500 0,48840 0,49111 0,49324 0,49492 0,49621 0,49720 0,49795 0,49851
9
0,08 0,21904 0,2517* 0,28230 0,31057 0,33646 0,35993
10
0,09
| I
10,04 1 0,20540 0,23891 0,27035 0,29955 0,32639 0,35083 0,37286 0,39251 0,40988 0,42507 0,43822 0,44950 0,45907 0,46712 0,47381 0,47932 0,48382 0,48745 0,49036 0,49266 0,49446 0,49585 0,49693 0.49774 0,49836
0,22240 I 0,25490 0,28524 0,31327 I 0,33891 1 0,36214 0,38289 1 0,40147 I 0,41774 I 0,43189 I 0,44408 I
0,38100 0,39973 0,41621 0,43056 ' 0,44295 ,
0,45449 II 0,45352 0,46327 || 0,46246 0,46995 I 0,47062 | 0,47670 0,47615 0,48169 I 0,48124 0,48537 0,48870 0,49134 0,49343 0,49506 0,49632 0,49728 0,49601 0,49856 0,48574 I 0,48899 I 0,49158 0,49361 I I 0,49520 I 0,49643 0/49736 0,49807 0,49861 I II II I
Abaterea medxe p S t r w K J * ^ % leazd ca rela^la: EU i - s n 13-1 2
__ P i ^tratici (abatecea standard) a
Dispersia :
i <*;-*>* ja-1 (1.194) (1.193)
Amplitudinea
u=
| x.in'
Fig. 1.13 Curbs u * pariaantala da repartipa: -histograM frtcvantalor
absolute;
b-histograaa fracvanfcalor ralativa; C pol igooul f r#cvaofcalor
absolute* d-poligonul -histogram fracvantalcf

cuaulata; f rscvanfcalor ralativa;
f-poligonul fr#cv#nt*^
coaulata
104
Asimilarea repartl^lel statistics cu repartitia normal!! M pe baza urroitoarelor criteriis -ccnpararea amplitudinilor mflsurate In abateri standard, gunosclndu-se ofi in cazul repartiiei normal# s |1 ; (1.195) 1.,
-oonpararea abaterilor pitratice relative c& acestea se calculeaz* cu relaîa: ~2
(1.196)
-oonpararea coeficienîlor de repartifie relativfi k, care e definesc:
in care XG este abaterea medle pStraticS relative, pentru retpartitia normaia i 1{ -abaterea medie pStraticS relative a repartiiei statistice ce se analizeazS. 1.8.3 Ccntrolul statistic al preciziei de prelucrare ^ Determinarea preciziei de prelucrare pe cale statistics I'oarporta urmStoarele faze: -analiza statistics a procesului de prelucrare,care constS din mSsurarea caracteristicii de precizie la o mare cantitate de probe prelucrate, supuse controlului, i asimilarea repar'Ijiei erapirice cu o funcfie teoreticS; ' -Mtoamirea fielor de control pentru verificarea stabilitclîi preciziei de prelucrare, in timpul procesului tehnologic. |v MSsurarea caracteristicii de precizie se efectueazS cu aparate sau instruraente de mSsurS care trebuie s3 aibS o sensiMlitate de cel pufin 1/10 din valoarea toleranêi prescrisS 'pieselor (probelor) prelucrate. Cantitatea de probe trebuie s& fie suficient de mare. Kj&similarea repartifiei empirice cu o repartiie teoretioS (de obicei cu repartiia normal^) se bbfcine prin urmStoarele operaîi: -verificarea caracterului intinpMtor al variabilei; Eja -verificarea stabilitLi procesului tehnologic din punct da vedere static i dinamic. Verificarea caracterului intimplfitor al imprSutlerii yalorilor caracteristicii de precizie se poate efectua prin douS netodej |
metoda iteraîll o r ; - metoda diferenêlor succesive. Verificarea prin metoda iterafciilor se poate f a c e p e urmStoarelor criterii: a num&rul total al iteraîilor; I lungimea interatîilor. Procedeul de lucru in cazul metodei iteraîilor este prezentat in tabelul 1.52. Verificarea pe baza metodei diferenêlor succesive se face atunci cind verificdrile pe baza iteraîilor dau rezultate contradictorii. Procedeul de lucru al verificSrii pe baza diferenelor succesive, care este mult mai laborios, se prezintA In tabelul 1.53.
Tabelul 1.52 Metoda iterati ilor
Criteriul numirului total al iterateilor 1. Sa tree valorile caracteristice In ordine crescitoare 2. Se determinfi medians M a valorilor 1 sirului 13. Se notaaza cu "a" toata valorile mai mari j t f i cu "b" cele mai mici decft medians
Criteriul lungimii iteratiilor
I.Se tree valorile caracteristicii de pre* cizie in ordine crescitoare 2.Se determine mediana H a valorilor pirului 3.Se noteaza cu , , a, , toate valorile mai mari pi cu "bn cele mai mici declt mediana | in sirul valorilor Tn ordinea obtinerii lor 4. Se stabile?te numirul total al iteratii 4.Se stabileste iterafcia cu lungimea maxilor R, adica numirul total al grupurilor m3 k, adici iterafcia cu numirul maxin de notate cu "a" ?i al grupurilor notate cu "b" valori de un anuait tip al iteratiilor din sirul valorilor fn ordinea obtinerii lor ?irului de valori 5. Se calculeazi numirul minim admis de 5'.Se calculeazi numirul minim k admis al itara(ii Ra cu urmitoarea relafie: iteratiei, cu relafcia:
- 0,4329n =------ (n+1-z / n-1 ) Iog----------2 logd - a) unde n este numirul de valori ale girului ka = 1 1 zf l este variabila normali normati care log 2 se determini pentru un interval de n este numirul valorilor, iar f l - riscul incredere din tabelul 1.51 cunoscTnd admis. ci f(z)=1/2 -a
r
Se verified condi(ia acceptorii caracterului fntimplitor al impristierii R < R. a
Sa verifies condiia acceptorii
Observatie: Cele douiI numere ale simbolurilor "a1 1 p "b1 1 trebuie si fia agala, tn osra scop valorUa agala ou M sa pot introduce In grupele "a" sau "b" , dupi nacesitate.
106
zie car# au numirul de ordina i pi i+1 sa refarS la pfrul numerelor noordonate crescStor. NumSrul n sa referi la totalitataa valorilor ca* racteristicii da precizie , iar zf l reprezintS valoarea variabHei nor male normate care se determinl cu ajutorul tabelelor 1.49 pi 1.50, pen tru o anumiti valoare a nivelului do Tncredere ( 1 -a ).
Stabilitatea sta ti c# a repartiiei da t# d e prooesul de prelucrare p o a t e fi v e r i fi ca t# p r i n caracterul normal al repartitiei, identic c u ce l a l repartiîei normale. Verificarea normalit#Li se p o a t e e f e c t u a c u ajutorul urm#toarelor roetode: - reêaua d e probabilitate; h i s t o gr am a datelor; - criteriul % Verificarea n orm a l i t a ^ i i p r i n reeaua d e prahabi 1Itate Pe o r e ^ e a d e pro babilitate care are scara absciselor liniar&, dat# d e v a l o r i l e caracteristicii d e pre ci zi e (Xj) i scara ordonatelor logaritraic#, d a t # d e frecvenfele cumulate frc ale valorilor car acteristicii d e precizie, se inscriu valorile obtinute in u r m a d et ermin#rilor xi i fp6, Dae# punctele de ooordanate (x,-, frc),inscrise p e reêa formeaz#, aproximativ, o linie dreapt#, li ni e c a r e se nume te dreapta lui Henry, atuncri. repartiîa este normal#.
Verificarea stabilitSîi statice
Verificarea normalit#kii cu ajutorul histogramai datelor Pentru ca repartiîa experimental# s# poat# fi asimilat# I cea normal#, histograma trebuie s indeplineasc# urzn#toarele
107
oam$ut
- sfi aibS un alngur maxim; - sfl aoeaaî valoara pentru madia gi modul, adic4 x - M. Verificarea nannalitXi pe baza criteriului x Candiîile pentru aplicarea criteriului % sint: N I 50; n, >5; 10 < | < 20,
(1.198)
unde N este numSrul total de valori ale girului statistic; n, I numSrul de valori dintr-o clasS; I t - numSrul claselor. Determinarea valorii x se face folosind metodologia din tabelul 1.54 .Valoarea xc calculate ee compare cu valoarea pentru un anumit nivel de incredere (1 - a) ?i un num&r de gra de de libertate f (k - 3) extrasi din tabelul 1.55. Determinarea intervalului i a nivelului de incredere pentru madia aritmeticfi. i media pStraticS Intervalul de incredere pentru un anumit parametru al colectivitfiîi este intervalul limitat de valorile x, i S| in care se poate afla acel parametru cu prcbabilitatea (1 -a) | se poate exprima astfel: P (x1 < x x2 >= 1 - a , (1.199)
a | fiind prababilitatea ca parametrul x si nu se afle in acel interval. Nivel de incredere Prcbabilitatea (1 - a ) ca valoarea x si se afle in in tervalul de incredere se numegte nivel de incredere. Intervalul de incredere al mariiei aritmetioe Media aritmeticfi a intregii colectivitafci n, pentru un nivel de incredere (1 - a) . i in raport cu numSrul gradelor de libertate f = n I 1, are urmStorul interval:
5F't - A
a yfn
(l-20 )
Valorile pentru t sint cuprinse in tabelul 1.56 in functîe de nivelul de incredere (1 - a) i de numfirul gradelor de li bertate f = n 1 1, in care n este numSrul datelor. Intervalul de incredere al abaterii hm**H pStratice Abaterea mediei pStratioe a intregii colectivitfiî, pentru acelafi nivel de incredere (1 - a) i cu acelaî numSr de gra de de libertate f i n I l,se calculeazS cu urmStoarele relaîi!
108
Si N ujKie S i Sj în* lindtrie superioarS i inferioara ale intervalului; | a/j i Xi-B/z sint coefirimti in funcîe de nivelul de incredere i de numSrul gradelor de libertate -n - 1, valorile lor fiind cqprinse in tabelul 1.52.
Verificarea stahilitSîi procesului tehnologic; din
( 1 . 201 )
Stabilitatea dinamicS a procesului tehnologic se deter mine prin variaîile pe care le au urmStorii parametri statistici: media aritmeticS, abaterea medie p&traticS, mediana i amplitudinea, in timpul desfS$ur3rii procesului tehnologic. ? . Verificarea stafcdlitS-fcii dinamice este precedatS de veri ficarea caracterului intinplStor al imprS^tierii i al normalitaîi repartiîei.Procesul de verificare a stabilitSîi dinami
de vedere dinanin
punct
ce a procesului tehnologic confine urmStoarele faze: - Se extrag la intimplare eântioane cu un nrimSr oarecare de exemplare (de exemplu 5), la care se mSsoarS caracteristica de calitate xs; - Se determine suma:
5
E*i - Se calculeazfi media:
(1.202)
E xi (1.203) 5 I Se calculeazS anplitudinea medie: _______ difereirfa a valorilor extreme ale caracteristicii' de calitate. I Se repetS operaiile pentru alte eantioane extrase, nuimnum 20. I Se calculeazS media mediilor (media generalS):
k
E-i x= 1
(1.204)
unde k este numSrul de e?antioane extrase. j se calculeazS amplitudinea medie o pentru totalitatea eantioanelor: k Ei (0 =-1 ' (1.205)
L H
- Se calculeazS limitele de control ale parametrllor sta tistic! adqptaî. Se iau, de exeroplu, madia aritmeticS i am plitudinea, cSrora li se determine limitele de oontrol pe baza amplitudinii (tabelul 1.57), cu relaîil^: I pentru media aritmeticS: 1 limita superioarS Lot = Xc + A'u ; - limita inferioarS 1 ^ . , = Xc - A'u ; I pentru amplitudine: - limita superioarS L'^ =C' *u ; - limita inferioarS L'c, =0'*u . Relaîile de calcul pentru limitele de control ale mediei aritmetice i ale anplitudinii,precum fi valorile ooeficienfcilor din relaîile de calcul,sint prezentate in tabelele 1.57 i 1.58 . Intr-un formular diagrams (fig.1.14),se traseazS in partea superioarS I^s i i^, la o scarS pe ordonatS i se inscriu sub formS de puncte valorile calculate ale medi ilor aritmetice ale egantioanelor, in ordinea cronologicS a extragerii lor. In spaîul inferior al diagramei, se traseazS, in mod ana log L'c i L* -. Se inscriu sub formS de puncte valorile meHi | ale amplitudinii egantioanelor, in ordinea cronologicS a extragerii lor. Punctele inscrise pediagrams se unescprintr-o linie continuS. Se interpreteazS fia de oontrol. Pot rezulta urmStoarele cazuri: - punctele corespunzStoare mediei i airplitudinii se incadreazS in limitele lor de control, procesul tehnologic este stabil ca reglaj i ca precizie; - punctele corespunzStoare celor doi parametri statistid nu se incadreazS in limitele lor de control, procesul tehnolo gic este instabil ca reglaj i ca precizie; | punctele corespunzStoare mediei aritmetice depSsesc li mitele de control, iar cele ale amplitudinii sint cuprinse in tre limitele de control, procesul tehnologic este instabil ca reglaj i stabil ca precizie; I a patra variants posibilS atestS stabilitatea ca reglaj H instabilitatea ca precizie.
1.9 PRECIZIA B C X M O K E C A DE ERELITEARE

In procesul de prelucrare mecanicS,se disting urmStoarele noîuni in legSturS cu precizia de prelucrare: Precizia functionals care se refers la cunoa$terea ?i prescrierea cit mai exacts a cimpului de tolerantS pentru fiecare piesS,in limitele cSruia piesa sS-i poatfl ircleplini rolul sSu functional. Precizia functionals se determinS in faza de proiectare. Precizia tehnologicS se referfi la cunoa^terea ?i pre110
a c r i a r e a r a e t o d e l o r d e p r e l u c r a r e mecanicS prin care s e p o a t e 0 ty jji0 p r e c i z i a f u n c i o a n a l # a p r o d u s u l u i . C a urmare a p o e i t o i l i t i t i i d Q b t i n a r e a p r e c i z i e i f u n c t i c n a l e p r i n m a i raulte meto d a d e p r e l u c r a r e , a a p f c u t n o tiu n e a d e p r e c i z i e e c o n o m ic * . p re c iz ia e c o n o m ic # d e p r e lu c r a r e s e r e f e r # la a d o p ta re a g p e lo r m e to d e d e p r e l u c r a r e c a r e , i n c a n d i ^ i i n o rm a le d e p r o M S S a S p o t* a s i g u r a p r e c i z i a fu n c ^ io a n a lS . C u n o a ^ te re a p r e c ij i i l o r e c a n o m ic e a l e m e to d e lo r d e p r e lu c r a r e c a n s titu ie o jjq p o rta n t# c a n d ie d l a in to c m ir e a u n u i ju d ic io s p r o c e s te h n o lo g ic d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m ic . In acest s o o p /se da u, n cele ce urmeaz#, t a b e l e c e c o n ^ i n date orientative asupra preciziei economice pentru d i f e r i t e m e tode d e prelucrare, i n cazul prelucrfirii unor suprafeê c e s e i n t i l n e s c in m o d frecvent in procesul d e fabricaîe d in r a m u r a Qcnstructp-ei d e ma ini, (tab.1.59.. .tabl.71).
Data Ora Nr.da ordina a probai Madia B Amplitudina H H 1 L,ci Valoaraa caracteristicii nfisurata Suma Nadia Anplitudinaa Hodificfiri Tn procasul tehnologic Concluzia controlorului Cauza Incilclrii desflpurlrii normaia Nlturi luate Controlor Rtglor Hapins aau munoitor Fig.1.14. Fipa da control pantru madia pi amplitudina. a 1 2 3
Tabelul 1.55
V a l o r i l e paraaet r u l u i
p e n t r u u n anusit nivel d e t n c r e d e r e (1- ) , l e u n g r a d de libertate f=(k I 3)
8
0,05 3 9 3 . 10"9
10
30,0 0,148 0,713 1,42 2,19 3,00 3,83 4,67 5,53 6,39 7,27 8,15 9,03 9,93
0,1
157.10
8
0,5 393.10 -7
1,0
157.10 -6
2,5 9 8 2 . 1 0 -6 0,0506 0,216 0,484 0,813 1,24 1,69 2,18 2,70 3,25 3,82 4,40 5,01 5,63 6.26 6.91 7 .5 6
5,0 3 9 3 . 1 0 -5 0,103 0,352 0,711 1,15 1,64 2,17 2,73 3,33 3,94 4,57 5,23 5,89 6,57 7.26 7 .9 6 8 .6 7
10,0
0,0158
20,0
0,0642 0,446 1,00 1,65 2,34 3,07 3,82 4,59 5,38 6,18 6,99 7,81 8,63 9,47 10.3
40.0 0.27S
1.02
0,00100
0,0153 0,0639 0,1 5 8 0,299 0,485
8
0,00200
0,0243 0,0908 0,210 0,318 0,598 0,857 1,15 1,48 1,83
0,0100
0,0717 0,207 0,412 0,676 0,989 1,54 1,73 2,16 2,60 3,07 3,57 4,07 4.60 5.14 5 .7 0
0,0201
0,115 0,2 9 7 0,5 5 4 0,8 7 2 1,24 1,65 2,09
2.56
0,211
0, 5 4 8 1,06 1,61
1.87 2.75 3.66 4.57 5.49 6.42 7.31 B.30 9.24
2,20
2,83 3,49 4,17 4,87 5,58 6,30 7,04 7,79 8.55 9. 31
10.1
0,710 0,972
10
1,26
11
12
13 14 15 16 1,93 2,31 2,70 3.11 3.54
3,05 3.57 4,11 4,66 5.23 5.81 6.41
2,21
2,62 3,04 3.48 3.94 4.42
10.2
11.1 12.1
13.0
10,8
11J
11.2
12.0
12.6
1 3 .5
17
3.98
17
3 ,9 8
4 ,42
9/31 5,70 Ml 7,56 8,67

10.1
11.2
12.6
12.0
99
fJ.5
U,9
VuV
.'A Ccont truar i
u>
Tabelul 1.55 (confciauaralf
114
I ~ ~ Observatie
C a l c u l u l p r o b a b i I itat i i Pj p a n t r u c o l a d o u a c l a s a e x trene sa f a c a
. _______ I __________
adjnind -(
-5) c u
aeaMind
(Zn' l} I
115
Tabelu l 1 ^ 5 6 fcantifi
BraKcai.
116
T b * lul 1 5 4D ftU rainaTM valo rii parattru lu l

Frecventa IpToaraa Valoarea absolute a 1 , * < * Ultai Lp*riora olaaei n. a a integrate m Jl&ral Laplace , HPi - 1 i-i | -Hp, ---- n In^-Hp,)* V
R| 3 N
1 | 1,000
Tabelul 1.57 Calculul liaitilor da oontrol pantru aedia aritaeticl >i plitudim
Ralatil de calcul pentru liaitele da control Hadia aritmetici Cazul Pe baza abaterii medii pStratice Pe baza amplitu~ dinii medii a epantioanelor Aaplitudinea Pe baza abaterii medii pitratice Pe baza aaplitu* dinii aedii a eântioanelor
o o u M
r <7s
Sfe
ci*xc
ci=xc L .c*=x x j ; s ei min
t' =Cs
T > 7s |-c=xn.ax:!s ei=xin
L'ci=0s
IH
Observatii: 1.xc este mijlocul oimpului de tolerant*; 2.x , x . sint Limitele superioari ?i inferioarS ale clapului dotoLerantS.
Tabelul 1.58 Valoril coaf icienfiUpr ^ a e?antionului.
*,0*#DD*In funcfcia da alriaea n
n 2 3 4 5 6 7 B 9 10 .
A 2,185 1,784 1,645 1,382 1,262 1,168 1,092 1,030 0,977
A' 1,937 1,054 0,750 0,594 0,498 0,432 0,384 0,347 0,317
B 0,905 1,366 1,545 1,708 1,828 1,922 1,998 2,060 ^,113
B* 0,802 0,772 0,750 0,735 0,722 0,711 0,702 0,694 0,687
C 4,650 5,06 5,31 5,48 5,62 5,73 5,82 5,90 5,97
C' 4,120 2.99 2,58 2,36 2/22 2,12 2,04 1.99 1,94
D 0,00 0,06 0,20 0,37 0,54 0,69 a,83 0,96 1,08
D 0,00 0,04 0,10 0,16 0,21 0,26 0,29 0,32 0,35
a 1 dn= S I I 1,128 1,693 2,059 2,326 2,534 2,704 2,847 2,970 3,073
117
Tabelul 1.59 P r e cizia ?i calitatea suprafetelor la pralucraraa sqprafatalor extarioara cilindrice
-ItbaVuV
o I Lepuire,supranetezire
1 0 , 8 - 0,1
3 5 4 10 9 8 7 6 5
\ I
4 \ i t 4 48 30 18 12 8 5
\| \ 7 \
| \
| \ 10 \
11 \
12 \
xi V 1b \
iB t
i i 8 1 i r 11 \ H | 4 5 1 6 | 7 1 8 1 1 | 58 '70 36 43 22 27 15 18 9 11 6 8 84 52 33 21 13 9 100 '1?0 74 62 39 46 30 25 16 19 13 11 140 87 57 35 22 15
18 \ 20 \ 12 \ 14 \ 160 100 63 40 25 18 185 115 72 46 29 20
Zi \
\ 2T 18 \ 1 2D
[ Rutare, netezire 1 cu diamant
0,8 - 0,05
210 1 230 ' 250 id 140 i 155 130 97 89 81 4 63 52 i 40 36 32 2J 25 23
Observati i
1 . D a t e l e d i n t a b e l s e r e f e r a la p i e s e d i n o j e l . P e n t r u p i e s e d i n f o n t s ssu slisje neferoBse,diensiunile npr&l 0\*lor p r e l u c r a t e s i n t m a i p r e c i s e c u o t r e a p t a d e p r e c i z i e f a t a d e p i e s e l e d i n o(el. 2 . T o l e r a n t e l e la d i m e n s i u n i s i n t v a l a b i l e p e n t r u s u p r a f e t e l e c u l/d < 2 . P e n t r u l/d=2 - 10,tolerantele tehnologice se v o r lua mai mari c u u n a * d o u a trepte de precizie. 1.64 T o l e r a n $ . e l e d e p o z i t i e a a x e l o r g a u r i l o r d u p a a l e z a r e a p e a a ; i n i agregat, in aa.
Tabelul
119
Parametrul 1 I Deplas a r e a axei gaurii prelucrate : - f a a d e a x a Mb u c ? e i d e g h i d a r e f i x e
Diametrul V mm g a u r i 1 ,mm
Precizie bucket de ghidare aerita de aere precizie
<18 19 - 30 31 - 50 51 - 80 | 19 31 51 18 - 30 - 50 - 80
0,042 0,0 4 7 0,052 0,018 0,070 0,074 0,079 0,053 0,070 0,076 0,092 0,039
0,038 0,045 0,049 0,016 0,066 0,072 0,076 0,052 0,067 0,069 0,087 0,036
- f a t a de b a z e l e t e h n o l o g i c e (fare luarea Tn c o n s i d e r a r e a erorii de orientare ) v D i s t a n t a d i n t r e a x e l e a d o u a gauri p r e l u c r a t e s i m u l t a n La a c e l a ? i p o s t al l i n i e i a u t o m a t e
< 18 19 - 30 31 1 50 51 -80
Tabelul ,1.60. Precizia ji catitatea suprafeêlor li
I Procedeul de I prelucrare
Ra, flB
Adtncimea s t r a t u lu i superf i c i a l d e f e c t, /an 3
Treapta de p re c izie
1 I G a u r i r e $1 I lrgire cu 1 burghiul
4 13
25 - 0 ,8
70 - 15
12 11 10
9
I L a r g i r e cu j largitorul : - degroyare
25 - 6 ,3
50 - 20
13
12
- thtr-o faze pentru o gaura obf. inuta p r i n turnare sau f o r jere I - d e f i n i ser e , dupi* l l r g i r e d e g r o ? a r e sau gaurire Alezare : 1 - noraela
13 125 - 6 ,3 50 - 20
12 11
10
10 - 0 ,4
20 - 30
9
8
1 2 ,5 - 0 , 8
25 - 15
11 10
ia-' 'f -precise

I
6 , 3 | 0 ,4
15
9 6 5
1f i n ^
3 ,2 - 0 ,1
10 - 5
prelucrarea gaurilor
Tolerantele tehnologice le dimensiune , in diametrele nominate tn mm
iflSS pentru
B ropare : - de g r o s a r e gaura turnate sau forjata

f i n i s a r e dupa b r o ^ a r e , d e g r o ja r e seu g a u r i r e
Strunjire interioare degro?are
121
Rectif icare - degro?are honuire R u l e r e interloar netezire cu diamantut
93 63
4a
251
155
97
O b s e r v e ^ i i : 1 . D a te le d in ta b e l se r e f e r a b le p ie s e d in o t e l . P en tru p ie se d in fo n ts ssu s lis je neferoase, dieensiim ile suprtfete l o r p r e lu c r e t e se o b t in mai p re c is e cu o tre a p ta de p r e c iz ie fa ta de p ie se le d in o te l. 2 . T o le r e n t e le la d im e n siu n i s i n t v a l a b i l e p e n tru g a u ri cu l/ d <2. Pentru l/ d = 2 - 1 0 ,to le ra n te le tehnologice se vor m eri cu una d o u a "tre p te de 3 . P r e c i z i e p r e l u c r e r i i g e u r i l o r e s te d e te rm in e ta de p r e c iz ia de e xe cu tie a s c u le lo r "cu diaensiuni fixe T a b e lu l 1 .6 1 P r e c i z i e econom ice d im e n s io n a l# l e p re lu c r a r e e g e u r ilo r con ic e , a g e u r i l o r a d t n c i f i e g e u r i l o r p o lig o n e le Hetode de p r e lu c r a r e S tru n jire in t e r io a r e Faze de p re lu c ra re degro$are f in is a re d e g ro je re f in is a r e mecanica manualii Treapta de p re c iz ie
Forma g a u r i I o r
1I |
7
C o n ic e
Rodare S tru n jire in te rio a r
Adfnci
R e c tif ic a re R o d a re
PoligonaLe
N o rte za re
B r o je r e
^ , lul 1.62. Tolerant* da pozttie a axolor g&urilor pa aaln1 egregat ault1axe,1n aa.
Materialul pleaai paraaatruL Diaaetrul gaur j i 5 Font! |i aluminiu Burghiu eliootdal '
cu destinatle ou axe | generals cut ie precisfi ou destinatte
Otel
general!
cu exeoull* 1 preoial
B y l u
Diplasarea axei gluri1: | f(S da axa
7 11 bucjei da ghidare 19 31
10 18 30 50
0,13 0,13 0,15 0,27 0,17 0,17 0.18 0,25 0,32

+ 0,23 0,20
0,12 0,11 0,13 0,18 0,25 0,15 0,15 0.17 0,23 0,30 +0,20 +0,20 +0,23 +0,32 +0,42
0,18 0,18 0,20 0,28 0,38 0,23

0,22
0,11
0,17 0,18 0,26 0,36 0,21 0,20 0.23 0,32 0,44
1 da baza La tihnologice (fSrfi i include aroaraa de orientara)
7 11 19 31
< 6 - 10 I 18
- 30 - 50 -
0.25 0,34 0,46
^DUtanti dintre ixala a doufi g f t u r i prelucrat siiultan la acepost
7 11 19 31
< 6
10 18 30 40
0,23 + 0,25 + 0,35 0,45
+ 0,31
+ 0,31
0,34 + 0,48 + 0,65
+ 0,29 + 0,28 0,31 + 0,45 | 0,61
Jabelul 1.63 Tolerantele da poziti* a axelor gSurilor djpa lirgire pe naîni egregat. Haterialul piesei
Fonts
Aluainiu Fixarea sculei
Otel
Paranetrul
Diametrul gSur i i,bud rigidfi
elasti* rigidS elastic rigicUl elastic^ articulat articula~ cl,arti ti culati 0,08 0,08 0,10 0,13 0,06 0,07 0,10 0,-11 0,14 0,16 0,09 0,10 0,14 0,15 0,19 0,22 0,11 0,13 0,11 0,11 0,15 0,18 0,09 0,10 0,12 0,14 0,07 0,07 0,12 0,13 0,15 0,18 0,10 0,10 0,16 0,17 0,21 0,25 0,12 0,13 0,10 0,12 0,17 0,20 0,12 0,12 0,13 0,16 0,07 0,07 0,13 0,13 0,17 0,19 0,10 0,10 0,17 0,18 0,23 0,26 0,13 0,13
prelucrate:
Deplasarea gfiurii
13 19 *f a f c f i de axa giurii bucgei de 31 51 ghidare 61
S 12
18 30 50 60 80
0,10 0,09 0,12 0,14
* fat& de bazele 1 tehnologice 1 firi a include roarea de orientara ) Dtitanpa dintre Male a doua gfluri lâluorate ainultan |3 acelapi post al Mniei automate 1 _ _1
12 13 19 31 51 61 -
18 30 50 60 80
0,12 0,12 0,16 0,18
0,14 0,14 0,19 0,22 <
0,15 0,15 0,21 0,25
1 12 13 - 18 19 - 30 31 50 51 - 60 61 - 80
0,16 0,16 0,21 0,24
0,19 0,19 0,26 0,30
0.21 0,20 0,29 0,34

*
T a b e lu l 1,65 P r e c iz ia ? i c e lit e t e a s u p re fe te lo r le p re lu c ra re a s u p rv fe te lo r plena.
Procedeul de p re lu c r a r e
Ra,
/an
Adfncimea s t r a t u lu i superf i c i a l d e fe c t ,
Tre a p ta de p r e c iz ie
Tolerance te h n o lo g ic e , in asezare 80 81180 181250 251500
\m, la dinensiune pina la baza de

81 180 181 250 251500 80 81- 1181- | S 1 I 180 I 250 j 500 I
80
I I D im ensiunile suprafefcei plane p re lu c ra te ( lungine x la tia e ) ,
Tabelul 1.65 (continuara)
9 1 10
11
12
13
14
15
R e c t if ic a r e : - degrosare
1 ,6
20
10 9 7 9 7 6 7 6 5
120 74 30 74 30 19 30 19 13
160 100 40 100 40 25 40 25 18
185 115 46 115 46 29 46 29 20
250 155 63 155 63 40 63 40 27
120 74 30 74 30 19 30 19 13
160 100 40 100 40 25 40 25 18
185 115 46 115 46 29 46 29 20
250 155 63 155 63 40 63 40 27
120 74
160 100
185 115
250 155
- f i n i s a r e sau r e c t i f ic a re i n t r - o fa za
f i n a
0 ,8 - 0 ,4
15 - 5
74 30 19 30 19 13
100 40 25 40 25 16
115 46 29 46 29 20
155 63 40 63 40 27
y/
0 ,4 - 0 ,1
L e p u ir e , r a z u ir e f in a Q b s e r v a t ii :
0 ,4 - 0 ,1
13
18
20
27
13
18
20
27
13
16
20
27
125
D a te le d in ta b e l se re f era le piese d in o te l. Pentru piese d in fonta sau d in a lia je nafaroasa, diaansiunile Be o b t in mai p r e c is e cu o tre a p ta de p re c iz ie fa ta de p ia sa le d in o (a l.
T a b e lu l 1.71
P r e c i z i a r o t i l o r d in e t te c i l i n d r i c t r e * liz * t la f r t z a r t a
*evenrirea d w t u r i i , tn B
P e ra a e tru l c o n t r o la t V a r i e ( i e d is ta n c e i de m asurat d in t r e exe: 1 la o r o t a f i e a r o ( i i a la r o t i r e e r o t i i cu un d in te D if e re n te a d o i p a ? i de d iv iz a r e ( c ir c u la r s ) Abaterea d i r e c t i e i d in fc ilo r pe lu n g i e a de 25 mm. Abaterea p r o f i l u l u i d in t e lu i B a ta ta r a d ia lY a d a n t u r ii
Frezarea cu fre za aelc In a in te da peveruire
Severoire
0 ,0 4 - 0,08 0,01 - 0,04 0 ,0 2 - 0,04 0 ,0 2 - 0,04 0 ,0 2 - 0,04 0,04 | 0,08 B B
0,015 5 j S g 0,005 a 0,82 0,005 - 0,025 0,010 ! 0,02 0,007 - 0,015 0,030 - 0,05
abatarilor,in gg Falul prelucriri i Maplanitata naract ilini tata fata suprafata alti su da a$aza- praf prelucra ra ti la acaaapi a pazara
Neperpendicularitau da:
suprafata do apaza* ra
alta au [ prafatft pralucretl le e caaapi a pazara
Mapini da frazat logItudinaI Mapini da frazat ou taJDbur Mapini da frazat ou maaa rotativi ( oarusal ) Mapini da frazat vartioala do praoizia noraali Map ini da frazat orizontala pi univarsala da pracizia normali Mapini da alazat pi frazat orizontala Map ini da frazat agragat Mapini da rabotat I logitudinaI
dagropara f inisare f ini dagrofara finisara dagropara f inisara f ini dagropara finisara f ini dagropara finisara fini dagropara finisara fini dagropara f inisara f ini dagropara f inisara f ini dagropara finisara dagropara f inisaro
Mapini da raoti' f icat plan da pracizia noraali
dagropara finisara f ini dagropara f inisara f ini
126
mlu.
Tabelul 1.67 Precizie aconoaicft diaensionalft la preluorarea liauLtenl e euprafetelor paralele, In . Lungiaea J| litiaea auprafetei, tn aa.
.aritate ilta au * >rafat2 ireluora* i la a :eea$i a sezare 60 1 100 10 - 25 -6 I'5 60 -100 10 - A0 60 100 16 - A0 10 - 25 00 - 250 25 - 60 16 - 25 60 - 100 16 - A0 10 25 00 - 160 25 - 60 16 - 25 60 - 200 10 - A0 6 - 16 60 1 100 16 - 25 10 | 16 100 - 200 25 - 60 100 - 250 25 - 60 60 I 160 16 - 40 10 - 25 40 - 160 16 - 25 6 - 16
Caraotarul preluorirli 50 Frezarea siaultanl cu fraza disc 0,05
| 100
101 - 200
Distanfca Intre suprafata, tn aa 51 - 80 0,06 81 - 120 0,08 50 0,06 51 - 80 0,08 81 - 100 0,10
Tabelul 1.68 Precizia econoaicX diaanaianall la prelucrarea f iletelor. Hatoda da prelucrare Filatara cu cut it Filataraa cu pieptane de filatat Filataraa cu f iliere ..FileUcea cu tarozi Filetarea cu freze disc { Filataraa cu freze da ^filatat - ..... . . Rularea f iletelor cu role sau cu bacuri Ktctificarea filetului Filat exterior Filet interior Filat exterior Filat interior Filet exterior Filet exterior Filet interior Filet exterior Filet intarior Treapta de precizia 6 -7 7-9 6 -7 7-9 8-9 8 |9 6 -7 8 |9 6 *7 8 |9 8 *9 6 |7
Tabelul 1.69 Precizia econoaici diaansionall la prelucrarea canalelor de pan! cu frezi pentru caneIat sau cu cut it rabotat, aa. Lfitimea canalului ,am 6 - 10 11 - 18 19 - 30 Trecerea da dagropara 0,10 0,15 0,20 Trecerea da finisare 0,04 0,04 0,05
Tabelul 1.70 Pracizia concaicl la prelucrarea a^>rafetelor cu freza

profiIat1, aa.
Lungiaee suprafetei,
bub
Prelucrarea de degropar*
Prelucrarea da finisara
Lltiaea frezei
1120
121 | 180 0,45 0,50
| 120 0.10 0,15 0,20
121 | 180 0,20 0,25
101 - 300 301 - 600
> 100
0,25 0,35 0,45
127
Cap.2 FRINCIPII DE BAZA IA PROHEIAREA TfiHNQLOGIILCR CE PREUJCRARE MECRNICA H U N ASCHEERE 2.1 DATE INITIAIJE PENTRU PR01ELTAREA PROCESEJXR TEHNQDDGICE SI ANALIZA IR Proiectarea procesului tehnologic este inerent legate de cunoafterea unor elemente numite generic "date iniîale". Aceste date iniiale se refers la: 1) Documentaîa tehnicS de baz3; 2) Caracterul producîei fi mSrimea lotului; 3) Desenul de exe c u t e a semifabricatului; 4) Echipamentul tehnic dispanibil; 5) I Nivelul de calificare a cadrelor; 6 ) Alte condiîi de lucru.
2.1.1. Documentaia tefavi.cS de bazd. Documentafia I tehnica de bazS este o parte components a documentatiei tehnice din construcîa de mafini, alfituri de documentaîa de studiu, de documentaîa tehnologicS fi de documentatia auxiliary. Documentatia de basA cuprinde acele documente ale cfiror prevederi trebuie neapSrat respectate in cursul execuîei unui anumit produs. Din documentaîa tehnica de baza fac parte: a) desenele de execuîe; b) schemele; c) desenele de instalare; d) borderoul 4 documentaîei de baz3; e) caietul de sarcini; f) lista standardelor de stat, a normelor interne fi a instructiunilor cu ca racter republican; g) calculele spedale etc. Desenele de execufcie sint destinate s5 evidenîeze forma, dimensiunile, candifiile tehnice pentru obiectul fabricat fi . pentru elementele lui componente (ansambluri de toate gradele, repere). Schemele sint reprezentAri grafice legate de funcîanarea i construcîa obiectului; se incadreazS in aceastS categorie schemele cinematice, hidraulice, electrice, diagramele de funcîonare etc. Desenele de instalare au menirea de a stabili legSturile ' obiectului executat cu elementele la care se racordeazd, pentru j punerea sa in funcîune; se pot stabili in acest fel eventuale-jl le corelaîi cu agregatele vecine etc. Borderoul unpnt-a^-ipi de YttsA cuprinde o evident a do~ I cumentelor companente ale documentaîei de baz.
1 3 . de
Ic e s -
lazS;
le x e 1 5)
tt-ia fehniIstuIra. piror I unui
tfe de leroul ndaru calorma, at fi dele, narea sgorie funcajrile
Caietul da aarcdni se intocmafte In cropil trriicirii tutupir oonditiilor tehnica (rafaritoara atit la exacutia, clt fi I g incarcarea, exploatarea, verificarea obiectului de exacutot) I nu sint preclzate in standards, in normale interna (repu blicans, dapartamantale) sau pe desenul de exacuîe. Idsta standardelor da stat, 8 normalor interna fi a ingtxucîunilor ai caracter republican referitoare la obiectul de I ' axecutat, la modul de verificare 5 aoestuia, la materialele din care este dbînut, este necesar& pentru a vedea in oe m&sura I aceste standards, norme etc. au fost respectate. Calculele speciale se refers cu precSdere la acele calcule j care trefcuie eventual repetate in cursul procesului tehnologic de fabricate, cum ar fi calculele de rezolvare a langurilor de dimensiuni, calculele privind echilibrarea pieselor care suport3 mifcSri de rotaîe etc.; aceste calcule se completeaza, in nSsura In care este posihil, cu exemple partial sau total rezolvate. ELementele cuprinse mai su s form eazS a f a d a r documentaia te h n ic a de baza, necesarfi i n tir a p u l e l a b o r S r i i fi desfafursSrii p p r o c e s u l u i tehnologic. Este b i n e c a l a ind e m in a tehnologului sa ! se g&seasca toate documentele d i n companenâ d o c u m e n ta tie i de i bazfi, i n aceasta situate f i i n d p o s i b i i a form a re a u n e i imagini g e n e ra le asupra obiectului f a b r i c a t , a s u p ra d e s t i n a ^ i e i fi K f u n c tjio n a r ii sale. Exista totufi f i u n e le s i t u a ^ i i in care, | d i n t r e documentele enumerate a n t e r i o r , n u s i n t d is p o n ih i le dec i t u n e le fi aceasta in condiîi p e r f e c t j u s t i f i c a t e : a) In momentul inceperii execuîei unui prototip, de exemplu sau a afa-numitei "serii zero", este posihil ca cele mai j m ulte componente ale documentaîei d e b a za sa n u fi fost executa t e ; mai mult, chiar reperele u n u i a n u m it p ro d u s (in faza de I p r o t o t i p ) sint susceptibale f i a f e c t a t e u n e o r i d e anumite imbu| n fita t^ iri constructive. Elaborarea p r o c e s u lu i tehnologic se face in a c e s t caz pe baza desenelor d e e x e c u t ie fi a caietelor de H s a r c in i , v a l a b i l e n u m a i p e n t r u executarea prototipului sau a
f s e r ie i z e r o ; b) i n i n t r e p r i n d e r i l e p ro d u c S to a re d e piese de schimb dei s t in a t e s a raspunda c e r i n e l o r d e a s t f e l de piese de la nivelul I unei r a m u r i a e c o n o m ie i n a ^ io n a le , e s te posihil ca la dispozit i a t e h n o l o g u l u i s a n u s e g S s e a s c a d e c i t desenele de executie. I A s t f e l d e s i t u a ^ i i p o t a p a r e , d e ex em plu, in cazul necesitafii p r o d u c e r i i u n o r p i e s e d e s c h im b pentru utilaje importate sau Pentru u t i l a j e c u o v e c h im e mai mare, pentru care nu se dispune QB e le n v e n te le com p o n e n te ale documantaîei de baza. Intr-o asei nenea situaîe, a v i n d la dispoziie doar piesa uzata fi ansam-
pentru
Aiale-
a do-
lul condiîilor in care aceasta a funcîonat, se intocmafta â-numitul desen de releveu, In fapt un dasen da executie, ca|| va servi tehnologului in'elaborarea procesului tehnologic da ^Whricaîe a respective! piese de schimb.
Desenul de ansBHfalii general trebuie s& permits tehnologu lui intelegerea constructiei i uneori chiar a functianrii mafinii, cunoafterea subansamblurilor conponente, a condiîilor eseniale referitoare la mcntajul mafinii, la principalele caracteristici de exploatare. Desenil de subansanfciu precizeazS caracrterul fi marimea ajustajelor intre diferitele piese componente, dimensiunile de legiturS cu subansamblurile invecinate, conditiile referitoare la asamblarea fi morctarea subansamblului. Tehnologul poate sta bili prin desenul de suhansamhlu destinaîa fi candifciile de funcîonare a pieselor, necesitatea unor elements privind pre cizia fi rugozitatea suprafetelor.
Be poata cfcserva, din cele arState, c4 elementul cel M important fi In unele cazuri unicul element component al 9 H mantaiei de bazA, aflat la dispoziîa tehnologului, il ccrwtlhria i i n m i i fV> execuîs. De menfcionat este faptul c4 prin de sen da execuie se poate intelege atit desenul de ansanblu ge neral sau de subansaniblu, cit fi desenul de execuîe a unei piese oarecare; de obicei, in practicfi, prin desen de execui& se considers insfi numai desenul de execuie a unei piese.
Studiul desanului de execuîe. Afa cum s-a mai arStat, desenul de execufcie oonstituie practic cel mai important docu ment pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricaie a unei piese, fiind in unele cazuri unicul document de care dispu ne tehnologul. Se admite totufi sfi nu existe nici chiar acest document in unele cazuri particulare, cum ar fi: -pentru piesele ce se obîn din semifabricate profilate laminate (inclusiv %ev ), prin retezarea lor sub un unghi drept sau pentru cele executate din tahlS, prin tSierea dupS un cerc, pfttrat sau un dreptunghi, fSrS nici un fel de prelucrare inain te de asamblare; -pentru piesele standardizate sau achizitp.anate din corner^, utilizate f & S a suporta prelucriri suplimentare sau supuse doar unor tratamente temochim.ce sau chimice de protecie antiooroziv& (tratamente menîonate in tabelul de components), dflcfi notarea conform standardelor le determine in mod univoc; -pentru ansamblurile nedemontabile ale produselor a cSror oonstructie este extrem de simplS fi cind pentru execuie sint sufidente reprezentSrile, cotele fi oandiîile tehnice din de senul de ansanblu (cum este cazul unor cansrtructii metalice); -pentru piesele unicate, ale cSror forme fi dimensiuni de finitive urmeazS a fi stabilite la mcntaj. In astfel de situaîi, pentru elaborarea prooesului tehno logic, este neoesar s& se apeleze la desenele de subansambluri I sau la standardele care oferS detalii in leg&turS cu piesa in diaoutia. Aflat in faâ unui desen de execuie pentru care unneaad I
sS proiecteze tehnologia, inginerul tehnolog execute o verific a r e a acestula. Verificarea poate lua douS aspects: a) In primal rind are loc o verificare a respectirii cb rintelor standardelor in vigoare referitoare la modul de irrtoomire a desenelor i de inscriere a datelor tehnioe. AceastS etapS implies in micS mSsurS cunotinele de tehnologie; b) 0 a doua components a verificarii, esenîalS pentru execuîa piesei, o constituie examinarea tehnologicitS^li de fabricate a acesteia. Verificarea desenului are loc de obicei mintal; o datS cu acumularea unei experience mai bogate, timpul destinat aoestei verificari se poate reduce intr-o mSsurS apreciabilS. Pe baza verificSrii, tehnologul poate ajunge la ccncluzia cS desenul indeplinefte toate candiîile pentru a se jxitea trece la etapele urmStoare. In unele cazuri, inginerul tehnolog poate insS canstata existenfca unor lipsuri sau a unor deficient^ ale dese nului; in principiu, in astfel de situaîi, este necesar ca tehnologul sS ia legStura cu proiectantul utilajului sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventualelor modificSri pe desenul de execute. De regulS, nu este permisS introducerea unor modificSri pe desenele de execuîe fSrS acordul proiectantului utilajului. Verificarea respectSrii prescriptiilor standardelor in vi goare. Desenul de execuie este un desen definitiv, intocnit la o scarS standardizatS; el trebuie sS cuprindS toate datale necesare execuîei piesei respective, a a cum aratS de altfel i numele sSu. Aceste date privesc construcia piesei, forma, dimensiunile, tolerantele, gradul de finisare, materialul, eventual ?i alî parametri necesari execuîei sau verificSrii produsului. Desenul de execuîe se poate referi atit la o piesS din cadrul producîei de bazS, cit i la o piesS a unui dispozitiv, la o sculS, la un semifabricat etc. Pentru evitarea oricSror confuzii, este necesar ca desene le de execute sS satisfacS toate cerinêle din standardele in vigoare, aiicS atit cerinfele privind modul de intoanire a de senului (format, scarS, reprezentare, cotare, inscrierea date lor etc. 11 cit i cele care se referS la datele tehnice (dimensiuni, materiale, tolerance etc.). Nu este admisS existenâ unui singur desen pentru douS piese, care sint una 1 imaginea in cglindS a celeilalte, cu exoepîa cazului cind procesul tehnologic asigurS executarea simultanS a ambelor piese dupS un singur desen. In acelagi tinp, pentru piesele similare ca formS, dar executate in mai suite variante dimensionale, se accepts folosirea unor desane avind aoeste dimensiuni inscrise intr-un tabel existent pe anelnyi desen. Obiectul va fi reprezentat pe desen o singurS datS, la o scarS standardizatS, pentru una din tipodimensiunile din tabel,
Se poate abserva, din cele arState, cS elementul cal mi important 9! In unele cazuri unicul element ccmpcnent al dacy. mentatiei de bazS, aflat la dispoziîa tehnologului, il ccnstituie desenul de eosBcutie. De msnicnat este faptul cS prin de* sen de execuie se poate Intelege atit desenul de ansamblu naral sau de subansaniblu, cit $i desenul de execuîe a unei piese oarecare; de obicei, in practicS, prin desen de execute se considers insS numai desenul de execuLe a unei piese.
Desenul de 1111 ins! flu general trebuie sS permits tehnologului intelegerea ccnstructiei i uneori dhiar a functicnSrii 8 finii, cunoaterea subansamblurilor componente, a condiîilor esenîale referitoare la mantajul mainii, la principalele caracteristici de exploatare. Desenul de subansaaUu precizeazS caracterul i K B ajustajelor intre diferitele piese ccropanente, dimensiunile de lagSturS cu subansamblurile invecinate, condiîile referitoare la asamblarea i montarea subansamblului. Tehnologul poate sta bili prin desenul de subansamblu destinaia i c r m r i i ' f r iile de funcîonare a pieselor, necesitatea uror elemente privind pre cizia |H rugozitatea suprafeêlor.
Sbrtinl desenului de exBCuîe. Aa cum s-a mai arStat, d esenul de execufcie ccnstituie practic cel mai important docu ment pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricafcie a unei piese, fiind in unele cazuri unicul document de care disfxi- I ne tehnologul. Se admite totui sS nu existe nici chiar aoest document in unele cazuri particulare, cun ar fi: -pentru piesele ce se cbin din semi fabricate profilate I laminate (inclusiv evi), prin retezarea lor sub un unghi drept sau pentru cele executate din tablS, prin tSierea dupS un oerc, pStrat sau un dreptunghi, fSrS nici un fel de prelucrare inainr I fee de asambLare;
-pentru piesele standardizate sau achiziîcnate din canert, utilizate fSrS a suporta prelucrSri suplimentare sau supuse I doar unor tratamente termochimice sau chimice de pratecie an- I tioarozivS (tratamente mentionate in tabelul de acnipcnen$S), dacS notarea conform standardelor le determinS in mod univoc; I -pentru ansamtalurile nedemontabile ale produselor a cSror I canstructie este extrem de sinplS i cind pentru execuîe sint I suficiente reprezentSrile, ootele ?i ognditiile tehnioe din desesuul de ansamblu (cum este cazul unor ccnstructii metalice); -pentru piesele unicate, ale eSror forme i dimensiuni de- I finitive urmeazS a fi stabilite la mantaj. In astfel de situaîi, pentru elaborarea procesului tehno* I logic, este necesar sS se apeleze la desenele de subansamblun w n la standardele care oferS detain in lagSturS cu piesa in discuie. Aflat in faâ unui desen de execuîe pentru care urmsaw 130
sS proiecteze tehnologia, inginerul tehnolog executa o varificare a acestuia. Verificarea poate lua douS aspects: a) In primal rind are loc o verificare a respectirii 0 0 rinêlor standardelor in vigoare referitoare la modal de intoomire a desenelor i de inscriere a datelor tehnioe. Aoeostfi etapS implies in micS mSsurS cunogtinêle de tehnologie; b) 0 a doua canpanfixitS a verificflrii, esenîaia pentru execuîa piesei, o ccnstituie examinarea tehnologicitStii da fabricate a acesteia. Verificarea desenului are loc de obicei mintal; o data cu acumularea unei experience mai bogate, timpul destinat acestei verificari se poate reduce intr-o mSsura apreciabilS. Pe baza verificSrii, tehnologul poate ajunge la ccncluzia cS desenul in3epline$te toate ccndit-ii le pentru a se putea trece la etapele urmatoare. In unele cazuri, inginerul tehnolog poate insS constata existenâ unor lipsuri sau a unor deficient^ ale dese nului; in principiu, in astfel de situafri i, este necesar ca tehnologul sa ia legatura cu proiectantul utilajului sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventualelor modificari pe desenul de execute. De reguia, nu este permisS introducerea unor nvodificSri pe desenele de execuîe fara acordul proiectantului utilajului. Verificarea respectari.i prescriptiilor standardelor In vi goare. Desenul de executpe este un desen definitiv, intocmit la o scara standardizata; el trebuie sa cuprindS toate datele necesare execuîfii piesei respective, a a cum arata de altfel i " numele sau. Aceste date privesc construct! a piesei, forma, dimensiuni le, tolerantele, gradul de finisare, materialul, eventual i ali parametri necesari execuLei sau verificSrii produsului. Desenul de execuie se poate refer! atit la o piesa din cadrul productiei de baza, cit i la o piesa a unui dispozitiv, la o sculfi, la un seraifabricat etc. Pentru evitarea oricSror confuzii, este necesar ca desene le de execuîe sa satisfacS toate cerinfele din standardele in vigoare, aHU-a atit cerinfcele privind modul de intoanire a de senului (format, scara, reprezentare, cotare, inscrierea dat&lor etc.), cit fi cele care se refers la datele tehnice (dimen siuni, materiale, tolerance etc.). MU este admisS existenâ unui singur desen pentru douS piese, care sint una - imaginea in oglindS a celeilalte, cu excepîa cazului cind procesul tehnologic asigurS executarea simultanS a ambelor piese dupS un singur desen. In acelafi tiap, pentru piesele similare ca formS, dar executate in mai suits variante dimensicanal e, se accepts folosirea unor desena avind aceste dimensiuni inscrise intr-un tabel existent pe aoelayt desen. Obiectul va fi reprezentat pe desen o singur8 datS, la o scarS standardizatS, pentru una din tipodimensiunile din tabel.
dimensiunile realizabile in mai multe variante fiind simbolizate prin litere. Se admite de asemenea sS se intoaneascS un ftin gur desen de execufcie pentru piese de aoeeaî formS i cu aceleai dimensiuni, dar executate din materiale diferite.
Este dbligatorie numai utilizarea reprezentSrilor i 5 semnelor conventionale standardizate; pot apare alte reprezontSri i sejnne, care nu sint | in standarde,dac& exist# o legend^ explicative a aces tor a. Pe desen trebuie sS aparS precizSri privind atit materialul in stare finite, cit i legate de starea initials a materialului (semifabricat etc.). In desenele de e x e c u t e , piesele se reprezintS cu dimensiunile, starea suprafeêlor i ceilalfi parametri p e care ii au inainte de asamblare (de exemplu, dupS tratamentele termiae, termochimice de suprafafd, acoperiri galvanice, dar inainte de acqperirile decorative prin vopsire, IScuire). Dac S este vorba despre piese la a cSror execufie trebuie ISsat u n adaos pentru prelucrSri ulterioare (la asamblare}, a1 cestea se reprezintS cu dimensiunile i starea suprafeêi 00 respunzStoare piesei dupS prelucrarea definitive d e la asamhla- j re, dar inscriirdu-se, de exewplu, in imediata aprcpiere*:a parametrilor in discuie, cuvintele "DupS asamblare" sau "La man ta;)". Se impune ca numSrul de cote existente p e u n desen de exe c u t e sS fie minim, dar totodatS i s u f i d e n t pentru execufcia i verificarea piesei; nu este admisS repetarea aceleia i cote p e alte vederi sau secîuni ale aceleia i piese. Trebuie de asesnenea sS se evite plasarea cotelor in aa fel incit sa se formeze u n lan de cote inchis. DacS se impune totui menîana- I rea unor cote informative, care ar conduce la existenâ. unui lan inchis, cotele informative se inscriu intre paranteze i fSrS tolerance. Este necesar sS existe prescriptii d e precizie pentru toa te cotele i toi parametrii din desen, prin iniicarea abatedlor limits (min., max.). Aceste prescripîi pot rezulta: - din inscrierea abaterilor limits (valori sau simboluri) direct lingS parametrul indicat; aceste abateri sint prescrise I d e obicei lingS cele standardizate; - din indicatiile generale de pe desen; astfel, de exem plu, pentru rotp. dinfcate, arcuri etc., espistS sis tone de tole- , ranfe standardizate. Pentru cote fSrS iniicaîi de tolerant# se va face apel la standardul corespunzStor. In mod similar# exists tolerance pentru cotele bbtinute prin t u m a r e , matriâre etc.; - din subinêlegerea implicitS a preciziei, care poate fi dedusS din celelalte date inscrise pe desen, cum ar fi cazul abaterilor de formS i de poziîe, care sint incluse in cinffcWde toleran^S la dimensiuni etc.
inscriu sub titlul "Condit-ii tehnioe", de regul&, in urmStoarea suocesiune: a) Conditii pentru materiale in stare finitfi i eventual in stare initials (semifahricat); b) Conditii privind precizia formei fi a dimensiunilor; c) Conditii de calitate a suprafetelor (rugozitate, acoperiri de protecîe etc.); d) Conditii legate de tratamentele termioe, termochimice; e) Conditii speciale de mantaj; f) Conditii speciale de reglaj i de punere in functiune; H g) Conditii speciale de receptie; h) Conditii speciale de exploatare; i) Indicatii de marcare; j) Condit-ii speciale de transport i depozitare; k) Trimiteri la alte docuroente, care contin referiri la conditiile tehnice ale produsului, altele decit cele indicate pe desen. In mod dhiignuit, nu sint acceptate pe desenele de executie l-indicatii tehnologice, cu exceptia acelor indicatii care se re fers la alegerea semifabricatului sau la animate procedee, con ditii sau mijloace de executie sau oontrol, in mSsura in care acestea sint indispensabile pentru asigurarea calitStii produ'sului. I Verificarea tehnologicitStii piesei Erin tehnologicitatea constructiei unei maini se apreciaz3 mSsura in care marina este realizata in a$a fel, incit pe de o parte, sS satisfacS in totalitate cerintele de naturS tehnico-functianalS i sociaia, iar pe de altS parte, sS necesite cheltuieli minime de muncS vie i materializatS. Se poate observa faptul cS. tehnologicitatea, ca notiune, se refer* de fapt la doua aspecte: 1) Tehnologicitatea de exploatare, care prive?te latura Ailizarii mafinii sau produsului respectiv; 2) Tehnologicitatea de fabricate, legata de mSsura in ca re produsul poate fi dbtinut cu un cost minim al executiei, cu un volum redus de munca, cu un consum scSzut de materiale etc. Aoest ultim aspect este avut in vedere cu precadere de c&trs inginerul tehnolog, cind examineaz& desenul unei piese; de alt*1, in cuprinsul acestui subcapitol, in lipsa unor preciziri suplinentcure, referirile la tehnologicitate vor avea in vedere |
133
In spaîul liter al desenului, aste necesar sA fie insarise, sub forma de text sau tabele, conditiile tetonice de aalitata pentru piesa respective. OanCinutul textului trebuie sfl fie oorerLs i univoc. Unitaile de mfisuri existenta in text trebuie si fie unitaî ISO sau unitfiî de mSsurS tolerate pe tinp nelimitat (conform standardelor in vigoare). Ttextul i tabelele se
runai aspactale privind tatanologiaita&ae 9 Cabricatie. In principiu, m oonaidart oA o pi* este tahnoi
daoS:
- este poaihili aaimilaraa fabrioaîai piesei In scurt I se pot folosi procadee tahnologi.ee modama, de mare I necesiti un oonsum rectus da material;
ductivitate, pentru abîneraa ei;
- este posibil& o organizara optimA a fabricatiei, controls lui $i inoeroSrii diferitelor subansamhluri, piese sau a mainii in intragime etc. Trecind la cazul ooncrat al existenêi unui anumit desen da executie, tehnologul va urm&ri sucoesiv, dar nu obligatorla in ordinea de mwi jos, urmStoarele aspecte: a) Prelucrabilitatea prin afchiere (sau prin alte procedee de prelucrare a materialului); b) Forma constructive a piesei; c) Posibil itatea folosirii unor elemente ale piesei in ca litate da baze de referinA, baze da aezare, baza de fixare; d) Modul de prescriere a toleranêlor fi a rugozitatilor suprafeelor prelucrate; a) Gradul da unificare i normalizare a pieselor fi a elementelor acestora. A.Prelucrahilitatea prin agchiere Prelucrabilitatea prin agchiere a unui material este aoea proprietate tetaplogicA ce se referA la capacitatea acestuia de a suporta prelucrAri prin afchiere in ccnditp.i cit mai avantajoase pentru producAtor. Se afirmA cA un material este u o r prelucrabil prin afchiere atunci cind este posibiia utilizarea unor viteze mari de afchiere, dar cu cheltuieli minime de scule, cu solicitAri mecanice fi energetice reduse, cu dbînerea unei rugozitati optime a suprafetei prelucrate etc. Intrucit, afa cum se poate observa, prelucrabil itatea prin afchiere a unui material se poate evalua din diferite puncte de vedere (al m&surii in care se uzeazA sculele afchietoare, al consumului de enargie, al rugozitAtii suprafefcei prelucrate etc.), atunci cind se fac aprecieri de prelucrabilitate, este absolut neoesarA Ii precizarea punctului de vedere prin prisma caruia se face evaluarea. ; Evident, aspectele considerate anterior se refers la pz** lucrabdJ itatea prin afchiere a materialelor, afchierea fiind da objcei una dintre prelucrArile mecanice in legAturA cu care este pregatit specialistul in tehnologia canstructiei de mafini? in mod similar, se poate vorbi insA despre prelucrabilita^* prin ambutisare, forjare etc. Revanind la examinarea deaenului de executie a unei pi***
134
tehnologul poate constata cS materialul prescris pentru un H H mit reper este suficient de prelucrabil, nemainecesitind nici un fel de mSsuri in acest sens. In alte cazuri, se poate ajunge insS la ooncluzia cS materialul prescris se caracterizeaztt printr-o prelucrabilitate scSzutS. Este momentul aici s& se precizeze urmStoarele: dacS in cazul prelucrSrilor de de^roâre . intereseazS cu precSdere ca prelucrarea 1I decurgS cu un consum minim de scule, cu o productivitate ridicatS, cu solicitSri mecanice scSzute,in condiîile unor regirauri de afchiere intense, altele vor fi conditîile care vor determina prelucrabilitatea la finisare, cind se va urmSri indeosebi rugoz itatea suprafeêi ce se obînfi prin achiere. Constat ind, de exemplu,la examinarea desenului unei piese, cS materialul prescris se caracterizeazS, in stare de semifabricat (inaintea prelucrSrilor de degroare), printr-o prelu crabilitate relativ scSzutS, tehnologul va ti c| in traseul tehnologic va trebui sS fie cuprinsS, in prima parte a aoestuia, o operaie menitS sI amelioreze prelucrabilitatea prin adiiere. De obicei, se apeleazS la prescrierea unui tratamen t termic preliminar, care, spre deosebire de cel definitiv* urmSrete imbunStSîrea prelucrabilitSîi dintr-un anumit punct de vedere. Astfel, semifabricatele din oêluri bogate in carbcn sau din oêluri aliate obînute prin prelucrSri mecanice la cald, prin t u m a r e etc. , dispun de o duritate mai ridicatS, fiind ca atare mai puîn prelucrabile prin degroare; de reinut este insS cS, pentru aceleai materiale, semifabricatele laminate sint mai prelucrabile, datoritS unui tratament de recoacere, aplicat de regulS in intrqprirrierea care livreazS se mifabricatele laminate. Este necesar sS se precizeze faptul cS, frecvent, pres crierea modalitSii concrete de aplicare a tratamentului termic constituie o sarcinS a tehnologului pentru prelucrSri la cald, care va coropleta i o documentaîe tehnologicS specifics acestei cperaîi; tehnologul pentru prelucrSri prin afchiere va trebui sS constate necesitatea aplicSrii unui tratament termic i totodatS sS solicits atelierului de proiectare a tehnologiilor de prelucrare la cald intocmirea documentaîei in acest sens. In iwxi orientativ, in tabelele 2.1,2.2, 2.3 sint prezen tate citeva modalitSî de aplicare a unor tratamente termice pentru imbunStSîrea prelucrabilitSîi unor fonte |i oêluri de largS rSspindire. Inaintea unor prelucrSri de finisare, cum ar fi prelucra rea prin rectificare, se aplicS, in cazul oêlurilor, de exemplu, tratamente termice de imbunStSîre sau de cementare i cSlire. Aceste tratamente au dublu rols pe de o parte, se urmSrete satis facerea unor cerinte privind viitoarea utilizare a piesei, iar pe de alts parte, imbunStSirea prelucrabilitStii, in vederea aplicSrii prooedeelor de finisare, cunoscut fiind 1 135
de aceaste date, faptul ce o duritate max mare conduce la res* lizarea unei rujozltA'fi mai scSzutfi. U n alt caz in care exavl. narea desenul ui trebuie Eg evidenieze exxstenâ unex kune prelucr abil iteî prin afchiere este cel al p r e l u c r & m pe strutguri automate. Criteriul esenîal d e evaluare a preluorahi 1it&îi il canstituie, in acest caz, posibilitatea d e evacuare B oare a a^chiilor, care, altfel, prin r S s u d r e i acumulare pe piesa prelucratS i pe scuie,ar determina oprirea prelucriirii i ca atare diminuarea productivitefcii I a principa lului avantaj al prelucrfirii pe ma ini-unelte automate. Este cunosoit faptul cS pentru piesele care urmeaze a fi prelucrate pe strunguri au tomate se recanandS a fi utilizate (acesta fiind unui dintre cazurile in care cerinêle de tehnologicitate impun alegerea 9 nui anumit material pentru piese) a a-numitele oêluri pentru automate sau alte materiale care dau na^tere unor archil fSrimifate sau care se rup uor. In concluzijR, la examinarea dfisenului unei piese, tefanologul ii v a forma o imagine asupra prelucrahi litAîi materialului d i n care se va executa piesa, urmind ca, d e la caz la caz, s e se ccnt, in elaborarea tehnologiei d e prelucrare mecar nice prin afchiere, d e aoeaste inportantS prcprietate tehnolo gice. B. Forma constructive a piesei. Examinarea desenului de executie a unei piese va trebui se evidenîeze i mesura in care forma constructive asigure prelucrarea in conditii cit mai convenabile. 0 forme construo tive optime a unei piese asigure o prelucrare c u u n volum minim de raunce, dar cu respectarea prescriptiilor privind precizia dimensiunilor i starea suprafeêlor. Tehnologul va trebui se constate ce suprafefce ale semifabricatului urmeaze a fi prelucrate prin afchiere î in ce msure este posi.biie real izarea acestor suprafeê la u n cost minim i c u u n volum de munce redus. Totodate, va avea in vedere ca in timpul prelucrSrii, forma constructive a piesei se asigure acesteia o rigiditate corespunzStoare. Examinarea desenului va txebui se scoate in evidence mesura in care diferitele suprafe% e ale piesei, care urmeaze a fi executate prin afchiere, sint uor accesibile i pot fi prelucrate cu scule star*dardizate. Realizarea condiîilor de precizie i de calitate a supra* ferfcelor cu u n volum redus de munce implied: - existena unei forme constructive cit mai simple i uor d e prelucrat (suprafeê plane, suprafeê de revoluîe); - posibilitatea utilizerii corespunzStoare a unor suprafe* % e in calitate de suprafeê de orientare sau de fixare; - asigurarea unor posibiliteti de stringere suficientA I semifabricatului pe masa mapinii-unelte sau in dispozitiv, dar
cu evitarea unor deformafcii dSunAtoare, din cauza acestei strlngeri? I accesul i ie irea ccanodS a sculelor i verif icatoarelor la nivelul suprafeêlor de prelucrat; folosirea, pe cit B H bil, a sculelor i verificatoarelor standardizate. Pentru fiecare procedeu de prelucrare, pot fi luate in discuie unele forme constructive care se caracterizeazS prin tr-o tehnologicitate superioarS. In tabelele 2.4. !.2.10 sint prezentate citeva exenple in acest sens, insotpte de cocnentarii destinate sji reliefeze elementele ce confers o tehnologicitate mai bunS unei anumite cctnstrucîi, pentru un anumit procedeu
de prelucrare.
C. Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in car* litate de baze de referin^, baze de orientare, baze de fixare In cadrul studiului desenului de executie, tehnologul va analiza modul de cotare a diferitelor suprafeê. In general, cotele care determine poziîa suprafeêlor se dau in raport cu o bazS functionals, fiind deci cote funcîonale. Acestea se re fers ca atare la dimensiunile eseniale pentru funcîonarea obiectului reprezentat in desen. Spre deosebire de cotele funcîonale, cotele nefuncjpnnale nu prezintS inportanfcS pentru funcionarea piesei, dar sint in'dispensabile pentru determinarea formei acesteia, fiind deci utile in etapele de executie a piesei respective. Din punctul de vedere al prelucrSrii mecanice prin a chiere, o important deosebitS trebuie acoraatS sistemului de cota re, de justeêa i corectitudinea alegerii lui depinzind, in unele cazuri, modul de desfSurare a procesului tehnologic i anume modul de orientare i fixare a semifabricatului in dispozitive, modul de reglare a sculelor la dimensiunile de lucru, nrctul de mSsurare a dimensiunilor rezultate din prelucrare etc. S-a arStat anterior faptul cS modul de cotare utilizat in gene ral in desenele de executie este cel care tine cant de funptionarea piesei; in acelai timp, este insS necesar sS se precize ze cS luarea in considerare de cStre proiectantul unui utilaj i a cerinfcelor de naturS tehnologicS, in ceea ce privete mo dal de cotare, poate facilita elaborarea procesului tehnologic de prelucrare. Aa cum se cunoate, baza de referin^S reprezintS un ele ment material sau imaginar al piesei, in raport cu care se po~ ziîoneazS alte elemente, prin una saumai multe cote. Baza de referinfcS poate fi o suprafafcS a piesei (suprafa^S de referintS) sau o ax& de simetrie (axS de referin^S). Exenplele din ta belul 2.11 sint de naturS sS sublinieze inportanâ utilizSrii corecte a unor elemente ale piesei in calitate de baze de refepentru facilitarea efectuSrii operaîilor de ccntrol i
Taba Iu l 2.1
tagib u t i de t r i f i n t teraic ( r t w o r t da glcfcul izar*) r w o M r a k b i l * pantru fafawtftiirM unor o(tluri dur*
jjp
Harca o t& tu iu i D u rfta ta a In star f o r ja t i,H B , tn daN/cm
la c o a c trt inconplatS In ta rv a l u l da rfic ira Itn tl. tn C
Racoacara izo ta ra a T H p tn * tu ra da tra n s fo ra a ra , In C T ia p da an* ;ine* i In h .< * | | 8 _ 11 , 1 ^ - 11 1 t
Recoacera V ita za da Dur ita te a I a ra c ire HB dupS Teapera- c > t u r a . In tlnS la r co a otr9| 600C, 1n d a i/ c a rl C In C/h
DupS STAS
Dupi GOST
A u ita n ft iz a r e a , In C
V lt 2 6 da r l * c ir a ,in C/h
Austeni* tiu r a i. C
OLC 60 65 Hn 10 60 Si 15 A OLC 65 A 56 S i 17 A 51 S i 17 A OLC 85 A
60 65 G 60 SG 65 55 S 2
2 2 0 ...2 7 0 2 2 5 ...3 2 0 2 3 0 ...2 8 5
7 6 0 ...7 8 0 7 4 0 ...7 6 0
7 4 0 ...6 0 0 7 4 0 ...6 0 0 -
3 0 ...5 0 2 0 ...3 0
-Wj.
229 229 2 5 ...3 5 229
f '
6 8 0 ...7 0 0
2 4 0 ...3 0 0 50 S 2 85 2 5 0 ...3 2 0
7 0 0 ...7 2 0
2 5 ...3 5
241
.IK Ml
QSC 10 OSC 11 OSC 13
Y 10 Y 11 Y13
2 6 9 ...3 4 1
7 5 0 ..7 7 0
7 5 0 ...6 5 0
2 0 . . .3 0
7 5 0 ..7 7 0 | 6 8 0 ...7 0 0 It
7 1 0 ...7 3 0 1 3 0 ...5 0
1 B
1 7 0 0 ...7 2 0 2 0 .. .4 0 )
9 229 1
VC U 14
HVG
3 5 0 ...4 5 0
7 7 0 ...7 9 0
7 5 0 ...6 2 0
1 0 ...2 0
7 7 0 ..7 9 0
6 8 0 ...7 0 0
BUL 1
SH 15 3 2 0 ..4 1 5 7 9 0 ...8 1 0 7 8 0 ...6 5 0 1 0 ...2 0 7 9 0 ..8 1 0 7 0 0 ...8 1 0
6 8 0 ...7 0 0
2 0 . . .4 0
229
Tmb*Lul 2.2
Trmtmmmat* t e r a i c e r t c o a a n d o b i l * p e n t r u f r i j u n t t i p r a a p r l u c r r i > i l i t i t i i unor o ( * l u r i ut.ocllibiltt
N arca
o felu L u i
R eco acera
c o m p le ti
Racoacara Incomplete In c a lz ir a
R e c o a c e re
i z o te rm S N o rm alfa z a re , C R avan!ra I n a l t l . C
Austeni tiz a r e .
T re a p ta
38
H oC rA l
09 15 20
3 4 H oC rN i 3 0 M oC rN i
H oCN
15
VSCW 2 0
V H oC
120
Ta b e lu l 2 .3
Tratam ente teraice racoaandabile p a n tru fa b u n a t& tira a p r e lu c r a b il itfc;i i prin afchiere a fontelor
Tipul da tratament Recoecerea de fnmuiere a fontelor cu grafit lamelar, la tempereturS' joasi Recoeceraa da innuiere a fontelor cu grafit IetnaIar. La temparatura media Recoecerea de inmuiere e fontelor cu grafit lameler, la temperature ridicata Recoecerea de feritizere a fontelor cu grafit nodular
Tipul de fonte Fonta neeIiate sau mediu el late Fonte mediu el fete pentru cere tretamentul precedent este Insuficient Fonte pestrite, elbite superficial
Scopul tratamentuluf Formarao ferltel, pentru Tmbunatlfirea prelucrabilitati i Idem
Temperature da Incilzire, tn C
T impul de mentinere 45 tin...1 ora pentru f iecare 25 mm grosime de perate 45 ain pantru f ie cere 25 mm grosime de perete 1...3 ore pentru f iecere 25 mm gro sime 1 1 ore 1 ore pentru fie care 25 ran grosime + 1 ora
Rfciree In cuptor, pin! la 540C I cu 55 /ora in intervalul 540...290 C In cuptor, pine la 2 9 0 ^
7 0 0 ...7 6 0
7 9 0 ...9 0 0
0b(inerea unei bune prelucrabilitati
9 0 0 ...9 5 5
In cuptor, pin! le 290 C
Toate fontele cu grefit nodular
Obt ineree unai bune prelucrabiliteti si cre?terea plastici* tafii
900
In cuptor, pine la 650C, mentinere le aceasta teapera tura tiap de 5 ore | cite o ora pentru f iecere 25 m i gr sime de perete
Recoaceree de feritizere I fontelor cu grefit nodular
Toate fontele cu grafit nodular
Imbunetatirea prelucrabilitatli pi ore? terea plasticitap i Idem Obtinerea unei pies* ticite(i ridicate ?i a unei foerte bune prelucrabilitati
900
1 ore * cite o ora In cuptor, pina la 650C, cu pentru f iecare '25 mm o viteza me! mice de 20 C/ore grosime de perete si apoi recire mai rapide 2 ore pentru f ieca re 25 mm grosime de perete 5... 20 de ore Ia temperature da incalzire In ajrtor, cu o viteza da bC/ora pin* la 730C H cu 360 C/ora p1na la 427C Racire lenta 10...30 de ore, de le 790-760 C le 730-700 C uratati de o racire rapid?
I
Idem Recoecera de feritizare a fontelor albe In urine tratementului ia naptere fon ta maleebile neagra
900
900... 950
T i p u l de tra ta m e n t
T ip u l de fo n ta
Scopul tra ta m e n tu lu i
i Recoecerea da f a r i t i z a r e a f o n te lo r alba
I In uraa tratam ent u l u i ia n a?tere f o n t ! a a la a b ila p e r litic X
O b tin e re a unai p la s t i c i t a t i r i d ic a t a pi a unei f o a r te buna p r e lu c r a b ilit X t i
C a lire a f o n ta lo r a l i ate
Fonta a lia t a cu 7 ,5 ...1 2 ,5 X Mn
O b tineraa unei bune p r e lu c r a b ilititi
Norm alizarea fo n ta lo r a lfa te
Fonta re fra c ta rS
O btineraa unei bune p r e lu c r a b i l i t S t i
T a b e lu l 2 .3 Tem pereturi i da TncXlzir e , Tn C
(conttnumre>
Timpul da mentinere
24 da ora la acaas
R lc ire a
940
ta temperatura
R a c ire bruaca p in a la 7 5 0 ^C ,I apoi le n t a , tfmp da 16 o r a , I p in a la 70DC, urm ata da o I r a c i r e mai rapida R a c ire rapida pina la 2 0 0 .. 300C, urmata da o i n c s l z i r a l p in a la 770C, B anffnara 3/4 1 |h, r a c ir e r a p id ! , fncalzire 1 pfna la 705C, mentinere 15 o ra la acaaata temperature pfl apoi rS6ira rapidM
940
Idem
940
Idem
Racire bruaca pfna la 750C ,I apoi lenta, tiap de 35 de oral pi nS la 700C, recire pinS lei teaperatura mediulul ambient,! incelzire pine la 8 0 0 ^ , j racire le teaparetura mediu- 1 lui ambient. incelzire pine Le 6 0 0 ..7 0 0 C , ou mentinare 1 3 ..5 h , epof recfre in cuptor 1 Reefre 1n ape
1000..1050
3 . . . 5 ore
900
4 . . . 6 ore
Racire odete ou ci^torul, a-J pof refncalzire le temparetu-l j ' r e de lucru e pieaelor dfn anaeablu mapini i .
I B 1 9 S S I1
M S H S I M B
h b h
Prln H H H
B I I
Netehnologic
Tehnologic
Cooantariu
Existence gulerelor ou diaaatre aari pa arbor 1 iapllcl un volui ta re de aunol pantru prelucrarea prln| trunjire. Dacl fortale axiala pa eara la prat a gulerul nu slrit praa ari, sa poate practica Inlocuirea gularului cu un inal fixat prlntr-un purub aau fratat la cald-Bai alas pantru erbori cara sa vor rac-| tifica pa toati lungiaee. In oazul unor forta axiala aari, sa poata prevadea pa arbora un sic guler auxiliar pantru inal. Existance traptelor reunite prin suprafata frontala aau prin supra' fa(a da racordara face nacaaari utilizarea unor cutita cu x =90 pi chiar a unor cutita cu raz* da re* cordara la vfrf. Prevederea unor tapir! con ice cu k=45 contribuia |la siaplificaraa prelucririi, prin foloairaa unui acaluiapi cupt pen-1 [tru raalizaraa difaritalor trepta.
Asiguraree iapirii libera a cufitului la terainarea atrunjirii treptei con ice aiaplifici prelucra-
(Arborii cu trapta da lungiai pi diametre agala la cele doui capete,j trapta dispuse aiaatrie, sa pot prelucra aai upor , cu aai aulta cutita siaultan, flri a fi nacasaril noua reglare a sculelor la diaan-f siunila de lucru.
Inlocuirea portiunilor profilate j la pieselor prin trepte de revolu'J If* da forai aei aiaplA reduce aultf cheltuialile da executia pi da re* I aacutira a cutitalor profilate.
142
2.4 (oontinuara)
In unaIa cazuri, aa adilta aa par oantrall a unui arbora lung al r**nl * M cu* razultl dupi atrunjlraa da dagropara. In aoaat caz, foloairaa unui aaaifabricat traa La raca( al clrul diaaatru al fia agaL 00 *l al plrfcii cantrala a arbora lui), allturf da o raproiactara a foraai arboralul, poata raduca In aod conaidarabil voluaul da aunol pantru strunjire.
In cazul prelucrlrii pa atrungur ravolvar a seaifabricatelor sub foral da barl, aata nacaaar oa sou La la apazata tn capul ravolvar al poatl apchia tn condi(iila exittan jtai aijcirii da avana longitudinal Plaaaraa, da axaaplu, a auprafat** lor axtarioara, cu diaaatra tn or* dine craadtoara da la draapta apra atInga facilftaazl pralucraraa ou sculele diapuaa pa capul ravolvar.
Pantru piaaa praluerata pa atrun' guri ravolvar, tn cazul tn cara au prafafa da diaaatru d" rlatna napralucratl, aa va cluta oa valoaraa diaaatrului d^ al fia eft aai apro piata da oaa a diaaatrului d, iar lungiaaa tj- ctt aai aid.
Mi
Exiatan|a> la unui dintra capatala unui arbora, a unai gluri filatata cu diaaatru aic lapiedici foloairaa atrunjirii tntra vtrfurK praluora re aai pracial) pi iaplicl unaori prindara aupliaantarl pantru raali zaraa glurii filatata. Inloouiraa glurii filatata da acaat tip cu o traaptl Y ilatatl axtar ior, pravl zutl pa capltul arboralui, tatounl tlfapta tahnologioitataa raparului
143
Taba lul 2.5
Epta cfct iruta prin frozora
tflhnnlogie* 9
notohnoU*** P * " *
37ZZZZZ
IBB
R M l i z t r t au n u i cane I d op a n lc * ro B ojungl p t n oB D frontall I troptoi oil i n d r loo au diaaotrul oi aro osto diffoilA. Hfej tohnologicA aata pravadaraa 9 nut oonol ou racordara 8 f u n d u l u l , cere paraito proluororoa ou frail Idiso, praluorara sat product ivl d o ott oaa cu frozl dogat.
Pralucraraa unui oanal pa o t< oonicl a unui arbora aata jor da exaoutot, daci fundul lului aata paralal cu axa da tria a orborolui.
treepaai u* cana* siM~
~ V
OaoA o furcA are descMderea Tn* tra oala douA brate alcAtuitl nuaoi din suprafata plana, aa poata fi pralucrati cu fraza disc obipnuito, mai tiiplt, aai ioftino fi aai pro* ductiva dec it frazela dogat sau da* cit frazala disc profilata. Pralucraraa euprafatolor curba ou profila ooaplicata nocositl fraza dotalonoto, al oAror coat aata u i rtdioat. lnlocuiraa acestor supra* fata cu intoraoctfi da suprafata plana craazA conditii aai convono* bila din punctul de vadara al coo* tuluf prelucrlrii. Existenta unor suprafata cara sa obtin prin frazara la aoolapf nival facilitaazA atit pralucraraa pro* priu-ziaA, cit pi oriantaraa pi fi* xaraa sea if abricatului.
W SgB S
c{3 -
IjS
Practicaraa initialA a unui canal | cu frozA disc facilitaazA pralucrarea unui ghidaj tn coadA da rtn<*inicA# foloaind fraza unghiulara conico, al c^ror coat aata aai ri* dicat; axiatanta chiar a unaI daga* jjori reduce voluaul da luoru al frazalor con ice.
Tabelul
2.6 (oontinuara)
m cazut unaf 8*-' ,n M r 9
V ////Z 7
-63/
.z * * Pr***1* | *U p " 1 . tnutili . l P torti l w cu K g P r . w d . r M uni tr.pt. a

m
wm
//S*
1lL 22
l lungiM oora*punzitoare | N
(pentru ca alezorul g era tntreaga lungiae efect ivl da prasara) contribute | craftaraa tehnologicit**1i._____________
Exacutaraa unef giuri neatrlpunu e u o auprafafcl plan! la fundul giurii, eate d i f icili. Fotoairaa unai giuri cu fund conic aau a unef giuri atripunae, pralucrata cu adtncitor cu cap, feciliteazi prelucraraa. Eata neceaer, tn cazul al doilaa, ai aa aibi tn vadara mi riaila diaaetrelor <fc *1 (cara trebula ai coraapunai cu cala da la adfncftorul cu cap).
m m
f-dj
Pralucraraa cu burghiul a unai gl uri cu axa Inclinati poata conduce la deplaaarea ?i chiar la ruperea aculei. Reali zerea tn preelabil a unaf auprafete plana, parpandfeula* ra pa axa gAurii, conduce la tabu* nttltirea c o n d itiUor da afch iere.
__|Prelucrerea traptelor conioa ala g & u r U o r aa realiseezA In conditii aaf siapla cu un adVneitor conic, dec* traapta conici a giurii aa a* fli direct tn oontinuarea unai por' tiuni cilindrioa.
Y///A V/jfr.
/ / /
conditiei 0->02 par aite pralucraraa M i u$oara a su* prafe$ei plana a boaajului dtn in tar ioruI carcaaei (avTnd diaaetrul r2^ prin aiaplif icaraa accaaului sculai.
_|Satisfacaraa
W
146
J o anuaiti deforaare a axai bur* gniului aa poata produce la ieîraa aceatuia, dintr-o gauri atripunai, intr-un pareta tnclinat; foraa pie J ^êbuie at evite o aaeaenea ai tuatie.
Tabalul 2.6 (continuara)
La pralucraraa calai da* a doua gi uri, Tn cazul unor alazaja care intaraaotaazi, burghiul aa poata daplaaa. Pantru a avita o aaaaanaa aituafia, gaura a doua aa axacutA tn doui atapa: aai tntti aa raali* zaazi o gauri cu diaaatrul g M iar apoi aa lirgaata acaaati gauri pini la diaaatrul In ipotaza unor diatanta praa iici tntra axala gAu rilor, aa poata raourga 3 la ua* plaraa priaai giuri prin introduce raa tn aa a unui dorn cara aa va aooata ultarior.
Moale
Duntatf apropiate
Pantru giuri data dupi asaobIarea a doui piaaa din aatariala cu duri ti(i difarita (pantru introducaraa unui *tift, da axaaplu), aata poai bili daplaaaraa axai burghiuluf. 0 astfal da gauri sa axacuti In condifcH buna nuaai daci aatarialala calor doui piaaa au d u n tit i aanaibil agala.
'/////a
. -j---
V.
Eata dificili aaiguraraa coaxialititii a doui alazaja cara nu coaunici tntra ala, datoriti pralucririi alazajalor tn doui prindari distincta ala piasai.
< /////7,
Pantru acala portiuni ala giurilor cara trabuia alazata ( cun afnt traptala cilindrica intarioara pan tru rulaanti, In carcaaala pantru raductoara aau pantru cutii da vi* taza), axiatanfa unor dagajiri in* tarioara favorizaazi pralucraraa (conul da atac al alazorului pitrunztnd libar tn acaata dagajiri intarioara). *
147
Tabalul 2.7 Foree tahnologioa pi mtihnologlot pantru piaaa prin bropara. Natahnologio Tahnologio
4 u a prtl,
Coaentariu
1
722Z Z Z Z
| j
*7 7 7 7 7 7 ?
Blntr-o gauri contci, pravadara* unor canal* ou fundul paralat cu I xa giurii faoa postbill pralucraraa prin bropara, aai productivl deck lalta procadaa da pralucrara.
Evitaraa foloairii unor diqnzi* tiva speciale da ghidare asta poafpill prin pravadaraa I |iui cu o suprafata planl perpendI* culari pa axa giurii.
777777////Z /A
Reducerea la ainiaua naoaaar a llungialf suprafetelor bropata conduca atIt la diainuaraa putarii nr caaara praluerirfl, eft m la aic|*orarea consuaului da scula (al ciror coat aat* ralat.lv aara).
Tabalul 2.8. Exaapla da foraa tahnologioa pi natahnoiogioa la esaoutaraa f Hatalor Natahnologio Tahnologic Coaantariu
Jprevederaa unai dagajiri la tarainaraa suprafatei f llatata faeill taazi axaoutaraa prin atrunjira I filatului.
Hln cazul giuri lor filatata cu t a rodul, aata nacasar si sa *ini cont da faptul ci tarozii atnt | c u un con da atac, caaa ca diainuaazi lungiada traptai cu f l l a tp r * lucrat integral d 2 ^^*
Tabalul 2.8 (canitnuara)
Existanta unat dagajiri interioar ou o lungiaa sufioianti faciliteazi pralucraraa ou ajutorul unui outIt giuri lor filtat nestripunsa m u car* au tn oontinuara giuri cu diaaatra aai a i d .
Practicarea unai tapiri la capltul arboralui facltitaazl a co recti a filierei, la fnceperea axacutiai filetului.
Tabalul 2.9 Exeapla da forat tahnologioa pi natahnologioa la exacutaraa danturilor etehnologic Tahnologic Coaantariu _kxi stanza unai dagajiri da litiae praa mici face dificili pralucraraa prin aortezare a danturii rotilor baladoare (acaata fiind uneori unicul procadau da obtinar* prin ajohiere a danturii treptei ou diaaetru aai aic).
Polos irea suprafatai giurii axiale pantru oriantara aaiguri o prelucrara aai precisi a danturii daoit In cazul utilizirii unor giuri avtnd axa paralala cu axa pfesai..
Mic?orarea lungiaii butucului la pralucraraa in aaria a rotilor din* lata cilindrica paraita raducaraa lungiailor cursalor in goI la aa*inile pantru cara avanaul rapid nu asta prograaabil.
Tabalul 2.10
Exeaple da foraa tahnologioa I nut* prin rotificr.

Tehnologic
natahnologio* pantru *>rafeta
Comentar iu
Natahnologio S L
Existent* unai dagajiri facility zi pralucraraa traptalor cilindrica pa portiunea pa cara acasta trapta sa continui cu trapta da disaetru aai itra.
31
0.8
lln cazul unui arbore, ractificaraa unai trapta cilindrica incadrate jfntra trapta cu diaaetre u i asri asta dificil da executet, caaa ce face si f ia aai tehnologici o solu tie cu posibilitate da iepire libe Iri a discului abraziv la un capit. Hai tehnologici asta tnsi variant* constructivi la cara discul poata iepi liber la aabela capete ala treptei cilindrica.
La pralucraraa unui arbore cu aai aulta suprafate conice, voluaul da unci necasar pantru raglarea aaifi" nii este aai radus daci suprafetele conice sint caracterizata printr-o aceeapi valoare a conieititii.
Este posibili evitarea rectif id* rii pe o lungiae aai mare decit cea necasari a unai trepte ci Iindr ice, prin crearea unai trepte supliaen* tare, cu o diferenta aici da diaae tru Tn report cu treapta care tre* buie rectificati.
M l 08
Daci la un arbore este necesar se rectifice aai aulta trepte ci" I indr ice, este da preferat si M dopte o aceeapi valoare e razei di racerdare, pantru a evita schiaberea discului abraziv aau coractares frecventi a profilului aceatuie.
TAilul 2,10
00/
W m
unor suprafafa m fnil* t i n m ) M r * d K t t o* l ca r * irab u k n e t f f i e t t * p l a n japlici atac* tuaraa u n o r raglaja supli venter a sau foLostraa unor d i ^ w i t t w r daevata.
chiar a u n o r o p e r a ^ i i d e pzrelucrare propriu- zisd. TotodatS, d e s e n u l d e execuîe aflat in aa inginerului tehnolog t r e b u i e s d p u n & in e v i d e n t existenfra unor suprafeê care s& p o a t d fi folosite pentru instalaraa sendfabricatului in vederea p r e l u c r S r i i raecanioe p r i n a^chiere. Da cSl d i n punctul d e vedere al d e s t i n a f i e i sale piesa n u necesitA astfel d e suprafee, pr oie ct an tul piesei va trebui s \ir& ccat d e cerinêle d e n a t u r e tehnologici, prevdzird elemente speciale (fig. 2 .1 ), prin intermediul c dr o r a s& fie posibilS orientarea piesei; ast fel de e l e m e n t e p o t fi bosaje, g&uri tehnologice etc. Se poate ar&ta, d e exemplu, in sensul ilustrSrii celor afinnate anteri or, c& arborii lungi au p re vA I zute, d e obioei, gduri d e centrare al cSror rol este d e a servi la orientarea piesei intre virfuri, la prelucrcfcrile prin strunjire, rectificare etc. (fig. 2 .2 ). Ui alt exeaplu este cel al unor pistoane, ca Fi02.1 ImbunStfft irea tehnologicitati* unei pies prin prevederea unor eleraento re au prevcfczute supraf eê in cara fac posibi15 siaplificaraa o* ter ioare, destinate de aseneriantirii semifabricatului pa mapi- nea orientrii semifabricatuna-unaalti pi cre$terea stabiL iti- lui pentru unele prelucrdri prin a$chiere (fig. 2.3). ti i In tiapul prelucririi.
zzzz
SJfl* 2.2. Exaapla da giuri da cantrare pantru oriantaraa Maifabr i cat# Ior intr# virfuri sau Tn vlrf pi in aandrina universal!.
151
Tabalul 2.11
^ lit unor
da ootr.
Coaentariu
In cazul unai piu caral suportl preluoriri 9 H pini-unelte diferite, H duL da aaplasare I cotalor poate evidantia acalle cota cara trebuie cbtinute pa fiecare aapini fe avantual la flacare fazi.
La pralucraraa unai piase da revoluie fn doui prinderi, aodul da aapla-| sore a cota lor poata ofa* I ri indicatii clare Tn ca-l aa ca privepte ob(inaraa| [diferitelor cota Tn cazul I fiecirei prindari. Repre*| zantaraa piasai Tn pozikia corespunzatoar#calei| [aai iaportanta prindari asta da naturi si daa o liaagine concreti asupra ordinii opera(iilor sau fazelor da pralucrara a unai piese; Tn cazul pie-1 sei din desenul allturat,| la priaa prindere, piesa se fixeazi la exterior, par la cea de-a doua, pa [suprafata ihterioeri, cu ajutorul unui dorn.
n *
Intrucit, Tn practici, I Iexeoplul din dase-1 | aliturat este aai li executarea | i TntTi a giurii stri* j pi abia dupi aceea l a adTnoirii, se recoaandI| raportarea suprafetei prontala, prelucrata cu UdTncitorul, fefci da suata frontal! a piesej In leglturl cu cere se va| ectue reglaree soulei pentru prelucrare pi da care eata aai upor da varifioat diaenaiunea oba| tinuti, ou ajutorul unui publer de adfnciae.
Tabelul 2.11 (oontinuire)
Existent* unor beze de referint* nu fnseamni cl toate cotele trebuie re portat la aceste baza. In exeoplul din figuri, fntruoft fiecere fLanai constituio practic un grup constructiv diferit eleaentele unui asenenea grup sa coteezi In report cu grupul respectiv || nu cu cele ele altui grup constructiv.
+
&
i -O
7 2 90
90
1 8
Daci doui giuri sfnt an plasete siaetric fn re port cu exe piesei, pozi tiile lor nu trebuie ste bilite fe(S de aerginee piesei, ci feti de exe de siaetrie. Justificeree e cestui aod de cotere vizeezi eviteree abaterilor pozitiilor giurilor fn report cu exe de siaetri e piesei,Tn cezul fn cere aerginee piesei este neprelucreti seu prelucreti cu ebeteri aeri. De aseaenee, fn cazul fn cere este iaportanti distente dintre exele celor doui giuri, pozitiile ecestore nu se vor determine prin distan(ele fntre exele lor si o elti suprefeti, ci direct, prin distente dintre exele giurilor. La prelucreree unui arbo* re fn trepte si de lungiee redusi, elegeree unei suprefete frontale ( pe figuri, cee din dreepte) fn celitete de bezi de refer inti feciliteezi verifioaree diaensiunilor de oitre nuncItor Tn tiepul si dupl efeotueree prelucririi*
10
' 2I
1 0 .
21 32 __
Tabalul 2.11 (oonttnuara)
In aflaura tn care at posibil, aa va evita foloslrea Yn calltate da bazl da refer inti a unai suprafete nepralucrate, caractarizate, da obicei, prin abatarl relatlv aarl de pozltie sau da foral.
In sfirit, pot exista cazuri in care semifabricatul este completat cu elemente necesare fixSrii in dispozitive, pentru prelucrarea precise a unor suprafete. De exenplu, piesa din tigura 2.4 este prevdzutd cu o treaptS conicd suplimentarf, a cfirei e x i s t e n t permite prelucrarea cu fixarea p iesei, pe porîunea respective, intr-un dispozitiv. Buca din figura 2.5 dispune de doua teiri canice interioare, la ambele capete, pentru a fi posifaiia orientarea i fixarea semifabricatului intre vir furi, in vederea executorii unei strunjiri exterioare de finsare.
r-.fK3S j\>S& i
u
M Fig. 2.3 Prevederea unor elemente care uraeazl a fi utllizate ca ba za de orientare la prelucra* rea aecanlci prin apchiere Fig. 2.4 Pies! previzuti cu o traap* tfl conici supIiaentari,pen~ tru fabunititirea conditii' lor de fixare tn dispozitiv
D. Prescrierea raîcnalA a tolerantelor i a rugozittffcilcr suprafeêlor prelucrate Desenul de e x e c u t e trebuie s& cuprircl& toate da tele privind tolerantele i rugozitatea diferitelor suprafefce. Examinarea desenului de c&tre tehnolog, din acest punct de vedere, nu trebuie s S l se limiteze ins& la atit; este necesar ca inginerul tehnolog s& verifice justeêa prescrierii diverselor tolerant* i rugozitdî, cunoscut fiind faptul cd prin utilizarea unor tolerance i rugozitdî sc&zute se poate ajunge la cretari i*
portante ale oosturilor de fabriaaîe. Evident, o asenenea verificare are un caracter destul de conplox, ea implicind lntelegerea de c&tre tehnolcg a rolului functional al piesei In (jiscutp-e. 0 asenenea verificare este mai dificil de efectuat In Xipsa altor axponente ale documentaîei de baz&, adic& atunci cirti la dispoziîa tehnologului se afl& doar desenul de executie. Diversitatea oandifciilor de funcîonare a suprafeêlor pieselor a generat o gamfi largfi de combinaLi ale toleranêlor i a rugozitAîlor suprafeêlor. Citeva recomandSri, utile tehnoloIgului la verificarea prescrierii rationale de c&tre proiectant a fig. 2.5 ImbunStStirea tehnologicititii i a rugozitAîlor, sub espectul formei construc Itoleranêlor tive a unor bucê, prin preve~ pot fi intil unn&toarele: 1, Pentru suprafetêle a$a~ vederea unor suprafete conica interioara, pentru orientarea zise libere ale pieselor, suprafeê care nu determine parametrii fntre vTrfuri, la atrun]irea I de funcfcianare a produsului, toexterioarl de finisere | leranêle la dimensiuni nu trebuie s& fie prescrise la valori mai mica decit cele corespunzcLtoare preciziei eoonomioe. Parametrul de rugozitate Rf, pentru PÛprafeêle libere, are de obicei valori mai raari decit 6,3 Aon; pentru ônditpi de aspect sau de cretere a rezistenêi la I caroziune, se admit totui valori mai sc&zute ale parametrului R,; 2. Pentru supraeele utilizate in prooesul de prelucrare ca baze de orientare, toleranfcele dimensiunilor se incadreazd c t e regulcL in treptele 8.. .12 de predzie ISO. De reînut este faptul cS pot exista situaîi in care toleranêle aoestor diaensiuni sint mai mici decit cele corespunz&toare preciziei eV oonomice; 3. Pentru suprafeele principale, adioS acelea care deterniina parametrii de funcionare a utilajului, toleranêle prescrise \ in cont de carxiitiile respective de funcîonare; 4. Rugozit&tile suprafeêlor de orientare i ale suprafeW o r principale sint influenâte de natura oontactului la care 4 sint supuse respective!e suprafeê: pentru contact fix, paramede rugozitate R# se va incadra in limitele 6,3...1,6 //m, || pentru contact mdbil Ra= 0 ,8 ...0,05 /jm/
E. Gradul de unificare si de normalizare a pieselor Se consider^ c& o piesA este cu atit mai tehnologioft, cu Genuine mai multe elements reglementate prin standards i ^?rTne; respectirxi o asemenea oerinÂ, se poate ajunge, de exeml | B la reducerea num&rului total de diametre i lungimi difeI
155
rite, cu posibile efecte asupra micorSrii num&rului scul*^ a^chietoare ?i al verificatoarelor. Extinzind domeniul da val#- ' j bilitate a primei afirmatii, se poate canstata cS tehnolog j ^ tatea unui produs (ansamblu) este mai bunS dacS aoesta un numSr mare de subansambluri sau piese standardizate i Pentru obinerea unei evaluSri cantitative a tehnologicitSîi din acest punct de vedere, se recurge la un indicator v, stabilit ca un raport intre numSrul de elemente unificate n si numSrul total de elemente N: n Y -----(2.1) N 2.1.2 Caracterul productiei i mSrimfla l o t u l u i . 0 jjn tanfS hotSritoare asUpra elaborarii prooesului t e h n o lo g ic r e v i ne cunoaterii caracterului producîei i m&rimii l o t u l u i . in raport cu caracterul producîei (producfcie individuals, de serie mica, mijlocie sau mare, de masS), se indicS a le g e re a unor metode de prelucrare mai productive sau mai puin p ro d u c tiv e , plecindu-se insS i de la evaluarea costului de f a h r i c a ^ i e * ,3 In cazul unei producfcii individuale sau de serie m ica, se va recurge la o proiectare mai puin amSnuntitS a procesulU i tehnologic, la maini-unelte universale, la cadre c u o c a l i f i care mai ridicatS. In acelai timp, pentru o producfcie de raasa, este recoroandabilS utilizarea unor metode de mare p r o d u c t iv i t a te, implicind existenâ ma inilor-unelte speciale, a u n e i p ro iectSri detaliate a tehnologiei de prelucrare etc. I n t r e cele douS situaîi se vor afla evident cazurile productîei de serie mijlocie fi de serie mare. In ceea ce privete atribuirea caracterului de p ro d u ctie individual^, de serie sau de masS, o anumitS c l a s i f i c a r e se poate face pe baza greutSîi i a numSrului pieselor ce urroeazS a fi executate (tabelul 2.12). Nu numai caracterul produciei exercitS insS influents a~ supra elaborSrii i desfSur3rii procesului tehnologic, ci mSrimea lotului. AceastS influents se manifests pe de o parts in mod direct, prin modificarea panderii timpului de pregStire-incheiere din tinpul pe bucatS, in cadrul normei de tiap# iar pe de altS parte, in mod indirect, fiini afectate fcndurol de investitii, ciclul de fabricate, tinpul de a$teptare a se* mifahricatelor etc. De altfel, in literatura de specialitate gj xistS numeroase relaîi legate de determinarea aâ numitului lot cptim, care sS asigure un minimum al cheltuielilor < 3 b bricaîe, in corditiile unei productivitSti cit mai mari.
rabalut 2 .1 2
l U b l U r t * u rac ttn jlu ) product
Caractarul productiai Grata, buc/an Product ie individual! productia d* aar ia a i d

P ro d jc tie
Piaae Mijlooii, buc/an Pin! la 10 o o o CJ Uyoare, bua/an Pin! la 100 100...500 500...1000 5000...50000 Pasta 50000
Plni la 5 5...100 100...300 300...1000

Pasta 1000
de saria aijlocie
a a re
200...500 500...5000 Pasta 5000
producti* de saria | Product ia de nasS
2.1.3 D e s enu l d e execuîe a semifahricatului. In momentul trecerii la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanicSL, inginerul tehnolog trebuie s3 dispunS deja de o serie de date privind sendfabricatul folosit i de obicei chiar de desenul Bp ifa br icatului. In cazul semi fahricatelor ojbtinute prin laminare, de reguld, se renun& la existenta unui desen al semifalrioatului, pe n t r u elaborarea tehnologiei de prelucrare mecani11 prin a dhiere. | Stabilirea naturii semifahricatului se face prin consultarea unor tehnologi special i^ti in prelucrSri la rece i la cald, jp baza unei analize tehnioo-eccnomice. Aceste analize au in vedere eccnomicitatea obînerii semifahricatului, calitatea acestuia, dar eccnomicitatea generals a realizarii piesei fi nite. Se cunoa te faptul cS. este posibilS realizarea unui semifahricat in cxandilpi. ecanomice avantajoase (semifabricat caracterizat d e obicei printr-o precizie dimensional^ i de formS redoscL), d ar care n u permite Qbfenerea la un cost scSzut a pie sei finite, ceea ce n u s-ar intimpla dacS s-ar utiliza un se^ i f a b r i c a t c u u n cost ceva mai ridicat. Toate acestea subliniazS importanâ ce trebuie acordatS analizei i stah~i.Ii.rii ra tionale a tipului semifahricatului. Desenele d e execuîe pentru semifabricatele abtinute prin t u m a r e i p r i n matrrfare sau for jare la cald se elatoreade obicei, d e cStre tehnologi specialist! in prelucrSri la Caid, ajungiivi apoi la dispoziîa tehnologului in ale cSrui aîixiîi se afl& proiectarea procesului tehnologic de prelucraH *canicS prin a$chiere. In report cu natura i cu desenul cancret al semifahric*tului, se stabilesc traseul tehnologic de prelucrare prin adispozitivele necesare, parametrii regintului de lueru De reînut este faptul c| la analiza desenului seraifaiS^tului, tehnologul trebuie s& aoorde atenîe prelucrabilig K f materialului in aoeastd fazfi, pentru a recamanda, eventu157
al, aplicarea unui tratament termic pentru ameliorarea prelucarabilitatii prin afchiere; a se vedea, In acest sens, cele H rfitate in subcapitolul 2 .1 .1 , In legSturS ou prelucrahLUtataa prin afchiere. 2.1.4 E3cdpamentul tehnic dispanihi 1. Pentru proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanicfi, este necesar s& se cunoasc nivelul de dotare fi posibilitatile de canpletare In viitor a bazei materiale a intreprinderii cu inafini-unelte, scule, dispozitive, verificatoare. In ceea ce privefte existenâ sau inexistenâ unei anumite dotciri cu echipament teh nic a unei intreprinderi, pot fi eviderrfiate douct situafcLi distincte: a) In cazul unei intreprinderi existente, inainte de a se trece la elaborarea tehnologiei, inginerul tehnolog trebuie sa cunoascd in principiu echipamentul tehnic din inzestrarea intreprinderii, intrucit in funcîe de acest echipament urraeaz3 a fi proiectat procesul tehnologic; b) Pentru o intreprindere ce unneazS a fi construitS, proiectarea in principiu a tehnologiei de obfrinere a celor mai importante produse este aceea care determine achizitianarea di feritelor utilaje, scule etc.; in acest caz, se poate vorbi deci despre o dotare cu echipament tehnic a intreprinderii in raport cu tehnologia proiectata. Revenind la prima situafie, care este, de fapt, fi cea mai des intilnitS, se iirpune sublinierea importanêi cunoagterii ecfaipamentului trimic existent in intreprindere. Tehnologul tre buie sS fie familiarizat in primul rind cu mafinile-unelte din dotarea sectp-ilor fi cu posibilitaîle acestora. De dbicei, la nivelul atelierelor de ptroiectare a tehnologiilor de prelucrare la rece exists cataloage care cuprind prindpalele caracteristici ale mafinilor-unelte fi anume date privind gamele de turatii, avansuri, curse duble/minut, puterea motoarelor electrice de acîonare etc. Important^ este de asemenea cunoafterea acelor caracteristici tehnice ale roainilor-unelte, care Darnl|^| dimensiunile maxime ale pieselor ce pot fi prelucrate; citeva indicatii in acest sens sint cuprinse in tabelul 2.13. In anumite cazuri, prezinta interes pentru proiectarea tehnologiei nu numai tipurile fi caracteristicile mafinilor-u nelte, ci fi modul de dispunere a acestora in cadrul secîei de prelucrSri mecanice. Se admite faptul cS o eventual^ dispunere a mafinilor-unelte pe linii tehnologice asigurS careaitii mai favorabile desfSfurSrii procesului tehnologic decit in cazul grupSrii pe tipuri de mafini-unelte, aceasta inset evident fi in raport cu caracterul productiei fi cu mSrimaa loturilor. Este util s& fie cunoscute dispozitivele, sculele fi ve rificatoarele existente, pentru a vedea in ce m4sur& ele pot fi utilizate direct sau adaptate fSrfi cheltuieli prea mari pentru
158
fafcaricafcia altor repere; o asemenea oerinfcfi este de naturf H H R e constructia sau achiziîonarea unor dispozitive, I unor îficatoare sau a unor scule, in candiîi neecananioe pentru f ^treprindere. 0 examinare atentft i un nivel de cuno^tlnê corespunziI l f f i vor permite, in numeroase situaîi, ffirf a se apela la mari cheltuieli suplimentare i numai prin executarea de scule, dis1 positive (al cfiror cost este mai scizut in raport cu cel al ujêi maini-unelte), creterea productivity^!! unor utilaje mai ygchi- AceastS afirroaîe nu trebuie insS interpretatS in mod jfesolut; inginerul tehnolog trebuie s& aib& in permanent in at0 iîe posibilitile de modemizare a tehnologiilor, chiar prin canstrucia sau prin achiziîanarea unor noi maini-unelIq , scule, dispozitive etc.; important^ este stabilirea, pe baza calculelor economice, a momentului in care devine rentabilS jnodificarea, in sensul moderniz&rii, a unei anumite tehnologii de prelucrare. 2.1.5 Nivelul de calificare a cadrelor.Elaborarea docuentaiei tehnologice face necesarS, in unele etape, precizarea qradului de calificare a cadrelor. Se impune deci ca, inainte de a se trece la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanica, tehnologul s3 fie in posesia unor date privind calificarea ca3relor existente. In funcfcie de acest element, se stabilefte o asemenea variants tehnologici incit sSl fie posibilcL realizarea produsului in condiîile prescrise de proiectant, dar la un cost cit mai scSzut. Ridicarea nivelului de calificare a cadrelor trekuie s1 csonstituie o problem^. inportanti pentru fiecare intreprindere, aceasta avind insemnate consecinê asupra costului i productivitiîi prelucrSrilor. 2.1.6 Alte ocndii de lucru.In afara factorilor enumeraL anterior i care, de obicei, sint factorii a cSror cunoatere este necesarS inainte de a se trece la elaborarea procesu lui tehnologic de prelucrare mecanicS prin afchiere (desenul de 6 execuîe a piesei, caracterul producfiei i mSrimea lotului, ecbipamentul tehnic disponibil, desenul semifabricatului, nive lul de calificare a cadrelor), exists situaîi in care pot apa ce elemente suplimentare, de care trebuie s& se in cent in I proiectarea tehnologiei. Astfel, de exemplu, se cunoate faptul de obicei, in stabilirea tehnologiei, se are in vedere, cu precSdere, criteriul economic, in sensul obînerii unei piese $$ un cost cit mai sc&zut. Pot apare insS i cazuri in care es te absolut necesarS efectuarea unor prelucr&ri in condiîi de Prductivitate maximS, pentru a evita aa-numita "^trangulare producîei in locurile "inguste1 1 . Intr-un asemenea caz, se lnP j ne Qbînerea unui numfir maxim de piese in unitatea de timp,
Tabelul 2.13
Carecteristici tohnice (diaenaiunf) ale Bapinllor-unelt*, oere Iiniteazl dinenaiunile u x i M ale sef abr icatelor oa pot ft preluorate
1 Ma$ina-unealt! I Strung
Dtmensfuni
Inlltimea vfrfurilor Distanta maxims Tntre vfrfuri Dimensiunile degajirii din batiu Diametrul alezajului din arborele principal Diametrul maxim de strunjire Diametrul alezajului din arborele principal Lungimea maxima a curse 1 de avans Diametrul naxio de gfiurire Distante de le coloan! pin! la arborele principal Distance maxim! Tntre arborele principal ?i nasi Dimensiunile mesei La ma?inile orizontale: distanta maxim! de la mas! ptnl la ar* borele principal La ma$inile verticale: distanta de la arborele principal pin! la ghidajul mesei Diametrul arborelui principal Distanta de la arborele principal pin! la mas! Dimensiunile mesei Deschiderea dintre coloane (sau lungimea consolei) Lungimea maxim! a cursei Lungimea maxim! a cursei Dimensiunile mesei Distantele (maxim! ?i minim!) de la mas! la ghidajele berbecului portsoul! In!ltimea vfrfurilor Distanta maxim! tntre vtrfuri Diametrul maxim de rectificare Dimensiunile mesei Distanta dintre discul de rectificat ?i mas!
Strung revolver Strung automat
Marina jap g!urit
Marina de frezat
Marina -de alezat frezat Marina de rabotat
Marina de mortezat Marina de rectificat rotund ex terior

I Marina de recti**
I ficat plan
chiar cu riscul unei eventuale cre^teri a costului fabricaîei. Tehnologul trebuie s3 cunoascS totodatcL nu rlumai echipamentul tehnic disponibil, ci i nivelul de utilizare a acestui echipament; de exemplu, se impune cunoaterea acelor maîniunelte cu grad mare de incSrcare, fie pentru stabilirea unor posibilit&fci de cretere a productivit&ii lor, fie pentru evitarea folosirii lor in fabricaîa unor categorii de piese prin inlocuirea prelucrSrii pe aceste maini cu alte procedee sau cu prelucr3ri pe maini-unelte similare.
2.2 siamjjumt t f t auuuBiHJNj.i OPEKATIILGR DE y i l PRIN ASCHTERE
0 etapS important# in proiectarea prpcesului tehnologic da

5 determinarea
structurii
Lg -t--- 1 ----- v ; ^jnologice necesare execujjrii pieselor este in strinsfi legSturfi de (xndiîile tehnicoflmcfcicnale prescrise aoestora. OperafcLile tehnologice se pot gjupa in: operaîi de degroare, operaîi de finisare i ope r a ^ de netezire. In cadrul unui prooes tehnologic se pot preygjea operaîi din categoria celor arfltate mai inainte sau se poate renunâ complet la prescrierea uneia sau chiar a tuturor EJtegoriilor de operaîi tehnologice, suprafafca piesei r&ninind in starea rezultata din procesul de semifahricare. 0 corecta succesiune a operaîilor se stabilete atunc gjni se ine seama atit de condiîile tehnice, care asigur pogjtalitatea realizSrii lor, cit i din consjderente economice, care asigur& cheltuieli minime de fabricate. Numirul variantelor unui proces tehnologic de prelucrare necaniccL prin a^chiere va fi cu atit mai mare cu cit numSrul pjprafeêlor piesei este mai mare; acest nura3r al variantelor se poate determina cu relaîa:
(2.2)
in care k reprezinta numSrul operatp.ilor tehnologice. Un rbl important in elaborarea proceselor tehnologice il are modul cum vor fi realizate operaîile tehnologice: pe baza Eincipiului diferenîerii operat-i.ilor sau pe baza principiului ooncentr&rii operaîilor de prelucrare. Alegerea principiului da realizare a operafciilor se face in concordant^. cu volumul ?producîei i dotarea tehnicS cu utilaje. DacS se utilizeazd principiul ccncentrSrii operat-i ilor la |relucararea mecanicS i sint realizate simultan "m" operaîi Kdmologice elementare, in acest caz numSrul variantelor procesului tehnologic, cu diverse succesiuni, vor scSdea: m k! (k-m) !m! Spre exemplu, in cazul aplic&rii principiului diferenîejii operaîilor, la prelucrarea unei piese, la care sint de realizat ase operatîi, numSrul variantelor de prooes tehnologic, || conformitate cu relaîa (2.2), va fi de 720; dacd pentru a0eea i piesS sint realizate simultan un numfir de patru operaîi olementare, numSrul variantelor de proces tehnologic va fi egal (2.3)
wu xa ij l t i oeuca raj.aya.cu. tm ia j / Aoeste variants de real izare a unui proces tehnologic p*i_ tru o piesS conduc la existenâ, chiar in cadrul aceleiagi i*>|ne, a mai multor process tehnologice. Proiectarea prooeselor tehnologice i in special 8tabill~ rea succesiunii operatiilor de prelucrare i a continutului acestora se efectueazS pe baza unor principli care conduc in fi nal la reducerea num&rului variantelor tehnologice, apropiiixjule de varianta optima din punct de vedere economic. Aoeste principli sint: 1. in cazul cind piesa nu poate fi executatfi ccnplet dintr-o singurS operaîe, atunci se recomandfi ca la prima operable a procesului tehnologic s3 fie prelucratfi acea suprafafi sau, in cazul cind este necesar, acele suprafeê care vor servi drept baze tehnologice pentru operaîile ulterioare; 2. Operatiile sau fazele in tinpul c&rora exists posibilitatea depistSrii unor defecte de semifabricare (porozitati, fisuri, necmogenit&ti etc.) se recomanda a fi executate pe cit posibil la inceputul prelucrSrii; 3. Daca baza de aezare nu coincide cu baza de mSsurare, este necesar ca in operatiile urmStoare s3 se realizeze neaparat baza de ra&surare prevSzuta pe desenul piesei; 4. Se recomanda a se realiza mai intii degroarea suprafetelor i apoi finisarea lor; 5. Daca in timpul realizarii piesei rigiditatea acesteia se poate schimba, atunci este indicat a se executa mai intii acele operatii care nu conduc la micorarea rigiditatii piesei; 6. La piesele de revolutie se vor prelucra mai intii suprafetele cilindrice sau conice i apoi se vor executa suprafetele frontale; aceasta recomandare apare necesarS in scopul re alizarii dimensiunilor de lungime ale pieselor; 7. In cazul pieselor cu mai multe dimensiuni tolerate se va avea in vedere ca ordinea operatiilor de prelucrare s3 fie inversa gradului de precizie; o suprafatS cu precizie ridicati se va prelucra inaintea altor suprafeê de precizie mai mica, intrucit aceasta este susceptibiia de a fi rebutata; 8. Pentru iniaturarea cheltuielilor legate de transportul j interoperational, in situaîa auplasarii maînilor dupa tipul prelucrarilor, se vor grupa operaîile identice; 9. Executarea gaurilor, canalelor de pana, a canelurilor, I a filetelor etc. se recomanda a se aplica catre sfiritul pro cesului tehnologic, in scopul evitarii deteriorarii cu ocazia transportului interoperational; 10. In timpul elabor3rii semifabricatului pot lua natters J tensiuni interne; in acest caz este indicat ca intre operaîile de degroare i cele de finisare sa existe un anumit tinp pen* tru a se elimina aceste tensiuni ( pe cale naturalfi sau artifi" ciaia);
IX. Succesiunea qpar&tiilor tehnologice va fi astfel adoptatfl, incit s& se obtinfi un tiiqp de bazi minim ( pe baza mic$orSrii lungimii cursei de lucru); 12. Este indicat ca la prelucrarea unel piese s& se utilizeze cit mai purine baze tehnologice, pentru a se reduce numSrul de prinderi i desprinderi, care atrag dupS sine erori de prelucrare i tiirpi auxiliari mari. Un proces tehnologic bine intoanit va trebui s 3l respecte urmfitoarea schema de succesiune a operaîilor: -prelucrarea suprafeêlor care vor canstitui baze tehnolo gice sau baze de mSsurare pentru qperaîile urm5toare; -prelucrarea de degroare a suprafeêlor principals ale piesei; -finisarea acestor suprafeê principale, care se poate executa concomitent cu degroarea; -degroarea i finisarea suprafeêlor auxiliare; -tratament termic (daca este impus de condiîile tehnice); -operatii de netezire a suprafeelor principale; -executarea dperaîilor conexe procesului tehnologic (cintariri, echili.brSri etc.) -controlul tehnic al calitatii; in unele situafcii pot fi prevSzute operatii de control intermediar dupS operaîile de important majora, pentru a evita prelucrarea in continuare a unei piese care nu este corespunzatoare din punctul de vedere al calitatp.i. Dup3 stabilirea succesiunii operaîilor fi fazelor este necesar a se alege metoda prin care urmeaza a se realiza operaIpa sau faza respective i apoi sfi se determine numSrul de operaii sau faze necesare realizarii piesei finite. Alegerea metodei de prelucrare se face tinind seazna de urmatorii factori: productivitatea mafinilor-unelte existente sau a liniilor tehnologice, candiîile tehnice impuse piesei, marimea coeficientului de precizie total, inpus, ce trebuie realizat in urma prelucrarii fiecSrei suprafefce in parte. Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia: ktot = ----TP
(2.4)
in care Tsf reprezinta toleranfa semifahricatului, in micrometri; T - toleranfca dimensiunii, pentru, suprafaâ respectiva, de dbtinut in urma prelucrarii, in raicrometri. La alegerea metodei de prelucrare un rol important 1 are numSrul operaîilor ce trebuie realizate i indicii tehnicoecanoniici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare. Valoarea coeficientului de precizie total se poate obîne prin cotnbinarea diferitelor metode de prelucrare pe diferite
163
*tot 3 k i k 2'k 3 "*'*n'
(2.S)
in care 21 reprezintS numSrul de cperaîi ( r e a l . i z a . t e p r i n B f p rite prooedee) necesare executSrii siiprafefcei, p e n t r u 9 s e o b ine precizia impusS. Pentru determinarea metodelor d e p r e l u crare se procedeazS In felul urmStor: - se determine valoarea coeficientului total de p r e c i z i e folosind relaîa (2.4), unde toleranâ semifabricatului se p o a te cine din standards, iar cea a suprafeêi de pe desenul d e execuîe al piesei; - din analiza tabelului 2.14 se opteazS pentru unui din procedeele care poate oferi rugozitatea impusS de proiectant pe desenul de execuie al piesei; alegerea se efectueazS in raport cu posibilitatea realizSrii, prin procedeul respective a preciziei dimensionale i de formS; - se calculeazS coeficientul de precizie al fazei respec tive (kj); dacS valoarea calculate este cel puin egalS cu va loarea coeficientului de precizie total, suprafafa se considers terminatS; - in cazul in care coeficientul de precizie calculat este mai mic decit coeficientul total, se vor cSuta alte metode de prelucrare care,\ in baza relaîei (2.5), vor trefcui sS ofere o valoare a coeficientului de precizie total mai mare sau cel putin egalS cu cea calculatS cu relaîa (2.4). In vederea calculSrii coeficienîlor de precizie intennediari, se vor folosi tabelele 2.15; 2.16; 2.17; 2.18, care dau corespondent intre toleran^S, clasa de precizie (ISO) i rugozitate. Exesnplu de calcul Se considers cS este necesar a se exe cuta piesa reprezentatS in figura 2.6 dintr-un semifabricat laminat la cald. Se adop ts, din STAS 333-86, un diametru de urmStoarea valoare: 4 > 3 o ! J ; ? mm. Suprafaâ de diame tru mai mare rSmine neprelucrat3,iar cea de diametru 4 > 2 5* 0 ' 0 2 1 mm va trebui abinutS, prin diferite procedee, din semifabricat. In vederea gSsirii metodelor de prelu crare a acestei suprafe^, se va prooeda in felul urmStor: Se calculeazS mai intii coeficientul de precizie total:
O h
- -------
N l I
*0 60
*
Fig. 2.6 Schita piasei pantru exemplul considerat
Tl f 1200 --- ---- -------- 57,14

Tp 21
Din analiza t e g l l B 2.14 se poate canstata c8 rugozita tea impusa suprafeêi respective (Rt =0,8 tm) poate fi realizati prin mai multe procedee. Din toate, insS inind seania de samifatoricatul ales, precum fi de forma piesei, merita a se lua in considerare strunjirea de netezire, rectificarea de finisare fi honuirea exterioara. Dacfi se considers ca operate finals rectificarea de fini sare (care permite sS se obîna fi precizia dimensional^) fi daca se irapune fi condipa ca din operaLa precedenta (rectifi carea de degrofare-tabelul 2.15) s3 nu rezulte o tolerant^ mai mare de 45 /an ( clasa a 8-a de precizie-tabelul 2.18), se poate asigura un coeficient de precizie egal cu: Tr,d 45 f c , - ----------- I 2,14 ,
Tr.f 21
tn care Tr d reprezinta toleranâ la operatia precedenta rectificSrii die finisare, adica rectificarea de degrofare, in /an; Tr f-toleranta obtinuta la rectificarea fina fi care este egaia cu toleranâ piesei. Se poate constata ca valoarea coeficientului || este inferioara coeficientului de precizie total fi deci vor mai trebui efectuate alte prelucrari, care sa asigure obtinerea unui coe ficient de precizie intermediar egal cu: 57,2 ----------------I 26'72 k, 2,14 I Configuratia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degrofare, care poate asigura o toleranâ la diametru egaia cu T d =280 /an (vezi tabelele 2.15 si 2.18). In acest caz coeficientul de precizie va fi: Ts f Ts. d 1200 = 4,28 280
Se poate observa ca cele doua metode vor asigura un coefi cient de precizie egal cu: ka =kt kj=2,144,28=9,15 , ceea ce in comparatie cu 57,14 este mult prea putpn. Mai sint neces&ra prelucrari pentru a se obîne un coeficient de precizia egal cu:
IS 57,14 k 2 3 ----- S ------- - 6,25 k. 9,15 0 strunjire de finisare care s asigure o tolerant egals cu 84 H ar apropia mult valoarea coeficientului de precizie intermediar de cel total"(conform tabelului 2.18 strunjirea de degrofare este in clasa a 11-a de precizie, iar cea de finisare in clasa a 8-a; in canformitate cu datele din tabelul 2 .15, pentru diametre cuprinse intre 18 si 30 mm, toleranâ este de 84 urn): T,.d 280 k3 | ----- | ---- I 3,33 T,.f 84 Cu aceastS mSrime, coeficientul intermediar devine: It = kj'k^kj 30,5 Intrucit aceastS valoare nu este mai mare sau cel mult egalS cu coeficientul de precizie total, va fi nevoie de incS o prelucrare care s& asigure o precizie egaia cu: Kot 57,14 k j3------- | ------ = 1,87 k 30,5 AceastS valoare a coeficientului de precizie poate fi atinsS printr-o rectificare de degrofare, dacS se impune ca la operatia precedents toleranfca sS fie de 84 jum: k4 ---------- ---| 1,86 Tr. d 45 Afadar se poate canstata cS precizia de prelucrare impusS se realizeazS, dacS se efectueazS urmfitoarele prelucrSri prin afdhiere: strunjirede degrofare, strunjire de finisare,recti ficare de degrofare, rectificare de finisare. Coeficientul de precizie va fi: 1 1 11 1111 45 84 280 1200 hot | ------------------- ------------------ i I 57.14 Tr.f Tr.d T.f Ts.d 21 45 84 280 In tabelele 2.19, 2.20, 2.21, 2.22, 2.23 sint prezentate exemple de trasee tehnologice ale diferitelor piese ce se prelucreaz& in productie de serie mica sau de serie mare. Un model de plan de cperatii, pentru operatia 1 din tabe lul 2.21, este prezentat in anexa 1.
166
Tabalul 2 . 1 4
Co r e L a t i a dint re caractariaticile diferitelor procedaa de pralucrara a m*irft*lor pi rugozitataa a M s t o r a prelucrare
Procedeul de p re lu c ra re
P a ra c ta ru l p re lu c r ir i i
V a lo r ila r u g o z i t l t i i , In
im
Tu rn a re Tn n ia ip Tu rn a re Tn c o c h i l i Tu rn a ra sub p ra a iu n a F o rja re lib e r a F o r ja re fn n a t r it *
S a b la ra L a a in a ra la c a ld T ra g a ra la race E x tru d a ra O a b ita ra
167
cu c u t i t cu fa ra a trS u
S tr u n jir a e x te rio a ra
Degropare Sen i f in i ta re F in ia a ra F o a rte f i n i Degropare S e a ifin ia a ra F in ia a ra F o a rta fin a A la z a ra cu c u t it u l Dagrofara F in ia a ra F o a rta f in a
S tru n jire in te rio a ri
F ra za ra c ilin d ric a
a b e lu l 2 .1 4 B 8 3 B H I
166
T ib lu l 2 .H
(.c a n tta u a r * )
Rectif icare plana Rodere
Degrofare F in is a re Foarta f in a Degropare S e m ifin is a ra F in is a re Foarta f in a S e a ifin is a ra F in is a re Foarte f in a P re a la b ila Medie F in is a re Foarte f in S Degrofare F in is a re Foarte f in a
Honuire
L e p u ire
im
L u a tru i re P r e lu c r a r i neconvent ionale
Preliminara Final a
E le c tro e ro ziu n e de degrofare E le c tro e ro z iu n e de f in is a ra P re lu c ra ri e le c tro c h in ic e P re lu c ra ri cu u ltra s u n e te
Rulare
Tabalul 2.15
Tolerana T , p , pantru diaensiuni da la 1 pfrifc la 500
( STAS 8101-68 )
Traapta da p re c iz ie Diaensiunea noaineia, m m 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 6
Peste 1 la 3 Paste 3 la 6 Peste 6 la 10 Peste 10 la 18 I Paste 18 la 30 Peste 30 la 50 Peste 50 la 80 I Peste 80 la 120 Peste 120 le 180
bS b
4 5 6 8 9 11 13 15 18 20 23 25 27
6 8 9 11 13 16 19 22 25 29 32 36 40
10 12 15 18 21 25 30 35------ 40 46 52 57 63
14 18 22 27 33 39 46 54 63 72 81 89 97
25 30 36 43 52 62 74 87 100 115 130 140 155
40 48 58 70 84 100 120 140 160 185 210 230 250
60 75 90 110 130 162 190 220 250
100 120 150 180 210

0 * r>
140 180 220 270 330 390 460 540 630 720 810 890
250 300 J 360 430 520 620 740 870 1000 1160 1300 1400 | 1550
400 480 580 700 840 1000 1200 1400 1600 1850
600 750 900
I I I
1100 I
1300 1600 1900 I I
250 300 350
2200 I
2500 2900 3200 3600 4000 I I
400 460
S IpSi
j I I I
Peste 180 la 250 Peste 250 la 315 Peste 315 la 400 Peste 400 la 500
| 1 |
320 360 400
520 570 630
2100
2300 2500
j
I
S 970
O b se rva tie : V a lo r ile to le r a n t e lo r d in ta b e l s ln t v a la b ile a t i t pantru p re lu c ra re a si4> ra fe (e lo r de re v o lu tie e f t pi
it
Tabelul 2 . 1 6
Tolaranta T, p t n t r u d i M n s i u n l p n t a 500 p l n a la 5000
171
T a b a lu l 2. 17
C o r a la t f a in f o r a a t iv a d in t r a r u g o z it a t a
91
p r a c i z i a d ia a n s io n a la
Tabelul 2.18
Coreapondanta dintre trupti de precizia pt attodi cb prelucrare
Natoda da praluorare 1. Strunjire (exterfoarfl. intarioari) 2. Frazara (oilindrid, plan!) 3. Rabotara 4. Giurire 5. Adfncire 6. Alezare
Caraetarul preluorlril dagropara finiaara foarte finl (cu diamant) P dagrosara ' finisara foarte fini dagropare " finisare
Treapta da preoisfe 10,11,12,13 7,8,9,10 5,6,7 9,10,11,12 8,9,10 7 10,11,12 8,9,10,11 9,10,11,12 8,9,10,11,12 i
\
degropare finisare - foarte f ini degrofare finisare foarte finl * medie * finl " cu filiera -cu cut it pieptene, frezere * rectificare prelucrare cu scule din Rp sau CM rectificare
t
6,7,8 6,7 5,6 7,8,9,10 6,7,8 5,6,7 6,7 5,6 6,7,8 6,7,8 5,6,7 6,7,8,9,10 5,6
7. Rectificare
8. Honuire Lepuire Rodare 9. Filatare
10. Danturare
jtbservat ie: S-a notet cu Rp otelul rapid pi cu CM - carburi metal ice. Tabelul 2.19 Succesiunea cperatiilor da prelucrare a unui arbore da electroaotor, in condi(iile unei product ii da serie Bare Schita piesei Schita senifabricatului
Denuoirea operatial (fazai)
Schita da prelucrare
Mapina-unealtl folositi
Tabalul 2.19 (contlnuara)
FREZARE-CENTRUIRE Frezara simultani la aabala capata
CantruIra simultani la ambala capata STRUNJIRE DE OEGROSARE Strunjire pa o parta Strunjire pa cealalti parte
Hapfna de freiat oantruit
OB
Strung aulticutite
STRUNJIRE DE FINISARE Strunjire pe o parte Strunjire pe cealalti parte CONTROL INTERMEDIAR STRIERE (ZIHTARE)
o e
3 0 0 -
Strung aulticutite
O R
O S & -
Hapina de atriat
RECTIFICARE (siaultani pe toate suprafetele)
0 B | -| -t if f e d
Hapina da rectificat siaultan
CONTROL INTERNEDIAR FREZARE CANAL DE PANA Mapina da frazat
174
Tabalul 2.19 (oontinuara;
(fn zona zfatatl)
PtElME TOLE
10
STRUNJIRE TOLE
f----. L. .1 I } >
Strung
seaiautoaat
11
ECHILIBRARE CONTROL FINAL
12
Tabatul 2.20 tuooaafunaa oparatiilor da pralucrara a unui yuni) conducitor da la atrung, fn oondltiila unai producti i da aaria
Schita saaifabricatului
J. xj L
m
*1330
Sea ifabricat obtinut prin dabitara din bari laainati Hapina-unaalt! folosit!
80V 1130
m J
crt,
Nr,
Danuairaa oparatjai (fazai)
Schita da pralucrara
STRUNJIRE
Strunjira frontal! Cantruira Strunjira frontal! Cantruira
Strung noraal
175
T a b a l u l 2 . 2 0 ( o o n t ^ <trtJ
STRUNJIRE Strunjire Ioca? luneti

Strung
normal
STRUNJIRE DE DEGROSARE Strunjire pa o parte (tn aod succesiv)
Strung normal
STRUNJIRE DE DEGROSARE Strunjire pe cealalti parte (fn aod succesiv)

Strung normal
DETENSIONARE STRUNJIRE Strunjire frontali Recentruire (la ambele capete)

Strung normal
STRUNJIRE DE FINISARE Strunjire pe o parte (fn aod succesiv) Strunjire pe cealalti parte (fn aod succesiv) RECTIFICARE (fn aod succesiv)
Majina da ractif icat rotund Strung normal
FREZARE DE DEGROSARE A FILETULUI
Ha#ina da frezat filete
Tabalul 2.20 (ccntlnuaray
FILETAREA DE SEMIFI*
nisare a filetului
Strung da ffletat
FREZARE CANALE DE PANA
de frezat
Hapina
TRATAHENT TERHIC DE DETENSIONARE RECTIFICAREA GAURILOR DE CENTRARE

Hapina de rectificat gBuri de centrare
14
RECTIFICARE DE FINISARE
Rectif icare in aod succesiv
>
3 K
Marina da rectif icat rotund
15
F1LETARE Prelucrare filet trapezoidal Prelucrare filet triunghiular Strung de filetat
16 17
AJUSTARE CONTROL FINAL
Qbservatie: Schemele de orientara au fost indicate Tn confornitate cu GOST 31107-81
STRUNJIRE Strunjire de finisare (a conului exterior) Strunjire de finisare (a conului din spate)
Strung de cop1at
RECTIFICARE Rectificare de degro?are a suprafe(ei frontala Rectif icare de degrogare a suprafe(ei intarioara
o- -
Marina universal! de rectificat
BROSARE CANAL DE PANA

Ha9 ina de broât
Tabclut 2.21 (contlnuare)
D A N T U R A R ED E D E G R O S A R E D a n t u r a r ep r i np i * t r u n d a r a
H a p I n a u n i v e r s a l ! d ad a n t u r a t r o t i c o n i c e
DANTURAREA DE FINISARE Danturara prin rostogolire Hapina universal! da danturat roî conice
AJUSTARE CONTROL INTERMEDIAR
10
11
TRATAHENT TERHIC
RECTIFICARE DE FINISARE Rectificare intorioar! Hapina da rectificat interior
12
CONTROL FINAL
180
Tabalul 2.22 SucoitiunM opirattUor da priluorirt prin iiwhUrt dintat* dlindrioa, fn oonditHU unai productIi da aarl* lial
Schita piaaal
Schita aaaifabricatului I 1 I s
rfflÊS
* '
San ifabricat turnat din
fonts Hr. crt.

Denumirea o p a r a p e i
(fazei) STRUNJIRE Strunjira frontal a Strunjira interioari da dagropara Strunjira intarioarl da finiaara Tapira intarioarl Tapira axtarioarl a butucului
Schita da pralucrare
Mapina-unaaltl folositi
Strung noroal
STRUNJIRE Strunjira axtarioarl da dagropara Strunjira axtarioari da finiaara Strunjira frontalfi Tapira axtarioari roatl Tapira axtarioarl butuc
Strung noma I
DANTURARE
Hapini da frazat danturl
HORTEZARE CANAL PANA

Mapini da nortazat
CONTROL FINAL
Qbiairvtia: Schemata da orientare au foat indicate in oonfornitate cu QOST 31107-81.
181
p ((lonpojd
juonitjd ip
|Wn
irup*o ui ' m o j i o
jo^||tjdo Mun|iim| 2'l
|wn
v jii|bI
|jm a|jd
Denunirea o p e r a t ic i C f a z e i)
FREZARE PLANA
STRUNJIRE T)E DEGROSARE S t r u n j i r i f r o n t a le S tr u n jir i in t e r io a r e
S t r u n j i r i ca n a le
WM
STRUNJIRE DE FINISARE S t r u n j i r i fro n ta l S tru n jiri in te r io a r e
FREZARE
Ta b a lu l 2.23 (c o n tin u a ra )
M a tin i da a le za t M fra z a t
l.ll
tCOC*\****
W E
lakwluV. s g H a g ( e o n t ^ T u v a ' )
Vedere din A
GAURIRE G a u rire la 0 1 0 ,2 m m Ta ro d a re H12 G a u rire la 014 m m Ta ro d a ra H16 G a u rire la 0 1 8 ,8 m m
Vedere dm B
Hayini do g&urit
Vedere din C
GAURIRE G a u rire la <>6,7 m m Tarodare M8 Hayini S gaurit
CONTROL FINAL
Cap.3 DEIERMINAREA ADAOSURHXR DE PRELUCRARE SI A DIHENSIUNHXR INTERMEDIARE 3.1 NOTIUNI DE BAZA In constructia de maini, pentru obînerea pieselor cu precizia necesarS i calitatea suprafeêlor impuse de ccandiiile funcfionale, este necesar, de obicei, ca de pe semifabricat it se indepSrteze prin achiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare. Deteminarea adaosurilor de prelucrare este strins legate de calculul dimensiunilor intermediare i al dimensiunilor seraifabricatului. Pe baza dimensiunilor intermediare se proiecteaz& dispozitivele pentru prelucrari pe maini-unelte, verificatoarele de tipul calibrelor, se stabilesc dimensiunile sculelor achietoare la operaîile (fazele) succesive de prelucrare a g&irilor: burghiu, l&rgitor, alezor etc. Dimensiunile calcu late ale semifahricatului servesc la proiectarea matrifelor ,modelelor pentru execuîa formelor de tumare, cutiilor de miezuri etc. Stabilirea unor valori optime ale adaosurilor de pre lucrare permite efectuarea calculului corect al masei semifabricatelor i al cansumurilor specif ice de materiale, precum i al regimurilor de a^chiere i normelor tehnice de timp pentru cperatiile de prelucrare mecanicS prin achiere. Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmStoarele metode: a. metoda experimental-statistic^; b. metoda de calcul analitic. Prin metoda experi mental-statistic^ adaosurile de prelu crare se stabilesc cu ajutorul unor standarde, normative sau tabele de adaosuri, alc&tuite pe baza experienêi uzinelor sau a unor date statistice. Folosirea tabelelor de adaosuri accelereaz& proiectarea proceselor tehnologice, ins& nu prezint# garanfcia c& adaosurile stabilite in acest mod sint intr-adevSr minime pentru condiîile concrete de prelucrare, deoarece ada osurile experimental-statistice sint determinate f3r3 a tine seama de succesiunea concrete a operaîilor (fazelor) de prelu crare a fiecarei suprafee, de schemele de aezare a semifabri catului la diferite qperaîi de prelucrare prin achiere i de erorile prelucrarii anterioare. Valorile adaosurilor experimen186
taj.-statisti.ee sint in multe cazuri mai mari decit este strict jjecesar, deoarece au in vedere candiîi de prelucrare perrtru care adaosurile trebuie sEL fie aooperitoare in soopul evitArii febuturilor. Metoda de calcul analitic al cdaosurilor de prelucrare, elaborate de V.M.Kovan, se bazeazS pe analiza factotilor care ^termind mSrimea adaosului i stabilirea elementelor campanente ale acestuia pentru candiîile concrete de efectuare a diferitelor operaîi tehnologice. Aoeast& metoda permite evidenîerea posibilit&tilor de reducere a consumului specific de mate rial i de micorare a volumului de munc& al prelucrflrilor mecanice la proiectarea unor procese tehnologice noi i la anali za celor existente. Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite detenninarea unor dimensiuni intermediare optime la toate operaîile succesive de prelucrare i asigurS un numSr minim de operafii i faze de prelucrare, necesare obînerii ealitefctii prescrise a piesei prelucrate. In comparaie cu valorile adaosurilor determinate experimental-statistic, calculul analitic poate conduce la economii de 6,. .15% din masa nets a piesei. Metoda de calcul analitic se recomandS sd fie utilizatcL indeosebi in condiîile producîei de mas&, de serie mare i de serie mijlocie. Aceasta metoda. se reccmanda, de aseraenea, in construcîa de utilaje grele, chiar in oandiîile fabricafiei individuale a pieselor de dimensiuni foarte mari. Pentru astfel de piese, adaosurile prea mari pot conduce la pierderi mari de metal prin achiere; pe de alta parte, la prelucrarea piese lor mari este inadmi sibil rebutul produs din cauza unor adaosuri insuficiente, La producîa de serie micst i individual^ a pieselor de precizie medie, cind se schijnba frecvent obiectul produciei i este necesarS o durat3 scurta a preg&tirii tehnice a fabricaîei, metoda de calcul analitic nu se aplic& de obicei din cauza volumului relativ mare de calcule, de aceea adaosurile de pre lucrare se determine! in acest caz din tabele,STAS-uri, GOST-uri etc. La utilizarea tabelelor trebuie s5 se analizeze daccL conditiile concrete ale procesului tehnologic corespund condj-fciin pentru care au fost alcStuite tabelele normative. In toate cazuriJ.e 'in care existci abateri fa^ci de ccandiîile tabelelor, adaosurile recomandate trebuie precizate prin calcul analitic. Se deosebesc urmcitoarele noiuni referitoare la adaosul de prelucrare: Adaosul de prelucrare intermadiar este stratul de material 08 se indepSrteaz Sl la operaîa (sau faza) respective de preluprin a^chiere de pe suprafaâ considerate. Acest adaos se PterminS ca diferen^S intre dimensiunile obînute la doufi ope(faze) consecutive de prelucrare a suprafeêi oonsidera-
Adaosurile de prelucrare pot fi simetrice si asimetrice. Adaosurile simetrice ( b i l a t e r a l e ) sint adaosurile p r e v t e u te pentru prelucrarea suprafeêlor exterioare i interioare d e revolutie (cilindrice, conice etc.) sau pentru prelucrarea simultanfl a suprafefrelor plane paralele qpuse (fig. 3.1).
Adaasul da pocelucrare total e s te stratul de material c e N in d e p S rte a z S p r i n e fe c tu a re a t u t u r o r operatiilor (fazelor) uoc e s iv d d e p r e lu c r a r e p r i n a ^ c h ie r e a s u p r a f e ^ e i considerate, de l a s e m if a b rio a t p in f i l a p ie s a f i n i t e , i n soopul respecterii oond i^ iilo r d e p r e c iz i e a s u p r a f e e i i d e c a l i t a t e a stratului s u p e r f ic i a l. A d a o s u l t o t a l a l u n e i s u p ra fe ^ e r e p r e z in t A , deci, suma a d a o s u r ilo r in te rm e d ia r e n e o e s a re p e n tr u p r e lu c r a r e a com p le t e a s u p r a f e ^ e i c o n s id e r a te .
Fig.3.1.Adaosuri simetrice
Fig.3.2.Adaosuri asimetrice
Adaosurile asimetrice (unilaterale) sint adaosurile prevdzute pentru prelucrarea succesivfi, in faze diferite, a suprafe elor plane opuse, sau adaosuri prevSzute numai pentru una din tre suprafeele qpuse, cealaltd r&ninind neprelucratd (fig.3.2). Din categoria adaosurilor asimetrice fac parte i adaosurile pentru dimensiuni dintre suprafeêle plane i axe de referin^ ale pieselor. 3.2.MBTCDA DE CALCUL ANAUTIC AL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectueaz3 numai dupS stabilirea traseului tehnologic (succesiunii operaîilor) cu precizarea schanei de orientare i a schemei de fixare la fiecare operaîe i precizarea procedeului de obînere a semifabricatului. Pentru fiecare operaîe trebuie calcula te in prealabil eroarea de orientare i eroarea de fixare, care sint mSrimi ce se includ in relaîile de calcul ale adaosurilor. Fiecare semifabricat, in funcfcie de procedeul de semi fa188
)jfioara/ sa prezmra la prelucrarea mecanicS cu anumite abateri ^jiwmsionale gi da formSt, abateri de la poziîa prescrisi a suggj admisibile.
prafetalr fi defecte de suprafatS etc. Prin procesul de prelu crare mecanicS aceste abateri se inlftturS sau se reduc in limiCa urmare a execuîei fiecfirei faze de prelucrare, apar, asemenea, i abateri produse de insufi procesul de afchiere, a ciror mfirirae depinde de metoda de prelucrare aplicatS, de regjimirile de afchiere, de erorile geometrice ale mafinii-unelte i de alî factori tehnologici.
La calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se con siders cS mSrimea adaosului intermadiar pentru operatîa (faza) ocnsideratS trebuie sS fie suficientS pentru a putea fi inlSturate toate abaterile (fazei) precedente de prelucrare mecanicS sau de tratament termic, precum fi pentru ccmpensarea erorii de instalare apSrutS la operaîa (faza) consideratS. In continuare se vor prezenta succint abaterile rezultate din operaîile de prelucrare precedente fi din operaîa de pre lucrare consideratS, a cSror mSrime influenfceazS fi determinS nSrimea adaosului de prelucrare intermadiar.
1. C a lit a t e a s u p r a f e ^ e lo r p r e lu c r a t e e s te c a r a c t e r iz a t S ru g o zita te a s u p r a f e ^ e i i d e a d in c im e a s t r a t u l u i superficial ale c 3 r u i s t r u c t u r e f i p r o p r i e t S ^ i s e d e o s e b e sc d e c e l e ale met a lu lu i d e b a z S . P e n t r u a s e e v i t a m S r ir e a s u c c e s iv S in stratul s u p e r f ic ia l a a b a t e r i l o r d e l a s t a r e a n o rm a ls a m e t a l u l u i de bazS! I m i c r o n e r e g u l a r i t a t i l e f i s t r a t u l s u p e r f i c i a l d e f e c t r e z u lta t l a p r e l u c r a r e a p re c e d e n t s t r e b u i e i n d e p a r t a t e l a p r e l u crarea m e c a n ic S c o n s i d e r a t e .
de
MSrimea micraraeregularitSîlor suprafeêi este caracterizatS de inSlîoea neregularit&ilar profi lului R^, definite in STAS 5730/1-85 fi GOST 2789-73 I InSIfimea neregularitSîlor profilului dop-ir^P de procedeul de prelucrare prin afchiere, de regimul de afchiere utilizat, de vibrafciile de inaltS frecvenfcS ale mafinii-unelte sau sculei, de proprietSîle materialului prelucrat (duritate etc.) fi de al$i factori tehnologici. InSllpmea neregularitSLlor profilului R^, rezultatS la prelu crarea precedents, va intra ca element component in relaîa de calcul a adaosului de prelucrare. La calculul adaosului de pre lucrare necesar efectuSrii primei operaîi de prelucrare a fiec3rei suprafeê mSrimea Rj reprezintS inSlîmea neregularitSUlor semifabricatului. /
In stratul superficial, in care datorrtS prelucrSrii prin 9 Chiere se produce deformarea grSunîlor cristalini, apar tensiuni remanente fi duritatea superficialS se mSrefte. Deci, pe 0 anumitS adincime, stratul superficial se ecruiseazS. La semifabricatele t u ma t e din fonts cenufie, stratul sut^rficial ccnstS dintr-o crusts perliticS, a cSrei zonS exteri 9t^ confine deseori urme de amestec de formare. Pentru lucrul
normal al sculei a?chietoare, adincimea de afchlera trebuia H fie mai mare decit grosimea crustei perlitioe, de aoeea a c w t strat trebuie inieturat oomplet la prima operable de prelucrar a suprafeêi respective. La semifabricate t u m a t e din oêl S de asesnenea, de fect superficiale sub forme de sufluri ] microfisuri, zone decarburate etc., care trebuie inlSturate prin a^chiere. La semifabricatele matrifate i forjate H t w din oel, stratul superficial poate fi decarburat pe o anumite aiincime i cu oxizi formaî pe suprafaf& la incSlzire. Adincimea de achiere trebuie sS fie mai mare decit stratul de oxizi i cel decarburat. Prin urmare, stratul superficial cu proprietaî deosebite in sens negativ faê de starea normaie, adice stratul superficial defect, rezultat la prelucrarea precedents, trebuie indep&rtat prin achiere, iar adincimea S a acestui strat va intra ca element component in relaîa de calcul a adaosului. La calculul adaosului de prelucrare nu se consider^ intreaga adincime a stratului superficial ecruisat prin a^chiere, ci numai adincimea zonei superioare intens deformate. 2. Altd categorie de abateri ale semifabricatelor care influenêaza mSrimea adaosului este reprezerxtate de abaterile de poziîe ale suprafeêi de prelucrat f a l d e bazele tehnologice, denumite pe scurt abateri spafciale. Dintre abaterile spaîale fac parte: necoaxialitatea suprafeêi exterioare (alease ca bazI tehnologic^) cu alezajul de prelucrat la semifabricatele bucelor, cilindrilor i discurilor cu gaure prealabiie; necoa xialitatea treptelor unui arbore fat de fusurile alese ca baze tehnologice sau fa de linia gSurilor de centrare; neperpendicularitatea suprafeei plane frantale faê de axa suprafeêi cilindrice de orientare a semifabricatului; neparalelismul su praf eêi plane de prelucrat faê de suprafaâ plane de orienta re la piese de tipul carcaselor etc. Abaterile spafciale apar datorite erorilor de e x e c u t e i deformerii semifabricatelor for jate i tumate, datorite deformerilor la tratamente termice, precum i din cauza erorilor geometrice ale ma inilor-unelte pe care se execute operaîile de prelucrare. La prelucrarea mecanice se poate produce de asemenea copier ea la o scare mai mice a abaterilor spaîale ale se mifabricatelor brute. Abaterile spaiale rezultate din prelucrarea precedente constituie un termen component al relafciei de calcul al adaosu lui. 3. La fiecare instalare a semifahricatului pentru prelu crare pe maîna-unealte, pot apare erari de instalare. Dato rite erorii de instalare, suprafaâ de prelucrat initials nu ocupe o poziîe invar labile la toate semifabricatele din lot faê de scula a^chietoare reglate la dimensiune. Deplasarea suprafeêi de prelucrat (iniîaie) care apare datorite acestei e-
T r e b u i e preoizat cS eroarea de instalare se considers In P^lculul adaosului de prelucrare intermediar numai pentru opej-aîi efactuate pe ma ini-unelte reglate in prealafc&l la dimengiune, deci cind precizia de prelucrare se asigurS prin metoda c^lnerii automate a dimensiunilor. Dace prelucrarea se execute prin metoda indivi^yaie a preciziei este neoesare verificarea iraiLviduaie a poziHei fiecerui semifabricat pe ma ina-unealte i, in acest caz, locul erorii de instalare, in relafcia de calcul a adaosului se introduce eroarea de verificare a semifabricatului, care se datorete impreciziei verificerii rizurile de trasare sau ciirect pe suprafeêle semif abricatului care se fixeaze pe maipa-unealte. MSrimea adaosului de prelucrare intermediar minim se calculeazS prin insumarea tuturor abaterilor prezentate mai sus. Abaterile spaiale i eroarea de instalare reprezinte vec tori, deoarece au o valoare numerics, o direcîe i u n sens. Insumarea lor se face vectorial. La prelucrarea suprafeêlor plane cei doi vectori sint coliniari, deci:
rori t r e b l e s a rie conpensata printr-un element, component suolimentar al ad a o sului Intermediar eroarea d e instalare la o~ Egrafcia considerate.
11 p + | | p + e
(3.1)
adice suma vectoriaie se determine prin suma algebrice a valorilor numerice ale vector ilor. La prelucrarea suprafeêlor exterioare i interioare de revoluîe, vectorii p si pot avea direcîi oarecare, imprevizibile, de aceea insumarea acestor vectori se face, la valoarea cea mai prdbabiie, prin regula rSdScinii petrate: | p + e | = y/p2 +e 2 (3.2.)
In relafciile de calcul ale adaosului de prelucrare, pre zentate in cele ce urmeaze, s-au notat cu indicele i - 1 componentele adaosului ce derive din qperaîa (faza) precedente i cu indicele i cesnponenta luate pentru operaîa (faza) conside rate. Acest sistem de notare simplifies simbolizarea la ccnstruirea algoritmilor de calcul al adaosurilor cu ajutorul calculatorului electronic. Adaosul d e prelucrare intermediar minim, pentru prelucra rea prin metoda obînerii automate a preciziei dimensiunilor | se calculeaze cu relafciile urmStoare: a. pentru adaosuri sijnetrice (pe diametru) la suprafeê exterioare i interioare d e revoluîe:
I H
1 2 / p i-x I I
191 -
(3 .3 )
b. pentru adaoeuri eimatrioe plane cpuse, prelucrate slinultan:
(bilateral)
pi-i
la 0.4)
1 1 9 11H 11
Api
IS
c. pentru adaosuri as imetrice (unilaterale) la supra^t plane opuse prelucrate succesiv sau pentru o singure suprajfcyi plane:
p 1 1 I sl 1+ P t 1 +
(3.3)
Notafri ile folosite sint: - 2Lj Bin este adaosul de prelucrare minim pentru operafcia (faza) i, considerat pe o parte (pe raze sau pe o singur& fa& pland); - 2 Apj ||| - adaosul de prelucrare minim pentru qperafia (faza) i, considerat pe diametru sau pe dou& fee plane qpuse, prelucrate simultan; " ineifrijraa neregulariteîlor profilului, rezultate la operatia (faza) precedents i-1 ; - S i-1 - adincimea stratului superficial defect, format la operaîa (faza) precedent# i-1 ; - p1. 1 - abaterile spafrLale ale suprafefei de prelucrat fafe de bazele tehnologice ale piesei, rmase dupe efectuarea operaiei (fazei) precedente i-1 ; - ei - eroarea de instalare a suprafefcei de prelucrat (iniîale) la operaîa sau faza considerate i. Dace prelucrarea se face prin metoda obtpnerii individuale a preciziei dimensiunilor, cu treceri de probe, atunci in relat-iile de calcul al adaosurilor, eroarea de instalare este inlocuite prin eroarea de verificare cvi la operaîa (faza) de prelucrare i. Valorile elementelor ccroponente ale adaosului de prelucra re, din relaîile (3.3)..(3.5), depind de tipul pieselor, de material, de metodele de prelucrare prin afchiere i de schemele de orientare in vederea prelucrerii prin achiere pe mainiunelte. In unele cazuri concrete de prelucrare, unele din ccmponentele adaosului de prelucrare minim se pot exclude din rela%xa de calcul. Astfel, la prelucrarea semifabricatelor din fonte cenuie, fonte maleabiie fi aliaje neferoase, adincimea stratului defect S se ia in calcul numai pentru adaosul priroei operaîi de pre lucrare a fiecerei suprafeê; dupe.prima cperaîe de prelucra re prin afchiere, merimea S se exclude din calcul, deoarece in stratul superficial nu se observe raodificeri insemnate la aceste materiale. Dupe tratamente termice i ternKxihimioe ale pieselor din oêluri, stratul superficial trebuie pestrat in cit mai mare
192
mare, rezxstente la uzure etc.) se micôreaze rapid odatA I mirirea adaosului inieturat la rectificare. Din acest motiv, H oalculul adaosului pentru rectificarea pieselor din oêl tratate terraic (prijfi ceiire, nitrurare etc.) se exclude termeH j S din relaîa de calcul. La prelucrarea suprafeêlor de revoluîe cu orientarea sejnifabricatului pe gduri de centrare, intre virfuri, eroarea de p instalare poate fi considerate zero pe direcfcia radiaie. La prelucrarea g&urilor cu scule a^chietoare care se autoIscentreaze dupe gaura iniîaie (broe, alezoare fixate articulat pe arborele principal al mainii), abaterile spafriale de jFinclinare deplasare ale axei gSurii nu pot fi inieturate i 1 1 1 aceea termenul se exclude din relaîa de calcul; totodate, datorite autocentr&rii sculei, eroarea de instalare este zero. La prelucrarea cu scule cu teisuri geometric determinate sau la rectificarea unei suprafeê brute, dace nu se cer condiI ii de respectare a dimensiunii (prelucrare pentru "suprafafcS H curate1 1 ) stratul mimim de metal care trebuie indepertat este I format din termenii M i SM la care se adaugS abaterea de forme a suprafeêi de prelucrat a semifabricatului brut. La supranetezire i lustruire, adaosul de prelucrare este Rteterminat de ineiîmea neregularitaîlor, de erorile de regla re a sculei la dimensiune i de uzura acesteia, care nu depe esc de obicei 1/2 din toleranâ de prelucrare. In baza acestor precizeri, relafciile de calcul ale adaosuI lui intermediar minim sint date centralizat in tab. 3.1., pentru diferite cazuri de prelucrare prin achiere. Valorile numerice ale conponentelor adaosului de prelucra re sint date In cap. 4 - 8 , pe tipuri de semifabricate, pentru I diferite operaîi de prelucrare prin achiere. In tabelele norj mative din cap .4 - 8 ,*componentele adaosului sint notate fSre Kindicele i-1 sau i.Pentru conpanenta Rj au fost date valori din | irul standardizat de valori. In relaîile de calcul ale adaosului de prelucrare, insumarea elementelor ccmponente s-a fecut aritmetic. La prelucra rea mecanice a pieselor, o parte din componentele adaosului,fire te, se pot conpensa reciproc. De aceea, pentru detenninarea adaosului intermediar minim, se poate inlocui insumarea aritmetice a elementelor componente prin relatpi care se bazeaze pe teoria probabiliteîi i statistice matematice. Este de notat inse ce dace se aplice metoda probabi 1istice de calcul, trebuie se se admite un procent oarecare de rise de Qbfcinere la o parte din piese a unor suprafeê pe care adaosul da prelucrare poate fi insuficient. In afare de aceasta, metoda este mai complicate din punct de vedere matematic , necesite calcule laborioase, astfel incit aplicarea ei este inutile 11
193
D^pPffVr B U M
y.vyfc wwiy.i ic
T a b e lu l 3.1. K aLatfl B c a lc u Le le d a o a u lu i9 p ralu crare In ta n a ed ia r WJJJ

Falul prelubr!rii Prelucrarea suprafelelor oxterioare sau interioare da revolutie Prelucrarea ainultani a suprafe(elor pl'ana oputa Pralucraraa succesiv! a suprafetelor plana opusa sau adaos pa o singur! fat! planl Strunjirea suprafetelor oil indrica Tntre vlrfuri; roctificarea firft centre Alezarea cu alezor fixat articulat; broparea giurilor Lepuirea piarid unilateral! Lepuirea suprafetelor de revolutie; lepuirea plan~paralel! Supranetezire, lustruire(adaos simetric) Prelucrarea "pentru suprafat! curatfi" a unei suprafete brute Root ifIcarea dupfl tratament termic sau tormochimic: a.dad exists aroara da instalare Solatia de oaloul
I I 1 ! SB 1 HBH IBflflHI
.m* Z 2 \>l *ln" Aoi i* <1.2...1,5)(Bz ^ i .in' 2Rz i-1+0'5*Ti
i
B
i-1+si-1>*2<*i-1
2\>i sin9 C1#2...1#5)C2R2
5-T,..,)
*pi minz i-1+Si-1+0'25*T i-1
*pi .in' *z i-1+P.-1+ei pi min=2Rz i-1+2v/Pi-i *
* J
b.dacfi nu exist! eroare de instalare
.in^z
for
Obsarvatie. Pentru simplificarea calculolor cu radicali so pot foloai urmStoarele mule da aproximare: - ypi-1 - ^Pi-x + - ^Pi-i + " /Pi-i + e*e e*~ i~ 0,96*p.. 1 ; + dac! Pj.j> c. 0,4*p^|+ 0,96-Cj, dacfic. pj.1# dacS p..1> 4c. daci > Apj.^
neraLonal3 d i n purxct d e vedere economic in condiîile productiei d e serie. 3.3. ABATERI SPATIALE
Cauzele principale care provoaccL abateri spaîale ale suprafeêlor sint urmatoarele: - d e formaiîile remanente ale semifabricatelor; - abaterile d e poziîe ale suprafefelor formelor d e turnare, matriêlor (in limitele admise la execuîa lor), care 9
Bzg la prelucrfrile prin afchiara la o scarf mai nlot, pra a m si alta abateri spaîale care pot apara la prelucrarea prin lujchiere a semifabricatelor j abaterile de la poziîa reciprocal corecta a subansamblurilor mafinii-unaTte fi erorile deplasflrilor relative ale i diferitelor subansambluri care candiîoneazA pozi^la relatival dintre scula achietoare fi piesa de prelucrat. Deformafciile remanente ale semifabricatelor se produc ales ca rezultat al apariîei tensiuriilor interne, la rfcirea neuniforma a semifabricatelor fi la tratamente termice,cind neuniformitatea incaizirii fi rfcirii pieselor determina formarea unor tensiuni termice , iar neuniformitatea transformSrilor structurale in tiinp fi pe secîunea piesei respective provoacM tensiuni structurale . c In timpul tratamentelor termice, deformarile sint apreciabile, mai ales la piesele lungi fi complicate. Termenul din relaîa de calcul a adaosului de prelucrare trebuie sa includa valoarea curbarii la tratamentul termic al pieselor, pentru ca adaosul de prelucrare sa poata compensa aceasta deformaîe. Deformaîile remanente se produc, de asemenea, ca rezultat al redistribuirii tensiunilor interne, provocata la indepartarea straturilor de metal prin afchiere, in special la prelucra rea de degrofare a semifabricatelor. In urma micforfrii abaterilor spaîale la operaîile de prelucrare succesive, aceste abateri devin foarte mici dupa operaîile de finisare fi pot fi neglijate. Abaterile spaîale vor fi deci luate in considerare in calcul: 1. la semifabricate brute, pentru prima faza tehnologicS de prelucrare prin afchiere a fiecarei suprafeê; 2. dupa prelucrarea de degrofare fi cea de semifinisare cu scule cu taifuri geometric determinate, pentru faza tehnologica urmatoare; 3. dupa tratamentul termic, chiar daca anterior nu a existat o deformare. La calculul adaosurilor de prelucrare se vor considera numai acele abateri spaîale care nu se includ in cimjxil de toleranâ la dimensiunea suprafeêi, ci au o valoare independents. In unele cazuri, abaterea spaîala este egaia cu suma mai multor abateri componente, fiecaredin acesteafiind un vector. In cazul existenêi adoua abaterispaîalecomponente (p1 i p2), mSrimea abaterii spaîale rezultante p i r 1 este:
Pi-1 = I Pi + .P2 I* (3.6)
Daca vectorii p1 si of au aceeafi directie fi acelafi sens, obtinem: Pi-i = Pi + P2, (3 7)

195
iar p e n t r u s a n s u r i o p u s a :
Pi-t " Pi " P2-
(3.8)
la prelucrarea suprafeêlor da ravolufcLa, vactorli pot avea direcfcii oarecare ca nu pot fi pravfizuta 9 ! In acest caz insumarea lor se face dijpa rogula r&dAcinii pfttrate:
Pi-i I J p i B
daca p1 > p2-
Pa
0,96-p, 1 0,4p2,
(3.9)
Daca exista trei abateri spaîale, de exemplu cur bare, abatere de la coaxialitatea treptelor i eroare d e centrare la arborii in trepte, atunci:
Pi-1 = m m m I * 94*Pi + #3#P2 1 ' 3#P3 (3-10) daca p1 > || > p3. Marimea i felul abaterilor spaîale depind in special de forma piesei i d e raporturile dintre dimensiunile sale, precum i de schema de orientare a piesei in vederea prelucrarii pe ma ina-unealta Influenza schemei d e orientare a piesei asupra marimii abaterii spaîale poate fi evidenîata pe baz a exeroplului de prelucrare a unui arbore in trepte, cu prinderea in universal, respectiv intre virfuri (fig. 3.3).
Fig.3.3.Influenza scheme 1 de orientare asupra miriam abaterii spat 1tie
la prinderea in universal (fig. 3.3,a) i in cazul unei erori de instalare in universal j = 0 , abater e a spafciaia pen tru suprafaâ cu diametrul D este p*= 0, iar pentru suprafaâ cu diametrul d, p = p , unde p este m ar imea abater ii d e la coaxialitate a trqptelor arborelui. La prinderea aceluia i arbore intre virfuri (fig. 3.3,b) i in cazul unei erori d e centrare 3 arborelui p.8 n t r = 0, abater ea spaîaia are marimea p 1 1/2* p t x pentru ambele suprafeê. Se vor examina abaterile spafciale caracteristice pentru diferitele clase de piese de maini. In tab. 3.2 este data cla-
T b *lu l 3.2. C laaificaraa pieselo r tip izate p a elm, M co nstruct.. d aM a p ln l

ARBOR I NETEZI SI IN TREPTE I > t,5D 1.ArborH reckictoarelor pi outfHor da vitaze 2.Arborii pompalop cantrifuge 3.Axe 4.Tije S.Stifturi BUC9E SI GUZINET1 PENTRU L > 0,25-D I.Cuzineti pentru laglra
LAQARE
2.Bucpa da ghidara S.Bucpe pantru laglra
DISCURI H < 0,25D 2.Hanpoana. 3.Flanpe 4.Capace 5.Cuplaje

1 .Pistoane-disc
PIRGHII SI FURCl,'
1.Pirghii de cuplare 2.Furci da cuplare 3.Furci de ambreiaj 4.Pirghii de acttonare GR1NZ1 SI CONSOLE 1.Grinzi 2.Traverse 3.Console de toate tipurile
6.Roti da curaa pi volant 5 rotunda 7.Roi dintate cu o singur2 coroanS
TAMBURI SI PAHARE 0,25D < L < 1,5D 1.Tamburi de trolii 2.Carcase de lagfir 3.Ropi de curaa fn trepte A.Pistoane cu tijS 5.Roi dintate cu mai multe coroone CARCASE,BATIURIfPLACI
1.Carcase de reductor 5.Blocuri de cilindri 2.Carcase de' pompe centrifuge pi cu piston 6.Chiulase 3.Carcase de cutii de viteze 7.Batiuri de mapini-unelte 4.Cartere 8.Pl3ci de fundafie Nota(ii folosite: H-grosimea discului D-diametrul exterior L-lungimea totals a piesei.
sificarea p i e s e l o r tipizate p e clase.
Pent ru p i e s e l e d i n clasa arbori sint caracteristice u rraStoarele a b a t e r i spaîale: - p e n t r u suprafeêle exterioare d e revoluie - curbare abaterea d e I d coaxial itatea treptelor i eroarea d e centrare; S p e n t r u suprafeele frontale p lane - perpendicularitatea sup ra fetelor frontale fa$S d e axa arborelui; - p e n t r u g S u r i l e axiale ale arborilor cavi - deplasarea fi inclinarea a x e i g&urii.
Curbarea semifabricatului brut este rezultatul r&cirii sa le neuniforme i al loviturilor accidentale, sau al deforrafirii semifabricatului aflat inc& in stare caldS, dupS seanifabricare. In cursul prelucrSrilor mecanioe prin afchiere, curbarea rezulte in urma micorrii curbSrii semifabricatului brut, precum i in urma redistribuirii tensiunilor interne, produsfi dup& friciep&rtarea straturilor a^chiate de metal. Abaterea de la coaxialitatea treptelor semifabricatului apare: - la forjare libera, datorit# abaterilor de forjare la
Eroarea de centrare este abaterea axel gSurilor da centra re faâ de axa geometries a semifahricatului. Neperpendicularitatea suprafeêlor frontale facade axa arborelui este, de obicei, rezultatul erorilor geometrice ale mafinii-unelte. La retezarea ( debitarea) semifabricatelor fi la prelucrarea capetelor acestora, abaterea spaîalS menîonata este determinata de neperpendicularitatea mifedrii de avans pe axa semifabricatului fi de deformafri lie elastice ale sculei afchietoare. La strunjirea suprafefelor frontale ale treptelor cu diferente mici intre diametre, neperpendicularitatea suprafeêlor frontale este mica fi poate fi neglijata. Deplasarea axei gaurii axiale faâ de axa geometrica a semifabricatului se datorefte erorii de Instalare la gaurire. Inclinarea axei gaurii axiale faâ de axa geometrica a se mifabricatului este provocata de urmatoarele cauze: I neperpendicularitatea direcfciei de avans a lajrghiului faâ de suprafaâ frantaia a piesei, ca rezultat al abaterilor de pozifie ale subansamblurilor mafinii-unelte; - inegalitatea couponentelor radiale ale forelar de afchiere, care apare in cazul lungimii diferite a taifurilor fcurghiului (ascuîre imprecisa a burghiului); - deforraatpile elastice ale siansarablurilor mafinii-unelte, sub acîunea conponentei axiale a forêi de achiere. Pentru piesele din clasele bucfe fi discuri, tambure fi pahare, sint caracteristice urmatoarele abateri spaîale: - deplasarea axei gaurii centrale fa^S de axa suprafeêi exterioare de revolufcie (excentricitatea), care poate exista la semifabricatele brute fi care se micforeaza progresiv la prelucrarile prin afchiere; - neperpendicularitatea suprafeêlor plane frontale faâ de axa piesei, abatere care poate rezulta la retezarea fi la strunjirea frontaia; - neperpendicularitatea suprafeêlor frontale la semifa bricatele brute forjate. La piesele din clasa pirghii fi furci abaterile spaîale care pot apare sint: curbarea semifabricatul\si brut, inclinarea fi deplasarea axelor gaurilor. Inclinarea axelor gaurilor pro duce o abatere de la paralelismul axelor, iar deplasarea lor, o abatere a distanêi dintre axele gaurilor. La piesele din clasele grinzi fi console, carcase, batiuri
ta.
Bg uiujuere wu ara n e h b a i n e jjufcixuir; - la strunjire, datorita micforarii norraale a erorlXar semifabricatului. Dup3 prelucrarea de degrofare, abaterea de la coaxialitatea treptelor care a exlstat la semifabricatul brut se micforeaz3 , iar la faza tehnologicS urraatoare este practic inlfitura-
daforraariJLor senufanricatului brut tumat, sub actiunga tmaiunilor interne ce apar la rScirea neuniformS. De as<4|[^k, datoritA redistribuirii tensiunilor Interne dupS grofare pot apare abateri de forms fi abateri d e p i ^ * ^ ^ ^ ' suprafetelor. Abaterile spaîale ale suprafetelor planepot^T abateri de la parallelism, abateri de la perpendicularitate, abateri de la planitate etc. Pentru gSurile din aceste piese, abaterile spafriale sint determinate de inclinarea fi deplasarea axelor gSurilor. Abaterile spaiale remanente ale suprafetelor prelucrate care au avut abateri iniîale sint rezultatul copierii abaterilor prin prelucrare, la o scarS de micforare. Valorile abaterilor spaîale ale semifabricatelor, precum fi abaterile spaîale remanente dupS efectuarea operatiilor de prelucrare prin afchiere sint date in cep 4 1 8, pe tipuri de semifabricate. 3.4. EROAREA DE INSTALARE Eroarea de instalare la operaîa consideratS este caracterizatS de mSrimea deplasSrii suprafeêi de prelucrat, dupS orientarea fi fixarea in dispozitiv, faS de poziîa teoreticS prevSzutS de schema de orientare. Modal de determinare a erorii de instalare a fost prezentat in cap. 1. 3.5. EROAREA DE VERIFICARE La afezarea semifabricatelor in vederea prelucrSrii fSrS I dispozitiv special, cind reglarea sculei afdiietoare la dimensiune se face prin treceri de probS pentru fiecare semifabri1 cat in parte (abinerea individuals a preciziei dimensiunilor) I precizia afezSrii se asigurS prin verificarea individuals a poziîei semifabricatului pe mafina-unealtS. In relaîa de calcul al adaosului de prelucrare se va introduce in locul erorii de instalare, eroarea de verificare ev la crperat-ia consideratS. Eroarea de verificare a semifabricatelor pe strunguri a fost prezentatS in cap. 1. ,1 La afezarea semifabricatului in universal fi lunetS, pen tru strunjirea interioarS fi rectificarea interioarS, se face verificarea cu precizia pina la 1/2 din toleranâ'la diametrul gSurii prelucrate, deci ev = 0,5Td. 3.6. CALCULUL DIMENSIUNILOR INTERMEDIARY Pe baza adaosurilor intermediare minima calculate se determinS dimensiunile intermediare pentru fiecare suprafa& a
199
prelucrarea gSurilor: burghiu, l&rgitor, alezor etc. Dunaisia> nile intermediare trebuie dbînute in limitele toleranêlor tehnologice, stabilite pentru operafriile succesive de prelucra re a fiecirei suprafeê. La ultima operate de prelucrare a fiec&rei nuprafeê rezultA dimensiunea finite, in limitele tole rance! fiiiafionale. Relaîile de calcul ale dimensiunilor intermediare se sta bilesc din analiza schemelor de dispunere a adaosurilor inter mediare fi toleranêlor tehnologice. Dispunerea adaosurilor de prelucrare intermediare este diferitS, dupS cum prelucrarea se realizeazd prin metoda obfcinerii individual e sau prin metoda obînerii automate a dimensiunilor (cu reglarea sculelor dupd piese de probi sau dupfi etalcn). In fig. 3.4 se prezinta schema dispunerii adaosurilor in termediare la prelucrare prin metoda obtinerii individuale a dimensiunilor pentru suprafeê de revoluîe exterioare - arbori (fig. 3.4,a) fi suprafeê de revoluîe interioare 1 alezaje (fig.3.4,b).
dm p r o lu c r a t , la to a ta o p e r a t iile d e p r e lu c r a r e . D i a m iuni la lntareedllare aou operaîcriale sint dLnenaiu. nile pa car# la capita In mod suoaesiv suprafsfcele piesei H difaritala oparaîi (faza) de prelucrare prin a^chiere, g g | plnd de la aamifabrioat plna la piesa finiti. Aoestea sint dimensiuni tahnologice care se noteaz& In documentatia de Cabcicaîa (plana de operaîi, fife tehnologice etc.) i care deter mine, da aseroenea, dimensiunile verificatoarelor de tipul call, brelor limitative, dimensiunile sculelor agchietoare pentru
Huw Bfl
a)
b)
Fig, 3.4. Schema adaosurilor intermediare la prelucrarea prin metoda obtinerii individual* a dimensiunilor: a. arbori: b. alezaje
Pentru suprafefce de revolutie exterioare se pot serie relaîile: - adaosul minim:

(3 .1 1 )
200
- adaosul maxim s
m a x ^ 1 1m a x ^ 1B i n ( 3 1 2 )
M care: 2Ap, min, ggfl BBX este adaosul de prelucrare minim, res pectiv maxim, pentru qperatia (faza) considerate B d- I H R d i.1 - dimensiunea minima, respectiv maxima ogre se abîne la operaia (faza) precedenta de prelucrare i-1 ; H Binf d ? aax - dimensiunea minima, respectiv maxima, |P se d b t m e la operaîa (faza) de prelucrare considerate i. Se observe ce adaosul de prelucrare nu are o valoare congtante pentru toate semifabricatele din lot, ci variaze intre valonle m i n ax* I 9 Se delineate nopiunea de aiaos de prelucrare nominal 2A| noa, ca fiind diferena dintre dimensiunea nominaie obinute la operaîa (faza) anterioare d M nom i cea considerate d. '(pentru arbori, fig. 3.4,a): 2A , noa = d i-1 non | d iPno* H (3.13) |&&, Prin urmare, pentru arbori: 2A noa = 2Api min + T ; (3.14) âi i.4 Analog, pentru suprafeê plane cu adaos asimetric:
^pi nom ^pi min i~1
Pentru suprafeê de revoluie interioare, adaosurile uvtennediare vor fi (fig.3.4,b): - adaosul minim - adaosul maxim: - adaosul nominal:
^ i min ZAp. min * 2Api max ^ i max ^ i - 1 ax ^ i - 1 in (3 .1 5 ) (3 .1 6 ) (3 .1 7 ) (3 .1 8 )
^ i - 1 nom nom ^ i noa 2A p , nom = ^ i min + T i -1
Valorile adaosurilor nominaie sint neoesare pantru determinarea dimensiunilor nominaie ale semifabricatelor pe baza ce rora se execute echipamentul tehnologic (matriê, modele pentru tumare, dispozitive pentru prelucrare etc?.). Valorile adaosu H lor de prelucrare maxime servesc pentru detenninarea adinci milor de afchiere (t. = A ^ max), a vitezelor de afchiere, a fortelor maxime de afchiere, pentru calculul forêi de fixare in dispozitiv, pentru calculul puterii efective necesare pentru regimul de achiere ales. Dimensiunile nominaie pentru diferitele operand.! (faze) de prelucrare a unei suprafeê, in cazul regierii prin treoeri de probe, se iau astfel: Pentru suprafe'te exterioare (tip arbore), dimensiunea nominaie se ia egaie cu dimensiunea maxime, cimpul de tolerance
201
fiind dispus in minus a%A de dimensiunea ncminalft; in aoest fel, executantul atinge la prelucrare mai intii dimensiunea nominald i apoi urmeazfl cimpul da toleran&, astfel incit sint reduse la minim posibilitfifcile de apariîe a rebutului nerecuperabil. Pentru suprafeê interioare (de tip alezaj), dimensiunea nominalS se ia e g a lk cu dimensiunea minimi, cimpul de toleran^fi fiind dispus in plus fa& de dimensiunea ncminalL Si in aoest caz, in timpul prelucrarii se atinge mai intii dimensiunea nominalS, iar cimpul de tolerant urmeazfl in sensul a^chierii. Respectarea acestor recomandari corespunde a^chierii spre maximum de material: in cazul arborelui, maximul de material corespunde dimensiunii maxime a arborelui, iar in cazul aleza jului, maximul de material echivaleazd cu dimensiunea minima a alezajului; se abine, astfel, micôrarea uzurii sculei ia oonsumului de energie pentru a^chiere, deoarece executantul oprete prelucrarea la atingerea dimensiunii nominale. Grosimea unei preeminence sau a unui perete (fig. 3.5,a) se echivaleazd, conventional, cu diametrul unui arbore i de aceea cimpul de to le ra n t se amplaseazS in minus fat^L de dimen siunea nominal^; l&timea unui canal, sau a unei a dincitu ri (fig. 3.5,b) se asimileazS, conventio na l, cu diametrul unui alezaj, ia r cimpul . de to le ra n t se dispune in plus fa& de dimensiunea ncminalcU Dimensiunile nominale se prescriu, aadar, astfel: - pentru suprafeê de tip arbore:
alezaj:
Fig.3.5. Dimansiunaa nominal! ji cimpul da tolaranti la proaninan(a jti canala
pentru suprafete de tip
Fiind cunoscute din desenul de execute dimensiunile limi ts ale suprafeêlor, se determine dimensiunile intermediare in ordinea inverse celei in care se execute operaîile de prelu crare pentru fiecare suprafa^S a piesei, pin& la obtinerea di mensiunii supraferfcei semifahricatului. In tab. 3.3 sint date relaLile cu ajutorul c&rora se calculeazd dimensiunile intermediare la prelucrarea prin metoda obtinerii individuale a dimensiunilor. La semifabricatele brute, abaterile limits sint date in plus i in minus faS de dimensiunile nominale,conform fig. 3.6. De aceea, adaosurile nominale pentru prima operaîe de prelucrare a suprafeei considerate se calculeazd cu relatiiles
a)
' ! ': W
Fig. 3.6. S c h e m a adaos urilor de pre l u c r a r a p e n t r u semifabricete brute: a. arbori ( d i m e n s iunea d* eate >i dim e n s i u n e nooinali); b. a l e z a j e ( d i m e nsiunea e s t e >> dimensiune n o m i nal!)
2 ^ ,p ||H I1Hi ( 3* 2 3 ) + I I ( 3 . 2 4 ) - pentru suprafeê interioare:

adaosul asim etnc:
^ 1 no. Apl .in A in
1 pentru suprafeê exterioare: adaosul simetric:
adaosul simetric
m t W\
adaosul asimetric
2 \ , no. 1
2A p 1 .in
I Hi
V n c -
Vin +
I A I* <3 26>
in care: | A-n | i | As | reprezinte valoarea absolute a aba teri i in fe n o a r e , respectiv a abaterii superioare la dimensiunea nominaie a sem ifabricatului. Dim ensiunile nominaie da n o m ale sem ifabricatului brut se abfin a stfe l: | pentru suprafefce exterioare de revoluîe: n o m=
mx
no n
(3 .2 7 )
- pentru suprafete interioare de revolutie: ds noa
ain
^ 1 noa
(3 .2 8 )
Adaosul d e prelucrare nominal to tal 2A t a l fie c e r e i stprafeê reprezinte suma adaosurilor nominaie *interm ediare necesare suprafeêi considerate:
1 1
no.
|,2Api
(3 .2 9 )
in care: 2^, este adaosul nominal intermediar aimotrio pytru operatia i ; n - num&rul total de operaîi de prelucrare pentru suprafaâ consideratA. Adaosul naninal total se obtine prin diferenta dintre dimensiunea nominal^ a suprafeêi amifabricatUlui dt n o m gi dimensiunea norainaia a suprafeêi piesei finite d^ H pentru arbori, respectiv prin diferenta dintre dimesmunea nominal^ I piesei finite d, H i dimensiunea nominaia a suprafetei sendfabricatului d5 n o a pentru alezaje, adicS: | pentru arbori: - pentru alezaje:
^p n o at n 9 n o r aI 9 n o n n o n )t * n p n "" n o n (3*30) (3-31)
La calculul dimensiunilor intermediare cu formulele din tabelul 3,3, dimensiunile nominale teoretice rezultate din cal cul se rotunjesc in plus pentru suprafeê de tip arbore i in minus pentru suprafeê de tip alezaj. La prelucrarea prin metoda obtinerii automate a dimensiunilor apare o dispunere a adaosurilor intermediare diferita fa ta de prelucrarea prin metoda obtinerii individuale a dimensiu nilor. Aceasta se explica prin faptul c3 la prelucrarea pe raaini-unelte reglate la dimensiune constants pentru intregul lot de piese, datorita deformatiilor elastice ale elementelor sistemului tehnologic MUSDP (maina-unealta-scuia-dispozitiv-piesa) au loc fenomene de "copierecare constau in aceea ca la prelu crarea unui semifabricat cu dimensiunea minima Li.1 Bn se obtine dimensiunea minima. L s mq la operatia considerate i, iar la pre lucrarea unui semifabricat cu dimensiunea limits maxima LM H se obtine dimensiunea maxima L- max (fig. 3.7)*
g. 3.7. Deformatiiie elastice la prelucrarea pe nasinilelte reglate la dimensiune constant!: L - dimensiunea de reglare
Intr-adevclr, in fig. 3.7 se observS ca la prelucrarea suprafetelor exterioare, pentru semifabricatul cu dimensiunea limita minima L i .1 f f l j n , deformatia elastica a sistemului tehnologic
204
TaMlul 3.3 Foraui* pentru caloulul dtawwlunilar fntaraedlere Is aetoda cfatlMrlt hr dividual* diMmiunilor Felul suprafetelor Formula de oaloul
Hr.ort.
2 1. Suprafate exterioare cu adaos asiaetrio
non | ^pl ain
^1"1
M-1 aax a ^1 max | pi noa h - V n o a | Li-1 max Li-1 min = (rotun^ i-1 i-1
i-1 max r
^pi noa i *^p1 ain | 2. Suprafefce exterioare cu adaos simetric
di-1 aax | d i aax | pi noa d. 4 nom * d i-1 4 - aax (rotunjit) 1-1 g d i-1 min d i"1 max r Ti-1 ^pi noa " ^pi ain î-1 1 "i-1 ain s L i ain - A noa L. noa : L, . min (rotunjit) 1-1 i1 *"1-1 aax i*1 ain r * ^pi noa ~ ^p i ain + T i-1 i-1
3.
Suprafete interioare cu adaos asimetric
4.
Suprafete interioare cu adaos simetric
d i-1 ain ~ d i min d i-1 noa = V i ain
^ p i noa
d. * aax = d i-1 - . a m r + T* i-1 l-1
_A pi min - adaosul de prelucrare nominal asimetric.res- r Observatii. 1. Notatii: Api nom' r r r pectiv adaosul miniin asimetric, la faza considerati i ; 2Ap- noJn, 2Api mi-n adaosul de prelucrare nominal simetric,res* respectiv adaosul minim simetric, la faza considerati i ; L- - nax, L- ^ n n - dimensiunea maxim!, respectiv ainia! a suprafefeicu adaos asimetric, care se obine la faza precedent! i-1 d.i , d-_^ . * diametrul maxim, respectiv ainia care se ob(ine la faza precedent! i-1 ; L1 max' . L-i min' . , d. , d. l .min - dimensiuni maxime. i max' I respectiv minime care se obtin la faza considerat! i ; T.i 1 toleranfca la faza de prelucrare preoedenti, i-1. 2. Dimensiunile simbolizate cu indicele r sint dimensiuni rotunjite. 3. Dimensiunile nominaie ale semifabricatelor se obtin cu relatiile (3.27), (3.28), pe baza adaosurilor nominaie (3.23), (3.25).
are valoarea minima yBi_r astfel incit dupa prelucrare se otatin* dimensiunea limitA minima L i M R in timp oe la semifabricatul cu dimensiunea limita maxima L i . 1 apare deformatia elastica maxima ymax, in urma cfireia se obfrine dimensiunea limita maxima
Lj [
In fig. 3.8 este prezentata schema dispuneril adaosurilor i dimensiunilor intermediare la prelucrarea suprafeêlor de revolutie exterioare, respectiv interioare, prin metoda rii automate a dimensiunilor, aceasta schema fiind caracteristiccL pentru iniaturarea adaosului intermediar intr-o singura trecere. Prelucrarea prin metoda abt-inerii automate a preciziei di mensiunilor se efectueaza p e strunguri semiautomate multicutite strunguri revolver, strunguri automate, la frezarea pe maini d e frezat longitudinal,la alezarea fina cu cuît a gaurilor etc in toate cazurile fiecare scuia a chietoare lucrind intr-o sin gura trecere. Loturile d e piese se p ot prelucra prin metoda obtinerii automate a preciziei i p e strung universal, folosind opritori rigizi sau coirparatoare cu cadran. Pe b a z a schemei d i n fig.3 . 8 se p ot serie urmatoarele relaii:
- pentru suprafeê d e revolutie exterioare:

min = A - | min max = f P min
adaosul minim: adaosul maxim: sau
(3.32) (3.33) (3.34) (3.35)

în i
max - d . max
max = 2 \ i min + Tj -1 " T | nom
adaosul nominal :2Api nom = <* M nom K sau

nom
2 Api- nin . -f Ia. in - ,
(3.36)
Jills
3 5 xT a) Fig. 3.8. Schema adaosurilor de prelucrare intermediare la prelu crarea prin metoda obtinerii automate a precizitfi dimensiunilor: a - arbori: b * alezaje
$ ___
In ralatia ( 3 . 3 6 ) s-a notat c u | A.n M I, I A 1n ( | valoarea absolute a abaterii inferioare la dimensiunea nominaie provfcutA pentru faza d e prelucrare precedents i- 1 , respectiv la faza considerate i: - p e n tr u s u p ra fe fc e d e re v o lu fc ie in te r io a r e :
adaosul minim: aiaosul maxim: s a il

adaosul nominal: sau
2V
min
= d, i max *1 1 max "* d1 min * * * *^jji "" **

min
(3.37) (3.38) (3.39) (3.40)
max
max nom
min + T* .1
m
IK * I
1 nom d M
^ p l min
nom
2 ^ i nom
+ |
(3.41)
In relaîa (3.41) s-a notat cu | A s , . 1 |r | A s i | valoarea absolute a abater ii superioare la dimensiunea nonijiaie prevazute pentru faza d e prelucrare i- 1 , respectiv la faza considerate i. Adaosurile d e prelucrare totale miniroe 2A^ min t, maxime 2Ap aax t i nomi nai e 2 A^ nom t se obtin, atit la suprafee d e t i p arcore, ci t i d e t i p alezaj, pri n insumarea adaosurilor interraediare corespunzatoare:
2A 2A 2A
. t f a min i5 2A*. nun ^ 2p A\ max max t = 1=1

nom t = j =1 23Lnon
(3.42) ' '

' (3.43) /
'
(3.44) ' de
Dimensiunile intermediare pentru suprafee exterioare revolutie s e v o r calcula c u f o m u l e l e : K ' , d i-1 max 7 d i min +
$
min +
(3.45) (3.46)
dM
min = d i-1 max r | T i-1*
In relaîa (3.46) s-a notat cu d M Bax g dimensiunea maxi me la faza precedente i- 1 , rotunjite in plus. Rotunjirea s e face din 0,05 in 0,05 m m pen tr u dimensiuni care trebuie obtinute la strunjire d e finisare, respectiv d i n 0 , 1 in 0 , 1 m m pentr u di mensiuni care trebuie o&tinute la strunjire d e degro are. Analog, pentru suprafete interioare d e revolufcie, dimensi unile intermediare v o r fi:
d i-1 min m % max " min " ^*1-1 (3.47)
207
^ i-1 m x *
tin r ^
(3 4 6 )
la
In relaîa (3.48) s - a notat cu d ^ m 1 n r dimensiunea minimi f a z a precerxtS i-1, rotunjitS in minus. Rotunjirea se face cu
respectarea acelorai recoraandSri ca i pentru supraffefce cilin* drice exterioare. Ca d i m e n s i u n i n o m i n a l e (rotunjite) pentru fiecare operaîe (fazS) s u c c e s i v S d e p r e l u c r a r e s e consider5 p e n t r u suprafefce de t i p a r b o r e d i m e n s i u n i l e l im i t s maxime, iar i n document ai a tehn o l o g i c S se ind i c S c o t a d nora-; p e n t r u su pr afeê d e t i p alezaj
d m e n s i u n i l e n o m i n a l e s e i a u e g a l e c u d ime ns iu nil e 'limits minime, iar in d o c u m e n t a i e s e indi cS c o t a d no | . L a s e m i f abr ic at el e laminate, t u m a t e s au matriate, abate r i l e limit s s i n t date, i n STAS-urile i G OST - u r i l e corespunzStoare, i n p l u s i i n mi n u s f a d e d im en siunile namioale. D e aceea, d i m e n s i u n i l e n o m i n a l e d s ^ a l e semifabricatelor laminate t u m a t e s a u m a t r i ^ a t e s e obîn c u relaîiles - p e n t r u s up ra fe ê e x te rio ar e d e revolufie:
d,nom = < * 1 min + 2^1

plus;
.in
+ I A jn |
(3.49)
D i m e n s i u n e a norainalS r ez ul tat S d i n calcul se rotunje te in
- pentru suprafeêle interioare de revoluîe a l e semifa bricatelor tumate sau matriâte:

d s non =
< * 1 max
' 2Ap1 .in
As I
(3 .5 0 )
Dimensiunea nominalS rezultatS din calcul se rotunje te in minus. I n relaîile (3.49) i (3.50) s-au folosit notafciile: di pin' m a x dimensiunea minima, respectiv maxima obtinutS la prima operate de prelucrare a suprafeêlor considerate;2Ap1 B- adaosul intermediar minim, pe diametru, pentru prima operatie de prelucrare a suprafeêi; | Ain |, [ As j - valoarea absolute a abaterii inferioare, respectiv superioare, la dimensiunea nominalS a semifahricatului brut. Pe desenul de execufcie al semifahricatului se va iirlica cota sub forma d, cu abaterile limits A. si A- starx3ardizate, (cu semnul lor algebric) Toleranfcele tehnologice pentru operaîile intermediare se stabilesc corespunzStor cu treptele de precizie care caracterizeazS fiecare operatie de prelucrare (vezi cap, 4 - 8 ). Toleranâ l a operatia finals de prelucrare a fiecSrei suprafee trebuie sS fie eg a l S c u toleranâ la dimensiunea finitS, conform desen u l u i d e execuîe, verificindu-se posihilitatea respectSrii ace s t e i t ole ra nc e l a procedeul de prelucrare finals, prevSzut in pr o ce sul tehnologic. L a operatj-ii d e prelucrare in mai mu l t e treceri, la care se \
208
____
g|
liS w f
I |
(ft* diferltA fn\A da schema din fig.3.8. In aoeas cm/url, daformaîil elastic ale elementelor sistemului teiinoloqic practic lipessc la ultimele treoeri, datorita forêlor mial, i*r exacutantul, utilizind partea "txece" a califcrulul# tlrvli' Is obînA la prelucrare dimensiunea limits raaximft rptfitru arbori)! corespunzStoare maximului de material. In fig. 3.9 se prezintfi schema dispunerii adaosurilor intarroediare $i tolaranêlor la dimensiunile intermediare la pre lucrarea unai sruprafeê cilindrice exterioare in suocesiunea; strunjire de degroâre, strunjire de finisare, rectificare.
Fig.3.9. Schema adaosur ilor intermediare la pra* lucraraa unai suprafat* ciI indr ice exterioare: ilpi , wax I | I adaosul . ainia i pantru strunjiraa da da* grosara; 2 A ^ adaosul ! ! " p 2 Bin 1 . . . ._
riiVK*; noniuir*, ^ w u i r o c c . ), a enema
cuspuneru.
aaaosuri.iar
minia pantru strunjiraa da finisare: 2A 7 - . pj Bin i a* daosul Bin ib pentru rec
tificare
Plecind de la dimensiunea finals d3 prescrisS in desenul da execute (care poate varia intre d3 Bj i d3 Mx, in limitele tolerance! T,), se obfcin urmfitoarele relaîi de calcul ale dimansiunilor intermediare pentru suocesiunea de operaîi consi derate in fig. 3.9: - dimensiunile limits la operaîa de strunjire de fini
sare:
d, max ^
d* .s + T, 3 min + T, 3 + 2A*, p3 min 2

2-
'(3.51) *
d, . = d, it min m x r
T,
(3.52)
- dimensiunile limits la operaîa de strunjire de degro-
are:
d, . +min 2A, .1 + T. 1 max = cU < 2 min p2
d1
(3.53)
in= d 1 max r T 1 (3.54) - dimensiunea nominalS a suprafeêi la semifabricatul nop
brut: d - d, : + 2K., + I I A in in I 1 min Safcl min I

.
(3.55) '
In tabelul 3.4 sint date formulele necesare pentru calcu lul dimensiunilor intermediare la prelucrarea prin metoda otafcLnerii automate a dimensiunilor, pentru schema dispunerii adao-
Tabelul 5 . A
FonuLt pentru calouluL df>m iiun)lor I n t m d l a r t la M t o d i abtlnvrll au* t a u t * dlMneiunllor
INr.ort.'
Felul auprafatalor
Formula de oaloul *M-1 max " ^ 1 mfn I Q In * ^1*1
Suprafepe exterioare cu adaoa a
Sa rotunjapte dimensiunea max(ml la valoaraa H - 1 min m S max r I
î-1 max 1 î min 1 ^ p i min | ^f*1 2. Suprafeta exterioare cu adaos simetric Se rotunjepte dimenaiunee maxima la valoarea d _ 1 i-1 mex r î-1 min 8 8 î-1 max r 1 î-1 **i-1 oin B 3. Suprafeta interioare cu adaos asimetric max S *pi min i-1
Se rotunjapte dimensiunea minimi la valoarea LM

^
î-1 max " **i-1 min r i î-1 î-1 min î max ^S>i min 4. Suprafeta interioare cu edaoa simetric i-1
Se rotunjepte dimensiunea minima la valoarea jd _ i-* - i min r d i-1 mex s d i-l min r Tj 4 i-1
4
Observatii.1. Notati i: A - n -n -adaosul de prelucrare minim asimetric La faza conside2Ap. m -n -adaosul de prelucrare minim simetric la faza conside rate i; L j.j _ax, Lv.- m ^n - dimensiunea meximft, respectiv minimS a auprafetei cu aaaos asimetric, care se obtine la faza precedents i-1 ; d* max/ . d; - min - . diametrul minim, j-l ,i-l . maxim, ' respectiv r ' care se obtine la feza precedents i-1 ; pi _ , . d_-v. d. dimensiuni maxima, respectiv i max' L. i min' i .max' ,i min - . . . 9 minima care se op?:in la faza considerate i; T- < 1 -toleranta la faza de prelucrare precedents i-1. Dimensiunile nominate d ale semifabricatelor bruteae calculeezi cu formulele (3,49) si <3.50?. Adaosurile de prelucrare intermediere minime 2A^ . , respectiv A_i min se determini cu formulele din tabelul 3.1. ^ Rotunjirile dimensiunilor nominale celculate (dimensiunile maxime pentru suprefete de tip arbore, respectiv dimensiunil minime pentru suprafeta de tip alezaj) se vor fece din 0,05 In 0,05 mm pentru dimensiuni obtinute la strunjire de finisere, frezare de finisare etc., respectiv din 0,1 Tn 0,1 mm pentru dimensiuni obtinute la strunjire de degrofare, frezare de degropere etc. Pentru dimensiunile intermediere la operatia executatA fnainte de reotif icare,tn locul formulalor din tabelul 3.4 se vor folosi formulele (3.51) pi (3.52).
rata I
2. 3. 4.
5.
H H f l Intermediare conform fig. 3 .8 . pentru efectuarea calculului adaosurilor de prelucrare in^gpnediare i a dimensiunilor intermediare se recomand& utilitarea tabelului 3.5.
T|b*lul 3-5 Calculul adaosurilor da praluorara if dimensiunilor intsmdiars
O p a r a t H l *
Elamantala adaosului (fszsl*) minim, im da praluqrara 1 *u" prafa*lor R2 s p c
Adaos minim,
im
Adaos no- 1Tola- D1man- Dlmanslunila Notarsa minal cal- rant* siunaa suprafafcai, cotei in docuaanculat, fm t , m non1na a n tatia, il, MB a a x imi minimi mm
Calculul adaosurilor d e prelucrare minime i al dimensiunilor intermediare se ef ectueazcL in ordinea inverscL celei in care se execute operaîile (fazele) de prelucrare a fiecfirei suprafee. i n tabelele d e calcul de tipul tabelului 3.5 se indied dimensiunea finite (din desenul de e x e c u t e ) a fiecdrei suprafeê prelucrate fazele (qperafciile) tehnologice in ordiiiea executdrii lor (vezi exemplele de calcul in cap. 4 - 8 ) .
Cap.4 MHOSURUE OB FRHJJCRARE PHJTRO SEMIFABRICATE tamtmatb IA CAID 1 TEASE LA KBCE 4.1. HJDICA3TI GENERATE
Barele laminate se folosesc ca semifabricate pentru arfauri netezi i in trepte cu diferenê relativ mici intre diametrele treptelor, pentru piese din clasa pahare (vezi tab. 3.2) cu d iametre pina la 50 m m , pentru buce cu diametrul pina la 25 inn,
piese de tipul flanelor etc. Pentru determinarea diametrului barelor laminate din care se prelucreazS arbori in trepte se calculeazS succesiv adaosurile de prelucrare intermediare i dimensiunile intermediare pentru treapta cu diametrul cel ma-i mare. In cazul mai multor trepte cu diametre maxime egale, calculul se face pentru treapta cea mai precisa. La calculul adaosurilor valorile 1^, S i p , precum i toleranâ T se iau de la operatia (faza) precedents de prelucrare a suprafeêi respective, ia r eroarea de instalare 1 -de la operatia ( faza) considerata. Pentru determinarea adaosului la prima operaîe (faza) de prelucrare, valorile 1^, S,p i toleranâ T sint cele corespunzStoare barelor laminate. Celelalte trepte ale arborelui, cu diametre mai mici, vor avea adaos suplimentar fa ta de treapta cu diametrul maxim.Daca adaosul tehnologic supli mentar pentru treptele cu diametre mai mici nu poate f i in ia turat in tr-o singurS trecere atunci in prima trecere de degro fare se indepSrteazS 60-70 % din adaosul suplimentar, ia r in a doua trecere, 30-40 % din acest adaos. Prelucrarea ulterioara (strunjirea de finisare) a treptelor mai mici pe care a existat adaos suplimentar se va face la dimensiunile intermediare cal culate cu formulele date in cap. 3. Diametrul nominal de calcul d? n o | n a l barei laminate sau trase la rece se calculeaza cu relaîa : d
I nom
= d, + ! I AI, 1 max + 2A,. jd1 min i !
(4.1) j '
in care d1 m a x este dimensiunea maxima ofcînuta la prima operate de prelucrare a celei mai mari trepte ; 2A 1 m in I adaosul intermediar minim pentru prjima operaîe de prelucrare a treptei considerate ; | Aj |-valoarea absoluta a abaterii inferioare la diametrul barei laminate.
212
Se adepts din STAS, respectiv GOSPT diametrul nominal al cu valoarea oea mai. apropiats. DacS toleranâ la diametrul treptei celei mai mari coind! cu toleranâ la diaiostrul barelor calibrate atunci diametrul jjgyei calibrate se adepts fSrS adaos de prelucrare pe treapta maxims* In mod analog se procedeazS pentru bare laminate cu secîjne pitratS, oel lat etc. Pentru rectificarea artoorilor dupfi tratamentul termic se ya exclude din relaîa de calcul a adaosului adincimea stratu lui superficial defect S. In tabelul 4.1 se dau abaterile limits la diametru pen tru bare din oêl rotund laminate la cald, dupS STAS 333-87,iar jn tabelul 4.2 abaterile limits la diametru pentru oêl rotund calibrat, dupa STAS 1800-80. In tabelul 4.3 se prezintS abate rile limits pe diametru pentru oêlul rotund laminat la cald, dupS. GOST 2590-71,iar in tabelul 4.4 abaterile limits pentru oêlul rotund calibrat, dupS GOST 7417-75. Parametrii i S, ce caracterizeazS calitatea suprafe- S la barele din oel laminate la cald i trase la rece sint dai in tabelul 4.5. 4.2. ABATERI SPA^TAIE IA SEHEFMRICftTE IAKQKTE LA CAID ] SEMIFABRICAIE CALIBRATE I Abaterile spaîale care trebuie luate in considerable la calculul adaosului de prelucrare pentru suprafeêle de revoluie ale pieselor de tip arbore, prelucrate intre virfuri, sint curbarea ( abaterea de la rectilinitate a axei ) i eroarea de centrare. Se deosebesc curbarea totals pc <ox i curbarea locals pc. La prelucrarea intre virfuri curbarea locals pc se calculeaza cu formula : Pc=2 A c*lc (4.2)
pentru lc < 1/2,in care lc este distanâ in mm, de la secîunea de prelucrat pentru care se determinScurbarea pinS lacapStul ! mai apropiat (fig. 4.1) ;l-lungimea totals;A c-curbarea spe cifics,in //m/mm ( tab. 4.6 ). Curbarea totals p r I c max este I
p 0 = 4 O*1 <4 .3 )
|| care 1 este lungimea totals, in mm. Curbarea totals a semifabricatelor debitate se determinS formula ( 4.3 ).
213
Eroarea de centrare pc#n.r la semifabricate laminate ( pr% cum 9 9 la semi fabricate matrlfate da tip arbore) apari datorite arorii de orientare a seanifabrioBtului la operaî d o centrxiin $i are ca efect radialA a suprafeêlor exterioare d s n&voluble ale semifahricatului faÂ d e axa gAurilar d e centrare. Dacfi la operatia de centruire pe marina d e c e n t r u i t barele laminate sint fixate cu prisme autocentrante (fig- 4.2) eroarea de centrare este determinate numai d e eroarea d e reglare a mainii de centruit, de aproximativ 0,25 mm, deci :
cvntr " /2 5 (4.4)
Tabelul 4.1 AwterHe liaftl pentru ofel rotund laainat La cald (STAS 333-87)
DacS, pe prisme
Insfi, la centruire, semifabricatele sint orientate cu fixare unilateraia (fig.4.3), atunci eroarea de
214
depinde i dfi toleranâ T la diametrul B orien a semifabricatului la oentruire; eroarea d e oentrare va fi: Pewjcr* 25^/z^+l [nm] (4.5)
T este toleranâ la diametrul bazei de orientare i se ia

in nro.
Tabelul 4.2
Abateri H a i t i pantru oal rotund calibrat (STAS 1000-80)
Diametrul, Abateri liatl la diaaatru, aa Diaaetrul, Abatari liaiti la diaaetru, mm nm H10 h11 t : h9 h1Q H11 h9 4 I 4,5 4,8 P 5,5 6,0 0 -0,025 0 -0,030 0 -0,040 0 -0,048 0 -0,075 0 -0,075 20,0 21,0 22,0 23,0 24,0 25,0 26,0 27,0 28,0 29,0 30,0 31,0 32,0 33,0 34,0 7t n 36,0 38,0 39,0 40,0 42,0 45,0 46,0 48,0 50,0 55,0 56,0 58,0 60,0 63,0 65,0 70 0 rv |V *
uai u i v U III
0 -0,084
0 -0,130
6,5 7,0 7,5 8,0 8,5 9,0 9,5 1 10,0

Y ~
r , n . 0 -0,036 0 -0,058 0 -0,090
10,5 11,0 ! 11,5 12,0 ji .12,5 g 13,0 13,5 14,0 14,5 15,0 15,5 16,0 16,5 17,0 17,5 18,0
0 -0,100
0 -0,160
j o o 04
0 -0,070
0 -0,110
- -
0 -0,120
0 -0,190
t m 19,0
er
19,5
0 -0,084
v y - v v I u u u i i u
0 -0,130
u a i iwt o w w v
i H | coj it-tras (CT) otal traa-racopt(TR), otal tras-plefuit (TS), otal cojit-plafult (CS), otal traa-racopt-plafuit (TRS). 2.0talul rotund oalibrat aa axacutl ou abatari liaiti conform otapului da tolaranti h11.La oararaa beneficiarului, otalul rotund calibrat aa poata axacuta pi Tn dapurila da tolaranta hlO pi h9.
----- -------- n a a
aa
p a
Pentru ba r e laminate T este toleranâ diametrului barei iar pentru arbori m a t r i ^ a ^ i , T este toleranâ la diametrul fusurilor d e orientare ale semifahricatului p e prisme. L a centruirea semifabricatelor d e t i p arbore d up e trasaj (la producîa d e serie mic e i individual^) eroarea d e centrare se p o a t e lua 1 in care T es t e t o l e r a n ^ a , in mm, l a diametrul semifahricatului. La pr elu crarea intre virfuri, abaterea spatp.aie rezultante se d e t e rm ine p r i n sumarea curb&rii i erorii d e centrare : p=v/ p| + p^ cx [ mm ] (4.7)
p cntr 1
9 1
u n d e : pc e st e m & r i m e a curbarii locale sau totale in funcfcie de suprafaâ p e n t r u ca r e s e calculeaze adaosul d e pelucrare.
Fig. 4.1 Curbarea axei la prelucrarea intre virfuri Tabelul 4.3 Abateri limita pentru otel rotund laainat la cald (GOST 2590-71) Abateri limita pe diametru, in mm, pentru precizia de laminare Diametrul, mm jnaltA 5 ; 5,5; 6,3; 6,5; 7,9 10-19 20-25 26-4$ 50;52-58 60; 62; 63; 65; 67; 68 70; 72; 75; 78; 80; 82; 85; 90; 95 100; 105; 110; 115 120; 125; 130; 135 140; 150; 160 170; 180; 190; 200 210; 220; 230; 240; 250 0,1 0,1 0,2 0,2 0,2 0/3 , 0,3 0,2 0,3 0,3 0,5 0,8 0,9 1,1 _ *# 3 * ^ ridicAtA 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4 0,6 0,5 0,5 0,5 0,7 1,0 1,1 1,3 1,7 2,0 g If j f i ? t obi?nuitA 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,5 0,5 0,6 0,8 0,9 1,2 0,5 0,5 0,5 0,7 1,0 1,1 1,3 1,7 2,0 2,5 3,0
Observapi.1. Ofelul cu diametrul pinl la 9 mm se UvreazAtn colaci, iar paste 9 mm in bare. 2.Curbura barei nu trebuie sa depapeascA 0,5% din lungime; la comanda be* nefictarulut >e pot livra bare avtnd ourbura oare tA nu depataascA 0,2 X din lungime.
216
Hi'<*aul in universalin cansolft ( fig. 4.4) curbarea 1a o i semifabricatuluilaminat sau calibrat 9 determiformula J p 1 a .x | 2Acl*cos I arctg ( 2A 0 ) ] [ram] , (4
pure sAc este curbarea specific^ exprimatA in tm/xm; ^Xurî103 semifabricatului (conform fig .4.4), in m m .
Tablul 4.4 Abateri liaiti pentru otelul rotund celibret (<M>i GOST 7417-75)
QjtfMtrul ,
nun h9 K 3 ,1 6 ,1 1 0 ,2 18,5 3 1 ,0 I 5 2 ,0 6 7 ,0 8 2 ,0 6 ' 10 - 18/0 - 3 0 ,0 - 5 0 ,0 | 6 5 ,0 - 8 0 ,0 -1 0 0 ,0 -0 ,0 2 5 -0 ,0 3 0 -0 ,0 3 6 -0 ,0 4 3 -0 ,0 5 2 -0 ,0 6 2 -0 ,0 7 4 -
Abateri liaiti la diaaetru, mm

h 10 -0 ,0 4 0 -0 ,0 4 8 -0 ,0 5 8 -0 ,0 7 0 -0 ,0 8 4 -0 ,1 0 0 -0 ,1 2 0 hi1 -0 ,0 6 0 -0 ,0 7 5 -0 ,0 9 0 -0 ,1 1 0 -0 ,1 3 0 -0 ,1 6 0 -0 ,1 9 0 -0 ,1 9 0 -0 ,2 2 0 h 12 -0 ,1 0 0 -0 ,1 2 0 -0 ,1 5 0 -0 ,1 8 0 -0 ,2 1 0 -0 ,2 5 0 -0 ,3 0 0 -0 ,3 0 0 -0 ,3 5 0
I
1
Tabelul 4.5 Calitatea suprafetei la bare laainate fi trese din otel Felul senifabricatului
O ta l c a ld
v*
S , /an
rotund
la
pina la 30
3 2 , . . . 80 9 0 ...1 8 0 2 0 0 ...3 0 0
la n i n a t
125 160 200 320 63 10
150 250 300 400 60
O ta l 0 (a l
rotund tras la rece rotund tras pi plefuit
Observaîe. Calitatea suprafetei frontale dupi debitare - vezi tabelul 4.11
F i g .4.4
C u rb a re a a x a i universal
la
fixaraa
In
c o n s o li
In
217
Exemplu: d a c S d i n tabelul 4.6 se ia Ac - 2 j/m/mm, in formula (4.8) s e introduce A S 0,002 mm/ram. Va lo ri le cu rbSrii specifice A0 p e n tr u b a r e laminate sint da t e i n t a b . 4.6. L a c alculul adaosului d e prelucrare pentru rectificarea d e degro are a pie se lo r c a r e d u p S strunjirea d e finisare au fost s up us e u n u i tratament t e rm ic d e cSlire, abaterea spaîalA ca r e s e i a i n considerare este curbarea piesei la tratamentul te rmic.Pentru r ectificarea intre virfuri marimea curbSrii se de te r m i n e c u relafciile (4.2), respectiv (4.3), in funcîe de secîunea p e n t r u ca r e se calculeazS curbarea. D u p S rectif ic are a d e degrofare a pieselor tratate termic, abaterea s pafoalS r emanents e s t e : pc = 0 , 0 3 * p0 | , (4.9)
k aiide : p^ tr e s t e m S r i m e a curbSrii la tratamentul t ermic efectu a t i naintea o peraîei d e rectificare. V a l o r i l e curbSrii specif ice Ac p entru b a r e d i n oel rotund calibrat, t r a t a t e termic, sint d a t e in ta b . 4.7. A b a t e r i l e spaîale calculate c u relaîilt (4.7), respec t i v (4.8) s e i a u i n considerable la calculul adaosului d e pre lucrare n u m a i p e n tru p r i m a operaîe d e p relucrare p r i n a^chiere a suprafetêlor d e revoluîe. Va l o r i l e abaterilor spafciale remanente d u p S diferitele op eraîi d e prelucrare p r i n a chiere se calculeazS p e b a z a leg i i c opier ii abater ilor spaîale ale semifabricatelor b r u t e la o scarS d e mic orare, c u formula : p = K psf [mm] (4.10)
i n c a r e K e s t e u n coeficient care indicS gradul d e mic orare a abate r i lor spafciale; psf - abaterea spaîalS a semifahricatului b r u t , i n mm.
Tabelul 4.6 Curbarea specific! a senifabricatelor Iaainato La cald Ac ,pe/aa Caracteristica barei laminate . FfirS Tndreptare Caracteristica barei laminate Ffiri Tndreptare, dupA cfllire cu fncilzire: - In cuptor - cu CIF Oupi Tndreptare pe presi 0,5 Lungimea semifahricatului taminat, mm PTnfi la 120 121...180 1,0 181...315 1,5 316...400 2,0 401...500 2,5
Diametrul semifabricatuldi laminat, mm PTnfi la 30 31...50 51...80 81...120 Paste 120
2,0 1,0 0,13
1,3 0,65 0,12
0,9
0,6 0,3 0,10
0,3 0,15 0,08
218
iih
. vfcu.o a
uuat.iuxxui.
s^nyjk
H pentru semifabricate laminate, matriâte, forjate liber H turTiate sint d a t a in tab.4.8.
Valorile abaterilor snt date i n tab. 4.11!
spaîale pentru suprafeê frontale
Tabtlul 4.7 Curbarea specif i d a bare Ior dfn otel rotund calibrat kD . ja/M pjsaetrul barei calibrate, mm pfnS la 25 Peste 25 Ia 50 peste 50 la 70
Observafii:
FSrS Tndreptarea semifabricatelor djpl tratamentul termicl In cuptor 1,6 1,3 0,9 cu C1F 0,80 0,65 0,45
1.Pentru barele de otel rotund calibrat se admit In stare de livrare,con*1 form STAS 1800-80, urmStoarele valori ale ourbirii specif ice Ac! - pentru otelul 1,01 TRS :5 pm/mm pentru diametre ptni la 15 nm incluaiv ?i 3 /on/nun pentru diametre peste 15 mm; - pentru otelul TS, CS TRS :3 /an/mm pentru diametre pini la 18 mm inclusiv. 2.La prinderea Tntre virfuri curbarea totals se calculeazS cu formula (4.3) iar curbarea locals cu formula (4.2). La prinderea cu buc?S elasticS, Tn consolS, curbarea totals se calculeazS cu formula (4.8), in care lun gimea I se considers pfnfi la sectiunea de fixare in bucsa elasticft. La rectificarea fSrS virfuri, curbarea totals se calculeazS cu formula (4.3)
Valorile coefic lent ilor K do aicforare a abaterilor spatiale
Tabelul 4.8
Faza tehno logics 1 DupS strunjire : - Tntr-o singur2 fazS - degro?are - semifinisare - finisare DupS rectificare : | de degro?are DupS frezarea de degro$are a suprafete lor plane (matritate, forjate liber, sau turnate)
Coeficientul K J
0,05 0,06 '0,003 0,025 0,03 0,06 1
Observatii: 1.Dup5 rectif icarea de degrosare a pieselor de tip arbore, tratate termic, Tn relatia (4.10) Tn locul abaterii ps* se ia Tn considerare nSrimea curbfirii la tratamentul ternic pc 'M efectuat Tnaintea rectificSrii. 2.NSrimea curbSrii dupS tratamentul termic pc t se calculeazS cu relatiile (4.2) respectiv (4.3), utilizind valorile corespunzStoare ale curbSrii specif ice djn tabelele 4.6 si 4.7.
4.3. E R E L D C R A R E & M E E M J I C A A S U E R A J F E p U C R O B R E V C O J f l E P a r a m e t r i i R 2 s i S c a r e s e d b t i n d u p & d i f e r i t e l e operaîi de p r e l u c r a r e m e c a n i c S a s u p r a f e t e l o r d e r e v ol u^ ie exterioare, precum i t r e p t e l e d e p r e c i z i e i n c a r e s e incadreazS toleranâ tehnologici l a d i a m e t r u l s u p r a f e t e i p r e l u c r a t e sint date in tabelul 4.9 p e n t r u p i e s e p r e l u c r a t e d i n b a r e d e o ^ e l laminate la
oâl ro tu n d calibrat. P en t r u pr el ucrarea g&iril or se va ccnsulta tabelu l 6.1,(cap.6). P en t r u a de t e r m i n a t ol er an â tehnologicfi p e n t r u fiecare H p e r a ^ i e intermediary d e prelucrare, in funcîe d e treapta d e p r e c i z i e indicate, s e u ti li ze az& tabftlul 2.15, (cap.2).
Tabelul 4.9
Parametrii obtinuti la prelucrarea otalulul laminat la cald. &4>rafata de rvolu(itt axtarioara Treapta de precizie
14 12 10. .. 11. 1Q...11 }
Procedeul de prelucrare I Strunjire : - coj ire - degropare - finisare - Tntr-o pinguri fazi - fini de netezire (cu carburi sau cu diamant) Rectificare fntre virfuri pi rectifica re firi virfuri : - degropare - finisare sau tntr-o singuri fazi fini de netezire
R2, pm l i t 125 I 63 32. ..20 32...20 6,3...3,2
S, pn
120 60 30 30
7...9
8. ..9 7...8
5...6
10 6,3 3,2...0,8
20 12
6H
Observatii: 1.Strunjirea !ntr-o singurS fazi pi rectificarea Intr-'o singuri fazi se efectueazi direct fSri a mai diuiza aceste operapii in faze distincte (degropare pi finisare). 2. La rectificarea executati dupS oil ire, paramatrul S se exclude din relatia de calcul a adaosului de prelucrare. 3. Toleranpele corespunzatoare treptelor de precizie sint date Tn tabelul 2.15, cap.2.
4*4. PRETOCRAREA MECANIGA A SUERAFEXEDGR FRGNTAI
P en t r u calculul adaosului d e prelucrare l a p r i m a operaîe d e p r el ucr ar e a feêlor frontale plane, parametrii R ?, S,p prec u m i toleranâ T care intrS in relaîa d e calcul sint parame trii caracteristici ai qperaîei precedente - d e bi tar ea barei. In tabelul 4.11 s e d a u valorile parametrilor caracteristici la d eb itarea barelor. Valori le parametrilor obtinute l a d i fer it e operaii d e prelucrare m e ca ni cS a suprafeêlor laminate i calibrate d i n oX&l s i n t specificate in tabelul 4.12. 4.5. JEXEMPED D E CA LC U L S3 se calculeze adaosurile d e prelucrare i dimensiunile intermediare pentr u u n arbore d e la u n reductor ( fig.4.5 ). Semifabricatul e s t e o b a r S d i n oel roturxi laminat la cald, d i n material QLC 45 STAS 880-80, producfcia este d e serie micS. DatoritS seriei m ici d e f a b r i c a t e , prelucrarea piesei s e face p e ma ini-unelte universale cu rejlarea sculelor la di-
220
prin netoda treoerilor d e ptxkA (abtinerea indivi preciziei dimensiunilor) -Operatiile oe se vor executa la vfltn fig,1.5 sint urv&toarele I i debitarea;
Tabilul 4.10
h r tri i abt inuti Is pnluerarM ot*lulul tras la raoa. Suprafata da rwolut ie extar ioar* Procedeul de pralucrere Treaptft de precizia
7 6...5 9 7 6...5
Cfûl de tolerant! al barei calibrate

h9
Rz'
(aa
6,3 3,2...0,8 10 6,3 3,2...0,8
8,
jw
Rectificare firi centre: inainte de trataaent teraic 'df}| trataaent teraic Rectif icare fSri centre: *degrofare finisare -finfi de netezire Strunjire pe strung autcaat sau strung revolver: Intr-o singur a trecere *ln doui traceri
12
h10 si h11
20 12 6.. .2
hi 1
11 10
32
16
2d
15
Qbservapi: I.Tolerantele la dieaetre, ccrespunzdtoare treptelor de precizie, sint date In tabelul 2.15, capitolul 2. 2.Valorile abaterilor spatisle reaanente dupi strunjirea pe strung automat shu strung revolver se vor deiersina cu relati ile: * dupi strunjiraa intr-o tracare p = 0 , 0 5 * - dupS strunjiraa tn doui traceri p = 0,02p^ ; In care ps^ este abateraa spapala a barei calibrate (curbarea),vezi ob" servapile da la tabelul 4.7. Tabelul 4.11 Paraaetrii da precizie fi cal itate a suprafetei la debitare Treapta de precizie la lungiae 17 300 Neperpend iculari tatea capfitului barei fetS de axfia p, mra Vezi observaîile sub tabel 0,01*0 0,045*0
Procedeul de debitare Pe foarfeci dupS opritor P* fierSstrau circular, f ierastriu Blternativ, cu frezS'f ierSstrfiu pe ajini de frezat Cu cut it de retezat pe strunguri Prin forfecare pe prese
14 13 17
200 200
R =150...300 Vezi observaiile sub tabel S^1000...160d
Obiervatii .1 .La debitarea pe foarfeci fi pa prase rezultfi o suprafafJ de debitare Inclinatl plni la 3 fa$S de directia perpendiculars pe ax&, pracua : j f o zoni neregulati (adlncituri) care poata ajunga plnl la 0,2D. MArinea Tnolinfiri i zonai naragulata trebuie luata in considarara la calculul adaosului de prelucrare la capetale sea ifabricatului debitat. 2.Iolerantale oorespunzitoare treptelor de precizie indicate sint date in tabelul 2.15. abaterile liaiti la lungiaea de debitare fiind imetrice ( )
ratw lut * .1 J
ParaMtrtl * t lnuH g
4 p r f . t . l < r fronfL. C T
d a b Ita r*
Procedeul da prelucrare Strunjire frontall i i degropare | finisare I Tntr~o singuri fazi Rectificare frontali pe mapina de recti* ficat rotund sau masina de rectifioat frontal
Treapta de precizia 12 11 11 6
Rf, ja 50 32 32 5...10
8, tm 50 30 1 30
Observatfi :1.Treptele do precizie indicate Tn tabel sa asiguri atunoi cTnd baza teh* nologioi pentru pralucraraa frontal! coincide ou baza da misurare. DacS acasta baza nu coincid la toleranta corespunzitoare traptai da precizie indicate Tn tabal sa adaugi aroaraa da oriantara cara sa determini c f c j p i indica(iila din cap.1, pantru cota cara trabuia respectati la operatia da pralucrara frontalS. 2.Dupa strunjirea da degrofare a fefcelor frontale la piasa da tip arbore prelucrate din bare laminate sau trasa la race, abaterile spatiale ale acestor auprafdpe aTnt mici pi se neglijeazl. 3.Tolerantele coraspunzltoara treptelor de pracizia indicate sint date in tabelul 2.15. 4.La calculul adaosului da prelucrare pentru rectificarea executati cijpl tratamentul termic, paramatrul S sa exclude din relatia de calcul.
32 1 , 6 /
E S I
3
c s * --------- % o c G 1Q . . Si r & 1___5
...
Ji = i f N oS O 11 23
Oo if o Q.
, 31 1 61)
6^ 2S0-o 08
M W
56
NOTA:
Tesitun 1x45 ' j w j j H H Rugozitatea supra fete/or f H Fig.4.5 Arbore de la un reductor de turapia
- frezarea frontalS i centruirea; - strunjirea suprafeêlor cilindrice [intr-o singurS ope r a t e ); - frezarea canalelor d e panS; - tratament termic de iinbunStS'tire ( la H R C 20...30 ); - indreptarea piesei ( redresare ); + ' 0 - rectificarea suprafeêlor cilindrice 4 > 1 7 l S ; S o 6 4 > 2 0 -o.oa 5 4>25!J5;So7 nrn. Pentru stabilirea diametrului barei laminate d in care se v a executa piesa se calculeazS adaosurie d e prelucrare pentru suprafafca cu diametru maxim.
a . pentru rectificare (operatia preoadsnta art* strunjiraa t_tr-o singurfi faza ) | S,., g 0 (dup& tratamentul I P exclude din calcul ;
R, 25 ( i
1. Pentru suprafaâ 4>25tS'.oa7
termic da oil ire 8,.,
A c lc p
La
p I
I 2AC1C 1
1 0,13 ân/ran din tab.4.6 (dupS Indreptare) J = 108,6 mm din desenul piesei ; = 2*0,13*108,6 28
I aSrii/ deci e = 0.
prelucrari intre virfuri nu se
faceverificarea
a9
Aadar, adaosul minim pentru rectificare este :
ZApi .in I 2R, i 1 | 2*Pi-i I 2*25 | 2*28 | 106 g

Din tabelul 2.15 cap.2, obtînem toleranâ pentru operaîa I precedents- strunjire intr-o singurS faz&-conorm treptei 10 de I precizie : deci aaaosul nominal, pentru rectificare este :
Tj., = 84 m ,
2AS nom = K
,i n + Ts . , 1 106 | 84 | 190
SI
Diametrul maxim inainte de rectificare ( dupS strunjire j este : |tj x | di X + 2Ap, ;oD = 25,007 I 0,190 | 25,197 nun.
Se rotunjete : d,., max = , nm = 25,2 mm ; Diametrul minim rezultfi : d i-i in 1 25,2 - 0,084 | 25,116 mm. Deed, qperafcia de strunjire se va executa la cota < j ) 25. 2^0 mm ; b. pentru strunjire (anterior strunjirii materialul-barS I este sub formS de laminat ): Rz j., = 125 /mi ; Sj., = 150 (M ; Pi-1=}/Pc +Pcantr2 [mm]
conform fonnulei (4.7) pentru prelucrarea intre virfuri Pc ~ 2*A c*lc ; ^ % = 1,5 (m/mm ( tab. 4.6 pentru laminat f&r& Indreptare ); Pc = 2*1,5*108,6 ~ 326 m ; Pcentr 0,25 mm = 250 M (pentru centruire exeeutatS pe maina I * oentruit, cu fixarea materialului in prisma autocentranta*
223
formula (4.4) ;
P i . 1 V 3 2 6 a+ 2 5 0 a- 4 1 1 [im
>
Adaosul minim pentru strunjire este :

H
sin
I j|g | |
I B
2pM
2(125
150) +2-411-1372
Din tab. 4.1 se obtine abaterea inferioarS A. la dianetrui barei laminate : Aj = -0,9 mm.' Adaosul nominal de calcul :
,2Api no. - 2Api .in + I A t I " 1372 + I ~900I I B m.
Diametrul nominal cu formula (4.1) :
de calcul al barei laminate sedetermine

| - 0,9 | | 2 7 ,4 7 2 mm.
d . no. | p l f I I# 372 I
Se alege o bar laminate cu diametrul standard! zat , Adaosul de prelucrare nominal real ( recalculat) pentru operaîa de strunjire a treptei < ) > 25 !;JSJmm este :
2A - non n n m= pi
< J ) 28! q ! 9M
conform SE&S 333-87.
d. - non ri
-i dnon 4n f t m = 28 - 25,4 = 2,6mm.

'
2. Pentru suprafata <J)24.5 mm Adaosul nominal pentru strunjire se determine prin dife renta dintre diametrul barei laminate i diametrul suprafeêi stmnjite :
HIM 2ApT -n o r n = 28 - 24,5 = 3,5 mm.
3. Pentru suprafata mm a.pentru rectificare se adopts acelai adaos nominal ca i la suprafata <J>250,007 , adicS : Diametrul maxim al suprafetei finite este : este : Diametrul maxim inainte de rectificare (dupS strunjire )
d i-i max 1 g = d f-1 non ~ in P 19,975 I 0,190 = 20,165 mm ; 20,2 mm 20,2 mm 20,2 - 0,084 - 20,116 mm. 20 - 0,025 p 19,975 mm.
^pi . nom H.
se rotunjefte :
4> 2 0 .2 -o,064
Deci, operatia de strunjire se va executa la cota : wm*
224
fm. :rul
b. pentru strunjire adaosul se determine prin diferenâ ^^^ctrelor de strunjire ale treptelor vecine, ad-ifff s | P no* I 24,5 1 20,2 I 4,3 mm. 4. Pentru suprafeêle mm a. pentru rectificare se adopts, acelaî adaos 2elalte suprafete rectificate s SSfj nom f l 33| A* Diametrul maxim al suprafetei finite este : 17 + 0,006 | 17,006 ram Diametrul maxim inainte d e rectificare ( dup& strunjire )
este s
urn.
ana;
A 1 max lllfll I 0,190 ( 17,196 ram se rotunje^te : dj.., aax | 17,2 nun d i-1 non = 17,2 i m t l . Toleranta pentru cperatia de sxrunjire este 70 S 2.15) treapta 10 de precizie) Diametrul minim :
d i-1 rain 1 7 '2 I 0,07 I 1 7 /1 3 Inm-
(tab.
o -
Cperatia de strunjire se execute la cota 4)17 .2_0>07 ram. b. pentru strunjire, adaosul se determinS prin diferenta RcfcLametrelor de strunjire ale treptelor vecine :
2Api nom = 2 0 , 2 17,2 = 3 . .
[lei
5. Caleuliil adaosurilor pentru prelucrarea suprafete lor frontale la cota L = 250?0. a ram. Suprafeteie frontale de cap&t se prelucreazS prin frezare, cperatia precedents fiind debitarea pe ferSstrSu circular. Din tabelul 4.11 obtinem : ^ i-1 + si-i = ' 2 Wfe P | #l = 0,01*D = 0,01*28 IS 0,28 ram. M aosul minim pentru frezarea simultanS a fetelor frontale este : 2Ai = 2*0,2 + 2*0,28 m 0,96 ram.
Toleranta la lungimea de debitare, in treapta 14 de preci zie, este 1150 jum = 1,15 mm (tab.2.15, capf.2); abaterile limits la lungimea de debitare sint deci 0,57 5 ram sau rotunjit 0,6 mm. Prin unnare, adaosul nominal calcul at pentru frezarea frontal^ este :
f t no. I ZApi m in + I I ^ I I f|# I I 1,5 6. ran.
225
Tab e lu l 4.13
C a lc u lu l adaosului p e n tru un arbore de la un redactor ( f i g . 4 .5 )
O p e ra tile (f a z e le ) de p re lu c ra re a s u p ra fe (e lo r
Eleaentele adaosului minim /m S P e
Adaos in im ,
Adaos nominal c a lc u la t , im
Tolerance T / / m 1f fUM
fm
Dimensiunea nominal^, am
Dimensiunile suprafetei Maxima Minima
Notarea cotei in docuacnta tie ,
Suprafata
Semifabricat
125
150
411
- '
1200
28
28,5
27,3
S t r u n j ir e
25
- 2 8
1372
2 0 7 2
8 4
2 5 ,2
25,2
25,116
R e c t if ic a re
>
- jI
1 0 6
190
1 4
2 5,0
25,007
24,993
Suprafefcele f r o n t a le , la cota
250-fm m m
D e b ita re F re z a re f r o n t a l ^
200
:
280 *
>
1200 800
252 250
252,6 250
251,4 249,2
gorfy* 25(
960
1560
A d a o s u rile p e n tru f re z a re a f r o n t a l f a c a p e te lo r re p re z in tK adaosuri b ila t e r a le (suaa a d a o su rilo r prev^zute pe fe te la frontal* da capet a le p ie s e i ) . V aloa re a adaosului de pe f ie c a r e capXt e ste egalti ou jumatate d in valoarea t r w u t K m ta b e l.
Lungimea ncndnalft pentru debitare este : - 250 + 1,56 - 251,56 ina, H rotunje^te I i g 9 252 ram. La debitare se va respecta cota : 252 0/6 ram. Valoarea reals ( recalculate ) a adaosului ncndnal este I
2Api non 1 252 I 250 | 2 ram. Pentru fiecare suprafata frontalft adaosul este : A_t * * 1 mm.Formularul de calcul al adosului de prelucrare, completat in baza calculelor efectuate, este dat in tab.4.13.
Cap. 5. ADAOSURI DE PRELUCRARE PEOTRU SEMIFABRICATE MA1RITATE LA CALD

5 .1 . U JD IC A m GENEKALE
DupS ce s-a stabilit procesul tehnologic de prelucrare mer-gnir** prin achiere, se calculeazS adaosurile de prelucrare m-in-iniA pentru toate operafciile { fazele ) de prelucrare a fiec3rei suprafefce. Pentru determinarea adaosului minim la prima operaîe ( faza ) de prelucrare a suprafefei considerate, mSrimiip Rz,s,p, care intra in relaîa de calcul, sint cele corespunzStoare semifabricatului matrifat brut, iar eroarea de in stalare se determine pe baza indicaîilor din cap.1.La stabili rea procesului tehnologic de prelucrare macanicS se va avea in vedere c& nu se execute la matriâre gSurile cu axele in plane neparalele cu direcfia de matritare; aceste g&uri se vor obtine. prin gSurire in material plin. Adaosurile de prelucrare totale calculate i dimensiunii^ calculate ale semifabricatelor nu includ adaosurile tehnologice^ necesare pentru simplificarea formei semifabricatului matriât, pentru fixarea semifabricatelor la tratament termic sau adaosu rile pentru probe i epruvete de InoercSri mecanice. Adaosurile,) tehnologice menionate mai sus se stabilesc in mod suplimentar a%& de adaosurile de prelucrare calculate analitic i anume,la intoanirea desenului semifabricatului matriât. La suprafeel|| matrifate care se prelucreazS ulterior prin achiere,inclinai-'i ile de matritare i celelalte adaosuri tehnologice se aplicS la dimensiunile nominale calculate ale acestui semifabricat. I Razele de raoordare la matritare evitS muchiile ascuîte care due la apariîa cr3p5turilor i la mSrirea solicitSrilor mecanice in procesul de matri'âre. Valorile razelor de racordare ale semifabricatului i ale piesei finite ( fig. 5.1) trebuie sfi satisfacS relaîa optimS : rP > ra " j ( 5-I
in care : r este raza de raoordare la piesa prelucratfi ; rs - raza de racordare a semifabricatului; j s | | - adaosul de prelucrare nominal caculat. DacS nu se respects candiîa (5.1), se recomandS s3 se mfireascS raza de racordare rp la piesa finitS. DacS din considerente constructiv-fpncîonale aceasta nu este posibil, este necesarS corectarea valorii adaosului de prelucrare minim in vederea satisfacerii condiîei :
228
* A derp unde > r. A'.ln I in cars
i np
tin
> r.
(9.2)
rP J; I A este adaosul
de prelucrare minim oorectat;

TS . I
In 3 1 *
(5.3)
rea absolute a abaterii inferioare la dimensiunea a semifabricatului I con fur semifabrcat a piesei finite. contur piesa Valorile inclinatiilor de matriâre sint indicate in tab. 5.1 dupS STAS 7670-83. Valori similare sint prevSzute in GOST 7505-89. Valorile razelor de racordare maxime la semifabricatele maFig.5.1 Razele da racordare la seaifabric*- triâte Sint indicate in tab. tui M t r U a t la piesa finite 5.2 iar abaterile limita in zo na de raoordare nu trebuie sS depSeascS valorile abaterilor limits dimens ionale ale semifabricatelor matrifate. DacS razele de racordare pe desenul de execuîe al piesei finite sint mai mari decit oele din tab.5.2 atunci razele de matriâre se vor adopta dupS desenul piesei finite. In fig.5.2 este dat un exenplu de semifabricat matritat din care se poate urmSri modul de aplicare a razelor de racor dare exterioare R i razelor interioare r, in funcîe de inSltimea h. Se observS cS razele interioare r ale matriêi sint raze exterioare ale semifabricatului matriât, iar razele exte rioare R ale matriêi devin raze interioare la semifabricatul matriât. In tab.5.3 se dau razele de racordare exterioare minlme la matrifare dupS GOST 7505-89. Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la prima operate (fazS) de prelucrare a fiecSrei suprafete cu ajutorul relaîilor (3.36) i respectiv (3.41), precum i calculul di mensiunilor nominaie ale semifabricatului matriât cu relatiile (3.49),respectiv (3.50) sint necesare valorile abaterilor limi ts la matrifcare.
I N n p I- valoa-
KIN JI H
Tabilul 5.1. InoLirwtii do utriâr* ( STAS 767D-B3 ) Tipul utilajului do notritaro Suprafeta interioare ungh1,grade '10 7 10 7 3
_
Suprafeta exterioare unghi1grade 10 7 3 7 3 1 3 1 0 condit]i Piese Inalte Piese obipnuite Piese plate Piese plate Cu TmpingStor Cu extractor In aatriti Piese obipnuite In poanson
oonditii Piese obipnuite Cu fnflltine do cftdere micS Piese fnalte Piese obipnuite Cu extractor
.
Ciocan
Presi
Majini da frezat orizontale
3 0-3
In functia de adtncime Cu gaurg sau a* dlncituri
Tabelul 5.2. R a m do raoordare la Batritare ( vozi fig.5.2 ), dupS STAS 7670*83 Raze exterioare R, tn mm Infitimea consi Raze interioare r, der atf i , mm Clasa II de matritare mm Clasa I de matritare paste atni la
.
25 40 63 100 160 250 400
25 40 63 100 160 250 400 630
2 3 4 6 8 10 16 25
WH
4 5 6 8 10 16 25 By '
4 6 10 16 25 '40 63
Observatie .Razo mai mici decit cele din tab*I se pot stabili numai tintnd searaa de durabilitatoa matritoi.
In tabelele 5.4. .5.7 sint date dup& STAS 7670-83 abaterile limits pentru dimensiunile nominale ale semifabricatelor m atritate din oteluri aliate, executate p e ciocane, p r e s e i p e maini d e forjat orizontale. Aceste abateri limits sint d ate pentru clasa d e matritare I ( abateri limita restrinse ), res pectiv II ( abateri limits normale) i se aplicg. la dimensiunile exterioareale semifabricatului matri ta t; pentru dimensiunile interioare abaterile limit* se stabilesc cu.seran schimbat. D i mensiunile nominale calculate ale semifabricatelor matritate se rotunjesc d i n 0,1 in 0,1 m m pentru clasa I d e matritare respec tiv di n 0,5 in 0,5 m m pentru piese matritate in clasa II d e m a tritare, in sensul mdririi adaosului. Clasa d e matritare se stabile te in functie d e cerintele de precizie impuse pieselor, precum i d e conditiile d e matri tare i de tipul productiei. Abaterile limit* sint d a t e in ta*
230
V i W ) mai mare de 5%. Corplexitatea de forma a piesei matriâte se exprimS prin factorul de complexitate S:
S = mp / mn ;
Valorile abaterilor limits din tabelele 5.4. .5.7 se s t I H bilesc in funcfcie de masa piesei, calitatea oêlului, ccmplexitatea formei semifabricatului exprimatS prin factorul de canplexitate i dimensiunea maximS. Masa piesei matriâte se calculeazS dupS ce s-a stabilit tehnologic forma semifabricatului matriât in funcfcie de mftrlmea ?i complexitatea piesei finite. Calitatea oêlului se stabilete astfel : grupa Ml-oêluri cu conînut de carbon mai mic de 0,65 % i oêluri aliate cu su ma elementelor de aliere ( Mn, Ni, Cr, Mo, V, fi W) mai micS de 5% ;grupa M2 - oêluri cu conînut de carbon mai mare de 0,65 % i oêluri aliate cu suma elementelor de aliere (Mi, Ni, Cr, Mo
1 inSlîmi ".
mSsurate pe direcfcie verticals fat!| de planul de s e p a r a ^ H h t a ^
bela pentru dimensiunile maxime de lungime, lSîma, grosime .Dimensiunile piesei care se inisoarS pa-raiai sau aproape cu planul de separable sint considerate lungimi Bfi 14Hmt. Dimensiunile piesei care se mSsoarS perpendicular fa4 da planul de separate reprezintS in&limi,iar dimensiunile piesei care traverseazS planul de separable sint considerate grosimi. Diametrele gSurilor pStrunse i nepStrunse sint considera te "lStimi", iar diametrele suprafetelor cilindrice exterioare
(5.4)
unde | mp este masa piesei matriâte; - masa corpului gecmetric simplu in care se inscrie piesa matriâtS ( fig.5.3 i 5.4). Se deosebesc patru grupe de canplexitate i anume :
| grupa grupa grupaS3 grupaS4 SI cu 0,63< S S2 cu 0,32< S cu 0,16 < S cu S < 1,0 ; < 0,63; < 0,32; < 0,16.
Cu cit complexitatea de formS este mai mare, cu atit fac torul de complexitate S este mai mic. Pentru piesele din fig.5.3, m^ se calculeazS cu relaia : m H --------4
7rdz
h * p
(5.5)
231
iar pentru pit* d i n fig.5.4 cu laîa: ; ' q |

m,f43*hl*p
(5,6)
Fig.5.3. Insorierea In cilindru a unor pita* matritate da tipul oorpurilor da revolutie
in ca r e p este derv sitatea m a t e r i a l s lui. L a piesele cu flange subîri matr i^ at e p e maîni d e f o r j at-or izantale stabilirea aba t e r ilor limit* la g r o s i m i n u se calc u l e a z * factorul S c i s e i a grupa S4, dac*: a t I d 1 I 0,2 sa u a 2 / d^ 2 > 2
( fig .5 .5 l).
Fig.5.4 Schi^fi pantru de terminarea grupei da coa* pi ax itat e la pi*s* for jat* pe aapini d* forjat orizontal* Tabelul 5.3. Raz* da raoordar* exterioar* la aatritara ( GOST 7505-89) Valoaraa minimi a razalor d* racordare *xt*rioare, mm pentru adincimea oavitifii aatritai, ea
Masa semifabricatului
matrijat, kg
Plni la 10 inclusiv 1,0 1,6 2,0 2,5 3,0 4,0
10...25 1,6 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0
25...50 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0 6,0
Peste 50 3,0 3,6 4,0 5,0 7,0 8,0
Ptni la 1,0 inclusiv Peste 1 pini la 6,3 P*st* 6,3 plni la 16 P*st* 16 plni la 40 Past* 40 plni la 100 Paste 100 ptni la 250
Observatia.Valoarea razalor da raoordara interioare sa stabilapt* de coaun acord intra axcutant pi b*n*fioiar.
In GOST 7505-89 sint date abateri limit* pentru semifabricate matritate din ofcel.
ii
Fig.5.5.3ohita p*ntru d*t*rminar*a grupal aj complaxitata la pi*a* forjata p* pini da forjat oriiontala
232
Tabelul 5 . 4 Abateri l i a i t i pentru lungiai , latiai si m a lt ia i <diaetr } pentru (<M>a STAS 7670- 83) pTese u t r i v a t *
da elaaa H a a trtta r* I
rea
vura sur plus

(+)
asitrie trie
F a c to r u l de c o m p le x ita Masa t e a fo rm e i p i e sei
C a lit a t e a F a c to ru l de de o te l com plexitate a form ei
Dimensiunea
I d (w )1
<120
<180
>1000 >1250
<1250
<1600
>1600
0,7 +0,7
0,8
0,8
Tabelul 5.4 (continuar-e)
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
52
j0 I
0,8 +0,9 1,0 1,0 +1,0 *1,1 1,2 h * h 1,5 +1,7 | -0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 0,9 1,0 - 1,3 +1,0 +1,0 1,0 1,1 1,2 1,3 +1,6 *1,8 2,0 *2,0 f 2,0 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -0,9 -1,0 -1,0 1,2 - 1,5 +1,0 +1,0 1,2 1,3 +1,4 1,5 1,7 +1,8 +2,0 2,0 | 2,5 -0,5 -0,6 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -1,1 -1/2 1,2 -1,5 -1,5 +1,0 1,2 1,3 +1,4 1*5 +1,8 +1,8 +2,0 2,0 2,5 2,5 +3,0 -0,6 -0,6 -0,7 -0,8 - 1,0 -1,0 "1,2 -1,2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 I 1*2 1,3 1,4 1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 2,5 2,5 +3,0 3,5 I3,5 I -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -1,0 -1,1 -1,2 "1,5 -1,5 -2,0 I-2,0 -2,0 |-2,5 i 3 ,5 I 1,3 1,5 1,7 +1,8 +1,8 +2,0 1+2,0 2,5 2,5 +3,0 3,5 3,5 ' + -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 g g I 1,5 1,5 1,7 1,8 1,8 2,0 +2,0 2,5 2,5 +3,0 +3'5 3,5 +3,8 +4,0 -0,7 -0,8 - 1,0 1,2 1,2 -1,5 p i -2,C -2,0 -2,0 P | -2,8 -3,0 ' -0,7 -0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -1,2 +2,5 +3,C +3,5 3,5 3,8 4,0 f i g -0,8 - 1,0 -1,2 "1,2 -1,5 "1,5 "2,c -2,C -2,0 -2,5 -2,8 -3,0 -3,0 2,5 +3,0 1 1 +3,5 -3,8 +4,0 -4,0 +4,5 I +1,8 +1,8 2,0 +2,0 2,5 + -1,0 "1,2 -1,2 -1,5 -2,0 - 2,0 i "2,0 -2,0 1-2,5 j-2,8 j'3,0 -3,0 ~ 3' 5 I +1,7 +1,8 +1,8 2,0 2,0 m
2 3 5
_
vura surplus ( " * ) Upsi
** P * * *
M i tr. ) ptru P i .
Dimensiunea , D (m )
> 500 >630 < 630 < 800
clM |
s e p a r a t e c omplexita* ---------- te a f o r m e 1
aai - sime- Be* trie trie
Factoru.l de
Celltatea Factorul de de otel complexitate a formei
>1000
> 1 2 5 0 51250
>1600 >2000 <1600 52000 S25001
(-)
se*
236
2 3 7
Tabelul 5.5 (continuare)
BCG
parametrii R, ?i s care oaractarlzeazA calitatea suprafefrel la scmifobE'ioatele in tiflh5fl matritate la cald* pe ciooaune gi pre alrxt
T a b e l u l 5 .6. A b a t e r ! H a i t i p a n t r u g r o a t i i , p a n t r u p l a a a H t r l | a U p a o l o o a n a pi p r a a a In o l a a a d a M t r l p r a 1 (STAB 7 6 7 0 * 8 3 I Jggi t t a t a a d a otaI Factorul da coaplaxltata a form * t
trao toru' lul
OlNmiunai
0,7 -0,3 **0,7 "0 ,4 0 ,5
* 0 ,7 -0,4
0,7 4 0 ,7
-
*0,7 -0,i|
0 ,6
**0,8 + 0 ,9
-0,5 0,9 -0,5 -0,5 -0,5 0,9
-
1,0 1.0
-
0 ,6
+1,0 1,1
-0,6
0 ,7
0 ,6
+1,1 1,2
-0,7
-
-0,8
-1,0 1,8 *1,0 1-1.0 1,8 1,8 -1,0 *1,2 1,8 2,0 -1.2 *1,2 2,0 2,0 "1,2 1*1,5 2.0 2,5 1 * 1 . 5 *1,5
-
1,2 0,8 1.4 0 ,8 1,5
1.3
-0,9
1,5
2,5 2,5 3,6 3,6 2,0 *2,5 4,0 4,2 2,2 *2,5 4,2 4,2 *2,5 -2,8 *.2 4,5 -2,8 -3,0 5,0 5,4 -3,0 3,0 5,4 5,8 -3,0 3,2
*
2,0
"2,0
TabaLul 5.7. Abatarf liaftl pentru groat*1, pantru piai praaa pl iailni da forjat orlzontala da aatrltara II ( STAS 7670-83 I
in claaa
I t m m pm
D imenaiunaa. < 20 +0,6 -0,3 0.6 0,4 0,7 -0,4 0,8 -0,4 0,9 0,5 1,1 -0,5 1,2 -0,6 1*3 -0,/ 1,5 -u,/ +1,6 -0,8 1,/ 0,V + I,V -1,0 2,1 -1,1 2,4 -1,2 2,5 -1,5 +3,0 1,5 3,5 1,5 *3,5 2,0 4,0 ,U +5,0 2,5 5,5 "3,0 +6,0 3,0 160 >250 >20.. >50... >80... >120 <120 <160 <250 <400 <80 <50 0,6 -0,4 0,7 -0,4 0,8 -0,4 0,9 -0,5 +1,1 -0,5 1,2 0,6 M "0,7 +1,5 0,7 1,6 -0,8 +1,7 -0,9 +1,9 -1,0 2,1 -1,1 2,4 -1,2 +2,5 -1,5 3,0 -1,5 3,5 -*,5 3,5 -2,U +4,0 -2,0 5,0 "2,5 5,5 "3,0 +6,0 "3,0 +6,5 "3,5 +0,7 -0,4 0,8 -0,4 0,9 -0,5 +1,1 -0,5 1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +1,5 -0,7 +1,6 -0,8 +1,7 -0,9 1,9 1,0 2,1 -1,1 2,4 -1,2 2,5 -1,5 3,0 -1,5 3,5 "1,5 3,5 *2,0 +4,0 *2,0 +5,0 2,5 5,5 -3,0 +6,0 -3,0 6,5 -3,5 7,0 *3,5 0,8 -0,4 0,9 -0,5 1,0 0,6 +1,2 -0,6 1,3 0,7 1,4 -0,8 1,6 -0,8 +1,7 -0,9 1,9 -1,0 2,1 1/1 2,4 1,2 2,5 1,5 3,0 1,5 3,5 1,5 3,5 -2,0 4,0 -2,0 5,0 -2,5 5,5 -2,5 +6,0 3,0 6,5 3,0 7,0 3,5 7,5 -4,0 0,9 -0,5 +1,0 -0,6 +1,2 -0,6 +1,3 0,7 +1,4 -0,8 +1,6 0,8 1,7 0,9 1,9 -1,0 +2,0 1,2 2,2 1,4 2,5 1,5 3,0 -1,5 3,0 -2,0 3,5 -2,0 4,0 2,0 +4,5 2,5 +5,0 3,0 5,5 3,0 +6,0 3,5 6,5 -3,5 +7,0 -4,0 +8,0 -4,0 1,0 -0,6 +1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +1,4 -0,8 1,5 -0,9 +1,6 -1,0 +1,8 1,1 2,0 -1,2 +2,2 -1,4 +2,5 -1,5 +3,0 1,5 +3,0 -2,0 3,5 -2,0 +4,0 -2,0 +4,0 -2,5 4,5 -3,0 +5,0 3,5 +5,5 -3,5 +6,0 -4,0 +6,5 -4,0 +7,0 -4,5 +8,0 -4,5 1,2 0,7 1,3 -0,7 H i -0,8 1,4 1,0 1,8 1,0 +1,8 1,1 +2,0 -1,2 +2,2 -1,4 +2,5 1,5 +3,0 -1,5 +3,0 -2,0 +3,0 -2,0 +4,0 2,0 +4,0 -2,5 +4,5 -2,5 +5,0 -3,0 5,5 3,5 +6,0 -3,5 6,5 -4,0 +6,5 4,5 7,5 -4,5 +8,0 '5,0
Tabelul 5.8. VaLorfle Hass semifabrioatului natriat, kg pfnl La 0,25 'Paste 0,25 plna la 4,00 Pasta 4,00 pfnl la 25 Pasta 25 pTni la 40 Pasta 40 plni la 100 Pasta 100 ptnfi la 200
pi s pantru aaaifabr foata aatritate S,
im
80 160 200 250 320 400
150 200 250 300 350 400
Obiarvatie. Valorile h | sfr\t date pantru sanifabricate curipte prin sablare sau dacapare.
In cazul curS'tirii cu jet de granule R se 400 m , indiferent de masa semifabricatului.
ia
egal
cu
5.2.ABATERI SPATIALE IA SEKTFABRICATE M A T R T & T E IA CAID La semifabricate matritate de tip arbore ( axe, arbori, tije cu ingroSri etc. ) pentru prelucrarea suprafeêlor cilin drice exterioare cu fixarea in universal, in consol^ pe treapta ( suprafaa ) de la un capSt ( fig.5.6 ), mSriroea totals a abaterii spatiale se exprimS sub forma sumei vectoriale dintre curbarea axei pc i deplasarea matritelor in planul de separable. Deplasarea matritelor se datoreste jocurilar in coloanele de ghidare ale matritei i necoincddentei semimatri|elor la mainile de forjat orizontale i produce excentricitatea in planul de separable a celor douS pSri ale piesei raatrifate. Prin urmare :
^ P = P c + p" m <5 -7 )
Deoarece insumarea vectorilor p p^ se face dupa regula r&lScinii pStrate, relaîa de calcul a abaterii spatiale pentru fixarea numai in universal este s P n / P ^ + P 2 (5 .8 )
Ivalorile deplasSrii matritelor pa in planul de separable al piesei matritate sint date in tab.5.9,. MSrimea curbSrii totale pc a semifabricatului matritat de tip arbore la prinderea in universal, in consolS, se calculeazS cu relatia (4.8), cap.4. Pentru piesele de tip tijS cu flanS sau tijS cu ingroSri matritate pe maini de forjat orizontale, valorile curbSrii specifice pQ ale tijei sint date in tab .5.10.
H
0 )
241
Tabalul 5.9 Valorilc daplaalrii aatritalor p a n t r u p i a a a c u p l a n d a aaparatfe aiaatrie ( a r b o r u diaourij p f r g M t ate.).
paratia I piaaai.
n
*a#
Oaplaaaraa Tn planul da aa* parat la ji' SB f l da piaaai, Claaa 1 da ma- Claaa I tritara(valori aatritaraCvaraatrtnaa) lori noraala)
>10...<16 >16...<25 >25...<40 >40...<63 >63...<100 >100..<160 >160.,<250 >250..<400 0,8 0,9 1,0 1,2 1,4 1*6 1,8
2,0
Claaa 1 da aa- Claaa II da na* tritaraCvalori tritara(valori noraala ) raatrtnaa)

! 0,3 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,5
0,6
< 0,25 >0,25... <0,40 >0,40...<0,63 >0,63...<1,0 >1,0----<1,6 M , 6 . .. .<2,5 >2,5....<4,0 j >4,0....<6,3 j >6 ,3....< 1 0 , 0
0,3 0,4 0,4 0,5 0,5 0,6 0,7

0,8
1,0 1,1 1,2 1,4 1,7 2,0 2,5 3,0
0,7
0,9
Obsarvatii : 1. Valorila rastrtnsa coraapunzltoara olaaal I da matritara ta iau pantru aaaifabricata aatritata pa ciocana pi praaa, iar valorila noraala coraapunzltoara clasai II da natritara, pantru aemifabricata aatritata pa ciocana, prasa sau aapini da forjat orizontala. Claaa da natritara sa atabilapta tn funcfia da carinfcaLa impuse piasai pracum 9 1 da conditiila pi tipul productiei. 2. Pantru piasa cu plan da aaparafcia asimatric, valorila daplaalrii aatritalor sa pot lua din STAS 7670-63, tabalala 4 si 5.
A ba terile spatp.ale pentru semifabricate d e ti pul arborilor calculate c u relaîile (5.8) i (5.9) se iau in considerable la calaolul adaosului d e prelucrare numai pentr u p r i m a operable de prelucrare mecanica a suprafeêlor d e revoluîe. Valorile abaterilor spaîale reroanente dupfi diferitele op e r a^ ii d e prelucrare p r i n a^chiere se calculeazft c u relaîa (4.10) d i n cap,4* L a pr el ucrarea suprafefcelor cilindrice exterioare ale sem lfahricatelor d e t i p arbore, intre virfuri, ( fig.5.7 ), abat er e a spafciaia to tals este formats d i n curbarea axei pc , deplas area m a tr iê lo r pa i eroarea d e centrare pcantr i s e calculeazd c u relaîa: P = V P V P V P % g.:|
C ur barea axei se calculeazfi c u relaîa (4.2) pen t r u deteru i n a r e a curbSrii locale p0 sa u c u relafcia (4.3) p e n t r u determin a r e a curb&rii t ot a l e p Bax, valorile curbSrii specif ice A0 fii nd d a t e i n tab .5.10 i 5.11. Deplasarea mat riêlor pn e s t e d a t & in t a b . 5.9, iar eroarea d e centrare pc#ntr s e calculeaz& c u relafciile (4.4) s a u (4.5), cap.4.
242
Tabelul 5.10 Valorile curbirli apeotf to i fn ja/aa, pentru tljl *+f ref ul area flanpat m u YnsroplrTI aaalf abr loatulul pa aaflnl ds forjat orizontale Lungleea tijei, aa PTnl la 120 Paste 120 pTnl la 180 Peste 180 plni la 500 Paste 500 pTnl la 1000
Ac , pa/aa, pentru diaaetrul tijel, In aa

Plni le
18
Peate 18 Peste 30 Peate 50 Peate 80 plni Is 30 plni la 50 ptnl la 80 plni la 120 8
6 4 2 1
6 4 2
12
8
4 2
16 12 6
3
20
16 6
3
Fig.5.6 Abater 1 spaiale la fixarea Tn
universal
Tn consoll
Fig. 5.7 Abaterea de curbare a axel la prelucrarea Intre vtrfuri
La semifabricate matritate circulare de tipul discurilor cu gaura central^ poanscnatA la matritare ( ro^l dintate, flane, discuri cu gauri strSpunse etc. ), abaterea spatial* totals pentru prelucrarea g&urii, cu orientarea la prima cperatie pe suprafaa dlindricfl exterioari ( fig.5.8), se ccnpune din de plasarea matritelor in planul de se pa r a t e pB i excentricitatea gfiurii poansonate fat& de suprafata exterioarft p9 J
Tabelul 5.11. Valorile curbirli specif ice A , In /m/wm, pentru aea if abricate atriâte da tipul arborilor (axe, arbori)
Curbura specifics A c * Diaaetrul aenifabrioatului atritat, mm , PTnl la 25 Peste 25 la Peste 50 la Peste 80 la Peste 120 la Peste 120 la Peste 260 la Pasta 360 la Dupl matritare 4 3 2 1,8 1,6 1,4 1,2 1,0 Dupl tndrepta re pe prose 0,20 0,15 0,12 0,10 0,08 0,06 DupS trstaaent termic tn cuptor 2,5 1,5 1,5 1,0 1,0 cu C1F 1,25 0,75 0,75 0,50 0,50 - r .
50 80 120 180 260 360 500
Observable . La sen if abricate Ia da arbori tn trepte/ valorile curbirli specif loess leu din tabel Tn funefcie da diaaetrul raedin oalculat cu relatia :
d1*l1 + d2*l2 I " I V ln

D. . d ---------------- 1---------------
In oare : d., dp,...d sTnt diamatrele traptalor ; I., treptelor ;t * lungimea totali a aemifsbrIcatului.
sint lungiBila
Directiile vectorilor abaterilor c o n p o n e n f c e M *i fiind nedeterminate, abaterea totals se o b t ine p r i n oompunflrcg geometries dupS regula rSdScinii pStrate :
P=V p V P % ,
(5.10)
Fig.5.8. Abateri spatiale la piese matritate de tip disc
Valorile deplasSrii matritelor sint date in tab.5.9, iar valorile excentricitStii gSurii poansonate in tab.5.12. Pentru prelucrarea su prafetelor exterioare de revolutie cu prinderea la prima qperatie tot pe o suprafa^S exterioarS de revolutie brutS aba terea spatiaIS este jpS! plasarea matritelor || .
Tabelul 5.12. Valorile excentricititli giurii pi deforairii suprafetei frontale la piese circular* siaetrice (discuri, roji dintate etc.) pi pfrghii, aatritate p e pr a s e pi aapini de forjat orizontale i f Lungimea giurii poan sonate (pentru pe ) sau diametrul maxim al suprafetei frontale (pentru p )# mm la La la la la 120 180 260 360 500
Excentricitatea giurii poanSonate p , In mm
Abaterea de la planitate (deformarea) suprafetelor plane Pdef'?n
Abateri resAbateri nor Abateri resAbateri nortr1nse(olasa I) male(clasa II) trlnse(clasa I) mals (clasa 11) 0,50 0,63 0,80 1,00 1,50 2,50 0,8 1,4 2,0 2,8 3,2 3,6 0,5 0,5 0,5 0,6 0,7 0,8 0,5 0,5 0,7 0,9 1,0 1,1
Pina la 50 Peste 50 pinl Peste 120 pinl Peste 180 pinl Peste 260 pin! Paste 360 ptnl
Observatie s Abaterile restrlnse corespund clasei I de matritare (STAS 7670-83) pentru semifabricate matritate pe prese,iar abaterile normala corespund clasei II de matritare (STAS 7670-83) pentru semifabricate matritate pe prese sau mapini de forjat orizontale.
DacS prelucrarea suprafetelor exterioare de revolutie se face cu prinderea pe suprafata gSurii brute, abaterea spatial* pentru suprafetele exterioare de revolutie se calculeazS cu relatia (5.10). -^ La prelucrarea suprafetelor frontale ale semifabricatelor matritate dei tip disc, abaterea spatialS se manifests p r i n deformarea suprafetei frontale pd#f (fig.5.9 ).
; '' i t
Deformarsa ouprafe^Blor (rantalu u produce sub actiunea forâlor oe spar la dabavurarea pisaai matriâte fi la poansonarea gfturii, de asonantta, In tiinpul tratamantului termic. Valoaraa inaxirA a deformSrti suprafetêi frontale la sendfabricate brute de tipul discurilor este dati in tabelul 5.13. La calculul adaosurilor pentru prelucrarea frontale dupS tratamentul termic al pieselor de tip siv la piese de tipul roîlor dinâte cu o coroani, se inS seama de deformarea lor la acest tratament, p = A 0D = 0,8D [jum] suprafefcelor disc inclutrebuie s& luindu-se (5.11)
in care 0 este diametrul maxim al suprafeêi frontale de prelucrat, in mm. DupS diferitele operafcLi de prelucrare a suprafeêlor frontale ale semifabricatelor de tip disc, cu gaurS centrals, raSrimea abaterilor spaîale remanente ale suprafeêlor frontale se poate determina astfel : - dupS strunjirea de degrosjare frontalS : p = 0,20* ( R - r )Ap ;Aim - pfpiS strunjirea de semifinisare frcntalS : P = 0,15( R - r )Ap , m I dupS strunjirea de finisare frontalS : p = 0,10( R - r )Ap , urn (5.14) (5.13) (5.12)
in care R ?i r sint, respectiv, raza suprafeêi exterioare i raza suprafeêi g&urii pinS la care se strunjete frontal,in mm iar A este valoarea specifics a abaterii de la perpendicularitate in m pe 1 mm lungime. Valorile sint date in tab.5.13 DacS diferen^ ( R - r ) < 50 mm, abaterile spaîale rema nente ale suprafeêlor frontale sint mici i se pot neglija, cu excepîa pieselor de tipul discurilor tratate termic la care se va tine seama de deformarea feêlor frontale care se poate pro<3uce In timpul tratamentului termic ( vezi relaîa (5.11)).
245
Tabalui 3.13.Abataraa spoofftoi 9 la parpaodlouUritato g 1 m da rial | a suprafafcalor frontal# faj;I * aaaffabrtoatuluf da tip dlao aatritat
M a s as e m i f a b r i c a t u l u i a a t r i t a t , k g M a t r i t a r ep ap r a a l
<
H a t r i f c a r ap an a p i n id a f o r j a to r f z o n t a l !
P ? n l l a0 , 2 5 P a s t a0 , 2 5p f n l l a1 , 6 P a s t a1 , 6p f n i l a4 P a s t a 1p f n i L a1 0 P a s t ! 1 0p f n aI s2 5 P a s t a2 5p t n f l l a4 0
0 ,2
0,3
PI
0,3 0,5 0,7

0 ,9 1 , 1 1 , 2
0,6
0 ,7
La sendfabricate matri'tate de tipul pirghiilor, bielelor i furcilor abaterile spaîale caracteristice se manifesto prin curbarea semifabricatelor brute (fig. 5.10). Pentru prelucrarea suprafeêlor plane ale capetelor piese lor de tip pirghie, relaîa de calcul a abaterii spaîale este: P 2*A 0*lc J (5.15) in care A I este curbarea specific#, in tm/im lc | distanâ de la secfciuneapentru care se determin# curbarea pin# la cap#tul cel mai apropiat, mm ( vezi fig.5.10). In cazul orient#rii se mi fabricatului dup# suprafefcele tijei pirghiei sau bielei, aba ter ea spatial# pentru prelucrarea suprafetelor plane ale cape telor este curbarea total# : P ..x - A C#L | (5.16) in care L este lungimea total#, in mm. Valorile curbSrii specifice pentru piesele raatriâte de tipul pirghiilor,bielelor,fur cilor etc. sint date in tab.
5.14.
Fig.5.10 Curbaraa
pits#tor da tip ptrghl#
Dup# prima operable de prelucrare a suprafeêlor plane ale capetelor pieselor de tip pirghie, abater ile spafciale remanente se calculeaz# cu relafcia (4.10). Pentru gdurile din capetele pirghiilor, obînute la matriare, abaterile spaîale caracteristice sint excentricitatea g#urii fa^# de conturul exterior al capului pirghiei i deplasarea raatriêlor. M#rimea exoentricitAîi g#urii poansonate p# se va lua din tab.5.12, iar m#rimea deplas#riiinatritelor pa din tab.5.9. Abaterea spatial# total# se calculeaz# cu relaîa (5.10).
latetul 5.14. Curbare. specif i d da tip plrgfhla

Claaa da re <100
j/m, pantru *mm\1 wbr \cmtm ftatrltat*
Lungime maxim! L, mn >100... >125... >160... 125 160 200 4 6 3 5 3 4,5 >200... 250 2,5 A >250... 315 2,2 >313... >400...) >500.,. 400 500 630 2 3 1,8 2,0 ' 1,5 2,5
I
f 11
A 6
5 .3 .P R E C I K R A R E A M E C A N IC A A S U P R A F E T E L O R D E R E V O L U T IE
Parametrii ^ i S care se dbîn dup& diferite operaîi de prelucrare mecanicS a semifabricatelor matritate precum i treptele de precizie in care se incadreazS tolerantele tehnolo gice la diametrele suprafetelor prelucrate sint date in tab. 5.15. In funcîe de treapta de precizie indicate, din tab.2.15 i 2.16, in cap.2, se obtine valoarea toleranfei la diametrul respectiv. 5.4. PRELUCRAREA MECANICA A SUFRAFEIELR F R C N T A L E PIESE DE TIPUL CCRPURIIXK KE REVCOJTIE
LA
Pentru piese matritate de tipul arborilor, discurilor i alte corpuri de revolutie, parametrii abinuti la diferite qperaîi de prelucrare a suprafetelor frontale sint dati in tab. 5.16. 5.5.PRELUCRAREA MECANICA A PIESEUCR DE TIPUL PIRGHIILCR SI FORCIIXR MATRTIME Pentru piesele matritate de tipul pirghiilor cu i fSr& nervuri, de tipul furcilor sau la piese cu ramificatii asimetrice, cu mai multe capete, incadrate in clasa denumitfi generic 1 1 pirghii i furci , pot fi necesare operatii de frezare, bro are sau rectificare a unor suprafete plane, eventual de strun jire a tijei cilindrice care unete capetele pirghiei precum i de prelucrare a gaurilor din capete. In tab. 5.17 se dau parametrii Qbtinuti la diferite opera tii de prelucrare a pieselor din clasa pirghiilor i furcilor matritate, iar. in tab.5.18 este indicate eroarea de centrare a pirghiilor matritate, care apare la strunjirea intre virfuri a tijei cilindrice a pirghiilor.
247
Tabalui 9.15. P i r M t r i l ob(lnu(1 la preluoraree M t f a b r l o f t i l o r a itri^ S i d e ravolutit Mttrloini.
IProcedeul da preluorare I Treapta de preofzie | uStrunjire : 1 - tntr~o singurl fozi " degropare 1 finisera - fini de netezire j IN TREPTE
SB 8
B I "*
11...12 12 1 1 11 I OISCURI, ROTI DINTATE
32 50 25 5
30 50 25 5
1 Strunjire : - fntr-o singurl fazi - degropare 1 - semifinisure 1 - finisare r Recti f icare : - intr-o singuri fazi - degropare ' - f ini sore - fini de netezire
10...12 i u I 12 10...11
RrCTIFICARE ARBORI SI OISCURI
32 100 50 25
30 100 50 25 - . . ----
7... 9 8...9 6...7 5...6
5 10 5 2,5
10 20 15 5
Observatii . 1.Abaterile spajiale dupa diferitele operaii de prelucrare mecanici se calculeezi cu formula (4110), cap.4. Pentru piesele de tip disc cu gaurd central!, abaterile spatiale remanente dupfi diferitele operatii de prelucrare a giurii se deteroini con form indicatiilor din cuprinsul observatiilor de sub tabelul 6.3,cap.6. 2.La oper.atiile de prelucrare dup# tratamentul termic se ve tine seama de deformatiile ce pot apare la tratament (curbarea pieselor de tip arbore) 3.La operafclile de prelucrare mecanici executate dupS cilire, nitrurare etc. airimea S so exclude din relatia de calcul a edaosului de prelucrare. 4.Strunjirea ?ntr*o singurl fazfi se execute direct pe suprafata bruti fir a raai diviza operetia in doui faze distincte, degropare pi finisare, Tnsi cu regimuri apropiate de strunjirea de finisare.
5.6. EXEMPUJ DE CALCUL S3 se calculeze adaosurile de prelucrare |i dimensiuni|s intermediare pentru qperaîile d e prelucrare a suprafeteloij plane frontale ale capului i piciorului bielei di n fig.5.11. Semifabricatul bielei este matriât din QIC 45, STAS 880-82, in clasa II d e matriâre conform STAS 7676-83, iar masa semifabri^ catului matriât este 1,3 Kg. Cperaîile de prelucrare a suprafeêlor plane frontale ale capului i piciorului bielei din fig.5.11, pentru obînerea dimensiunii finite 38 , 0 062 m m sint urm&toarele s I frezarea siraultanS a feêlor frontale ale capului bielei { fig.5,12,a ); ' - frezarea simultanS a feêlor frontale ale piciorului bielei ( fig.5.12,b );
Tabelul 5.16. Parmaetrii cfefinutf la prelucrarea suprafetelor frontale
Procedaul de prelucrare
Treapta da pracizia ARBORI IN TREPTE
8,
Strunjire frontal4 : S degrofare - finisare - tntr-o singur! fazfi Frezare frontall intr-o fazfi Rectificare frontal!
12 11 11 14 9 DISCURI
50 32 32 100 10
50 30 30 100 20
Strunjire : - intr-o singuri fazi | degrofare - semifinisare 1 finisare Rectificare frontal! : * intr-o singuri fazi pe mapini de rectificat rotund - pe ina?ini de rectificat plan : - degropare - finisare
Qbservatii.
10...12 14 12 10...11
7... 9 7...9 6
32 100 50 25
* * " ;
30 100 50 25
10
1 *
. Trepte Ie do precizie din tabel sint pontru cazul tn care baza tehnoLogica coincide cu baza do m!surare. Dacl acesto baze nu coincid, se adaugi eroarea de orientare care se datermin! dupS i n d i c a t i H e din cap.1, pen* tru cota care trebuie respectat! la operatia da prelucrare frontal!. 2. Treptele de precizie din tabel sint date pentru cazul. respect!rii dimensiunii fat! da o suprafata planl prelucrat5. Dacl prelucrarea frontal! se face c u respectarea dimensiunii faf! da o suprafatl neprelucratl, toleranta se determin! cu relatia:
a^
2
tn care : T este toleranta la dimensiune pentru seoifabricatul brut s matritat; , T - toleranta la dimensiune dupl prelucrarea unei frontale; T *se ia conform treptei de precizie indicateTn tabelul 5.16. 3. La piese drtipul arbor itor, abaterea spatial! remanent! dupS strunjire a de degrofare 9 1 frezarea de dogrosare neperpendicularitatea suprafetei frontale fat! de axa piesei are valori neglijabile. La piese de tipul discurilor, abaterile spatiate remanente dupa diferitele operapii de prelucrare frontall se deterninl cu relatiile (5.12)...(5.14), iar dup! tratamentul ternic, ca abatere spatial! se va considera deformaroa feteIor frontale care se poate produce la tratamont, cu relatia (S. 1 1 ). 4. La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea executati dupi tratamentul termic ,parametruL S se exclude din relatia de calcul.
fete
- rectificarea planS a feêlor frontale ale capului i piciorului bielei p e o parte ( fig.5.13,a ); - rectificarea planS a feêlor frontale ale capului i piciorului bielei p e partea opusS ( fig.5.l3,b ). Ambele operatii se execute dup& ce biela a fost tratatd termic.
TatwluL 5.17. ParflHtrif f l b t M i la prelucrarea ecanlcl a plr^blllor , furollor
Procedeul de prelucrere I Frezarea suprafetelor plane paralele cu axa I piesei pi a planului de separatie al I capetelor: "degropare -finisare pi frezare intr-o faz! I Broparea Tntr-o faz! a suprafetelor plane I Rectificarea suprafetelor plane paralele I cu axa piesei: - degropare 1 finisare 1 Strunjirea tijai cilindrica a pfrghiai: - degropare - finisare
Treapta de precizie
ji|s
S m
12 10...11 10
32 10 5
50 15 10
8...9 6...7 12 11
10 * 50 25
20 50 25
Observatii.1. Abaterea spatial! da curbare a ptrghi ilor brut matritate, cara sa are in vadara la pralucrarea suprafetelor plana ala aceatora, sa calculeaz! cu relatia (5.15), raspctiv (5.16). Dup! frezarea da degropare a suprafetelor plane ala pTrghiilor matritate, abaterea spatial! reaanenti ae deter mine cu relatia (4.10), cap.4, iar dup! pralucrarea da finisare a supra* fetelor plane, abatarila spatiale atnt neglijabile. 2. Strunjirea tijei ci I indr ice a pirghiei, dac! este nacesarfl, se executft Tntra vTrfuri. Calculul abaterii spatiala cara sa are in vedere la deterainaraa adaosului da praluorara pantru priaa operatie da prelucrara a tijai cilindrica sa face cu foraula (5.9), Tn cara curbarea specific! | sa obine din tabalul 5.14, iar daplasaraa matritalor pf f l din tabelul 5.9. Eroaraa da oantrara Pcen*r pantru pralucrarea tntra virfuri este dat! Tn tabalul 5.18. 3. Abatarila spatiale remanents dup! operatiila de prelucrare aecanic! a gfiurilor din capatala pirghiilor sa vor determine conform indicatiUor din ci^rinsul obsarvatiilor da sub tabalul 6.3, cap.6. 4. La calculul adaosului da prelucrara pantru ractif icarea plan! executatl dup! trataoent termic, paranetrul S sa exclude din relatia de calcul. Tabelul 5.18. Eroarea da centrare p pentru saaifabricata aatritate de tipul pYrgniilor I Lungimea total! I a piesei, Tn no 120...180 180...260 260...360 360...500
Dimensiunea trans 18.. 30... 50.. 18.. 30... 50... 18... 30... 50.. 18.. 30... 50.. B0 50 varsaL!, In mn 30 50 80 30 50 80 30 80 30 50 I Eroaraa da canI trara, Tn ua 300 400' 500 300 400 550 350 450 600 350 350 600
Capul piciorul bielei au aceea i inLtime, de aceea adaosurile de prelucrare au aceeai valoare. a. Calculul adaosului pentru rectificarea planft (operatic precedents este frezarea intr-o singurS. faz&) la 0**
3 8 . 4:0 j p2inm
250
-io n B o {dupS tratamentul tannic 8 , . , se exclude din calcul) I ! 9 Kplf (conform relatiei (4.10))j 0,06 | tab.4 .6 ); p =-A0*L oanform relaîei (5.16), deoareoe orientarea semifatricatulul fal^S de frezele reglate la dimensiune se face III tija bielei ( vezi fig.5.12 ff 4 = 4 /An/mm ( tab.5.14 ); L 217 + 20 237 mm, din desenul piesei; p,., = 0,06*4*237 w 57 /an. |
Fig.5.11. Bi*L* '
Aêzarea pieselor pe masa magnetics a mainii de rectifi cat plan nu produce erori de fixare, deci e , 0. Prin urroare, adaosul minim pentru rectificarea planS pe o
parte este :
JL Btn = 10 + 57 = 67 / x t n >
: | i. . .
Toleranta la operatia de rectificare pland in treapta 9 de precizie este 62 im ( tab.2.15, cap.2 ). Ap n p n - 67 + 62 - 129 /a n .
Adaosul de prelucrare nominal pentru rectificarea pe o par te are valoarea : Dimensiunea maximS inainte de ultima rectificare plani
? Bax
*p
no. - 3 0 '4 + '1 2 9 3 8 '5 2 9 m
Dinensiunea minimS : h2 .in
^3,55 - 0,062
m.
38,488 mm
Cota h2 a capetelor bi elei inainte de ultima rectificare planS (abfcinutS M pS prima rectificare planS, conform fig.5,13 a) va fi: 1*2 38/55. q #o62 nm Adaosul nominal real (recalculat) pentru ultima rectificare plan*, este t 38,55-38,4 0,15 nm. Intrucit fefcele frontale ale capetelor trebuie sI fie simetrice faS de axa lon gitudinals a bielei, este obligatorie adoptarea aceluiai adaos de prelucrare * ! pentru prima fazS de recti ficare planS : V n = 0,15 nun. Deci, cota nominalS inainte de prima faza de rectificare? planS (dupS frezare) este:
* V non =
caput bielei
38,70 mm. Toleranta la operatia de frezare intr-o fazS in trea pta 10 de precizie,este con form tab.2.15 de 100 /um.
Fig.5.12 Frezarea fetelor frontale caa petelor bielei: a*frezarea fefcejlor capului bielei; b~frezarea feteIor piciorului bielei;
hi non " h i * = 1 1 1
1 B
Dimensiunea minimS inainte de prima rectificare planS:
min
Iffjf 10 / 1" 3 0 '6npM

252
Doci operat;ia d e frazare pl a n a a capului, respactlv p i d o -jlui bielei s e v a e x e c u t a la c o t a h, g j a - /-o inn.
frez&rii. semifabricatul rata In stare bruti, matriât ) s

I i |
b.Calculul adaosului pentru frezaraa
plani ( anterior
fig ,.1 p 160 B t tab.S.8 ) j s,., " 0 ( semifabricatul matriât fiind tratat termic se exclude din calcul ) ; p, I - 4*237 | 948 m j
Frezarea fefcelor frontale executindu-se simultan se uti lizers relatia de calcul pentru adaosuri simetrice : p| ,i I | I i I 2p(-l I 2*160 | 2*948 | 2216 /an.
6,-0.
Fig.5.13. Rectificarea feêlor frontale ale capetelor bielei
Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la frezare precum i pentru determinarea diinensiunii sanifabricatului sint necesare abaterile limits la matriâre, conform EJIKS 7670-83 Ifftandardizate in funcfcie de masa piesei matritate, factorul de oamplexitate a formei, calitatea oêlului i dimensiunea maximS | piesei matritate. Factorul de coinplexitate a formei S este : unde : mp = 1,3 Kg, reprezintS masa semifabricatului matriât ; i t y - masa corpului geometric in care se inscrie semifabricatul matriât. In cazul bielei din fig.5.11 masa paralelipipedului care drcumscrie biela este * 7,95 Kg. Deci, | i 1,3 / 7,95 ~ 0,163, prin urmare piesa sa inca-
S = mp /
dreazS in grupa de
0,16 < S < 0,32.
ccnple: ' te S., caracterizatfi
prin
253
Ofeiul nrr1 45 avind ccntinutul de carbon da 0,42. . 0,5 1 incadnaazi in grupa M. de calitata. In aceste oandiîi, din tab.5.5, pentru piese matritate in clasa rx de matritare, cu masa ci?arins Intre 1 ,0 1 ,6 Xg(Cg !. litataa o(elului M, factorul de complexitata S3 se abfin M haterile limits o lin m . Adaosul de prelucrare nominal bilateral , conform relatia (3.36) este : 2 f t p l no . - 2Ap1
2A, ^
+ I A,n , I " I A )n I If
= 2,216 + | -0,9 J
|-0,1
|- 3,016 m m .
Cota nominalS h, n 0 B a semifabricatului matriât, conform relaîei (3.49) este :
p! n o n a i n H I 38,6 I
Se rotunje^te : hs
2,216
^1 S i nj * "Iîn* f I > I I-0,9 || 41,716
m m .
| 42 m m .
Capetele semifabricatului se matriteazfi la cota 4ô .'sm m , care se inscrie pe desenul piesei matritate. j^ H f Adaosul nominal real pentru operatia de frezare, recalculat in unna rotunjirii, devine : 2Ap 1n o a = 42 - 38,7 = 3,3 m m ,adic3 pe fiecare faâ frontalS revine adaosul 3,3/2 - 1,65 nm. Adaosul de prelucrare nominal total se obtine prin dife renta cotelor nominale ale semifabricatului i piesei finite : IP n o a t I 42 - 38,4 | 3,6 m m , adicfi pe fiecare fata frontalS revine 3,6/2 = 1,8 mm.
CAP 6. ADAOSURI OB PRELUCRARE PHfiSU GAURI
6.1 PREUX3RMRBA MECANICA A GAURUXR

Giurile din piese se pot executa prin gaurire in material plin sau prin lfirgirea unor gfiuri realizate in prealabil prin forjare sau tumare.
In tab.6.1 sint dati parametrii de precizie i calitate a suprafetelor, obtinute la diferite procedee de prelucrare a ga urilor. Datele din tab.6.1 sint aplicabile pentru orice tip de piese i orice tip de semifabricat, avlndu-se in vedere c& pre cizia de prelucrare a gaurilor nu este in general influentata de clasa pieselor prelucrate (discuri, carcase) etc. DupS efectuarea calculului succesiv al adaosurilor di mensiunilor intermediare ale gSurii,se ajunge la dimensiunea de calcul pentru operatia de gSurire,apoi se alege diametrul standardizat cel mai apropiat al burghiului,cu respectarea condiîei ca diametrul minim al sculei ( admis de toleranta de execu t e | sa nu fie mai mic decit diametrul minim calculat pentru gSurire.DupS alegerea burghiului standardizat se corecteaza di mensiunea nominaia pentru gaurire, conform cu burghiul ales. Folosirea de burghie elicoidale cu diametre nestardardizate, pen tru gSuri care sint supuse altor prelucrari dupa gaurire, nu este admisS. Prelucrarea gaurilor cu largitoare, numita largire, se aplica fie dupS gaurire, fie pentru mSrirea diametrului unei gauri deja executate la tumare sau forjare. Precizia diametrului gaurilor largite depinde de toleranêle de execufcie la diametrul largitorului, precum i de supraiargirea gaurii, fencmen care ccnsta in cbînerea unui diametru al gaurii mai mare decit cel al. largitorului. Prin calculul succesiv al adaosurilor i dimensiunilor intermediare ale gSurii se ajunge la dimensiunea calculata pentru cperafia de largire. flpoi se alege diametrul nominal standardi zat cel mai apropiat al largitorului i se corecteaza dimensiu nea naninaia pentru largire, conform cu largitorul ales. Datorita corectarii dimensiunii pentru largire este necesara i recalcularea adaosului naninal pentru operatia de largire, cu re latia :
larg =
st ~
at
>
C*!)
255
in care ! 2A I este adaosul da prelucrare naninal recaleulat pentru lfirgire; d. It - diametrul nominal al lfirgitorului, canI form ITOS respectiv GOST; H - diametrul nominal standard!* zat al burghiului 1 respectlv diametrul nominal al g&urii brute tu m a t e sau for jate, dacd l&rgirea se executA direct asupra urii brute ).
Tabelul 6.1 Parametrii obj inuti la pralucrarea n e c a n i d a gSurilor Oiaoatrul gAuri1, 1 Procedeul de prelucrara Oa la 3 pinA la 6 Paste 6 la 10 GAurire cu burghie elicoidale a gfiurilor normale Paste 10 la 18 Paste 18 la 50 Paste 50 la 80 De la 3 ptnA la 10 Paste 10 la 18 I GAurire adincA cu burghia speciala Peste 18 la 30 Paste 30 la 50 Lirgire cu lArgitor a gAurilor bruta turnate sau forjata I LArgire da finisara cu lArgitor I dupA gAurira sau dupA lArgirea I gSurii bruta 1 Strunjire interioarA : I degropare | finisare * fini (netezire) 1 Alezare : - normals | precisA - finA De la 18 ptnA la 30 12 Peste 30 ptnA la 80 PinA la 30 Paste 30.ptnA la 80 De la 50 ptnA la 260 11. ..10 40 12 10 6. | .7 10 8 6...7 7...9 7...8 4 7 6...7 40 20 3/2 10 5 3,2 I 4 0,63 0 #16 40 50 20 10.,5 20 10 5 10 6 50 32 50 30 12 32 50 40 40 50 40 12 Treapta precizie Calitataa supraf. H I |yj S fj* 20 32 40 50 63 16^20 40 50 60 70 >80 25 30
De la 6 ptnA la 80
I Rectificare interioarA 8ropare Calibrara cu bilA sau cu dorn Lepuire, honuira
PtnA la 80 }e la 10 ptnA la 80 Da la 6 ptnA la 80 PtnA la 80
Observatii: 1Se considers conventional gAuri normals cala pantru cara raportul l/d<5 pi gAuri adfnci in cazul l/d >5.
g f iu r ir e a g a u r i l o r norm ale cu g h id a re a b u r g h iu lu i in bucS de g h id a r e se a s ig u rd t r e a p t a 11 de p r e c i z i e a d i a m e t r u lu i. 3 . S e reocmpnda c a g & u r ile c u diam etrulld>30m m c a re nu s i n t e x e c u ta te l a f o r j a r e sau t u m a r e sa f i e g S u r it e su o o es i v c u doua b u r g h ie : p rim u l cu d ia m e tru l d 1 1 ( 0 , 6 . . . 0 , 7 ) d i a l d o i le a c u d ia m e tru l f i n a l d . 4 .T i p u l a l e z S r i i ( n o r m a ls ,p re c is a , f i n d ) e s te c a r a c t e r iz a t de t o le r a n ^ e l e d e e x e c u ^ ie l a d ia m e tru l a l e z o r u l u i . 5 . S t r u n j i r e a i n t e r i o a r S f o a r t e f i n a , e x e c u ta ta c u c u it e c u dia m a n t sau c u p lS c u ^ e d i n c a r b u r i m e ta lic e p e m a in i de a le z a t v e r t i c a l e sau o r iz o n t a le p e rm ite re s p e c ta re a t r e p t e l o r d e p r e c i z i e 8 . . . 6 i a r u g o z it a f c ii Ra i 0 , 8 . . .
2.La
0,2
tm.
P r e lu c r a r e a g a u r i l o r cu a le z o r u l se f o lo s e f t e d e o b ic e i ca procedeu d e p r e lu c r a r e l a c o ta f i n a l s sau in a in t e a h o n u i r i i g a u r i l o r . A le z a re a r e a liz e a z a p r e c i z i a d i a m e t r u lu i, form a c o re c ta a g a u r i i i c a l i t a t e a s u p e rio a ra a s u p r a f e t e i, in s a nu c o re c te a za e r o r i l e d e i n c l i n a r e i deza x a re a le a x e i g a u r ii,d e o a r e c e a l e z o r u l se a u to c e n tre a z a dupa g a u ra e x is t e n t a . P e n tru a p e rm ite oconducerea l i b e r a a a l e z o r u l u i e x c lu s iv dupa g a u ra c a re se a l e z e a z a ,a le z o r u l e s te f i x a t a r t i c u l a t ( e l a s t i c ) pe a r b o r e le p r i n c i p a l a l m a ^ in ii - u n e l t e , cu a j u t o r u l u n e i m andrine o s c ila n t e . I n a c e s t c a z , a b a t e r i le s p a ^ ia le d e l a o p e r a t ia p re ce d e n ta de p r e lu c r a r e a g a u r i i se e x c lu d d i n r e l a t i a de c a l c u l a adao s u lu i d e p r e lu c r a r e , i a r e ro a re a de i n s t a la r e e s te z e r o . P r e c i z i a d i a m e t r u lu i g a u r i l o r a le z a t e dep in d e de t o l e r a n ^ e le de e x e c u ^ ie l a d ia m e tru l a l e z o r u l u i , de s u p r a ia r g ir e a gau r i i , de s ta r e a d e u z u ra a m a in ii-u n e lt e , e t c . P e n tru d b ^ in e re a t r e p t e i d e p r e c i z i e 7 l a p re lu c r a r e a g a u r i l o r c u d i am etre > 12 mm, e x e c u ta te i n i t i a l p r i n g a u r i r e ,e s t e ne ce sa ra su cce siu n e a de o p e ra ii : l a r g i r e (s a u s t r u n j i r e ) ,a le z a r e p re a la h i 1a (p r e c is a ) f i a le z a r e f i n a i a ( f i n a ) . P e n tru g a u r i l e e x e c u ta te i n i t i a l p r i n f o r ja r e sau t u m a r e , t r e a p t a de p r e c i z i e 7 se a s ig u ra p r i n doua o p e r a ^ ii s u c c e s iv e de l a r g i r e , urm ate de a le z a r e p r e a la b i i a i a le za re f i n a i a . T re a p ta d e p r e c i z i e 8 l a p re lu c r a r e a g a u r i l o r c u d ia m e tre > 12 mm, e x e c u ta te i n i t i a l p r i n g a u r i r e , se a s ig u ra p r i n succe siunea de p r e l u c r a r i : l a r g i r e (s a u s t r u n ji r e ),u r m a t a de o s i n gura a le z a r e , i a r i n c a z u l g a u r i l o r f o r j a t e sau t u m a t e , p r i n do ua l S r g i r i s u c c e s iv e urm ate de a le z a re a f i n a i a . P r i n c a l c u l u l s u c c e s iv a l a d a o s u rilo r 11 d im e n s iu n ilo r i n term ediare a le g a u r i i se cibîn d im e n s iu n ile nom inale c a lc u la t e p entru o p e r a f i i l e d e a le z a r e p r e a la b i i a i l a r g i r e . Se ale g e d ia m e tru l nom inal s ta n ria rd iz a t c e l m ai a p r o p ia t a l a le z o r u lu i , a s tf e l i n c i t d ia m e tru l m inim a l s c u l e i sa nu f i e mai mio d e c it d ia m etru l m inim a l g a u r i i , a p o i se re c a lc u le a z S adao su l p e n tru
257
Pentru piesele care se prelucreazfi p e magini- unelte agregat pe linii automate, operatiile tehnologioe suooesive prelucrare a gSurilor i p r e d z l a d e prelucrare asiguratfi sint date in tab.6.2.
Tabelul 6.2. Suoceaiunea operatiilor de prelucrare 8 giurllor p e mapini agregat pi linii automata Traaeul tehnologic pentru diametre, Tn mm : Treapta da precizie OperatiiLa (fazale) tehnologioe PinA la 18 1 12 GAurire Lfirgire de degropare(Tntr-o fazi) Strunjire interioarfi de degropare Lirglre de aemifinisare LIrgire interioarA de seaif initare 8...9 Alezere prealabilA Alezare finalA Strunjire interioarA de finisare + * + : + + - : - ! + + Peate 18 plnl la 50 1 + 2 + + + 0 + Peate 1 + + 30
metre nastaxrlardizate, deoaraoe costul adestor scule este r e l a tiv ridicat.
2 -
11 10
7 Observatie: Cu 1 pi 2 sint notate trasaele tehnologioe posibile. Cu aemnul * aTnt nota te operai ile (fazale) tehnologioe aplioate La trasaele tehnologioe respec tive.
Bro area gSurilor asigurS o precizie ridicatS d e prelucra re in limitele treptelor de*precizie 7.. .8, precum i suprafefce fine, cu R a= 1,6...0,4 /on. Inainte d e bro are,g&urile sint prelucrate de ofoicei prin strunjire d e finisare, prin ISrgire i strunjire sau prin strunjire i alezare cu alezor. Bro area gdurilor se execute de dbicei ca hro are liberS, la care gaura broat5 nu capStZ o poziîe determinate fat# de alte syprafete ale piesei,iar broa se autocentreazfi dup& gaura existent#. Deoarece la bro area liber& n u se corecteazA abaterile de possible ale axei gdurii, abater ile spafciale se exclud din relatia de calcul a adaosului de prelucrare pentru broare, iar eroarea de instalare se consider# zero. In cazuri mai rare se aplica broârea coordanat# ( ghidat# ), cu instalarea piesei intr-un dispozitiv special care asigurS poziîa axei suprafefcej.
toregleazS) pe suprafata gSurii, de aceea abaterile spaîale i eroarea de instalare se exclui din calculul adaosului de prelu crare. Pentru piesele tratate termic, marimea S se exclude d i n calculul adaosului pentru hanuire. La hanuirea intr-o singurS operaîe se obtine R > 0,63 tm, iar la hanuirea in douS faze ( prealabiia i finaia ) se ajunge la Ra 0,2...0,04 tm. Abaterile spatiale ale gSurilor executate.cu burghie elicoidale pentru gSuri normale respectiv cu burghie speciale pen tru gSuri adinci sint date in tab.6.3. In fig.6.1 se prezinta abaterile de deplasare fi inclinare a axei gaurii. 6.2. EXEMPLU DE CALCUL SS se calculeze adaosurile de prelucrare i dimensiunile intermediare pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice interi oare i exterioare ale pinionului din fig.6.2. Semifabricatul este matritat la cald din otelul aliat 28TiMnCrl2 STAS 791-68. Matritarea se executS in clasa II de matritare conform STAS 7670-83, iar masa semifabricatului este peste 4 Kg. Rezolvare. Principalele operatii i faze ale procesului tehnologic de prelucrare mecanicS a pinionului sint prezentate in tab. 6.4 1. Pentru suprafata gSurii | 48 0* ' 0Z7 [mm] Schema dispunerii adaosurilor intermediare pentru prelu crarea gSurii 0 48 0 ' mm este prezentatS in fig.6.3. a. Pentru hanuire ( operatia precedents este rectificarea interioarS in treapta a 8 - a de precizie ) : 1 1= 5 [ / f l n ]l SM i 0 | dupS tratamentul termic Sj., se ex clude din calcul ); pM *0 i j =0 I deoarece capul de hanuit se autoregleazS ; 2pi k - 2 5 | 10 | I | Toleranta pentru operatia precedents, de rectificare interioarfi, conform treptei 8 de precizie este : T,.1 I 39 [/an] ( tab.2.15, cap.2 ). In fig. 6.3 se observS cS dimensiunea minima dupS rectifi-
tro a te f a t s d e a l t e s u p r a f e te a l e p i e s e i . I n c a z u l h r o q d r i i o o o rd o n a te , l a r w T n n iu i a d a o s u lu i de p r e lu c r a r e p e n tr u b r o f a r e t r e b u ie sS s e seama i d e a b a t e r i l e d e p o z i t i e a le a x e i g j u r i i f a ^ i d e p o z i ^ i a n o m in a lS , g e n e ra te l a o p e r a t ia de p r e lu c r a re a g S u r i i , p re m e rg S to a re b r o ^ S r i i . La hanuirea gaurilor nwpii de hanuit se autocentrftnzS ( a u -
Tabelul 6.3. Abater! apatfale pentru g lu rll* H
Tipul burghlului
Burghiu elicoidal
Burghlu pantry
adtnol
Denum irea abater iI
Diametrul giurif, nun 3... I 6... 10... 18... 30... 3...6 6... 50 30 18 10 10
I Inclinarea specificA a axei gAurii I 1 pe 1 mm lungime a gAurii, /on/mm. Deplasarea axei gAurii fatA de pozitia nominalA CQ/ pm
2,1
Iff
15
1*3
0,9
0,7
1,6
1,3
20
10
I
20
25
30
10
15
25
Observatif: 1.Abaterea spatialA totals dupA gAurire se determine cu relatia: P I 1 C J 2 + (A*l)2
tn oare : I este lungimea gAurii, fn mm. 2. Categoriile principaie de abateri spatiale ale axei gAurii brute tur* , i nate sau forjate sint: ay' pentru gAuri turnate/rdeplasarea ''axei gAurii pax datoritA deplasirii miezului Cvezi cap. 8,78.2), precua pi inclinarea axei gAuri! 1 1 ( l-lungimea gAurii). Inclinarea specificA A , in ^m/nua are valorile': pentru diametrul a = 10...30 mm, A = 10...20 /fla/nun, pentru 0 I 30...50 ram,A = 5...15 pn/nun, iar pentru #>50 mm,A = 3...10 jun/m. b. pentru gAuri perforate la matritare sau forjare liberA, excentricitatea p a gAurii fatA de suprefata exterioarA. 3. Abaterea spatialA remanent# a axei gAurii dupA diferite operatii da pralucrare a giurii se calculeazA cu formula : p = K*Psf in care K este coeffcientul de micporare a abaterilor; p ^ abaterea spatialA a axai gAurii pentru semifabrioatuL brut, respectiv pentru gaura obtinutA prin gAurire fn materielul pi in. Valorile coeficientului K sfnt : dupA prelucrarea de degropare K=0,05;dupA pralucrarea de semif inisare K=0,005;dupi pralucrarea de finisare ^0,002; la prelucrArile ulterioare abaterea spatial A a axei gAuri i se poate neglije.''
ca^rea interioarS (inainte de honuire ) este : dM deci : n ri n i min " ^ p i min- | *
d,., min m 48 - 0,010 - 0, 039 ~ 47,951 d i-1 min = 47,95 [mm]; <*M nom B 47,95 [mm];
dM
max
4 47,95 | 0,039 * 47,989 [mm]j

^0,039
Deci operaîa
d e rectif icare
se execute la cota I 47,95 0
Pta.fr. 1. D*plr* p( trtol i n r o * xat giuri I: 00 * pozltia nontnall (otr raota) fliurH; t^m ' plaittl f d* poaHii wkinati; OjQ, poaftla namlnall.
tnolinatl 91 daplasati ft 8
Fig.6.2. Pinion
=3-
7es i tuh 1 * 5 x45 ,
- Rugozitatea suprafetelor
life
b. Calculul adaosului pentru rectificarea interioare (operafia precedents este bro area ) : R z fjj = 4 [ m ] r S . . = 0 ( dup& tratamentul termic se exclude din'calcul ). Rectificarea interioarS se execute cu bazarea p e suprafe fele flaneur ilor din lor intr-un dispozitiv cu role care vin in contact cu f lancurile, d e aceea la determinarea abaterilor spatiale se ine seama d e b&taia radial# a danturii fa^S de alezajul pinionului. Prin everuirea danturii b&taia radialfi a fost redusS la circa 0,05 mm. Pe de altS, parte, la tratamentul termic d e cSlire i revenire alezajul se deformeazfi devenind conic sau oval pin# la 0,05 mm. Prin urmare, abaterea spaîalfi totals d e la operaîile precedente d e everuire i tratament termic este 1 2*Pj.1 m 50 +50 100 ; Pm " lp&h
261
A pmtn brosare A omin strunfir. i m
mm rectificare Apmrn honuire
dm 'm m a dnommatri dmax matritare dmin strunjire dmax strunjire mk brosare dmax brosare 'm in rectificare 'max rectificare m m honuire 'max honuire
Fig.6.3. Schaaa dispunarii grafica | adaosurilor intermediare pantru prelucrarea giurii
H j|H|
Eroarea de fixare in dispozitivul cu acîcoiare pneumatics pentru rectificarea interioarS se considers s f = 50 [/im] (tab.1.33, cap.l ); Adaosul minim pentru rectificarea interioarS:
M II I 24 I I V 502 + 50Z = 149 S | ' \ Toleranta pentru operatia precedents - brosare - conform treptei 8 de precizie este: 39 [/on]. p H Dimensiunea minimS dupS broarea gSurii ( inainte de rec tificarea interioarS ) este:
d i-l gin I 47*95 I 0,149 | 0,039 I 47,762 [nm] Se rotunjete : d. i-1 min [mm] ) Operatia de brosare 47,75 q40' 03[mm].
d i-1 no* 4 7 f7 5 [ ] ; 47,75 + -0,039 max r ---
a gSurii
- 47,789 ---- [ran]. *h wxm se va executa la oota
262
qaurfi, de aoeea se considers cS :
2 % H | ,95 1 47,73 - 0,20 [ram]. c. Calculul adaosului pentru broâre ( operaîa precedents este strunjirea de degropare a gfiurii ) : R, - 40 [/an]; S,., = 50 [/J in] . Abaterea spa^lala remanents dupS strunjirea de degropare a gSurii nu poate fi eliminate,deoarece broa se autocentreazS pe Pt-V*=
In urma rotunjirii efectuate este necesarS recalcularea a(jaosului nominal pentru rectifioarea interioarS, prin diferenâ dimensiunilor nominale :
Eroarea de instalare la hroare p, - 0, deoarece se aplxcS broarea liberS. Prin urmare : 2Apj B(n = 2(40 + 50) = 180 [/an]. Toleranâ pentru opera'tia precedents, strunjirea de degroare, conform treptei 12 de precizie, este 250 /an ( tab.2.15, cap.2. ). Din fig.6.3 rezultS c3 dimensiunea minima dupS strunjire este :
deci : d | Se rotunje?te : d .-1
= 47,789 I 0,180 - 0,250 = 47,359 [mm].
d i x ^ p i min î"1
I 47,55 [mm]. Cperatia de strunjire de degropare a gSurii se execute la cota 47,3 o [mm]. Adaosul nominal recalculat pentru brosarea gSurii : 2Ap P9m = 47,75 - 47,3 = 0,45 [mm], d. Pentru strunjirea de degropare a gSurii ( inaintea acestei cperaii semifabricatul se aflS in stare brutS,matriata): R* H 200 [/an] ; S,., = 250 [/an] ;
P i-1 p ,2 + pB2 ( formula 5.10 ). Excentricitatea gSurii brute p . = 0,8 [mm] ( tab.5.13 ). Deplasarea matritelor pB = 0,8 [mm] ( tab.5.9 ).
.in 4 7 *3 d i- i n<* B 4 7 , 3 [nun] ; d i- l I 47,3 I 0,25
Oil J
Aadar : pj^ = 0,82 + 0,82 = 1,128 [mm]. Eroarea de fixare in mandrinS cu acîanare pneumatic^ este eti = 500 [/an] ( tab.1.33 ). Eroarea de onentare ( bazare ) 0 = 0. 2Aj >jn = 2(200 + 250) + 2
V 11282 +,5002
3368
[/an] .
Pentru calculul dimensiunii nominale a gSurii brute din semi,fabricatul matriât sint necesare abaterile limits la ma tritare, conform STAS 7670-83. In cazuJ semifabricatului pinionului din fig. 6.2,factorul de ccmplexitate a formei S I m / || are valoarea S > 0,63
263
Tabelul 6.4 Proceaul tehnologic de preluerere
aeoanicl
a plnionufcMl
din ft$
D e n u a i r e ao p e r a j l i l o rp if a z e l o r
N a p I n a u n e a l t i
O r l e n t a r e a
S t r u n j i r e ad ad e g r o p a | g i u r i i
S t r i n gr e v o l v e r
S u p r a f a t ao i li n d r i o i x t r l 0 < r | u n i v e r s a l c ua t r t n g e r e S u p r a f a t af r o n t a l 1A
B r o p a r e ag i u r i i
M a p i n id eb r o p a t o r i z o n t e l i
Strunjire : 1. Suprafata oilindricl exter ioari 1 2. Suprafata frontali A I Strunjire : 1 1. Suprafata frontali exterioari a butucului 2. Suprafata frontali B 1 Strunjire : 1. Fata frontali interioari butuc 2. Degajare la #95 pe adincimea de 1,5 mm _ 3. Degajare la #80,8 2 pe adincimea de 17>5 q * conform desenului I Danturare
Strung normal
S u p r a f a t ag i u rii, p ed i s p o z i t i vc ub u c p ie x t a n a i b i l l
Strung normal
Suprafata g i u r i i p i 18 A, pe dispozitiv tensibili
f a t af r o n t * c ub u c p iR
Strung normal
Suprafata giurii pi suprafata frontali exterioari a butucului, pe dispozitiv cu bucpi exten*1-|

b i l 5
Hapini de frezat danturi Hapini de peveruit
Suprafata giurii pi o fati frontali, pe dorn Suprafata giuri i pi fata frontali a butucului , pe dorn
I everuire danturi I Tretament termic : ceaentare, I clI ire, revenire I Rectificare : 1 1. Suprafata giurii 1 2. Fata frontali interioari butuc
Hapini de rectificat interior
Pe suprafata coroanei dintata pi pe suprafata frontali exterioari a butucului,cu dispozitiv cu r<yf le, cu actionare pneumatic!
I Rectificarea fetei frontale I exterioare a butucului
Hapini de rectificat
Suprafata giurii î fata fron* tall interioari a butucului, pe dorn*
I Honuirea giurii
Hap ini da honuit
Suprafata oilindricl axtarioari fi fata frontali A
I H o n u i r M danturii
Hap ini da honuit danturi
Suprafata giuri ii pa dorn
Wmmk
( pentru defini'fci.a factorulul S, v e z i cap. 5 ) , d a d p ie s a D In-* oedreazS in grupa.de ccmplexitate 81,conform STAS 7670-83. Ofclul 28TiMhCrl2 face parte din grupa de calitate ,conform ffFhB 7670-83. In aceste ccndiîi, abaterile limits la matriâre In riyfl II de matrifcare, pentru diametrul gAurii sub 50 m m sint s 2s .-\ I I I pentru gSuri se aplicS abateri limits cu semne gchimbate fa# d e cele d i n STAS, conform tab.5.5,cap.5 ). Diametrul nominal al gSurii brute,conform relafciei (3.50), este : f t -
d* non adicS :
dgtrunj.mix
*trunj.#in
I| 1 |I i
d, n o n . * 47'55 - 3r368 - 0,7 = 43,482 [mm].
Aplicind regula rotunjirii din 0,5' in 0,5 mm, pentru send fabricate matritate in clasa II, se obtine dimensiunea ncminalS rotunjitS :
d . non, = [mm].
Dimensiunea maximS a gSurii matritate : max - 43,5 + 0,7 - 44,2 [mm]. Dimensiunea minim# a gSurii matritate s d. min r 43,5 - 1,5 = 42,0 [mm],
> Hti
Pe desenul piesei matritate se treoe cota gSurii. Aiaosul nominal pentru operaîa de strunjire de de^râre a gSurii se obtine prin recalculare in funcfcie de dimensiunile nominale rotunjite s
2Ap n o m = 47,3 - 43,5 = 3,8 [ m ] .
Adaosul nominal total al gSurii 0 48 0* ' 027 mm, calculat ca diferenl^S a dimens iunilor nominale ale gSurii finite i gSurii brute, este : 2. Pentru suprafata cilindrica extenoara 0 129,24 _ 0 16 mm se executS o singurS operable de strunjire. Din tab.5.3 se obtine :
SC, H =
nom t
"
43,5
4 ,5 [mm].
200 [m] |
pM = V Pe2
SM r 250 [tm] .
Abaterea spatiala
+ P m 2
Deoarece strunjirea exterioarS se executS dupS ce initial s-a efectuat strunjirea gSurii cu prinderea pe suprafata cilindricS exterioarS, abaterea spaîalS de excer^tricitate a gSurii a fost redusS la valoarea :
265
SI -
o ,o s * p , 1 | 0 , 0 5 0 ,e I
0,040
[m n]
( conform otoarvafciilor la tab.6.3 )

P | 000 twn]
Prin urmars
&
V 11
+ 800* s 801 [/an] 1
Ia strunjirea exterioari bazarea se face pe suprafata g&j. rii, In dispozitiv cu buc fi extensibilfi care asigurS o central* buna, decit #1 -0. A?adar : 2Sj| | 2(200 | 250) | 2*801 - 2502 [/an] .
Adaosul nominal pentru strunjirea pe strungul normal (uni versal ) este :
j p no. | Zftpi .In 1 I A,n | f ( formula 3.23 )

Abaterile limita la matritare la diametre peste 120 mm sint -o( 9 ' [mm]. Deci | 2Ap| ^ - 2,502 + 0,9 | 3,402 [mm].
Diametrul naninal al suprafetei cilindrice exterioare bru te va fi : ds n| 129,24 | 3,402 | 132,642 [mm]. Se rotunjete : d, ^ i 133 [mm]. Pe desenul piesei matritate se inscrie cota : i 133 ! ,+1' 7 [mm].
266
Cap. 7 ADAOSURI DE EREUJCHARE PENTRU SEMFAERICXEE FCRJATE LTBER
7.1.
I N D I CATTI G E N E R A L E
locuita cu eroarea de verificare ( cap.l ). Determinarea adaosului minim de prelucrare la prima operatie ( faza ) de prelucrare a fiecSrei suprafete se face tutfnd seama de mirimile Rz, S, p, corespunzatoare semifabricatului brut i de erorea de verificare a pozitiei semifabricatului pe mafina-unealta. Adaosurile de prelucrare totale calculate nu in clud adaosurile tehnologice suplimentare, necesare pentru simplificarea canfiguratiei piesei forjate fi ufurarea forjarii libere. La stabilirea traseului tehnologic de prelucrare mecanicS se va avea in vedere ca semifabricatele nu se gSuresc la forjarea libera pe ciocane daea diametrul gSurii D < 40 mm fi raportul H / D > 3,unde H este in&ltinea,iar D -diametrul exte rior. La arborii in trepte forjati liber pe ciocane nu se exe cute forjarea in trepte la o semidiferenta a douS diametre vecine mai mica de 10 mm. La calculul adaosului de pelucrare nominal pentru prima operatie ( faza ) de prelucrare sint necesare abaterile limita la forjarea libera. Pentru semifabricatele forjate liber din oteluri carbon fi oteluri aliate abaterile limita sint date in STAS 2171/1-84 fi STAS 2171/2-84, respectiv in GOST 7829-70 fi GOST 7062-79. Modul de aplicare a adaosului de prelucrare nominal pentru prima qperatie de prelucrare fi a abaterilor limita la dimensiunile exterioare este indicat in fig.7.1. Se dbserva in fig.7.1 ca adaosul de prelucrare naninal calculat pentru prima operatie de prelucrare 2Ap1 nom se aplioS
267
Semifabricatele forjate liber cu dimensiuni mici fi mi jlo ci! se utilizeazfi in fabricatia individuals fi de serie mic&, iar semifabricatele cu dimensiuni mari, la toate tipurile de producfie. Prelucrarea prin afchiere a semifabricatelor forjate liber se efectueazS, de obicei, prin metoda obtinerii individu als a preciziei dimensiunilor. La instalarea semifabricatului pe mafina-unealta se face verificarea instalSrii, individual pentru fiecare semifabricat in parte fi,ca urmare,in relatia de calcul a adaosului de prelucrare, eroarea de instalare este in-
arbore
1
Fig.7.1. Sohama de eplloar* a
.c M
adaosului nominal pantru prlma operable da praluorart I unul arbor, prin matoda ob$1nar11 Indlvlduala a praolzlal dlmanslunflor
â nom a nom * ^p1 nom ' 1 min * ^s nom I N I ' * * s max " â nom +
...
s 8 nom
*Aa STAS p i STAS
in ccntinuarea diiaensiunii nominale d- pom care pentru suprafeê exterioare de tip arbore coincide cu dimensiunea maxima d1 *? Pentru suprafeê interioare ( alezaje ) adaosul de prelu crare nominal, calculat pentru prima qperaîe de prelucrara^ 2Ap1 n o n ) se aplic# prin micorarea dimensiunii nominale d 1 H ca re pentru suprafeê de tip alezaj coincide cu dimensiunea mini mi d 1 min. Pe desenul semifabricatului forjat liber , dimensiunea pentru forjare se inscrie sub forma :
+ A s STAS * s nom
+A i
STAS
abaterile As i A i fiind cu semnul algebric conform STAS 217184, iar in cazul cind abaterile limit# sint simetrice,sub forma:
unde 3L este toleranâ de for jare, Dimensiunile teoretice nominale calculate ale semifabrica* telor forjate liber se vor rotunji la cifre intregi, apoi se I
268
prese sint dai in tab.7.1.
reoalcula a d a o s u l d e p r e l u c r a r e p e n t r u p r i m a operable ( de de* qroâre )! inJLnd seama d e d i m e n s i u n i l e rotunjite. Parametrii E|| $ 1 care caracterizeazS cal i t a t e a suprafeêlor brute ale semifabricatelor forjate liber pe ciocane s a u
T a b e l u l 7 .1 . C a l i t a t e as u p r a f e t e i l as e m i f a b r i c a t ef o r j a t el i b e r
D i m e n s i u n e ad e g a b a r i tm a x i m a as e m i f a b r i c a t u l u i , m m 1R z +S , m m
D el a5 0 p t n l l a 1 8 0
P e s t e 1 8 0 p 1 n l a 5 0 0
P e s t e5 0 0 p T n Sl a 1 2 5 0
P e s t e1 2 5 0 p 1 n 8l a 3 1 5 0
P a s t e3 1 5 0 p t n l l a 6 3 0 0
P a s t e 6 3 0 0 p i n l l a 1 0 0 0 0 3 , 5
1 , 5
2 ,5
7.2. ABATERI SPATIALE L IBER
IA
SEMIFABRICATE BRUTE
FORJATE
Pentru piese cilindrice cu secîune uniforms, fSrS trepte sau flan e,curbarea totalfi a semifabricatului brut se determine cu relatia : . pc * Ac- L [/an] (7.1) in care s Ac este curbarea specifics, in im/im, iar L -lungimea totals a semifabricatului in mm. Pentru piese forjate liber cu secîune variabilS de tipul axelor in trepte sau cu flange de capSt sau intermediare,al ba relor in trepte cu seciune dreptunghiularS sau pStratS etc. se va determina curbarea locals in zona treptei pentru care se calculeazS adaosul d e prelucrare cu formula : pc - 2* Ac* lc [/an], (7.2)
in care lc este distanta de la treapta ( flana ) de prelucrat pinS la capStul cel m ai apropiat, in mm. Valorile curbSrii specifice Ac pentru formulele (7.1) i (7.2)-sint date in tab.7.2.
Tabelul 7.2. Ourbarea specifics A , Tn pm/rao pantru sen ifabricate de tipul axelor, barelor etc.brute forjate liber
Diametrul sau dimensiunea sec(iunii transveraale, mm Felul prelucrlrii Pinl la 120 Peste 120 ptnl la 180 Peste 180 pfni la 250 1 Peste 250 pinl la 315 0,8 Paste 315 ptnl la 500 0,6
Forjare liberl
Pieaele cu seciune variabili d a tipul axelor tn ttmptM H pot obfine la forjare cu abateri d a la coaxlalltatea trapf c a w MSrimea acestor abateri pn se poate lua egalS cu 1 / 4 Iffl toleranfa de forjare T, la diametrul treptei invecinate mal n*rl. Deoareoe insfi toleranêle d e forjare conform STAS se g&gjl lesc In fUncîe de diametrul maxim al piesei finite, abatarat de la ooaxialitate pn va fi egalS cu 1/4 d i n toleranfa T ig diametrul treptei cu secfeiune maxitnA. Axele In trepte care vor fi prelucrate prin a chiere cu bazarea p e gSuri d e centrara intre virfuri, pot prezenta o eroare d e centrare cara pentru semif abricatul forjat liber se determ i n e c u relatia qq . respunzfitoare centruirii dup& trasa j :
Posntr = '2 5 T . M (7 .3 )
in care : T este toleranâ, in HI la diametrul treptei cu secfciune maxima la semifabricatul brut. Prin urmare, la prelucrarea intre virfuri,abaterea spaîa18 totals a semifabricatelor de tipul axelor in trepte se va calcula cu relatia : ps=/pi + p5+ pJtr In cazul prelucrfirii pieselor de tipul axelor scurte in trepte, cu prinderea numai in universal, abaterea spatial! to tals a semifabricatului se va calcula cu relaîile : ' - pentru treapta prinsS in universal la prima operable :
P, P o
(7.5)
- pentru treptele care nu sint prinse in universal la prima operate :

Ps =^Pc+ Pn [jum] (7.6)
in care: p0 - 2A0.10 este curbarea totals,iar p = (l/4) * T, es te abaterea de la coaxialitatea treptelor,T, fiind toleranâ da forjare la diametrul treptei cu secfciune maximS. La piesele forjate liber de tipul discurilor gSurite, inslelor, cilindrilor cu gaurS perforate la forjare etc. abaterea spaîalS pentru prelucrarea gSurii, cu bazarea la prima opera ble pe suprafafa cilindricS exterioarS, este egalS cu excentricitatea gSurii forjate fafcS de suprafafca exterioarS p, care sa poate lua egalS cu 1/4 din toleranfa la diametrul gSurii bruta. Pentru suprafeêle frontale ale discurilor, abaterea spa' lllll este reprezentatS de deformarea H :
270
Pdef
K'to
'
fW*
(7.7)
din . mariibi:erea
s vor are, care
i co^3)
ilor.
la
In cazul plScilor i pieselor prismatice forjate, abaterea spatial5 de deformare pd#f, care se considers in calculul adao surilor pentru prima qperaîe de prelucrare a suprafetelor pla ne, pe infilfriroea piesei, este :
Pd.f 1 V 1
unde : Ac * 1... 3 mra/ra in funcîe de rigid itatea semifabrica tului, iar D este diametrul exterior al semifabricatiilui,In metri.
[mm](7.8)
unde: Aq a 1.. .3 mm/m ; L - lungimea plScii, respectiv a piesei prismatice, in metri. 7.3. PRELUCRAREA MECANICA A SEMIFABRICAIEDCR PCRJATE LIBER Parametrii R^ i S care se dbîn dupa diferite qperaîi de prelucrare mecanicS a semifabricatelor forjate liber, precum i treptele de precizie corespunz&toare tolerance! tehnologice la dimensiunea suprafetei prelucrate sint date in tab. 7.3.
Tabelul 7.3. Parametrii obfc1nut1 la preluorarea mecanlcl a saaifabricatelor forjate li~ bar pa ciocane si prese Prooedeul de prelucrare Strunjire aau frezere : - cojIre * degrofare - semifIniaare * finisare finl de netezire RectIfIoare : "la curat" degrofare finiaara " netezire Treapta da preolzle 17 15...16 12...14 10...11 6....7 14...15 10 6...7 5...6 Rj, 1* 1250 250 125 40 5 20 16 5 -2,5 S, im 350 240 120 40 5 20 15 5 5
i cu
tia-
i va
7.4) to-
in
ie s 7.5) la
7.6) esl de ineerea sratrise

Lite.
Observafcii: I.Toleranfcele tehnologice coreapunzltoare treptelor de precizie indicate sint date 1n tabelul 2.15, cap.2. 2.Rectificarea "la curat" sa apliei pentru preluorarea suprafetelor care vor constitui baza tehnologice fi care nu vor mai f{ prelucrete ulteri or. 3.Pentru suprafe(ela frontale, treptele de precizie din tabel afnt data pentru oazul respeotlrii cotai faf! de o auprafafl preluorati. Oaoi pre lucrarea fronteli aa face cu reapectarea ootei fafl de o suprafafcl brutl, tolerance daternini cu relafle : T T + T 1 'a pr tn oare:'T eate toleranta la dimensiune pantru semifabricatul brut for-
spa-
271
m B B Soonforo traptef da preolxle din
Jat*
- tolafanta
dlBanaluna dupl pralucrarea unel f e t e label.
frantaU
MArimea abaterilor spatiale remanente dupA diferitele faze tehnologioe de prelucrare mecanicA a suprafetelor d e rovolutia ale arborilor, la prelucrarea intre virfuri , se calculeaasA cu relatia : P~ yj (2AC*1C)| + PcaAtr
(7*9)
iar valorile curbArii specif ice A0 i ale erorii d e centrare remanente Pc#ptr/ care se introduc in relatia (7.9), sint date in tab.7.4 i tab.7.5. Avind in vedere necesitatea verificArii pozitiei semifabricatului forjat pe maina - unealtA, in relatia de calcul a adaosului pentru prima fazA de prelucrare, cu prinderea in platou cu patru bacuri (sau -universal) || sprijin pe virful p3pu ii mobile, se va introduce eroarea de verificare (vezi cap.l). Insumarea abaterii spatiale p a semifabricatului (vezi relatia (7.4)) cu eroarea de verificare ev pentru prelucrarea
suprafetelor de revolutie se face utilizind formula :

s+e2 VP 2
(7.10)
Valorile remanente ale 6rorii de verificare pentru diferitele faze de prelucrare efectuate asupra aceleiagi suprafete,la o singurA fixare, se vor calcula cu relatia : evi=K-ev l (7.11) in care : ev i este valoarea remanents a erorii de verificarijre] pentru faza i (i=2,3...); K -coeficient de micorare a erorilor (tab.4.8,cap.4) ;cv1 -eroarea de verificare pentru faza 1 (tab. 1.39, cap.l). La prelucrarea gAurilor de tipul discurilor,inelelor , bucelor etc. insumarea abaterii spatiale de excentricitate pe a gAurii brute cu eroarea de verificare ev se face cu formula :
2 /j
(7.12)
Pentru suprafetele plane frontale ale discurilor, inelelor etc. insumarea abaterii spatiale pc t e f cu eroarea de verificare cv se face algebric : p ^ + c Valorile remanente ale abaterii spatiale p# de exoentrLcitate a gAurii dupA diferitele operatii de prelucrare a gAurii se calculeazA pe baza legii copierii erorilor (vezi observatiA 3 la tab.6.3,cap.6) ,iar valorile remanente ale erorii de veri~
7.4. Curbarea specif tol pQ dupA prelucrirU* a*a*nice ale semifatorloeielor f Jet* llbr (de ttpul arbor jlor ,bar*lor ate.), /iffl/mn
Diametrul au dimensiunea ftectluni* tranaveraale, aa I P1nA la 120 Peat* 120 Past* 180 | P*at 250 I Paate I p1nA la 180 stnA la 250 alnA la 3151 *15 pi-1 nA la 1 500 1 1,00 0,50 0,04 0,08 0,50 0,30 0,03 0,06 0,40 0,20 0,02 0,04 0,30 1 i '10 1
W
Preluorarea aeoanicA: -de oojlre -de degropare -de aenifiniaare DupA tratament termio (oAlire) fi tndreptare
1,50 0,70 0,05 0,10
1 *0 2 1 l 1 1 Observafcii: 1.La calculul adaosurilor de preluorare pentru operas I ile oare uraeazA dupft strunjirea de finisare a pieselor netratate termic, curbarea speoiflol aa neglijeazA, fiind micA. 2.La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea arborilor trata(l termic dupA strunjirea de finisare, se va considera curbarea specifioA ce apare din cauza tratamentului termic. I M 1
Tabelul 7.5. Eroarea de centrare remanents p | arbor Ilor forjati liber, /mi
n r
dupA fazele de prelucrare aecanioA
Lungimea arborelui, nun Felul prelucrArii PtnA la 500 500...1000 Diametrul arborelui, aa 50... 3 ...80 DupA cojire DupA strunjirea de degrofare OupA centruirea piesei strunjite anterior 500 100 80... ..120 750 150 120.. ..180 1000 200 50... ...80 750 150 80... ..120 1000 200 120.. ..180 1500 300 1000...2000 ,' 50... I 80.. 120.. ...80 ..120 ..180 1000 200 1500 300 1500 I 300 I 1
20
30
40
30
40
60
40
60
60
Observable: L a calculul adaosurilor pentru operatiile care
urmeazA
finisare, eroarea de centrare remanentl este aicA (1...3 /a) fi jeazA. '
dupA strunjirea de se negli-
ficare ev- - cu relatia (7.11). Pentru suprafeêle frontale ale discurilor, inelelor etc. abaterile spaîale remanente dupS diferitele operaîi de strun jire frontal# se calculeazS cu relaîile ( 5.9 )...( 5.11 ) din cap.5, iar dupS strunjirea de finisare frontalS, abaterile spatiale sint neglijabile. La prelucrarea mecanicS a suprafetelor plane ale plScilor sau altor piese prismatice, abaterile spaîale remanente dup& frezare se determine cu formula (4.10), cap. 4.
i Plcot. voh I
273
Cap.8 JraOStRHE DE FRBJUCRARE PENTRU TORNAIE 8.1 INDICATII GENERALE
SEMIFAHRlcaTg
Dupd intocmirea traseului tehnologic d e prelucrare mecani-* cd se calculedzd succesiv adaosurile intermediare d e prelucrara pentru toate qperaiile (fazele) de prelucrare ale fiecfirei suprafeê; in continuare, plecind de la dimensiunile piesei fini te i luind in consider are adaosurile calculate se determine dimensiunile intermediare, ajungind pinfi la dimensiunile naninale ale semifabricatului brut t u m a t . Dimensiunile nominale || le semif abricatului t u m a t se prevSd cu abateri limits indicate in STAS-uri sau GOST-urile corespunz&toare. Modul d e aplicare a adaosului d e prelucrare nominal pentru prima operable de prelucrare a suprafetelor exterioare, respectiv interioare i de aplicare a abaterilor limits la dimensiunea nominal^ a semifabricatului este indicat in fig. 8.1.
Fig. 8.1 Schema de aplicare a adaosului nominal pentru prima operafcie de prelu crare a unui semifabricat tumat: a * suprafaM exterioarl cu adaos asimetric; I j tuprafatl interioarl cu adaos asimetric
In fig. 8.1,a se observe c| adaosul de prelucrare nominal Ap1 , calculat pentru prima operable de prelucrare a suprafefei exterioare, se aplicS in ccntinuarea dimensiunii nominale L1 n o o l pentru prima operaîe de prelucrare, adoptatA egali cu 274
Airoensiunea maxima Q H M H Dimensiunea nominal# a semifabricatului, pentru exterioare este: j| Înom + ^plnom m ^*1nom ij ^plmln 3 I!
suprafet# (8.1)
iar dimensiunile limit# ale semifabricatului sint m ^ noo ânax ^snora 1^1 |i â* (8.2)
(8.3)
unde: A i i A a sint abaterile limit# inferioari, respectiv superioara la dimensiunea nominal# a semifabricatului brut, luate cu sesnnul algebric conform STAS 1592-85. In mod similar, pentru prelucrarea unei suprafete interi oare cu adaos asimetric (fig. 8.1,b), se obîn relatiiles (8.4) (8.5)
wm
(8.6)
Pentru prelucrarea suprafetei interioare, adaosul de pre lucrare nominal este aplicat prin micorarea dimensiunii nominale L 1nom, adoptate egal# cu dimensiunea minim# L 1a1n pentru prima operatie (fig. 8.1,b). Valorile abater ilor limit# ale semifabricatelor tu m a t e din font# i oêl sint date dup# STAS 1592/1-85 i STAS 1592/2-85 in tabelele 8.1 ... 8.4, in functie de dimensiunile piesei i de clasa da precizie la tumare. Pe desenul semifabricatului t u m a t este totdeauna specificat# clasa de precizie la tumare. Criteriile informative de incadrare in clase de precizie a pieselor t u m a t e sint date in tab. 8.5, dup# STAS. In tab. 8.6 sint date tolerantele dimensiunilor semifabricatelor tumate dip# GOST 26645-85, iar in tab. 8.7 - valorile recomandate ale claselor de precizie la tumare, dup# acelai GOST. Pentru calculul adaosului minim la prima operatie (faz#) de prelucrare a suprafetei considerate, m#rimile ||| S, t p care intervin in formula de calcul sint cele corespunz#toare semifa bricatului brut tumat. Eroarea de instalare e, respectiv eroa rea de verificare ev, se stabilete dup# indicatiile din cap.l. Adaosurile de prelucrare calculate nu includ adaosurile tehnologice de tumare, necesare pentru suplimentarea grosimii peretilor semifabricatului tumat, determinat# de oonditiile procesului tehnologic de tumare i de cerinta simplific#rii operatiei de executie a formelor de tumare. Aceste adaosuri
275
tehrologiae de tumare se stabilesc da tehnologii aar teaza tehnologia de tumare 1 se aplicS supliiMntar adaosurile de prelucrare propriu-zise, de la duneiaiunile nale ale semifalaricatului. Astfel, la piesele prevfizut* cu uri se va ine seama de ^ realizirii la tumjir% I nor gSuri cu diametre mici. Ddanetrele minim admiae ale glur^L lor tumate, in oazul tumSrii in forme de amestec de fortagg au valorile din tab. 8.8. . 1 I H ^ L GSurile prevSzute pe desenul piesei finite ou diametre m ' mici decit valorile din tab.8.8 nu vor fi executate la turnar urmind sS fie obînute prin gfiurire in plin ai fcurghiul, in IB drul procesului tehnologic de prelucrare mecanicS. In practicj se admite deseori cS gSurile cu diametre mai mici decit 20 tn la producfria de masS, mai mici de 30 mm la producîa de aerit i mai mici de 40 mm la producfcia individuals, in piese turnate in forme de amestec de nisip, sS fie obînute prin gSurire. Valorile minime ale gSurilor, obînute la tumarea prin alte procedee sint urmStoarele: 1 la tumarea sub presiune 1 - la tumarea cu modele uor fuzibile 3 B - la tumarea in cochilS 5 JBj I la tumarea in forme-coji 8 mn. Pentru extragerea fSrS dificultSî a modelului din forma pereîi modelului trebuie sS prezinte inclinaîi de formare pe pereîi perpendiculari pe planul de separable al formei de turnare, care determine existenâ unui adaos tehnologic suplimentar fa^S de adaosul de prelucrare.
In fig. 8.2 se dS un exenplu de aplicare a inclinaîilor de formare, in care haûrat se reprezintS secîunea piesei fi nite, iar innegrit 1 inclinafciile de formare i adaosurile de prelucrare A . Se observS cS pe I suprafata superioarS a seraifabricatului exists un adaos de I prelucrare mSrit fa^S de adao Fig. 8.2 Inclinatii de sul de pe faâ inferioarS, daformare pi adaosuri de preI toritS tendinfcei de acumulare a lucrere I defec | ale piesei in poziîa de tumaIre (vezi i observatiile la tab. 8.10). Inclinaîile de formare se aplicS dupS exemplul dat in fig. 8.3,a i b, valorile inclinatiilor fiind prescrise in funcîe de inSlîmea modelului, conform tab. 8.9.
5 3
in
I
S '
tttf
55
W i
n m
* i f f r
Tabelul 8 .1 Abateri U n i t a La diaensiunile pieselor turnate din font* (STAS 1992/1

S5>
Clasa de
Gabaritul m a x i m
fit pi e s e i
Dimensiunea noainale tn
Abateri linita, ro
277
I 0 1
Tabelul 8.1 (continue.) 3 4 +1,50 -1,10 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40 +1,40 -1,00 +1,50
-
501...1200
+ 1,20
-0,90 +1,40
10
+ 1,30 -1,00 +1,60 -1,10 + 1,80 -1,20 +1,20 -0,90 +1,30

-
11
12
+1,80
-
13
1,20
+2,10
-1,40 +2,40 -1,60 +3,00
-
IV
+2,40 -1,60 +3,00

-
+3,00
-
1201...2600
2,00
+3,60 -2,40 5,40 -3,60 +4,80 -3,20 +5,40 -3,60 +7,20 -4,80 +9,60 | +12,0 -6,40 I - 8,0
------------
1,00
1,10
+2,10
-1,40 +2,40 "1,60 +1,80
-
2,00
+4,20 -2,80 +4,20 -2,80
2601...3800
+1,50
-
2,00
+3,60 |-2,40
P i n a la 2 0 0
+1,10
-0,80 201...500
1,20
+2,00
+ 1,20
-0,90 +1,30
-
1,00
1,10 1,20
+1,90
-
1,10
1,20
1,20
-1,30 +2,40 -1,60 +3,00 - 2,00 +3,60 -2,40 +4,20 -2,60
+2,40 -1,50 +3,00 -1,80 +3,60 -2,40 +4,20 -2,60 +4,80 -3,20 +3,60
501...1200
+1,50
-
+1,80
-
1,00
1,10 1,20
+2,10
-1,40 +2,40 -1,60 +3,00 - 2,00 +3,60 -2,40
2,20
+4,20 -2,40 +4,80 -3,20 +5,40 -3,60

+6,00
1201...2600
+1,50
-
+1,80
-
+2,10
-1,40 + 2,40 -1,60 +3,00
-
+4,20 -2,60 +4,80 -3,20 +5,40 -3,60
-3,80 +7,20 -4,80 8,40 -5,50
+7,20 -4,80 +8,40 +10,8 -5,50 I -7,20 +9,60 I +12,0 -6,40

+12,0
+1,80
-
+ 2,10
- 1,40 +2,40 -1,60
5401...6300
+ 2,10
-1,40
+6,00
-4,00
+ 1 5 ,0
-
2,00
10,0
Observe;, i i
Abaterile l i m i t * d a t . la c l a s e l e IV | V | p r e cizie se referS la i n t e r i o a r e , a b a t e r i l e 1h p l u a d e v i n abateri in . inua ar abater! I. fn 2. In c a z u l p i e s e l o r t u r n a t e in f o r y e e x e c u t a t e p r i n j a b l c n e r e , valoarea * t r i or 1 i n t r e p r o d S c a t o r ,i b e n e f i c i a r , f S r * a depe,i c u
5 ----- t ^
di-nai-Uar j n c i i i . *. S M I
l I B
*intre
S S H
J V
279
Tabelul 8.2 (continuare
280
gigg
'_a0^ i aseê Prc ^z ^ IV ?1 V abaterile limita maxi me pentru cotele functionate indicate in mod e x p r a s cu m mai mici fate de valorile prevazute la clasa ?i diaensiunile respective.
pa deaan
c l a s e l e de p r e c i x i e IV 9 i V a m r e f e r * la d i a e n s i u n i l e e x t e r i o a r e . In c a z u t d i m m n a i u n i H re, a o f t t a n l e in p l u s dev in ebeteri Tn m i n u s , iar a b a t a r i l a Tn a i n u a d e v in d b a t e r i fn plua.
8.3
P*rn U o r pi narvurflor pantru ptaaa
turnat* d
Clas* da pracizia
Gabaritul maxim al piaaai turnata, nun Ptnl la 30 30...60
Groatna a paratilor |ti narvurilor napraluorata, aai tub 6 6.... 10 10..,20 20...30p(0... 50 50...80 BO120 Abatari limit!, am 0,2 10,3 10,3 10,4 10,4 10,5 10,5 10,6 P I 10,6 10,7 10,8 +0,6 10,7 +0,8 11,0 11,2 10,7 10,8 1 M
0 M
10,3 10,3 10,4 10,4 10,5 10,5 10,6 10,7 2P,6 10,7 10,8 11,0 10,7 10,8 11,0 11,2 11,5 10,8 ;1 , 11,2 11,5 11,7 12,5 0,4 10,4 10,5 +0,6 1P,6 10,7 0,8 10,7 10,8 11,0 11,2 10,8 11,0 11,2 11,5 11,7 11,0 11,2 11,5 11,7 12,0 13,0 10,5 0,6 10,7 iP,7 0,8 IP ,7 10,7 +0,8 11,0 11,0 11,2 11,5 11,2 11,5 11,7 12,0 11,5 11,7 12,0 12,2 12,5 11,7 12,0 12,5 13,0 13,5 14,5 11,2 11,5 11,7 11,5 11,7 12,0 12,5 11,7 12,0 12,2 12,5 13,0 12,0 12,5 13,0 13,5 14,0 15,0
61...100 r v i o o o
201...500 Pfni la 200 II 201...500 501...1200 PinI la 200 201...500 III 501...1200 1201...1800 PtnA la 200 201...500 IV 501...1200 1201...2600 2601...3800 PTni la 200 201...500 501...1200 V 1201...2600 2601...5400 540,1... 6300
11,0 I 11,2 0,8 li,o 11,2 11,6 11,0 11,2 11,5 gfl 12,0 11,2 11,5 11,7 12,0 12,5 13,5 11,0 11,2 11,5 11,7 11,2 11,5 11,7 12,0 12,2 11,5 11,7 12,0 12,5 13,0 +4,0
11/5 12,0
281
p.r.*Uor 1 n.rvur<lor B
p" H
,, i 8.5 Indleatll p r i v l n d fncadrarea tn oltN font* ft d i n ot*l (STAS 1592-85)
H H M I I H I ^ * * p , M * lor
turner* dtn
cl* B
Criterii informative da Incadrare
Piese mici d e coopLexitat e micfi si m e d i a ,turnate prin procadee de precizia! (cu m o d e l e ufo r fuzibil e , forme ceramice, cu modele permananta ate.). 1
II
Piese mici de coopLexitate mare ;i piese mi j loci i turnate prin de precizie .
procedae'
III
Piese mici fi mijlocii de serie mare fi de mas&, obtinute prin for mare mecanici, turnare tn cochilii sau tn forme coji.
IV
Piese de serie, mici fi mijlocii, obtinute prin formare mecanicfi pe mafini de formare fi piese turnate tn cochile.
IV
Piese de serie mici, piese cu gabarit fi complexitate mare, turnate tn forme executate manual sau mecanic.
In fig. 8.3,a se observe c& inclinatia mrete grosimea peretelui pentru suprafeêle piesei care urmeazS a fi prelucrate prin achiere, in plus fa& de adaosul de prelucrare propriu-zis. Inclinaîile de formare pentru suprafeêle care vor fi prelucrate prin achiere se aplica de la dimensiunile nomi nale ale semifabricatului. Dac& piesa finite este de la inceput proiectata cu inclin&ri constructive, desigur c3 nu se mai aplicS inclinaLi de fonnare.
Tabelul 8.6 T o U r - ^ u d ^ ^ U o r . j g
| g g |
| g | g
2^ 5-85)
Intervalele dimensiunilor nominate, mm

ii
P t n a la 4
Cl a s a de precizie a dimensiunilor seaif abricate Ior, dupa GOST
P a s t e 4 p i n e la 6
P e s t e 6 p i n a la 10
P e s t e 1 0 p i n a la 1 6
P e s t e 1 6 p i n a la 2 5
P e s t e 2 5 p i n a la 4 0
Peste 40 pine
la 6 3
Peste 63 pina
la 1 0 0
Peste 250 pfna La 400
Peste 400 pfna la 630 Peste 630 pfna la 1000
285
Peste 1000 pfna la 1600

Peste
1600 pfna la 2500 2500 pfna la 4000 4000 pfna

la
Peste
Peste
6300 10000
Peste 6300 pfna
la
O b s e r v e d i: E s t e a d m i s a r e p e r t i z a r e a
l l l i l M
w m if abricatului stite
I --------------------------
pentru dimensiunile tuturor celorlalte g g R j g g
Tabelul 8.7 Class da prsolilt a dlaenelunllor a M l f a o r i a n a t w . prop ad da turnare (GOST 26645-89) Tipul Procedeul da turnare Dimensiunea maxi ma de gabarit a sem ifabr ioatulu i1 mm aatalului aau aliajuluf Fonti aa* laablli, fonti H liaei, ota I
Aliajo neferoase cu teaperatu* ra de topire sub 700C
Aliaja naferoaae ou m ra de topire peste 700 C ; fonte oenufii
Clasa de preoizia a dimensiunilor I Turnarea sub | praaiuna Turnare Tn forme ceramIce si cu mo de Ia upor fuzibile iTurnarea fn cochili Ila presiune joasi Itn forme metal ice. turnare fn forme de nisip fntirite Turnare fn forme de niaip fntirite,tur nare oantrifugali. turnare fn forme crude fi uaoate de Inisip-argili pfni la 100 peste 100 pfni la 100 3T-5 3-6 3-6 4-7 4-9 5T-10 5-11T 3-6 4-7T 4-7T 5T-7 5T-10 5-11T 6-11 4-7T 5T-7 5T-7 5-8 5-11 6-11 7T-12
peste 100 pfni la 100 peste 100 la 630 peste 630
pfni la 630 peste 630 pfni la 4000 peate 4000
6-11 7-12 8-13T
7T-12 8-13T 9T-13
7-13T 9T-13 9-14
Observatie. Valorile mai mici al* claselor da pracizia sa raforl la semifabricate aiapla pi la condi(i1la productiei da masi, automatizate ; valorila mai marl la piese coop licata pi la executie tn serie mici fi individual!; valorile medii se referi la sem ifabr icata da complexitate media fi la conditiile productieI de aarie oecanizata.
Tabelul 8.8 Diaftetrele minima ale gaurilor brut turnate
Piaee
turnate din fonti Diametrul giurii turnate, mm

6...10 10...15 12...18
Piese
turnate
din otel
I Groaimea peretelui, I I 6...10

20...30 40...50
Groaimea
peretelui, mm
Diametrul giuri1 turnate, mm

25 30 35...40
pfni le 40
40...60
paate 60
Obaervatie. Oetele din tabel se referi la giuri cu lungimea I < 5d.
Este n e o e s a r , p r i n u r m a r e , ca cSupft calculul analitic al edaosurilor 9 t dimensiunilor semifabricatului, b& se efectueze modific&rile constructive oorespunz&toare ale c o n f i g u r a t i e i p i e sei sau s& se corecteze alaosurile
calculate, seama de neceaitatea aplic&rii adaosurilor tehnologioe d e tumare. Calitatea suprafetelor la semifabricatele brut t u m a t e este caracterizat& de parametrii i S, indicant in tab. 8.10 i 8.11.
Fig. 8.3 Schama aplicirii tnclinatiilor da formare: a pa auprafata oara vor f4 pralucrata; b - pa auprafata cara rftmfn napralucrata
Tabalul 8.9 Inolinatii da for mar a ala aodalelor $i cut ii lor da niezuri, la turrmraa fonae din aaaatao da nisip ihiljiimaa h sau h 1 a modelului, mm p?n! la 20 Ul O N O Garnituri da modal din lamn
in
Garnituri da modal mata lica

f i
fi
fi'
| 3 2 I 045* * 030 *
3 130' 1 0 45 0 30 0 20
3 230* 130' 1 045' 030*
130 1 045' 030' 020* -
50...100 100...300 300...800 800...2000
Obwrvatii. 1. Garniturilo da modal matalica stnt utilizate la productia da aaria mara pi da mas!, iar garniturila da modal din lamn aa foloaaac pantru produo* (la individual! pi da saria mic!. 2. Pantru narvurila da rigidizara a piaaai turnata aa iau ?nolin!ri da pin! la 5 ... 8 .
1.10 Celltatee auprefetelor <*), tn ^ M i t a e c f t i foreare
pentru Maif abr icata turnate ln
eberltul mex1m al aemlfabrloa!tului turnit^ j Hatertalul Hetoda de formere Ptnl la 500 Peate Peste Peate Htt 500 ptnl 1250 ptnl 3150 ptnl 6300 la 3150 la 6300 la la 1250 10000
: ormare mecenicl cu modele metal Ice Fonti Formere mecenicl cu modele din lemn Formare manual1 cu modele din lemn Formare mecenicl cu modele metelice Otel Formare mecenicl cu modele din lemn Formere manuall ou modele din lemn Formare mecenicl cu modele metalice Hetale fi aliaje neferoase L -Formere mecaniol cu modele din lemn Formere manuall cu modele din lemn
400 500 600
600 700 8bo
800 900 1000
Bh
*(SI
1500
200
300 400 500
500 600 700
700 800 900
1300
1 1 170
200 300 400
400 500 600
800
| | -1 1100
- | 9 1
Observatll. 1. Deoaroce defeotete da tipul incluziunilor da nisip, zgurl fi gaze au tendinta da ridicare spre plrtile da sus ale piesei, la sen if abricate la turnate Tn forme de amestec da formare pentru suprafetei# plana care i n forma de turnere se efIfi tn pertea de sus, la suma (Rz+S) din tabel sa ideugl: 0,5 ... 3 mm pentru semifabricate turnate din fonts fi 0,5 ... 4 mm pentru semifabricate turnate din otel. Valorile mai mici se ieu pentru dimensiuni nominale mici fi precizie de turnare mare, iar valorile ati mari pentru dimensiuni nominele mai mari fi precizie de turnere mei icl* 2. Pentru semifabrioatele turnate din elieje neferoeae, sume (R *S) va mflri numai In urmltoarele cezuri, cu velorile: - pentru aliaje neferoaat grele, turnate tn olasa III de preoizie, cu 0 , 2 ... 2 mm; " pentru aliaje neferoese ufoere turnate tn oleaa II d e preoizie, cu 9| 0,5 mm; - pentru elieje neferoase ufoare turnate tn olaaa III de preoizie, c u 0,5 ... 1,5 mm.
Iêlul 0 11 CLItatac aupr>ftl fl protista dlBanatuntlor diilnula prin MLodi apaet It di turnar*
Matoda n
turnar*
Traapta da praolzfa
1 9
200 100 50 50 Fontl
tn
pantru pi 0t*L
a M
Hatala B a" llaja nafar. 100 100 100 60
c *o
In cochili cantrifugi
05
12...16 11...14 11...14 11...14
500 260 170
200 160 100
In form* cojl Sub prasiuna Cu nodala upor * fuzibila
8. 2 A B A T E R I S P A T I A L E L A S E M F A B R I C A T E
TURNATE
In cazul semifabricatelor tumate de tip carcase, la pre lucrarea gSurilor brute cu orientarea dupS suprafeê plane bru te (fig. 8.4,a) abaterea spaîalS care se considers in calculul adaosului pentru prima operable de prelucrare a gSurii brute este:
(8,7)
urx3e: p x este deplasarea gSurii faS de poziîa nominalS , d a - , toritS deplas&rii miezului in forma de tumare in plan orizontal i in plan vertical, in procesiil de formare; Sh, abaterea limits la dimensiunea nominalS care determine poziia axei gSu rii brute in plan vertical (dimensiunea h), respectiv la dimen siunea nominalS de poziîe a gSurii brute in plan orizontal (dimensiunea m). Abaterile limits la dimensiunile de poziîe ale axei gSu rii brute se iau din tab. 8.1 i 8.2 dupS STAS, respectiv din tab. 8.6 dupS GOST, in funcîe de dimensiunea nominalS de pozitie a axei. La prelucrarea unei suprafeê plane brute cu orientare dupS o gaurS brutS (fig. 8.4,b), abaterea spafrialS totals care se considers in calculul adaosului pentru prima operaîe de prelucrare a suprafeêi plane se determinS cu relatia: P v P def P d &p l in care: pd#f este abaterea de la planitate a suprafeêi plane de prelucrat a semifabricatului (deformarea); p^f A0 L, m , Si fiind valoarea specifics a abaterii in tm/im, iar L 1 dimensiun = /a 2 ITS (8.8)
Fig. 8.4 Schena pentru prelucrarea pieselor de tip carcasfl: a prelucrariil

orientarea (bazarea) dupfi suprafete plane; b * prelucrarea suprafetei plona
rea (bazarea) dupS suprafata gSurii
nea maxima a suprafetei pentru care se calculeazci adaosul, in mm; t - deplasarea miezului care contureazS gaura bruta. Deplasarea p . L a miezului in forma de t u m a r e se va lua 9 gala cu toleranta la dimensiunea nominal^ de la axa gSurii pina la suprafata de prelucrat (toleranta cotei h in cazul din fig.? 8.4,b ), deci: A: (8.9) Pdepl abaterile A 9 i A f fiind abaterile limita ale dimensiunii h la t u m a r e care se iau din tab. 8.1, 8.2 dupa STAS, respec iV'|^H 8.6 dupa GOST. Este de menfcLanat ca orientarea dupS o gaur1 bruta este admisa numai pentru prima operatie de p r c l o c r ^ ^ J I La instalarea pieselor de tip carcasa pe o soprîlifg pla na, opusa i paraleia cu suprafata de prelu[~ ;rat (fig* 8.5), mK rimea totaia a abater ilor spaîale pentru Isiiprafaâ planSjj de prelucrat se exprima prin abaterea de la J>lanitat (deforin&l rea):
Pdef = V L
( 8 . 10)9
Fig. 8.5 Prolucrarea suprafetei plane ou a?ezarea pe o supra* fatS planS opusS su prafetei de prelucret
Valorile abaterii specif ice d e la planitate A^, pentru semi fabricate t u m a t e in I forme din amestec d e formare (de nisip) sint:- pentru carcase Ac = * 0,3... 1,5 jm /m ; pentru piaci Ac ~ 2.. .3 /in/mm* i Pentru suprafetsle p l a n e se va considera : pdaf = AC*L, \snde L este B mensiunea maxima a placii, in mm. II
290,
Abaterile de la paralellsnul suprafetelor plane brute ale Bfwlfnliri/ "nt**75 b t u m a t e in forme de nisip sint 1/2 din tole rance la duneneiune. m oazul pieselor de tipul oorpurilor de revoluie tumate cu gaurS, dacS pentru prelucrarea suprafetelor exterioare de revoluîe bazarea se face dupS suprafata gSurii brute, atunci abaterea spatialS care intervine in calculul adaosului pentru stprafetele exterioare de revolutie este deplasarea razei gSu rii pax, produsS din cauza deplasSrii miezului din pozitia oorectS; deci in aoest caz p0 = p^. MSrimea deplasSrii axei gSurii p. la seroifabricatul brut este: P.x " * h | j |
unde 6h este abaterea limits la grosimea peretelui semifabrica tului t u m a t (vezi tab. 8.3 i 8.4 Aipfl STAS). La prelucrarea gSurii brute cu bazarea pe o suprafa^S de revolutie exterioarS (fig. 8.6), abaterile' spatiale care se considers la calculul adaosului pentru prima operaîe de prelu crare a gSurii sint: deplasarea axei pd = p , insumatS dupS regula rSdScinii patrate cu inclinarea axei gSurii Ay*l (vezi oteervaîa 2 la tab. 6.3, cap.6). La prelucrarea suprafetelor frontale ale pieselor tumate de tipul oorpurilor de revolutie, abaterea spatiaLS a suprafeei brute de prelucrat se prezintS sub forma deformSrii: P def = Ac*D. Abaterea spaialS specifics Ac se va lua in acest caz Ac = 0,7 ... 3 (m / im . Valorile remanente ale abaterilor spatiale dupS diferitele operatii de prelucrare se determinS pe baza legii oopierii ero rilor la o scarS de micorare, cu relatia (4.10), cap.4. Depla sarea remanents a axei gSurii dupS operafciile sucoesive de pre lucrare a gSurii se va determina conform precizSrilor cuprinse in observatiile de la tab. 6.3, punctul 3. Valorile remanente ale erorii de verificare || pentru di feritele operatii de prelucrare se pot determina cu relatia (7.11), cap. 7.
8.3 P R E L U C R A R E A M E C A N I C A A S E M I F A B R I C A T E L C R T U R N A T E
Parametrii de precizie a dimensiu nilor i de calitate a suprafeêlor care intervin in calculul ada osului de prelucrare pentru diferitele qperaîi de prelucrare mecanicS a suprafetelor exterioare de revolutie i a suprafetelor plane ale semifabricatelor turnate sint daî in tab. 8.12. Pentru prelucrarea gSurilor se va consulta tab. 6.1 din cap. 6.
Fig. 8.6 Abateri spatiale la corpuri de revolutie turnate
8.4. EXEMPLU DE CAICUL Pentru butucul din fa3 de la un tractor (fig. 8.7) este necesar sS se calculeze adaosurile de prelucrare i dimensiunile intermediare. Semifabricatul este tumat din fonts cenu$ie in clasa de precizie IV, STAS 1592-85, in farad din amestec de formare (nisip) Se considers o producie de masd, de aceea prelucrarea piesei se execute pe maini de mare productivitate: strung se miautomat cu 8 axe principale, agregat de g&urit vertical cu 7 posturi i cu capete de g&urit multiaxe, marina de alezat find cu diamant orizontaia, bilateralfi, cu 4 axe principale. Proce sul tehnologic de prelucrare mecanicfi este prezentat in tab. 8.13. Operatiile de prelucrare 1, 2 fi 3, menîonate in tab.8.13 sint prezentate in fig. 8.8... 8.12. In fig. 8.8,a se prezinta schema de principiu a functionirii strungului semiautomat cu 8 axe principale, cu prelucrare succesiva, cu .indexare dubia, posturile 1 i 2 fiind posturi de incdrcare (fixare, respectiv desprindere a semifabricatelor din mandrina pneumatic^).
Tatoetul I.U PvMvtrll obt iruti la prtluorarM cinlol wilfriirloattler turtwu

Prelucrarea
I.
Treapta de preetite
STRUNJIRE | FREZARE j RABOTARE
Intr-o slnguri fazi DegroMre Degropare Semif ini sere Co j ire Degropere Semifinisare Finisare Netezire Intr-o singuri fazi Degropare Finisare Netezire Intr-o singuri fazi Degropare Finisare Netezire Intr-o singuri fazi Netezire Intr-o singuri fazi Degropare Finisare Netezire
Turnare fn forae da aaesteo dp foraara a. foraara aeoanioi cu aodele aetalioe
11...12 12 b. foraere aeoenio! cu aodele din lean 14 12 c. foraara aanueli cu modale din lean 16...17 14...15 11__ 12. d. pentru toate aetodele de foraara 10...11 7...9 Turnare fn cochili pi turnare centrifugal! 11 12
10 7...9
32
SO
30 50 100
100 50 320 250 100 25 5 25 50 20 5 25 20 10 5 16

2,5
300 I 240 I 100 1 25 5 25 50 20

S
1 I I
Turnare fn forae
coji 10...11 11 10
7...9 10 7...9
25 20 10 5 20 5 10 20 15
'
I 1 1
Turnare cu aodele upor fuzibile 11.RECTIFICAREA SEMIFABRICATELOR PRIN DIFERITE METOOE

7 8...9 6...8 5...6
TURNATE 5 10 5 0,8
Observatii. 1.Pantru pies din fontfi cenupie, fonts raaleabUfi sau metale pi aliaja neferoase, mirimea S sa va exclude din relatia da calcul a adaosului da pralucrara, dupS prima operatie (fazi) da prelucrare a fiecirei supfafete. De aseinanea, dupfi tratanentul termic (cilire) al pieselor din otel, mfiriraea S se exclude din calculul adaosului. 2.Pantru prelucrarea suprafetelor plana, treptele de precizie din tabel corespund cazului cind se respect! dimensiunea fat! de o bazi da nisurare prelucrat!. Dac! pralucrarea suprafetelor plane se face cu respectaraa unei dimensiuni fat! de o bazi da nisurare brut!, toleranta diaenaiunii se deteroin! cu relatia:
T =
2 ) -----(a.1
2
fn care: T este toleran(a la dimensiune pentru samif abricatul brut tur* nat; T - tolerant* la dimensiune dup! prelucrarea suprafetai plane oa~ re constituie baza de nisurare; T se ia conform treptei da praotila indicate fn tabel. 3.Pentru calculul adaosurilor de prelucrare ale giurilor din pieaale turnate se vor utilize indicat file din cap. 6.
293
latwlul 0.13 P r c m u l lahnotogtc d praluarara n c a n l d buUfcwlui rot.it din f(B
F*l* operniiei
utiuj
Danvra ii ' i >i tip|
EE?
liititl 1
dr \ r \ * pr-uaanci
J L*rgir 8*uril
f B i
3.
M*ifflbîcstulul# r*tp*Ctiv dcaprlndorea din Mir {strung sem unite*
principal tip
,! ? , cu inpn*rti disensiun ii j? 1K282
M t CU 8 !*
* 2* 0.1
|5lrurjir (uprt?a-i 4>>0*i g, au nentlnarcQ diiwistuni i
----------
2d4
tm u i
fcta
g u m
,, B H H
PoitUl 5 Strunjire frontal! a flanêi ou reapectaraa d w m i i r i i a r I 28,5^0,25 ?i *154 Strunjirea dagajirii *90.5*?** eu Ilft e a da 3 aa, cu aentinerea diaanaiuni i 23+0,25 Strunjirea teyirif 3x30 | Strunjirea frontal! cu Bent inarea diaanaiunii 56*0,52 Poatul 7 Llrgiree da finiaare a glurii $89, S ?'*2 Strunjiraa auprafetei + 1 5 0 4 . U Poatul 2 Fixaraa seaifabricatului, respectiv daaprinderaa din aan- 1 drina pneuaaticl
. 'V Lirglraa gluri1 4>70,3< 'M cu aen(inerea diaanaiunii 29?'*

Poatul 6 Strunjiraa degajlrii $7.2,5*'40 cu lltiaae da 3 aa, cu nentinerea diaanaiunii 48+0,34 Strunjiraa frontal! cu aentinerea diaanaiunii 26+0,52 Strunjiraa tapirii 3 x 30 Strunjiraa frontal! a flanpsi cu raapactaraa diaenaiunHor 2 5 . 0. >i #138 Poatul 8 llrgirea da finitara a giurii $7i,5*J'2* Strunjiraa suprafepoi 4)132^,Jt 2 Poatul 1 Fixaraa semifabricatului, respectiv dsaprinderea acestula Poatul 2 Glurirea a 3 gluri 6,7 pe adtnoimea da 18 m , diapuaa pe oircunferinta 92 Poatul 3 Glurirea a 5 gluri 0175 A T / 4-1* atrlpunae, pe ciraaferinta Agregat de gAu* rit w t k i l cu 2b axa p r i m i * pate pi aaal cu 7 posturi
Poatul 4 Llrgirea a 5 gluri 4>i7,8*o 2 Poatul 5 top iron a 5 gluri 2 x 30 Poatul 6 Alezarea a 5 gluri Poatul 7
295
Tabelul 8.13 n z y
I
Mafina da i t & M fin cu diaaant or izontal 1 bit*. Q cu 4 M pr inoipale, tip 2706
Axala principals din dreapta : Alazaraa f ini a giurii 472Zjj;8ix cu raspeotaraa abatarii da la coaxialitate 0,05 mm Alazaraa giurii # 9 0 a ' 07 reapectarea cotai 432!i;0o pi a conditiei da bitaia radiali da 0,05 mm Strunjira frontali intarioari cu raapactaraa cotai <J>32*1|o< fi a conditiei da bitaia frontali maxim acini si 0,05 mm Spilaraa piesei. Suflaraa suprafetelor interioare cu aer comprinat Control final -
Axale prinoipale din at Inga : Alezarea finl a giurii 472^; m } c u reapactar*aa H terii da la coaxialitate 0,05 our Strunjiraa frontali intarioari cu raapactaraa cotai 26+0,52 91 a condifciei da bitaia frontali maxim admiai da 0,05 nm
4 5
'fn
1. Calculul adaosurilor de prelucrare i al dimensiun^H intermediare pentru suprafata Prelucr&rile succesive ale locaului pentru rulment in scqpul Qbînerii cotei ^SQZ'o 'qII mm sint urm3toarel%f| - ISrgirea de degrofare in operatia 1, postul 3r lSrgirea de finisare in operatia 1, postul 7; - alezarea in& cu cuitul 3 (fig* 8.12) in operatilf|j, cu axele principale din dreapta. a. adaosul pentru alezarea fin (operatia precedents! este ldrgirea de finisare): = 40 /xm (tab. 6.1, cap. 6) ; S. 1 = 0 (pentru piese din fontk S se exclude din calcul dupfi prima operatie de prelucrare); j - 50 aoq (eroarea de fixare in cazul string] gerii pe suprafa^ prelucrat^, intr-o mandrin& pneumatic#); îm in 2#40 1 2#50 1 180 I S Toleranta operap.ei precedente (largire de finisare|, in treapta 11 de precizie^ este T M = 220 tm (tab. 2.15, cap. 2). I Diametrul maxim al suprafetei finite este: dj may = 90 - 0,024 = 89,976 mm. Dimensiunea minima inainte de alezare finSl (dupSlargirea de finisare): 89,976 I 0,180 - 0,220 89,576 mn. Se rotunjete: = d,.i = 89,5 mm'; i-im.x > 895 f 0,22 - 89,72 mm. Operatia de l&rgire de finisare se execute la 489,5"o'22 nm.
Pi-1 I 0; /
b. Pentru ISrgirea de finisare (operaîa precedents est* l&rgirea da dagro tttre)E II I R ti.1 - 50 im ; B{ . ^ - 0.
Abaterea spaîalfi remanents dupS ISrgirea de. degropare eetes
I I 0,05*p# f *
(8.13)
in care ps f este abaterea spaîalS a axei gSurii brute tumate, alcStuitS din deplasarea axei gaurii pax i inclinarea axei g B urii brute A 1 :
' P a f^ P J + H y ' D *
Pe baza relafciei (8.11): pa x | Sh, iar din tab. 8.3 se abine abaterea limits la grosimea peretelui semifabricatului turnat in clasa a IV-a de pecizie la tumare: fi = 1,0 ram. Inclinarea specifics a axei gSurii brut tumate |f 1 3 ... ... 10 /nn/iran, iar lungimea gSurii prelucrate este 1 = 59 mm (fig. 8 .8 ,b). Asadar: Ayl = * 5*59 * 295 /an, Psf=v /l000i +295? = 1043 (8.15) Eroarea de fixare pentru ISrgirea de finisare este: efri2 = K*6fr.di + 6ind (ctoeervafcii 1 la tab. 1.33) (8.16) Eroarea de fixare initials frad1 in mandrina cu acîonare pneumatics este: Deci: frad2 = 0,06*580 + 50 85 /un; 2Aplain = 2 -50 + 2^52* + 85s < =3 00 Pentru ISrgirea de degropare:
+ S i-1 ff 4 0 0 J1 8.10)
6frad1 580 W *
<a*17>
Pi1 = Psf = 1043 1 $ *
efrad1 = 580 W *
Âr ,i1 = 2'400 +2^10432 + 5802 3186 | j u n
(8.18)
Pentru a asigura o repartizare mai echi libratS a adaosului pentru posturile la care se executS ISrgirea de degropare i ISrgirea de finisare se determinS adaosul minim total pentru ISrgire, apoi se repartizeazS 30% din adaosul total pentru lSrgirea de finisare i restul de 70% pentru ISrgirea de degroare. 297
S ? W
< N j Ci* 1
>0,
LO'
+ 1
Fig. 8.8 Operatia 1 da prelucrare a butucului rotii: a - schema da principiu a funcfcionSrii strungului semiautonat cu 8 axe; b fixarea semifabricatului la postul 1; c - prelucrarea la postul 3; d - prelucrarea la postul 5; e - prelucrarea la postul 7.
2Z1&&
018*0,18
Fig. 8.9
a
O p a r a t i a
1 da
p r a l u c r a r a
b u t u c u l u i r o t i i : * ' f f x a p a ai a 1
l a postul 2 ; b praluoraraa la p o s t u l 4 ; c*p r a * lucrf< aa la postul 6; d * p r a U r crarfm la pottul 8 n i f a b r l c a t u l u i
Fig. 8.10 Oparatia 2 eta pralucrara a butucului rotii: a - fixarea seaifabricatului la poitul 2; c - prelucrarea la poatul 3
brut tumate va fi:
Adaosul m i n i m t otal gire: 300 + 3186 3486 /c o . , Pantru ISrgirea de finisare vine: 0,3*3,486 1,046 1 Pentru ISrgirea d e degropare: 3,486 - 1 2,486 mm. Toleranâ operaîei de lSrgir d e degropare, in treapta a I 2~a de precizie, este: i-1 3 5 0 /an (tab. 2.15, cap. 2). Diametrul minim inainte de V t t J girea de finisare: dM.icT 8 9 ' 72 I 1 f iM 88,37 am Se rotunjete: d i-1in 1 H I 88' 3 B III = 88,3 + 0,35 | 88,65 nm i 1 m a x Gperafcia de ISrgire d e degrosare I se executS la cota 088,3 0 H Dimensiunea nominalS a gSurii
Abaterile limits la dimensiunile semifabricatului tumat in clasa a IV-a de precizie au valorile:!! .1 3* ' mm (tab. 8 .1 ). Deci : d ^ ^ f i S - 2,486 I 0,9* = 85,264 nuu Se rotunjete: d snoo = 85 mm. Pe desenul send,fabricatului turnat se inscrie cota 85-1,3+0,9 nm. 2. Calculul adaosurilqr tie pre lucrare i dimensiunilor intermediare pentru grosimea flanei
25
^snoffl ~ d 1 a# *7 ^ p 1nin * * " ifg II form relaîeo. (3.50)) (8.19)
Supraeêle frontale ale flanei se prelucreazS intr-o singurS fazS de strunjire pe fiecare fa
Fig. 8.11 Operatia 2 da preluorare a butucului rofii: a - pralucrarea la postul 4; b - prelucrarea la postul 5; o * - prelucrarea la postul 6;, d ~ - prelucrarea la postul 7
.q 5^ m m *
ll
- strunjirea feei frontale D in operatia 1, postul 1 (fi9
8 . 8 );
300
strunjirea feljfii frontale A In operatia 1, postul 6 (fi/g.
6.9).
rgire 12 -a
SO / u m lfir37 n m
Inainte de strunjire, female frontale sint desigur in tajne bruta. in tab. 8.10 rezultS: S r a E f + S i-1 s 400 im . Ccmsiderind ca la turnare flanâ piesei se aflS in partea de sus a formei, la valoarea din tabel se adaugS 2 mm (ofceervatia 1 , tab. 8 .10 ) a d i c & : H
mm
mm
u r (c a n -
1.19)
Jnile
Lasa Le :
i t
1 Fig. 8.12 Operatia 3 de prelucrare pe marina de alezat fin cu diamant/ orizontalS, cu e
axe
er5ei ?ei jr1 |a_
Abaterea spaîala: pM = p^, = Ac*D Ac = 3 m / mm ; D = 210 mm ( d i n piesei, fig. 8.7), ' Pi-1 ~ 3*210 ~ 630 nm. '|-Eroarea de fixate in direcfie axialS: fax = 120 ^m (tab. 1.30, f i x a r e i n ' gneumaticS).
A d a o s u l d e p r e l u c r a r e m in im s i m e t r i c
R , i- i + i- i =
2400 P P
(8.20)
desenul
mandrina
(h ila t e r a l) e s te :
2Api mj = 2*2400 I 2(630 + 120) I 6300 B Dimensiunea nominal^ de tumare a flanei piesei:
h s nom = h%in + 2A . H , IAin'I > n + 1 (8 .21 ) a 1
'
Abaterile limits la tumare in clasa a IV-a de precizie, pentru dimensiunea maxima de gabarit peste 200 ram fi pentru cea ai mare in&itime nominal^ a piesei tumate (130 mm, conform
301
32.] 3 ' mo.
fig. 8.7} sint: ' , mm (tab. 8.1). Iniltijnea mirdjna a flannel conform desenului da exeauti* m - 25 - 0,52 - 24,48 mm. Aadar: h, no_ g 24,48 + 6,3 + 1,1 31,88 mm. Se rotunjete: n, nMI = 32 mm. La tumare, flana se realizeazS la cota de inaiy** ' ' Adaosul de prelucrare nominal, bi lateral este: m | 32 - 25 | 7 mm. Pe fiecare fa'fa frantalS adaosul este: 7/2 3,5 mm. Cota nominalS care trebuie realizatS la strunjirea
25 + 3,5 p 28,5 mm. In documentaîa tehnologicS se inscrie cota cu abater! li mits tehnologice sub forma: 28,5+0,25 mm. 3. Calculul adaosurilor de prelucrare si dimensiunilor intermediare pentru prelucrarea gSurilor 018 | ' mm. Pentru stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare & g3urilor pe agregatul de gSurire se utilizeazS tab. 6.2 din cap.6, Fazele succesive de prelucrare a celor 5 gSuri 018 0 mm sint: - gSurire 5 gSuri cu cap multiax (operaîa 2, postul 3); - ISrgire 5 gSuri(operafcLa 2, postul 4); - tefire 5 gluri 2x30 (qperaîa 2, postul5); - alezare la cota finitS 5 gSuri (operaîa 2, postul 6). De remarcat cS pentru realizarea gSurilor 018 ' mm in treapta de precizie 8...9 este suficientS o singurS alezare. a. Pentru faza de alezare (faza precedents 1 ISrgire de finisare) Rj = 32 mn ; SM = 0 ; = 0 ; I 50 pm (eroarea de indexare a inesei rotati ve a agregatului); H I 2(32 + 50) I 164 #an. ' Toleranâ fazei precedente de ISrgire in treapta 10 de precizie: Tj., = 70 /an, Diametrul minim inainte de alezare este: d, .,mjn | 18,035 I 0,164 | 0,7 = 17,801 mm. Se rotunjete: d M min = d M nom - 17,8 mm. Diametrul maxim are valoarea: d , - 1 x - 1 7 f8 + 0 (0 7 - 1 7 f8 7 ^ Faza de ISrgire se executS la cota 17,8 0 j mm. Diametrul nominal standardizat in STAS 8054/5-80 al ISrgi" torului elicoidal cu coadSconicS, folosit pentru ISrgirea inte de alezare este 17,75mm, insS pentru cazul producîei mags se admite execufcia ISrgitoarplor la cote specials nestarr
frontale D:
datfdiis&te, oorespun&toara oerinfrelor tahnologioo. Adaosul nominal recalculat pentru alezare este: **1 m m 18' - 17'8 ' 2 mmb. Pentru faza da lfirgire (faza precedents earte gtturirea):
R*
- 40 /an ; B ^ 1 .- 0 ;
(by'I)1
(observatia 1 la tab. 6.3). Deplasarea axei gfiurii CQ 1 20 tm. Incl inarea specifics, a axei gfturii A i 1,3 tm/im ; 1 25 i n r a (din desenul piesei);
Pi-i = l / 2 o i + ( 1 , 3 - 2 5 ) 2 = 3 8 n m
Eroarea de fixare la ISrgires j

f rad2 = K f r - 1 + 61 |
0,06*50
50
53
m i
ZApiMn = 2 - 4 0 + | | g 8 2 1 5 3 2 1 2 1 0 | |
Toleranta fazei precedents de gaurire In treapta 12 de precizie este = 180 tm . Diametrul minim ihainte de ISrgire (la gfiurire): d i-l in # 17' 87 I 0,210 - 0,180 J 17,48 mm. Se prevede gfiurirea cu burghie standardizate 017 mm, prin urmare gfiurirea se execute la cota 017 0 ' mm. Adaosul nominal recalculat pentru operatia de lfirgire devine: 2Ap lirg 17,8 - 17 - 0,8 mm. Precizia ridicat# de pozifcie reciprocS. a suprafetelor fcutucului ro se obtine prin prelucrarea in aceeaî operatie a suprafetelor respective i prin orientarea (bazarea) corespunzStoare a piesei de prelucrat. Astfel. coaxialitatea precis^ a locaurilor pentru rulmenti 090-0,959 ' mm i 072_O#O51" ' mm, cu abaterea de la coaxialitate maxim adndsd de 0,05 ran, se asigurfi prin prelucrarea concomitentfi a acestor suprafefce pe ma rina de alezat fin-cu diamant, bilateral^, cu 4 axe principale, la o singurfi instalare a piesei de prelucrat. Orientarea piesei pe gulerul 0150 .0 16 p i p e faa frontal^ prelucratk D a flanei asigur& o b&taie radialfi minimi a s^rafetelor de pre lucrat. In ceea c e privete conditia de bfitaie frontalS. a feêlor frontale B i C, cu valoarea admisd de 0,05 mm, aceasta se res ropprin prelucrarea in aceeai cperatie ?i prinderea acestor fete firantale, cu cutitele 5 i respectiv 1 (vezi fig. 8.12).
Cap. 9 AQAGSURI DE PREUUCRARE INTERMEDIARE DUPA TABELE NCRMATIVE SI STAS-uri
Adaosurile de prelucrare intermediare sint adaosuri de prelucrare pe operatii (faze), necesare pentru compensarea ero rilor de prelucrare generate la operaîa (faza) precedents de prelucrare a fiecSrei suprafeê. Suma adaosurilor intermediare pentru prelucrarea unei suprafeê date este egalS cu valoarea adaosului total de prelucrare pentru suprafaâ consideratS. ' j Trebuie sa se in vedere ca determinarea adaosurilor intermediare, deci i a adaosului total de prelucrare ca sum Sa acestora, sS se efectueze dupS verificarea tehnologicitSLi canstrucîei piesei i a sendfabricatului i dupS alegerea justificatS din punct de vedere tehnico-econonic a semifabracastului. Determinarea adaosurilor intermediare dupS tabele normati ve sau STAS-uri are o rSspindire largS la producîa individuals i de serie micS, datoritS faptultai cS permite scurtarea duratei de preg&tire a fabricaîei, determinarea rapidS a dimensiunilor sendfabricatului i a dimensiunilor pentru operat^Lile de prelucrare mecanicS. Dezavantajul metodei constS in caracterul' aproximativ al acesteia, ceea ce poate conduce in unele cazuri la un cansum mSrit de material sau la nierespectarea condiîilor de calitate a suprafetelor prelucrate. In tabelele 9.1 ... 9.29 se dau valorile adaosurilor de prelucrare intermediare (pe operatii sau faze), rezultate in urma sistematizSrii datelor din uzinele constructoare de maini i recoiriandate pentru condiîi medii de fabricate. La honuirea gSurilor adaosul de prelucrare depinde de aba terea de formS a gSurilor inainte de honuire fi de rugozitatea admisS a suprafefcei gSurilor dupS honuire. In tabelele 9.12 i 9.13 se dau valorile adaosurilor de prelucrare pentru honuirea gSurilor. Existenâ unor abateri de formS mari ale .gSurilor inainte de honuire impune necesitatea de a se executa mai multe opera tii (faze) succesive de honuire.
Tabelul 9.1 Adaoauri dm p ra lu o rtrt la debitarea M a ifa b rio a u lo r din U * , H
1I P
mm
fflm .
T T 1 -1
B M
\ * m
118 m\
l
m -- - -
Grosimea semifabricatului (diametrul, latura) mm
Lfitimea tSieturii B, in mm , la tftier ea: La ferSsLa ferfis- Cu cutit trfiu alter strfiu cir pe strung nate v cular
\daosUlf
I P H Cu frezS Cu disc prelu~ 1 ferfistrSu abraziv crarea 1 cap 8 tu~I lui/ mini '
_________
0
Pini la 20 Peste 20 la30 Peste 30 la 50 Peste 50 la 60 Peste 60 la 70 Peste 70 la 100 Peste 100 la 150
1 2 2 2 2
2
2
4 4 4 4 5
6 2 2 11 2
3 Jv
2 2
6 6
3 4,5 4 4 4"- 5
3 3 4
:'d m
2
Z:-
'!
! 2 - f Z.SU
Observatii: 1* Lungimea de debitare a semifabricatului I este: l=l 0 * 2\> ' S piesei finite). Pentru semifabricate debitate care nu se supon rii fefcelor frontale ale capetelor 1 =Lq. 2e Lungimea de material consumatS pentru debitarea unei =lQ+2Ap+B (B este Ifitimea sculei de tfiiere).
s io g u r
Lungimea prelucrfl-
piese: L c
3. Lungimea de material consumatS pentru debitarea a n piese (decfi nu rftif^ ne rest de material): 4. La debitarea din bard pe strung universal sau strung rnvolvaf H +2A +B)+l , unde I este lungimea restului de material, negaaar* pantru H *=3045 priRderea^ barei ?n mandrinfi la tSierea ultimului sen if ebr.icatj mm, pentru prinderea tn mandr ini* universalfi; I r 20-90 nm f an Iru || ?ndarâ : in bucfd elastics a strungului automat. 5. L&timea cufcitului de retezat poate fi calculatfl apt o* imet^v B=0,6D mm, In care D este diametrul mater ialului de reteaatf -.MM
305
TabeluL 9.2 Adeeeuri de p r e l u c r a r et o t a l *p a n t r upl* KffigS I S traae (ptotru bare Indraptila) Diametrul
arborclui ,
Mi
p r e l u e r a i f c e din
Ole I laminat la oald Adaoaul da preluorare pa diametru, tn rom, pantru raportul dint re lung? pi diametru :
Observatii. 1. Pantru barele din matala si aliaja neferoase valorile adaosurilor tabel se vor fnmulti cu coeficientul 0,8...0,85. 2. Diametrul barei pantru arborli ?n trepte se va determina dupfi treapta ou diametrul cel mai Bare: la diametrul nominal finit al treptei cu sectiuns maxima se adaugi adaosul total din tabel, iar valoarea obtinuti se rotim* jeste ptni la diametrul cel mai apropiat, Conform STAS 333-87 (va2 i tabe* lul 4.1, cap. 4) respectiv STAS 1800-80 (tabelul 4.2, cap4); 3. Pentru barele laminate nefndreptate, adaosul se va majora cu eirimea naCesarS pentru compensarea curbirii de 5 mm/m pentru bare cu | >36mm, res pectiv de 10 mm/m pentru a <36mm. Tabelul 9.3 Adaoauri da prelucrare pentru suprafe(e de revolutie exterioara ale arborilor expcutati din seaifabricata laminate matritate
r; Oiamatrul
nominal
tai
Procedeul de pre lucrare a suprafe-
Adaosul pe diametru pentru lungimea arborelui, In Ptni la Peste 120 Peste 260 Peste 500 120 la 260 la 500 la 800 Peste
800 la 1250 Peste 1250 I
-
2000
1
Peste 30 Degropare si strun 1,3/1,1 jire fntr-o fazi Semifinisare 0,45/0,45 Finisare 0,25/0,20 1,7/0,5/0,25/-
1,6/1,4 Peste 30 Degropare si strun 1,3/1,1 jire tntr-o fazi 0,45/0,45 0,45/0,45 ptni la Semif inisare 50 Finisare 0,25/0,20 0,25/25 Fini de netezire 0,13/0,12 0,14/0,13
2,a/0,50/0,30/0,16/-
Paste 5 0 |Degropare pi strun 1,5/1,1 1,7/1,5 1 2,3/2,1 3,1/~ jire fntr-o fazi pfni la Semifinisare 0,45/0,45 0,50/0,45 0,50/0-,50 0,55/80 Finisare 0,25/0,20 0,30/0,25 0,30/0,30 0,35/Fini de netezire 0,13/0,12 0,14/0,13 0,18/0,16 0 ,20/Paste 80 Degropare pi strun- W ' , l 1,9/1,3 2 1 1,7 2,6/2,3 5#4/* Jire fntr-o fazi 0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 0,50/0,50 0,55/ptni la Semif iniatra 0,25/0,25 0,25/0,25 0,30/0,25 0,30/0,30 0,35/F in isera 120 Fini da nate/ire .0,16/0,12 0,15/1,13 0,16/0,14 0,18/0,17 0 , 20/-
,/
H U } 9.3 toentinuara j
Dagropara si strunjire fntr-o fazi ptnft la SemifInisara Finisare 100 Finl da netezire paste
2 ,0 /1 , 2 ,1/ 1 ,4
2 ,3/1,8
120
2,7/2,1
3,5/3,2
*,&/-
0,50/0,45 ),50/0,45 C ),50/0,45 0 ,50/0,50 0 ,6/0,55 0 ,65/0,30/0,25 3,30/0,25 3,30/0,25 C1,30/0,30 0 ,35/0,3 0 ,40/0,16/0,13 3,16/0,13 3,17/0,15 C>,18/0,17 C>,21 /0 ,2 0 ,27/-
Degropare si strun 2 ,3/1,4 2,4/1,5 2 ,6 /1,8 2 ,9/2,4 3,6/3,2 5,0/ Pasta jire fntr-o fazi 9 180 0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 3,55/0,50 3,6/0,55 0,65/ pfni La Semif inisare /0,65 260 0,30/0,25 0,30/0,25 0,30/0,25 [3,30/0,30 0,35/0,3 0,40/ Finisare /0,40 0,17/0,13 0,17/0,14 0,18/0,15 0,19/0,17 0 ,22 /0 ,2 0,27/ Fini de netezire /0,26 Strunjirea semifabricatelor matritate Pin8 la 18 Degropare pi strun 1,5/1,4 jire fntr-o fazi Finisare 0,25/0,25 Fini de netezire 0,14/0,14 1,9/0,30/0,15/- 3 %
1 1 5,0/0,45/0,26/
| I
- . .
2,3/Peste 18 Degropare pi strun 1 ,6 / 1 ,5 2 ,0 / 1,8 jire fntr-o fazi 0,25/0,25 0,30/0,25 0,30/pfna la Finisare Fini de netezire 0,14/0,14 0,15/0,14 0,16/30 2,3/2,0 3,0/2,7 Paste 30 Degropare pi strun 1 ,8 / 1 ,7 jire fntr-o fazi 0,30/0,25 0,30/0,30 0,30/0,30 pfna la F inisare 0,15/0,15 0,16/0,15 0,19/0,17 Fini de netezire 50
_- / 3,5/0,35/0 ,21 /
2 ,9/2,6 3,4/2,9 *,2/3,6 Paste 50 Degropare pi strun 2 ,2/ 2 ,0 jire fntr-o fazi 0,30/0,30 0,30/0,30 0,35/0,30 0,45/0,35 pfni la Finisare 0,16/0,16 0,18/0,17 0,20/0,18 0 ,22 /0,20 Fini de netezire 80
3,3/3,0 4,3/3 ,8 5,2/4,5 6,3/5,2 8 ,2 /Peste 80 Degropare pi strun 2 ,6 /2 ,3 jire fntr-o fazi 0,30/0,30 0,30/0,30 0,40/0,35 0,45/0,4C 0,5/0,4! 0,62/pfni la Finisare 0,17/0,17 0,19/0,18 0,23/0,21 0,26/0,24 0,3/0,2< 0,38/Fini de netezire 120 Paste pfni la 180
120
4,6/4,2 5,0/4,5 6,2/5 ,6 7,5/6,7 Degropare pi strun 3,2/2 ,8 jire intr-o fazi 0,35/0,30 0,40/0,30 0,45/0,40 0,50/0,45 0,6/0,5'> Finisare 0 ,20 /0,20 0,24/0,22 0,25/0,23 0,30/0,7( 0,35/0, Fini de netezire
1 3 1 I
Observatii: 1. Valorile adaosurilor de prelucrare din tabel sint indicate: la numiritor pentru prinderea fntre vtrfuri; la nunitor pentru prinderea fn universal. 2. Adaosurile de prelucrare din tabel reprezmti adaosuri minima. 3. Valorile adaosurilor de prelucrare pentru suprafee conioe exterioare e vor lua aceleapi ca pi pentru suprafeele cilindrioe exterioare, tn funcfie de diametrul maxim al suprafetei conice. 4. Adaosurile pentru strunjirea de finisare sfnt date fn oazul ofnd fnainte de strunjirea de finisare se executi strunjirea de degropare.
307
l a b c . t u l9 , 4A d h o s u r id ap r t l u o r t r ap a n t r us t r u n j i r e a f a t a l o rf r o n t a l *p l a n aa l aa r b o r ! l o r , a n
f f o t e e r ef i r t c t i fi c i r a aa f r r
Diametrul treptei prelucrata d, dim
Lungimea totali i piesei Lj mm Pfni la Peste 18 Peste 50 Peste 120 Peste 250 Peste 18 la 250 la 500 la 50 la 120 500 Adaosul de prelucrare A^, 1m
Pin! la 30 I Peste 30 pfni la 50 1 Peste 50 pin! la 120 I Peste 120 pfni la 250 Tolerance la lungiae, la strunjirea de finisare, mm Diametrul maxim al suprafetei frontale rectificate, mm I Pfna la 30 I Peste 30 pfni la 50 I Peste 50 pfni la 120 1 Peste 120 pfni la 250 Abaterile la Lungime, la Iractificare, mm
r f 1
Strunjirea de finisare frontali a capetelor $i treptelor dupi strunjirea de degrosere 0,4 0,5
0,6 0 ,7-0,8
- 0,11
0,7 0,8-0,9 - 0,16
0,6
0,5
0,7 0,7
0,8 1,0
0 ,8 0 ,8 1,0 1 ,0 -1,2
-0,29
1,3 1,2-1,4 1,4-1,5 -0,4 -0,5
1/0 1,0 1,2
1,2 1,2
- 0,22
Rectificarea suprafetelor frontale
0,3 0,3 0,4 - 0,04
0,2
0,3 0,3 0,3 0,4 - 0,06
0,3 0,4 0,4 0,5 - 0,08
0,4 0,4 0,5 0,5 - 0 ,11
0,5 0,5
0,6 0,6
-0,15
0,6 0,6 0,6 0
0,7
- 0,20
Observatii. 1. Adaosul pentru strunjiraa frontal4 a capetelor dupfi debitarea laminate* lor este de 2 mm pentru 0 <50 mm, respectiv 3 m pentru # >50 an. 2. La prelucrarea pieselor Tn trepte, adaosul se va lua pentru fiecare treapta prelucrat! frontal, tn funcpe da diametrul d al treptei w S lungimea total! L a piesei. 3. Toleranfcele la lungime se stabilesc pentru lungimea misurati I. Da a*
308
w t t p l u . f c ' t T r e a a u l t |u f i o tp l a t ec u l u n g t a e t o t a lA L ^ 2 K J 0m & , I * * u * j c * ) i t * a # '^ r i/ fi n t e a r * au n t r o u l u n g i m e a l = 4 Qe f t V v a b a t e r V t * i n * te W f c. 0 p i r s p c t i v * 0 ,1 6 m m .
4. Pantru suprafatale frontal* ala oapatelor aa va pravadaa aeeaab-i valoefe a adaosului, tn tunctie da diametrul d av oapetuUii cu *aot Sun* mat mar* fi da lungisee totalA I a piesei.
5. In oazul arbor ilor-pin ton, la reotificarea suprefeiei ~ f conatituie baza de apezare si functional! adaosul D pi H H ar* I p i p | 0,05 ... 0,10 nun, deoarece tn oaz contrar sa poata ^produê carea pozifiei petei da contact la eaanblerea final!.Tabalul 9.5 va da* I
Adeosuri da prelucrara pe diaaatru pentru strunjirea de finisare a gluri* lor, dupl strunjiraa de dugrosare (pe strunguri nonsulu)
Diametrul nominel al gluri i, tn mm
Lungimea giurii, in mm Peste 25 Peste 25 le 63 Peste 63 la 100
Toleran
Peste Peste I Paste diametrul Peste 100 la 160 le 250 Ib 400 la inainte 630 da at run] 400 250 160 ijirea de! If iniserel
t* Is
1 1 1 1 1 am
Adaosul de prelucrare pe diametru 2A , "T' 1/1 1/1 * * . 1 v , #| 1,3 1,3 . 1,4 1/3 1/4 j .- 1/4 1,4 1/5 1/5 1/6 1,6 1/8 1/9 1,7 2,3 1/7 1/8 1,8 1,9 2,1 1,9 2,0 2,5 ; f 1/9 2,1 2,2 2,4 2,3 2,1 2,2 2,1 2,3 2,4 2,5 2,4 a i L id pi''*,
Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Pesta
10 10 'la 18 la 30 la 50 la 80 la 120 la 180 la 250 la
18 30 50 80 120 180 250 315
1,0 1/2 1/3 1/4 1/5 1/7 1/9 2/0 2,3
0,15 0,18 0,21, 0,25 0,30 0,35 0,40 0,46 0,52
Tabelul 9.6 Dinensiunila scuLelor la pralucrarea gSuri Lor in material preciziilor 7...8, pentru diaaetre de 3...50 s i r . Diametrul prelucrate, nun Burghiului Pr imul burghiu 0
1
coofora
Diametrul, mm DupS strun jirea cu cutitul Lirgitorului Alezorului Alezorului pentru pentru ga gaura cu prec tzia 71 --ura cu pre-i Alezorl cizia 8 Alazor dtf degroâra I f inis.I 5
3 5 6 8 T j
Al doilaa burghiu
1 2,9 3/9 4,8 5,8 7/8 9.8 11.0 12 0 13 0 14,0
4 5
6
8 10 , 12 13 14 15
------ 11,85 12,85 13,85 14,85
___________
Me .M M * a i'K M e a i
8 10 12 13 14 15
7 ,9 6 9 ,9 6
1 1 4 5 6 | 10 |
U I 111 U 15
11,95 12,95 13,95 14,95
pffl
39,93 : 41,93 44,93 I 47,93 | 49,93 1

?servet
3t,93 34,93 37,93
29&3
21f9%2J;94 24,9* 25,94 27,94
13,95 H | 1f t 1*,9* 19/94 * 20 24 25
22
30 32 35
28
2*
40 42 . 45 48
50
38
1. In cazul folosirii unui stngur at ezor, adaosul da prelucrere repartizet | V tabel alezorului de degropare pi alezorului de f inlsart r t v i m unui t tngur alezor. 2. La giuri cu diametre pfni la 15 m i incluaiv, tn piese din fonti, nu B folosepte lirgitorul. 3. La disaetrete de 30 jn 32 aa, fn piese din fonti, giurirea 9 face cu un singur burgh iu cu diaaetrul da 28 respect iv 30 m 4. Strunjirea interioeri cu cufftul ae poate eplice in locul lirgini, d exeaplu dacl este necesari oorectarea pozifiei axel giurii da prelu crat.
Tabelul 9.9 Adaosuri da pelucrare pantru bropareo gturilor cilindrice
ffaportul dintre lungimea de bropare pi diaaetru Diametrul giurii bropate, mm Pfni le
Peste
1 pfni 0,75 0,9

1,2
le 2
Peste 2 pfni la 3 | Paste 3

mi
Adaosul pentru bropare pe dieaetru,
io.;.1 8 18...30 30...50 50...80
0,65 0,8
1,1
0,75
1,0
0 ,7
1,1
1.3.,. 1,0 *
}
0,9 '
M *
e*\ 1.2 }
Mee>
1,0
1.2
Observatii.
1. Adaosurile din tabel se refer! la giuri prelucrat* fnainte da bropare fn traapta 11 da precizia cu burghiu sau lirgitor, cu excepfJa ceiurilor indicate prin asteriscuri: Adaosuri pentru giuri prelucrata inainte da bropare ou doui acule succesive, de exemplu giurire pi lirgire, giurire pi alezare.
*4)
Adaosuri pentru giuri prelucrata vinterioari pe strunguri revolver.
inainte da bropare prin
strunjire
310
O 1
a b e lu l 9 . 7 D ia e n a iu n fte 150 99
s c u le lo r l a p re lu c ra re a
g a u r il o r f o r j a t e f i tu rn a te conform
p r e c i z i U o r 7 l 8 , pentru d i w i r e 9
Diametrul *?:' Di ametrul,, mm gaurii prelucre- Strunjirea de degro- Strunjirea Alezor te, mm ?are de finiaa- degrofare PA Prime A doua strunjire strunjira 0 30 32 35 38 40 42 45 48 50 52 55 58 60 65 68 70 72 75 78 1
m m *
Diametrul Diametrul, mm V. t| gojrii Alezor prelucrat# Strunjirea de degro- Strunjirea Alezor de f inisare 99 Jpare de f inisare degrofare nant pi > - i * pfniru alazaj H7 Prima A doua sau H8 strunjire strunjire 5 30 32 35 38 40 42 45 48 50 52 55 58 60 65 68 70 72 75 78 6 80 82 85 88 90 92 95 98 100 105 110 115 120 130 135 140 145 150 1 75 77 83 85 1 # 87 90 95 95 100 105 110 115 125 130 135 140 145 JB 8 78 80 83 86 88 90 93 8 96 98 103 108 113 118 128 133 138 143 148 9 79,5 1,3 87,3 80,3 2 * f'5 94,3 97,3 99,3 104,3 109,3 114,3 119,3 129,3 134,5 139,5 144,3 149,3 9 H 10 79,9 81,85 84,85 87,85 89,85 91,85 94,85 | 97,85 99,85 104,8 109,8 114,8 119,8 129,8 134,8 139,8 144,8 149,8
Alezor de fini sere pentru alezej H7 aeu H8 m m 80 82 9 88
2 28 30 33 36 38 40 43 46 48 50 53 56 58 63 66 68 70 73 76
3 29,8 31,7 34,7 37,7 39,7 41,7 44,7 47,7 49,7 51,5 54,5 57,5 59,5 64,5 67,5 69,5 71,5 74,5 77,5'
4 29,93 31,93 34,93 37,93 39,93 41,93 44,93 47,93 49,93 51,92 54,92 57,98 59,92 64,92 67,9 69,9 71,9 74,9 77,9
* * ' 45 47 51 54 56 61 64 66 68 71 74
8 80
90 95 98 100 105 110 115 120 130 135 140 145 150
92
L _ _
Observe*ii. 1. In cazul folosirii unui singur alezor, adaosul de prelucrare rapartizat 1n tab*I alazorului de degrofare alezocv#li_ da finisare ravine unui singur alezor.
2. Dectf adaosurile de preluorare pantru gaura turnata sint mari. prima * i muite t r t o c r
s t r u n j i r a da degrojer* 9 va execute Tn dw a
Tab*l u I 9.8. Adboaur i de prelucrare pentru rect if icarea auprafetelor c i I indr ice erter ioere (STAS 7D9S-B2)
' t
A - adaos de prelucrare pe dieaet.ru A# - abater* auperioara la diaaetrul piesei finite d - diaaetrul notinil al piaaai finite dRin, < J ^ | ( J | x - d i a M t f i d linii respectiv a n i l al p i u t l f tnria D D - die*etrul ainia respect tv aaxta al p ia a a i ina-ri* da r t o l H l o i r t Tq - tolerant* la diaaetrul piaaai inainte da raetlftcare (la strunjire)
t L i
Diametrul nominal al p ie s e i f i n i Pfna te d . am la 30
Peste
Tol ar ania I t u g H i .la dlaaa-itaiaa Peat* Paata Paata Paata Pasta Pasta Paata Paata Paste (Peste lPaata Itrul p l a - M n a w 80 la 120 la 180 la 250 la 400 la 530 la 1000 la 11600 la 2500 l 4000 1*16500 u l i a t t n a t n l u 9 120 180 250 400 530 1000 1600 til ioara If tear a Adaosul da prelucrara pe diaaatru A , aa (confora ftgurff)
V V H
Lunginea piaaei de rectif(cat L.
|2^0^^W0^^63J^^000 It* 9 rae | rrtt>
2 1 3 6
A
3 0/25 0,25 0,25 0,30 0,30 0/35
4 1* 0,30 0,30 0,30 0,30 0/35
5 ~ 0,30 0,30 0,30 0,30 0,35
6 1 : 0,30 0,30 0,35
7 - *
8 :
10
11
12
14 0,040 0.048
M M /m
3 6
0,25 0,25 0,25
0,25 0,25 0/25 0,30 0,30 0/35
10
10
10 30
50
0,25 0,30
0,30 0,35
9/30 0,35 0/35
0,35
0,35
0,35 j 0,45 0,45 0,45 I 0,45 I
0.45
0,53 I 0,65 E
0.35
wtb
0,35 I 0,35 1 0,45
0,63
W a rn
* K % (eoRt\nuari)
1 120 180 250 315 400 500 630 800 0,40 0,45 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75
2 0,40 0,45 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75
3 0,40 0,45 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75
4 0,40 0,45 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75
5 0,40 0,45 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75
6 0,40 0,45 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75
7 0,45 0,45 0,45 0,55 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75
8 0,45 0,45 0,45 0,55 0,55 0,55 0,65 0,75 0,75
9 0,45 0,45 0,45 0,60 0,55 0,55 0,65 0,75 0,75
10 0,55 0,55 0,55 0,65 0,65 0,65 0,75 0,75 0,75
11 11 0,65 w 0,65 0,65 0,70 0,70 0,70 0,70 0,75 0,75
Ii
BO 120 180 250 315 400 500 630 800
0.65 0,65 r^ 0,65 0,70 0,70 0,70 0,70 0,75 0,80
313
1000
O b a a r v & t ii. 1. V a lo r H e adaosului d in tabel a re fer a la ractif icaraa pe WBpiiyf de re c tific a t exterior cu aau ffrK v ir fu r i, I pieselor n e tre ta te te rm ic , cu axcaptia piaaalor cu pereti subtiri ;i a inalalor da rulaenti. 2 . Pantru p ie s e le cara afnt axpuaa a aa deforma datorita afactului teraic le cara sfnt supuse, foraa piesei sau attr i a l u l u i , a d a o su rile da pre lu cra re pot f i aajorata cu pfnlf la 50X. Aceeafi najorare se va eplica daca piaaele sint din product ie .. I I 3 . Adaoaurila de pralucrara din tabel afht valabila cu oondi(ia ca bateia radial! a suprafetei ds rectificat sa I * p ifeesca 1/3 din valoaraa respective a adaosului de prelucrare. 4. In cazul divizarii oparatiai da rectificare fn doue faze d is tin c te , degropare f i finisere, se recoaenda 75 ... 891 din daosul total pantru ractif icaraa da degropare pi restul edeosului pentru rectificarea de finisare. I 5. Diaaetrul oexin al auprefatai inainte de rectificare Dm-jX ae obtine fnsunfnd diaaetrul aaxia el piesei cu adeosul de pralucrara (A ^ ) atabilit conform tabelului pi cu toleranta le diaaetrul piesei fnainte ds rectificare H edica:
d* . x
i 1 11
D ia n a tru l c a lc u l at ae rotunjapte fn plua d in 0,05 tn 0,05 m .
,f ib _ lU l
10 Acfeosur' *
p r e l u c r a r e p e n t r u r e c t i f ic a re a s u p r a f e t e lo r c i I in d r ice i n t e r foere <**>* STAS 7096-82)
Ap - adaos de prelucrare pe diaa*trt Aj - abaterea infer ioara la diaaetrul f inite d * diaaetrul noainal el gaurii finite d|nn' dB9x - diaaetrul ainia, reapectiv Mntai el gfurti finite Daln' Dan I dienetrwl a i n i a , respect** aa*n Inainte de r e c t i f icare
u> A
Tq' tolerance la diaaetrul gSurii inaurte rectif icare T , - totet-ernie va d iaae truI l geu M u r i i f 'rite
* Oiaoe^truL
Lunginea gaurii de rectificet

------------------ --------------------------------------------- 1
nominal al geurii fini te d, m Paste Pina la
Pina la 18
Peste 18 la 30
Peste 50 le 50
Peste 80 Paste 120 Peste *60 | Peste 250 I Paste H I H le 120 p le 180I le 250 l e 400 ! le de j 1 .. -|t>fimm 1 conform 1 ig u rtt I Adaosul de prelucrere pe diaaetru A , y
-T-~
8
Peste 50 la 80
j^ 5 1
10
0,15
o jk *
0,20
0,20
o.o**
315
Cbaervati i. 1 . Valorila adaosurilor din ta b e l aa rafera la ractificaraa c i l i n d r i c a intarioara a piaMlor natratat* tarmic, H I t i e pieselor cu p e r e ^ i s u b p r i in a la lo r de ru la a n ti* 2. Pentru pleaela cara sTnt axpuaa a aa daforaa datorita trataaantului taraic, formal piaaai sau eatartalutuf d m cara gfrrt axecutate, adaosurila din tabel aa pot aajora cu pinf Is 50%. Acaas*i najorara sa va aplica daca p*asala aNtv 3. Batata radialtf a auprafefcei da ractificat nu trabuia sa dapapeasca 1/3 din valoaraa raspectiva a adaoaulut * .C0 i * t r u l a in ta a l p ta w t Snainta < * ra c tifie a ra <D_,_) <T<na w w lnd dfn d > a m l ainta I p w l adaosul de prelucrere (A ) atabilit conform tabalului i tolaranta la diamatrul piesei Tnatrrte ds racti eara V td m f u n i a a t e In ainus din 0,05 fn 0,05 H DB in * i L;_ iin
product ie Individual S.
;,
11* * * % w\ < irtlierirt pantru itrunjlru (ntariocrl di flUnira ( c u dir

llaalnil B i ai i&r if. allaje nafaraaaa Meterialul preluorat Babbit "bU! Bronx B fonti H bil* Ftnall Tole* r>nta la dfa Otai eatrv Preale- Final! pantni pralu* bill pracf dantl IT9.H
5 2
1 tnala Preele- Final!
Adaos de prelucrare pe diaaetru, aa
4 : I M n l la 30 0 ,2 Paata J& la 90 o Peate 50 r 0,4 * la 60 Pasta 80 (a t20 0,4 Paata 120 la 180 0,5 Paata 110 la 250 0,5 Paata 250 le 315 o,s Paata 3t5 1 la 400 0.5 j Paata 400 1 ia 500
6 0 ,1 0 ,1 0 ,1 0 ,1 0,1 0 ,1 0 ,1 0 ,1 0 ,2
8
0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0 ,1
9 0,05 0,06 o,or o,os
0 ,1
M
0,3
0,1 0 ,1 0 ,1 0 ,1 0 ,2 0 ,2
0,2 0,2
0,2
0,3 0,3 0,3 0 #4 0,4 0,4 0,4 0,5
0 ,2 0 ,2 0 ,2
0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,4
0,4 0,5
0,5
0,t 041 0,1 0,1

0,1 0,1 0,1
0,6 0,6
0,6 0,6
0,10 0,11
0,13 0,14 0,15
0 ,6
0 ,2
Observatii. 1. Due4 itrun]ir inter ioari do netezire se f ece Intr-o singuri fui, firl dwizaree tn prelucraro prealabil! si f inalfi, adaosul se deteraift! prin tnUkarea valor ilor din tabel da la prelucrarea prealabil! >i final!. ! 2. In cazul prelucririi gfiurilor de aere pracizia (cu toleranta da 10 ... 1$ pa), adaosul pantru tracaraa final! da netezire nu va dapi?i 0,05
aa pa diaaetru.
dm
Tabelul V\ 12 Adaosul Abaterea da fora! a giurii m*1nta de hoou ire, t m O' I 100... 150
pralucrara |i opvrati ila reonaandate la hanuirea giuri lor Operat ia (faza) de honuira Adaosul pa operatie (fazi), i m Abaterea da fora! a giurii dup! honuire, m 4 15...20 6...10 4...5 s 10...18 5...9 3...4 Rugozitatea supra* fetai dpi honuire, M 5 0,8...1,6 0,2... 0,4 0,1.-.0,2 0,8...1,6 0 , 2 . . . 0,4 0,1...0,2
Rugozi tata a aupraf ata i R inainte da honuire. 1 3,2...6,3
2 Prima A doua A traia Prima A doua A treia
3 150...200 20...30 12...15 80...120 15...25 8...12
so...so
316
7abeLuL 9,13 Adaosuri *
p r e lu c r a r e pentru honuirea
g au rii or iji funcfie da
pm
Parametrul de rugozitate Rf l / pm
Adaosul d* prelucrara
In a in te de honuire
Dupe honuire
2 .5 ...1 0 1 .2 5 ...5 0 ,3 2 ...1 ,2 5 0 ,1 6 ...0 ,6 3 0 ,0 8 ...0 ,3 2
0 ,6 3 ...2 ,5 0 ,3 2 ...1 ,2 5 0 ,1 6 ...0 ,6 3 0 ,0 8 ...0 ,3 2 0 ,0 4 ...0 ,1 6
Tabelul 9.12 (coritlitiv*)
Tabelul 9.14 Adeosuri pentru bro*area giurilor dreptunghiular* || cenalelor iBrojarea giurilor dreptunghiulare (pitrate) Brojarea canalelor dreptunghiulare 1
I Dimensiunea Adaosul pe o Abaterea actel Litimea canelului, mo si la prelu1 maxima a gi laturi e 1 ur i i, ma dreptunghiului orarea Inainte de brojare(+). ma QUi
Adaosul pe
litimaa canalului, ma
taaterea adl nisi la prel lucraree t-j nainte de bropare, am
0
Da la 10 18 Peste 18 50 Paste 30 50 Paste 50 80 Pest* 80 la la la la la
1 0,8 1,0 1,2

1,5
3 De la 3 la
4 0,4
0,18
0,12
0,15 0,18
0,21
0,25 0,30 0,35
Peste 6 la Peste 10 la 18 Peste 18 la 30 Peste 30 la 50
10
0,6 0 ,8 1 ,0 1 ,2
0,21
0,25
120
1,8
Tabelul 9.15 Adaosuri da prelucrare intermediare (pe faze) la prelucrarea suprafetelor plane prin frezare sau rabotare Adaosul de prelucrara ( pe o fefci ), pentru dinensiunea axiai a suprafe(ei prelucrate, an Ptni la 50 0 1 Peste 50 la 120 2 Peste Peste Paste Peste Peste Pasta 120 la 260 la 500 la 800 la 1250 la 2000260 500 800 1250 2000 -3000 3 4 5 6 7
I Degroparea pieselor I turnate fn nisip : | - fn clasa III de preoi1 zie la turnare 0/9 I - fn clasa IV de precf| zie la turnare 1,0
1,1 1,2
1,5
M
2,2 2,3
3.1 3.2
4.5 4.6
7.0 7.1
10,0
11,0
T d a e lu l t.tt (oattlnwrt)
0
Saatfiniaare dupJ dagropere Finiaara dup 4 s e a i f ini sare
I 0,25 0,16
2
0,25 0,16
3 0,30
.4 0,30
|
7 r M
Hi
0,16 j 0,16
.
0,40 0,35 0,16 I 0,16

1
0,55 10,4.1
0,2 0 18,21
O
* Obsarvatii: 1. Dacl prelucrarea suprafetei plana aa face nuaai Tn doui f ua , degro>are fi finisare, adaosul pantru faza da finisare ae vs stabili prin Inauaaraa valorilor din tabel, indicate pentru seaifiniaere fi finiaara. 2. Pentru
rectificares
suprafetelor plane, vezi tabelul 9.17.
Tabelul 9*16
Adaosuri da pralucrara intenaediare (pa faza) la prelucrarea auprafefcalar plana ala seaifabricatelor turnate prin metoda spaciala
Diaanaiunes maxia 6 a suprafetei prelucrata, aa F,sza Ptnl
de pralucrara
la
50
Peste 50 la
Peste
120
la
Peste j Peste I Peste 500 800 260 la 500 la 800
la
1250
Peste Pes-1 1250 ta 2000] la la ' 2000 3150
120
260
Adaosul de prelucrare unilateral (pa o fati), aa

Degro$area pieselor: - turnate In cochili - turnate in forma coji turnata in forne obtinute cu modele u$or fuzibila
0,7 0,5 0,3 0,25
0.8 0,6 0,4 0,25
1.0 0,8 0,5 0,3 0,16
2,2 2,0
--- ,
3,1 2,9
.
4,6
7 A
1,4 1 0,8 0,3 0,16
--- I 1 1 *I - 1 0,50
Semifinisare dupS degrofare Finisare dupi sasirf inisara
0,35
0,40
0 ,6 ! 0 ,2
0,16
unanaaMBBi
0,16
0,16
0,16
0 ,2 0
Observatie: Pentru rectificarea suprafatalor plana vazi tabalul 9.17
Tabelul 9.17 Adaosuri da prel
ucrara pontru rectif icarea s ^ r a f a ^ r p l ( ^
STAS 7097-82 1
eases de prelucrara
% b*traa * S 9 ioara La diswna>ur piesei f i n i t e
^ ~ in s ljia e e nominate a piaaai f in it e ^ i n ' âax "" l^ ^ -t ^ a e a a in ia a , raapactiv aaxtaa a piaaai f in ite ^ a i n ' Haax t n llt ja e e a in iaa , respectW maxima inainta da ra c tific a ra
L, b - Lungimea, raapactiv latiaee pteaei ractif icat

- tolerance la diaenaiunea piasai Inainti da r a c t i f i c a r a tolerance le In a ltia e e piaaai ra c tif I cate
Inaltia>ea no mala I tei fin ite h.

+
Lungimea suprefefcei da rect if icat L, sun P?n la
80
Paste
80 180
la
Pasta
180 400
La
Paste
400 800
La
Paste 800 La 1600
j Peste
Pina la ------1
pe doua fata Adaosul da prelucrare A^ = ------------------ ZT^' mm ( pa o singura fata )
Tolerance Bugazita la 1natt% 1tea auI I II Peate 1600 La m putMi jpraft#i fnainte dennainte 3200 | ractif ica-1d i re c ti ra Th, ITWjf icar* t
420
Tabelul 9.17 (oontinuare)
Observeîi 1- Valorile adaosurilor din tabel se refers la rectificarea plana a pieselor nel . re(i plani subtiri fi a inelelor de rulmenti.
U) IU (O
ip, cu exoeptia pieselor cu pe-
2. Adaosurile de prelucrare din tabel pot f i majorate cu pfna la 25Z daca: a. piesele afnt unicate; b. piesele sfnt expose a se deforma datorite tratamentului termic, foraei sau materialului; c. latimea este mai mare de 4 . . . 1 0 ori decft fnaltimea; cu pfnlS la 50X daca: . & d. piesele au tl&timea mai mare de peste 10 ori decft fnaltimea. y Daca piesele reunesc conditiile a, b si c, majorarea procentuala a adaosului nu va depapi 501; daca pieaele re**wac cpnditi H e a, b pi d, majorarea procentuala a adaosului nu va depesi 75%. 3. In cazul pieselor cu suprafeta rectif icata care nu sfnt paralele se va lua pentru fnaltiaea h, diatanfca minima cele doua suprafeta rectificata.
Tntre
InaLtiw. maxima (H.) a pi.ui tnaint. d. r.ctiflc.r. obtin. ina-Tod adaosul de p r e lu c r a r e ( A ) s i cu to le re n ta la dimenaiunea pieaei fnainte de re c tific a re CTgJ.
Hmax I hmax
P**"* ,inf ^ 9 g
* T
z u l t a t u l c e l c u l u l u i r o t u n j a f t e I np l u a din 0 , 0 5 f n0 , 0 5
Tabelul 9.18 Adaosuri de prelucrare pentru razui re
CJ to U>
Gauri
Lungib*a gaurii. m
Diaaatrul Pest 4000 la 6000 gaur i 1 . n u n

*/
PTna la 100
P*st* 100 la 200
P*at* 200 la 300
Adaoa da pralucrar* p* diaastru
Pfna la 60 Pa at* 60 la 180 P*at* 180 la 360
0,05
0,08
ft,W
0,10
0,15
0,15
f l
o,
Tabalul 9.19 Adaosuri pantru lapulraa piurllcr

Dlanatrul giurii, B Pfni la 50 Paata 50 pfni la 80 Pasta 60 pfni la 120
Adaosul pa d iwatru, ^
0,010
0,015
0,020
Observet ia: Inainte da lepuire
suprafata giurii trabOl* p r 2 l^']*t* traapta 6 da pracizia, cu rugozitataa R. a '*^9'2 a H B B formfl (ovalitate, oonioitate ate.) da oal nult 0,005 ... 0,01 m .
Tabelul 9.20 Adaosuri la da pralucrara fi caracterist icile bar a Ior pranatazira (vibronatazira)
abraziva pantru I
Rugozitataa R , /a I ntiCrIfllUl I piesei da pralucrat Inainte da supranet'ez ira da Dupi supranetezire pralucrara
Caracteristici la baral* abraziva Haterialul abraziv 4 Granula-
1
1,25...5 1,25...5 0,63...2,5
2
0,63...1,25 0,32...0,63 0,32...0,63 0,16...0,32 0,16...0,32 0,08...0,16 0,04...0,16 0,04...0,08 0,02...0,08
1 0 ...2 0
15...25 carburS da siliciu verde Cv
u 1 11 8 -6 9
b
4 1 l Al N 40 M 28 M 20 H 14 H 10 H 10 M 7
6 .. .1 0 8 . .. 1 2
5....8
Fonti
0,63...2,5 0,32...1,25 0,32...1,25
6 ...1 0
4. . . . 6 4. . . . 6 3....4 15...25 electrocorindon nobit En
0,16...0,32 0,08...0,32 0,08...0,16 1,25..5 0,63...2,5
I I I I I
0tl oil it
1 1 1 11
j, c|
0,32...0,63 0,32...0,63 0,16...0,32 0,16...0,32 0,08...0,16 0,04...0,16 0,04...0,08
3,4 4-H1Q N40;N28 H28;N20 H 14 H14;H10 H
6 ...1 0 8 ...1 2
5...1 0
0,63...2,5 0,32...1,25 0,32...1,25
3j 9 jjfl
6 ...1 0
4....6 4.. .. 6
I L---------
0,16...0,32 0,16...0,32
|1 , |
ij
9 1 H
324
TdMlwl 9.20 (oontlnuare)
\
0,06...0,16 0,08...0,16
2 0,02...0,08 0,01...0,04
5
3....4 4...5 10...20 15...25 6...10 8...12 6....8
5 I H 7;H 5
6 1
1,25...5 1,25...5 otel naoilit 0,63...2,5 0,63...2,5 0,32...1,25 0,32...1,25
I B
8-6
da atltoiu Cv
M 40 H40;M28 H 20
0,63....1,25 0,32...0,63 0,32...0,63 0,16...0,32 0,16...0,32 0,08...0,16
*' i
1 M * 1 1 H, H 1l.m,n
1 L,
I1 H 7
\ L, |
8 ...12
| K, l
Tabalul
9 .2 1
Adaosuri da. prelucrara tn vedarea dahturlrii da f ini mare prin frezara a rot ilor dintate ciI indr ice
Hodulul, mm Adaos pe un flane A . mm P
2 0,3
6 0,6
7 0,65
8
0,75
9 0,85
10
0,95
11 1 .0
12 1,1
0,35 0,45 0,5
Observatii: 1. Freza da degropare apohiazi definitiv fundul golului dintre dinfci, urmind ca la finisare si se apchieze material numai pe flancurHe dintilor. 2. Dacfi degroparea danturii se face tn ckxni traceri, prima trecare ds da* gropare sa executS cu adtncimea de 1,4 m, iar a doua tracers de degroM* re cu adtncimea da 0,7 m.
325
Tabalul
*.22 r t n e f d i r a o a r l rw M u n d a tp e n t r u MrtaiirM a u aulifraetf

H o d u l u la H o r t e z a r e D al a1 0 l a 6 3 D el a 6 l a 2,3 D el aH
" 1
pin!
pTni
ptni I* 1,25
1
< 1 .*
Degrojar*
F i n i s a r e
2
1
11
Tabelul 9.23 Adaosuri d prelucrare pantru yavvruiraa rotllor dintato cilindrica
Diaaetrul ro(ii dintate, * Modulul #

ihd
Pfni le 50
Peate 50 la 100
Peste 100 la 200
Treapta de preoizie a denturii dupi STAS 6273-81

7 8 7 8 7
Adaosul de prelucrare pe un f lane A . m b

2 3 3,5
0,040 0,045 0,050 0,050 0,055 0,055 0,060
0,045 0,050 0,055 0,055 0,060 0,060 0,070
0,045 0,050 0,055 0,055 0,060 0,060 0,070
0,050 0,055 0,065 0,065 0,070 0,070 0,080
0,060 0,065 0,070 0,070 0,075 0,075 0,080
0,055 0,060 0,070 0,070 0,080 0,080 0,090
4
4,5
5 I
Obser va ii. 1. Inainte de peveruire, dintii se prelucreazi cu o subtiiere la pioiorul dintilor prin folosirea unor freze-metc cu profit de generare ou pro* tuberanti. 2. Se reconandi ca adeotul de prelucrare pe flancul dintilor aft se calcula*
ze cu relatia: Ap 0 .005^/ii, [/nm] .
326
rb#lul 9.24 M a o w r i pantru finliarM prin rulara
danturii oonioa ou dint i ikaptl la r r i w U r M
Hodilul ntarloT! aa Da la 2 la 3 Pasta 3 La 5 Paata 5 la 7 Pasta 7 la 10 Ppste 10 la 12
Adaos pa groslaas dintelui, aa 0,5 0,7
Hodulul exterior, aa Peste 12 la 16 Peste 16 Is 25 Peate 25 la 30 Paste 30
Adaos pa grosla dintelui, aa
H
1 ,6 1 , 2 ,0
0 ,8 1 ,0 1 ,2
Tabelul 9.25 Adaosuri da pralucrara pantru frazaraa da finisara pi peveruirea rotilor aelcate
danturii
Hodulul a, aa Adaos pentru frezarea de finiaara, nun Adaos pentru peveruira, mm
Ptnl
la 2
Paste 2 la
Paste 4 la
Peste
4 0,25 0,08 0,25 - 0,4 0,08 | 0,15
6 0,4 | - 0,6 0,15 1 - 0,20
6 la 8 0,6 * 0,8 0,c0 - 0,25
Paste 8 la
Paste 10 la
Peste 14 la
10 0,8;1 1,0 0,25 1 - 0,30
14 1,0 | 1,2
20 1,2 - 1,5
0,30 - 0,40- 0,40 -0,50
Observable. Adaosul este dat pa grosimea dintelui.
Tabelul 9.26 Adaosuri d a prelucrare pantru dantura meLcului
______________________________________________________
Adaosul pa grosimea dintalui, aa Hodulul a, aa Pentru finisare, dupfi degropare 0,7 0,7...1,4 1,4...2,0 Pantru rectificare aelc d l i t 0,2 0,2...0,4 0,4...0,6
PtnS la 2 I Peste 2 pfni la 4 I Pasta 4 pinfi la 6
327
Tabelul 9 .27
ft-n1 H Q
oonlol aau
H S ? S .rtrH S TcS cu I p*tr

rm a ctanturi e i u n -
SI SBfflH S B f l
Tabalul 9.28 Adeoauri da prelucrara pentru rectif icaree
canelurilor la arbori
i Caracteristica materia1 lului j Lungimea do recti i f icat I,
0(el cementat - cSlit
0el iabunitfltit inainte da canalare
Diametrul arborelui 0, aa < 25 26...40 41...63 > 63 < 25 26...40 41...63 > 63
Adaosul da prelucrara pa un flanc, A^, mm
<160
0,10... 0,15 0,15... 0,20
0,15... 0,20 0,20... 0,25
0,20... 0,25 0,25... 0,30
0,25... 0,30 0,30... 0,35
0,05..., 0,10 0,10... 0,15
0,10... 0,15 0,15... 0,20
0,13... 0,200,20 -0,25l 0,20../- 0,25 0,25 1 M
160...400
328
c 400...1000 >1000 j j j iP
1 0,25... 0,30 I
2 0,30... 0.35
3 0,35..1 0,40
4 I1 1 1H 1
s 0 ,20... 0,25
I 7
0,25... lo,3D0,30 1-0,35 0,30... 0,400,35 |-0,45
0,35... I 0,45... 0,40 0,50
Observatif. 1 . Valorile adaosului din tabel reprezinti adaosul de pralucrara total pa un flano, cara sa repartizeezi pa faza astfal: - la f inisara sa Tndspir* teezi adaosul da pralucrara Tn funcpa da nualrul da treceri pi ds svsnsul da pitrundere pa tracara; la degropare sa Tndepirteazi rastul adaosului da pralucrara. 2. Adaosuri la da pralucrara pantru ractif icaraa canalurilor cu profit I n evolvents sa pot adopta orientativ oa la ractificaraa danturii oil i n * dr ice Ctrfaalul 9.27).
Tabelul 9.29 Adaosuri da pralucrara pantru rectif icaraa alezajelor rot ilor dintata fusurllor arbor ilor - pinion dupi tratsnent termic
pi
Diaaetrul nominal al suprafetei care formeazi ajustej, mm PTni la 30 Peste 30 la 80 Peste 80 la 200
Adaos pe diametru pentru lungimea butucului rotii ( lungimea arborelui ), Tn am PTni le 100 0,3...0,4 0,4...0,5 0,5...0,6 Peste 100 pTni la 400 0,4...0,5 0,5...0,6 0,6...1,0 Peste 400 0,5...
Ii
0,5...0,8 1,0... V,6
Qbserva(ii. 1. Pentru finisarea cu cutita a suprafetelor cu duritate mici, adaosul se mirepte de 2 ... 2,5 ori. 2. In cazul rotilor cu danturi cilitl superficial, valorile adaosurilor se iau conform limitelor infer ioare din tabel, iar pentru rdfci executate din oteluri inaIt aliate de cementare, confora I initelor superioare. 3. La calibrarea giuri lor canelate cu brope adaosul de prelucrare pantru diaaetrul suprafetelor de centrare se mirepte fatl de valorile din tabel cu 30 ... 501. 4. Adaosurile pentru finisarea suprafetelor frontale se previd In limitele de 0,5 ... 0,75^din valorile indicate Tn tabal.
C ap. 1 0 . rarrtiriir. RHSIMULUI CB A SC H H R E I A ffD V K T Q ^
10.1 PRINCIPII SI NOTIUNI DE BAZA Pentru ca a^chierea metalelor s& aibS loc sint necesav doua nugcgri: mi^carea principals de a$chiere i m h a vans.^ m i ^ c a r e a de avans poate fi executa^l printr-o micare sau prin multe misccLri. La strunjire, migcarea principals de achiere este p J B rea piesei, iar micarea de avans este micarea de transiat^" cuîtului. Strunjirea poate fi: exterioarS (fig. 10.1) si St I rioarS ( fig. 10.2). jw|
DEGROSARE
FINISARE
FINISAREH PLANA 3
it
S TRUNJIREA SUPRA FETEL OR CILINDRICE EXTERIOARE
U j uj Q c
DEGROSARE PLANA
Fig. 10.1 CLasificarea strunjirilor oxterioara
330
Fig. 10.2. Clasificarca trunjirilor fnt*rior
10.2 ELEMENTS COMPCNEtfTE ALE R B 3 M H U I DE ASCHEBRE Aceste elemente sint: a. adincimea de achiere t care este definite ca m&rimaa tAiûlui principal aflat in contact cu piesa de prelucrat rm&suratfi perpendicular pe planul de lucru; b viteza de achiere v care este definite ca viteza la un moment dat, in direcfcia mic3rii de achiere , a unui punct de achiere considerat pe tM $ u l sculei; c. avansul s care este determinat de nhioei in nm la o ro t a t e a piesei sau sculei. 10.3 ERQFRIETATILE ASOnEIOARE SI DCMENIUL DE OTIIiIZARE A MATERIALELCR PETHRJ SCULE Materialele utilizate pentru cxnfecticnarea pdrîi utile a cuîtelor de strung pot fi inpfirîte in patru grupe : - oêluri pentru scule; - placufe din carburi metalioe dure; - materiale minaralo-ceramice; * diamante industriale. Din prima grupS fac parte oêlurile rapide i cele slab aliate (STAS 3611-80; STAS 7382-80) i oêlurile carbon pentru scule ( STAS 1700-80 ). Din a doua grup&, a carburilor metal ice, fac parte pl&cuêle din carburS de wolfram cu cobalt i pl&oifcele din car buri de titan i de wolfram cu cobalt ( STAS 6373-86 i STAS 6374-80).
331
ProprietSîle a^diletoture ale materialului pentru scuXt sint definite prin rezistenfca sculei la un anumit region de a^chiere. In general, calitaîle a^chietoare superioare ale materia* lelor pentru scule sint insoîte de o duritate ridicata i de 0 buna re2isten3 la uzur& i stahilitate termicS. Un alt factor important, care determine domeniul de utilizare a diferitelotf materiale pentru scule este rezistenâ mecanicfi ( rezistenâ la incovoiere 1 rezilienâ materialului ). La prelucrarea prin a^chiere, in special la degropare, tSiûl sculei este supus la solicitSri dinamlce, din care cauzS sculele executate din ma terial cu o rezisten necorespunzatoare vor fi sooase repede din funcfciune ( din cauza fSrimi^Srii tSiûlui). Utilizarea sculelor din oêluri carbon pentru scule i din orfceluri aliate pentru scule este limitatS la cazurile cind nu pot fi folosite couplet propriet&tile achietoare, mai ridicate ale altor materiale pentru scule. Otelurile rapide pentru scule Rp4 ?i Rp3 au proprietifci' achietoare superioare crêlurilor carbon i ofalurilor aliate pentru scule i din aceastS cauzS sint ut.ilizate la executareai cuîtelor profilate , a frezelor , a taroelor etc. PlScuêle din carburi metalice se utilizeazfi la confecfcio-4 narea a numeroase scule achietoare: cuite, freze, adincitoare etc. Aceste materiale i i pierd o a i ^ e ^ * ca3e lor roecanice , necesare achierii metalelor la 1000%.... 1100%, in timp oe oêlurile rapide i i pierd caracteristidle mecanioe la 550C...600%,iar oêlul carbon la 250%. Practica a ar&tat o5 pl2cuele din carburi metalice pot fi folosite pentru oonfecionarea oricftror scule a$chietoar& si pentru prelucrarea unei mari varietdî de materiale. Alegerea calitaîi piacuêlor din carburi metalioe dapinde. de natura prelucr5rii ( degropare , finisare) i de materialufij care se preluareazS. m STAS 6374-80 sint indicate grupele de utilizare a pl3cuêlor dure, iar in STAS R 6704 - 63 este datS corespandenjja pl&cuelor din carburi metalioR STAS cu cele standardizate in alte t^ri. 10.4 UZURA SI d u r a b h h a t e a s culei a s c h i e t q a r e I In tirapul achierii metalelor, suprafeêle sculei archie* toare care vin in contact cu piesa sau cu'a^chia care se degaj4 sint supuse unui proces de uzurfi. Cind uzura atinge o anumitimSrime, scula trebuie reascutitS. MSritnaa uzurii admisibile a sculei a$chietoare se nunve^te limits da uzurA i se noteazi cu ha .
332
Materialele min0 ral.cycerami.O6 pentru scule au drept Oot>* stituient de baza oxidul de aluminiu.
In tabelul 10.1 este datft uzura urtmiKihllfl ha mfisuratA pe faa de alezare a cuîtelor de strung pentru dagrogare 9! semifinisare.
Tatalul
1 0 . 1
U z u r a v k i i i b i l X a c u ( i U l o r d a strung pantru dagro f w m
a l f inisara
Hatarialul pralucrat
Rugozitataa suprafetei prelucrata, pa
Hatarialul plrtii apohietoare
Hlriaea uiurii
1 j
i
Otaluri austenitice ?i inoxidabtie Oteluri car* bon ?i fonta
maleabila 400
I
100
50 25 12,5 50 25 12,5 50 25 12,5 Otal rapid Carburi metal ice Opal rapid Carburi aetalice 1,5
200 100
0,6 0 ,8
50
..2 .. 0,8 .. 1,0 0,4 ... 0 ,6

1,5 ... 2 ,0 1 ,0 ...1,4 0 ,8 . . . T ,0 0,4 ... 0 ,6 3,0 ... 4,0
400
200 100
100
50
Otal rapid Carburi natalica Otal rapid Carburi natalica

Otal rapid
Fonta cenup 1 i
400
200 100
100
50
Carburi natalica Otal rapid Carburi aetalice
0 ,8 ... 1 ,0 ... 2 ,0 0 ,6 ... 0 ,8
In tabelul 10.2 este datS. uzura aflmislhiia a cufcLtelor de strung pentru finisare. Perioada de funcfcionare a sculei, de la inceputul folosirii ei pina la atingerea unei uzuri egale cu limita de uzur&, se nume^te durabil itate.
Tabelul 10.2 Uzura adiiaibili a cutitelor de strung pantru f inisara I Hatarialul pralucrat Rugozitataa suprafetei prelucrata. HSrinea uzuri i , bur
> 0(eluri austanitica pi inoxidabila Oteluri pi font naleabi La

f
Rz 25 12,5 6,3
Ra 6,3 3,2 1,6 0,2
'1
Numai o suprafati
lustruiti, firl uzuri vizibili
Fonta canupii
lo.s. c j k L m m s i resciziA suprafetet p r u jjc r m *
In timpul praluoririi prin a^chiere diferitele Blvnvit _ la siatomului piasa-sculS-maînS-unealtS se deformsazA H h tic. DacS forta da ajchiera ?i rigiditatea sint ccnatanta, H curaul pralucr&rli suprafati oansiderate, nu apar abater! 9| formS ala suprafetei.De nulte ori rigiditatea sistanului varlaz& in curaul pralucrSrii suprafeêi. Studiindu-se efectal* variable! rigiditstii in timpul prelucrSrii s-au putut trag* urmStoarele oonoluzil: - variable macrogeometriei suprafeêi la prelucrarea intra virfuri, definitS ca diferenâ dintre diametrul maxim i miniia, nu depinde practic de oompanenta tangentialS a formei ^ a^chiara FJf cl de oonponenta radial5 Fy; - diferenâ dintre diametrele m axim i minim este egali cu dublul s&geîi de incovoiere maxime, care ia na^tere sub acfiunea campcnentei radiale a ap&sSrii de achiere.Pentru ca abate rile diinansiunli suprafefcei si se gfiseascS intre limitele ciapului de tolaran^S trebulesc satisfScute condi foile;
2 fy < T
sau fy < 0,5 T ,
(10.1)
unde T este mSriroea cinpului de toleran^S, iar fy - sSgeata maxitnS da torits ccoponentei racliale. Deoarece abaterile care apar in urma prelucrSrii nu sint generate numai de incovoierea piesei, dublul sdgeîi de ina>voiere datoritS ccnponentei radiale nu trebuie sS depaeascS 0,5 T, adicS : fy < 0,25 T
(10.2)
10.6. STRUNJIREA EXTERIQARA SI H7TERIOARA 10.6.1. Alegerea sculei. Industria ccnstructoare de maini folosete in marea majoritate a lucrSrilor de strunjire, cuite prevSzute cu plScuê din carburi metalioe , exceptie fScind strunjirea unor profile sau a unor aliaje speciale. Valorile admisibile ale uzurii sint date in tabelele 10.1 i 10.2. Stabilirea limitelor de uzurS trebuie sS inS seam a de faptul cS prin cre^terea uzurii cuîtului se m5rete valoarea oompanentei radiale a formei de achiere, care determinS abate rile de formS ale suprafeêi de prelucrat. Difi aceastS cauz3,la prelucrarea unor piese nerigide, cind sSgeata de incovoiere a piesei determinS precizia de prelucrare, trebuie considerate valori ale uzurii cu^ltului mai mici decit cele reoomandate pentru strunjirea de degropare.
334
Pentru cuîtale da strung gi raboteza valarila durabdJLitAH _1 eocriomioe (T^ ) , in minuta, sint data In tabelul 10.3.
Tabalul 10.3 ValortUi Nonoiloa pantru out Itala a U u <Q rdbataaSîln
Bao(iunaa outltulul Rotun- PItratl Draptunghlularl dl
Hatarialul da praluorat 0(al pi fonti aalaablli 0(al rapid Carburi Mtalloa Font! oanupla Otal rapid Carburi Mtalloa
Durabllltataa T, In Rln
6 8 10 12
16 25 32 40 50 63
6 x6 8 x8 10 x 10 12 x 12
16x16 25x25 32x32 40x40 50x50 63x63
6x4 8x5 10 x6
30 45 60
45 60 90
45
60
12 x8
16x10 25x16 32x20 40x25 50x32 63x40
60
90
90 75
120
120
105 I 150
Standardele pentru cufcitele de strung sint urmatoarele: STAS 351-86; STAS 352-86; STAS 353-86; STAS 354-86; STAS 355 -86 ; STAS 356-86; S T M 357-86; STAS 359-86; STAS 6311-80; STAS 6312-80; STAS 6313-80; STAS 6374. .6385-80. Alegerea materialului pSrii active a cuîtului, pentru realizarea unei prelucrari in condiîi date, se face in funcîe de natura i prapriet&île fizico-mecanice ale materialului se mifabricatului . Materialul p3rLi active poate fi oêl carbon pentru scule, afel aliat pentru scule, oel rapid, carburi me talice materiale mineralo-ceramice i diamante industriale.
0 rdspindire foarte larg& o au cuîtele annate cu placu^ din carburi metal ice, care pot fi alese din STAS 6374-6385/80. Domeniile de utilizare a achierii cu scule prevdzute cu plScuê din carburi raetalice sint date in tabelul 10.4. Parametrii gecraetrici ai p&rLi 4 achietoare a cutitelor sint reocmandaî in STAS R 6375-85 i STAS 350-82* Unele recomandfiri concrete privind alegerea parametrilor gecmetrici ai cutitelor cu p M c u ^ e din carburi metalice, in funcîe de oonditiile de lucru sint prezentate in tabelul 10.5 t tabelul 10.6 335
Tabelul 10,4. 0-.nl I U <* utllla*r* plrtlor -In M r t w r l m . l l o .
S i a b o t u l p l l o u t e l
- > Deacreptera tenacitft(H plicutel -> Cr|t durltatea plioultl

50
>
01
utlUzarea, v #a,t
20
-> Deacrepte ---> Deacrepte -> Crapta Cu fntreruperl Apohh Strunjire Cu Inoluzlunl Firi Incluzlunl
Conttnui De finiaara
0 a degropare
Otalurl Laminate pi turnate in piese Mater fate prelucrata Oteluri cu reziaaclzutfl
Oteluri
pantru automata Oteluri forjate
tentS
Fonte maleabite
Ut itizare Apchlera Continui
Cu tntrarupari pi incluziuni
Continui
Strunjire
Oe degropare
De finisare
Oteluri laminate pi turnate fn piese * 1 Oteluri Oteluri aliate cu 0(eluri pentru Mn refractaautoma re te pi oteluri Oteluri Oteluri cu reaustenitice inoxidazistenta bite scazuta Fonte cenupii Fonte maleabite Fonte cu graf it nodular Fonte aliate Neferoase
Hateriate prelucrata
336
Tabalul 10.4 (aent(nutra)
Simbolul piAcutei utflizarea, v,,t 50 Afchit Strunjira
~> Deacreptere tenealtitti plieutat -> Crepte durttatea plAou(al
40
30
20
FIrl Incluziuni
Cu Intreruperl Cu incluziuni Oe degropare Fonta cenupit cu duritate a i d
Materiale prelucrata
Oteluri cu reziatenta aolzuti Neferoase cu duritate mici Nenetalice cu duritate nicl
Tabelul 10.5 ParaMtri geometrici at p&rtii apchietoare pentru cutitele cu pllcute din carburi M talict elul ascutiri i Forma suprafe(ei de degajare I.Suprafafi de degajare pozitiv4
planS DomeniuL de utilizare | Kodul de Indepirtare apchiei
Prelucrarea fontei cenupi i,a bronzului pi a aItor eateriale casante
Folosirea unor nijloacel suplieentare pentru ?n-| depirtarea apchiei nu sfnt necesare
11 .Supraf a?.4 de degajare pozitiviplanS. a.facets m gustfi nega tiv3.
Prelucrarea otlului. La prelucrarea otelului] turnat R <800 N/nn pentru evacuarea de asemenea cu R. >800 apchiilor nu se cere folosirea sfSrimStoru> N/mis in conditnlui de apchii le unui si stem tehnologic cu o slabS rigiditate .Prelucrarea fontei. cenupii pi a fontei naleebile Prelucrarea de semi* finisare a otelului cu R < 800 N/ nm favorizeazl rfisucirea pi sfftrmarea apchiilor
111.Suprafatfi de degajare pozitivicurbiIinie. b.fatetfi m gusti nega' tivA
Nu se folosesc sfArinatoere de apchii
Tabelul lu.s iconnnuara) Falul aaoutirii
Tipul
Forma suprafetei da di^jaJara
Domeniul de utilIzare Preluorarea otelului. cu a> 800 | / I In oonditiile unui sistem tehnologic cu o buna rigiditate |p stabilitate la vibre-
Hodul da Indepartare
apchiei
IV. Supraf SrcS
da degajare negativl plan!

a.fafetl lata
Pantru evacuarea afohHlor este naoesari folosirea sflrlaa torului da apohll smj aaoutiree cu 9 B I corespunzatoare Pentru evaouarea sjchi ilor este neoesara folo sirea sfirlaatorului da aschii sau ascutirea cu L |i Y corespunzltoare.
IV.Suprafa(8 da dagajara nagat iviplani.

b. fare fafceta
Prelucrarea otelului cu R > 800 N /aa In conditlile unui aiatea tehnologic cu rigiditate bunl,pre* lucrere cu socuriê* daosuri neuniforae de prelucrere la de* grosare.
Prelucrarea otelului cu Rm < 800 N / am clnd este necesarft rlsucirea 5 i sfirimarea a?ehi ilory
V.Suprafata de degajare negatuivcurbilinie.
Nu se folosesc sfSrla&toare de aschii
Tabelul 10.6 Valorile recoaendate ale unghiurilor da e?ezare, degajare, de atac principal, da atac secundar 91 a oelui da inclinare al tlijului principal, pantru cutitele cu plfcute din carburi aatalice A.Alegerea unghiurilor de alezare 51 degajare a0 Nr. Hatarialul de prelucrat crt. < 0,3 1. Oteluri carbon de constructii ?i aliate 12 R a <1100 N/aa2 12 2. R_ >1100 N/aa2 m HB Fonte cenupii HB Fonte maleabile Aliaje neferoase > 220 10 12 10 6 8 6 < 220 10 6 12 4 8 15 10 12 8 15 m -'A
Y Falul suprafetei de degajara I 15 11 15 111 15 IV V
Avansul, aa/rot > 0,3 8 8
-5 -10
5 -10
9 9
3 4. 5. 6.
HB 140 .. 150
31
"j
I 9
10
*4
338
Tabalul 10.6 (ecntlnuara)
I. Unghiul de ateo principal
ConditHle da luoru La pralucraraa piaaalor tn conditille unui aiatea tahnologio rigid cu adlnciai da apohitr* raduaa. La pralucriri In condititle unui aiatea tehnologic aufioiant da rigid La pralucriri cu focuri pi In conditiile unui aiatea tahnclogio cu rigidftata atoi. La pralucrirlla arborilor lungi cut i . aubtiri 9 I la pralucriri cu mai aulte
10...30 45 60...75 00...90
1 1
C. Unghiul de atao aecundar
*1
Conditiile da luoru Pantru pralucriri da finisara. Valorila aari sa alag pantru valori Bari alal razal la vTrful cutitului Pantru pralucraraa da finiaara ?i pitrundaraa rapida a cutitului.
s e m i f inisare
0... 5 5...10 15...30
a pieselor rigida firi
Pantru pralucraraa da degropare a piaaalor cu rigiditata reduai, firi pitrundaraa rapida a cutitului. Pantru pralucraraa piaaalor rigida pi cu pitrundaraa rapidi a cutitului. Pantru pralucraraa da degrdpare a pieselor cu rigiditata radusi pi cu pitrundaraa rapidi a cutitului. D. Unghiul da tnclinare al tiipului principal
30...45
1 *1 0... 5
Conditiila da lucru La pralucraraa piaaalor cu adaos uniofora, firi pocuri , pantru materiale dura î Tn scopul avacuirii comode a apchiilor 1 La pralucraraa cu unghiuri da dagajara negative, y ( 5 ," 10),unghiul x=75 condifii grele da lucru 91 Tn scopul sfirTairii apchiilor La pralucraraa piaselor cu adaos neunifora, apchiere cu intreruperi, conditii grele da lucru pi evacuara coaoda a apchiilor.
1 0 ...1 2
20...30
10.6 2.Alegerea friinciinii de achiere.In majoritatea cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de degropare se indep&rte&zcL intr-o singuri treoere deoarece in construcia moder ns de maini sint adaosuri relativ mici. In cazul strunjirii de finisare si aplicfi aceeai recomandare, îniniu-se cont c& dupd prelucrarea de finisare suprafaâ trebuie s3 aihd o rugozitate egalS cu cea indicate pe desenul de execuîe al piesei respective.
339
calcula cu relatia:
(10.3)
Fentru adaosuri asimetrice adincimea de a^chiare "t" H va calcula cu relatia :
in care A este adaosul de prelucrare.
10.6.3. Alegerea avansului. In cazul lucr3rilor jire, valoarea avansului depinde d e :
de strun- '
- eforturile admise de mecanismele d e avans ale ma inii-unelte; 1 roomentul d e torsiune admis d e mecanismul miCclrii prin cipale a mafinii-unelte;1 - rigdditatea piesei d e prelucrat, a 551anii-unelte ia dispozitivelor;
- rezistervâ corpului cuîtului; - rezistenâ plficu^^ din carburi metalice;
13
- precizia prescrisS piesei; I calitatea suprafetei prelucrate. Primii patru factor! influenêazS alegerea avansului in special la prelucrarea de degrogare, iar ultimii d o i la prelucrarea de semifinisare finisare. Rigiditatea piesei, a mainii-unelte i a dispozitivelor influenêazfi alegerea avansului atit in cazul strunjirii de de grofare, cit i la cea de finisare. Valorile avansurilor pentru diferite tipuri sint date in tabelele 10.7 pinS la 10.14.
"f
de strunjiri
Avansul pentru strunjirea de degrofare, ales din tabele, va fcrebui verificat. a. Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenteicorpului cufcitului. In cadrul acestei verificSri se va neglija acfciunea forêlor Fx i Fy, luindu-se in calcul numai acfciunea forêi principale de a^chiere F2.
340
is
Tabelul 10.7 Avanauri pentru s tru n jire a txterioari da dsgro?ar cu cutite din o te l rapid sau ansate cu placuf* din carturi aetalice
Cutite armata cu placuta din carburi metalice Hatarialul de pralucrat Diametrul piesei, mm Pfna la 3 Pasta 3 pina la 5 Adincimea de apcMere t, mm Paste 5 pina la 8 Pasta 8 pina la 12 Pasta 12
Cutite din otel rapid
Plni la 3
Pasta 3 p?n& la 5
Paata 5 pfrii la 81
Avamsul s, mm/rot Pina la 20 Oteluri carbon peste 20 . . . 40 fi oteluri eliate peste 40 . . . 60 pentru constructii peste 60 ...100 peste100 ...400 de aa?ini. peste400 ...600 peste600 . .1000 peste1000..2500 Fonti si eliaje de cupru. Peste peste peste peste peste peste peste 20... 40 40... 60 60...100 100...400 400...600 600..1000 1000..2500 0,3...0.4 0,4...0,5 0,5...0,9 0,6...1,2 0,8...1,2 1,2...1,4 1,2...1,5 1,3...2,0 0,4...0,5 0,6...0,9 0,8...1,4 1,0...1,4 1,2...1,8 ; 1,5.. .2,0* 1,6...2,4
m
0,3...0,4 0,4...0,8 0,5...1,1 0,7...1,0 1,0...1,2 1,1...1,5 1,3...1,8 0,5...0,8 0,7...1,2 1,0...1,2 1,2...1,6 1,2...1,8 1,6...2,0
'
0,3...0,7 0,5...0,9 0,6...0,8 0,8...1,0 0,9...1,2 1,2...1,6 0,4...0,7 0,6...1,0 0,8...1,0 1,0...1,3 1,0...1,4 1,4...1,8
' * -
1 0
a *,
0,4...0,8 0,5...0,6 0,6...0,9 0,8...1,0 1,1...1,5 4.1 0,5...0,9 0,6...0,8 0,9... 1,1 0,8...1,0 1,3...1,7
0,3...0,4 I 0,4...0,6 0,6...0,8 0,7...1,1 0,7...1,1 0,4...0,6 1,2...1,4 0,7...0,8 ' mM $ [ 1,0...1,5 0,4...0,5 0,6...0,9 0,8...1,4 1,0...1,4 0,7...0,9 1,2...1,8 1,0...1,2 0,5...2,0 1,2...1,7
a s
Bpl" 0,5...0,8 0,6...1,0 0,6...1,0 1,1...1,4
01,5...0,8 Q,7...1,2 1,0...1,2 1,2...1,6 1,2...1,8

5
0,4...0,6 1 0,6...0,9 I 0,6...0,9 1,0...1,2 I 1 J e 0,4...0,7 0,6...1,0 m ..i,o 1H B 1 ,0 . . . 1 , 4
341
Qbsarvstii. 1. Valorita mai eari ala avensurilor sa vor lua pantru adtnciai mici si pantru pralucraraa a a te ricle lo r cu rezistanta aica, iar v a lo rile mai mici ae vor lua pentru edfnciai mari jn pentru prelucrarea aa terialalor cu reziatenta aare. 2. La prelucrarea suprafetelor intrerupte v a lo rile avanaurilor din tabel aa micsoreaze p rin fnaultiree cu. coeficientul
I i 0,75 . . . 0,85.
T a b e lu l 1 0 .8 Avensuri p a n tru s t r u n j i r e a i t a r i o a r i de d tg ro M rc pa strunguri noraala ?i strunguri revolver cu cuiite din otel r*>id u u
araata cu pi acute din carburi total ice
D im e n s iu n ile sect iu n i i o u t i t u l u i , sau s u p o rt u lu i p e n tru s t r u n j i r e a ite rio a ra
Lung i mea fn console a cut i " te lo r,

mm
Materialul de prelucrat
O t e lu r i laminate ?i oteluri turnate
Font! j i aliaje da eupru
Adtnciaea de apchiere t, nm pine la
2
50 60 80 100 125 150 200 150 0,0 8
0 ,1 0 0 ,1 0 ...0 ,2 0
8
Avansol a
= an/rot
10
D ia m e tru l s e c \ iu n ii ro tu n d e a c u titu lu i
12
16
20
25
30 40
0 ,1 5 ...0 ,3 0 0 ,2 5 ...0 ,5 0 0 ,4 0 ...0 ,7 0
0,08 0,15 0 , 1 5 .. .0 ,2 5 0 , 1 5 .. .0 ,4 0 0 , 2 0 .. .0 ,5 0 0 , 2 5 .. .0 ,6 0 0 , 1 0 .. .0 ,6 0 0 , 4 0 .. .0 ,7 0 0 ,9 0 ...1 ,2 0 , 7 . . . 1,0 0 ,9 0 ...1 ,3 0 ,7 0 ...1 ,0
0,10
0 ,1 0 ...0 ,1 2 0 ,1 2 . . . 0 , 2 0
0 ,1 2 ...0 ,3 0 0 ,1 5 ...0 ,4 0 0 ,5 0 ...0 ,7 0 0 ,3 0 ...0 ,6 0 0 ,8 0 ...1 ,0 0 ,5 0 ...0 ,8 0 0 , 8 0 .. .1 ,1 0 ,6 0 ...0 ,9 0 0 ,4 0 ...0 ,7 0 0 ,6 0 ...0 ,8 0 0 ,4 0 ...0 ,7 0 0 ,7 0 ...0 ,9 0 0 ,5 0 ...0 ,7 0
0 ,1 2 ...0 ,1 6 0 , 12. . . 0,2 0,12...0,15 0 ,2 0 ...0 ,3 0 0,15...0,251 0 ,3 0 ...0 ,4 0 0,25...0,35 0 ,4 0 ...0 ,6 0 0,30...0,50 0 ,5 0 ...0 ,8 0 0,40...0,60 0,60...0,80 0 ,7 0 ...1 ,2 0 ,6 0 ...0 ,9 1 ,0 ...1 ,5 0 ,9 ...1 ,2
1 , 1 . . . 1 ,6
0,10...0,18 0,12...0,25 0,25...0,35 0,25...0,45 0,30...0,60 0 ,5 ...0 ,9 0 , 4 ... 0,7

0 ,8 ... 1 ,2
0 ,4...0,5 0,3...0,7
40x40 300 S e c tiu n e a 150 I c u titu lu i p r is a e tic 75x75 300 500 800 60x60 300
0 ,7 ...0 ,9 0 ,9 ...1 ,3 0 ,7 ...1 ,1 0 ,7 ...1 ,0 0 ,6 ...0,8
0 ,6 . . . 0,8
Observatii- 1.Valorile mai mari ale avansurilor se vor lua pentru adtnciai aici M pentru prelucrarea aaterialalor cu rexistant* inicS,iar valorile mai mici ae vor lua pmntru sdinciai aari pentru prelucrarea aaterfalelor cu rexntenâ 2 . La p r a lu c ra r e a s u p ra fe te lo r fn tre ru p te v a l o r i le avanaurflior din tabel se micformazm prin fnaulttrea cu ooeficientm
K I 0 , 7 5 . . . 85.
2 . La p r a lu c r a r a a s u p r a f e t e lo r f n tr e r u p te v a l o r i l a a v a n s u r ilio r d in tabel se mic?oreaia p r in fnmulp'rea eu coef icier
K = 0,75... 85.
Ta be lu l 10.9 A va n su ri p e n tru s t r u n j ir e a It a r io a r a 91 exterioanfc de degropare cu c u t it e d in otel rapid sau areata cu plaouta d c a r b u r i a e t a l ic e ,p e s tru n g u ri Carusal
Lungimea Tn console a cu itului pen1 tru strunji rea interioa ra de degro?are, mm, pTnS la:
Haterialul de prelucrat Ofcel Iami net si ofcel tumat nr?nciaea de epchiere t, am, plna la :
Font a
12
20
5'
12
Avansul s, am/rot
200 300 500 d f e |:x . 700
1.3...1.7 1.2...1.4 1.0...1.2 0,8...1,0
1.2...1.5 1.0...1.3 0,9...1,1 0,7...0,8
1,1...1,5 0,9...1,1 0,7...0,9 0,5...0,6
0,9...1,2 0,8...1,0 0,6...0,7
0,8...1,0 0,6...0,8 0,5...0,6
1.5...2.0 1.4...1.8 1.2...1.6 1,0...1,4
1.4...2.0 1.2...1.7 1.1...1.5 0,9...1,2
1 ,2 ...1 ,6 1 ,0 ...1 ,3 0 ,8 ...1 ,1 0 , 7 . .. 0 , 9
1 , 0 ...1 ,4 0 ,8 ...1 ,1 0 , 7 . .. 0 , 9 (4 TV
0,9... 0,7.. 1
0,6. ..C
343
O b s e r v a t i i : 1.Valorile mai mari ale avansuri lor se vor lua pentru edincimi mici *i pentru prelucrarea aaterialelor cu rezistanta aa 1 mica.cele mici se vor lua pantru adfnciai aari ?i pentru prelucrarea a a te ria le lo r cu rezistenja eare. 2. La prelucrarea suprafetelor tntrerupte valorile avansurilor din tabel se BicjoreezS p rin ln a u liire cu coeficie I = 0 ,7 5 ...0 ,8 5 .
Tabelul 10.10 Avanaur i pentru atrun jirea iter ioari da degropare cu c u tite fix a te 1n bare portoutit de tip coneola
H a ta ria lul de prelucrat Lungieea b a re i, port* acula tn console,
nm t_,mm
Adtncinea
Otal
de
Fonta
a?chiere
Diaaetrul iixului port-acula, am 80 110 150 200 300 80 110 150

200
30
Avansul s, arc/rot 300 5 8 12 5 8 12 5 8 12 5 8 12 5 8 12 5 8 12 ; * * * 0,6 -0,8 0,7-0,9 0,5 -0,65 0,6-0,75 0,4 -0,52 0,5-0,62
m
500
0,5 -0,7 0,6 -0,9 0,8 -1,0 0,4 -0,5 0,5 -0,65 0,8 -0,9 0,3 -0,45 0,4 -0,55 0,6 -0,75 0,4 -0,6 0,35-0,5 0,3 -0,4 ' 0,5 -0,7 0,4 -0,6 0,3 -0,5 '- . - * .m *
m
?* 1,2 -1,6 0,9 -1,2 0,7 -1,0
S 0,8 -1,0 1,0 -1,2 f t I P 0,7 -0,8 0,8 -1,0 0,5 -0,65 0,6 -0,8 i .. . . . . . . ,1 0,7 -0,85 0,8 -1,0 1,2 -1,5 0,6 -0,7 0,7 -0,85 1,0 -1,2 0,4 -o,55 0,6 -0,7 0,8 -0,95
a i 1 1
800
0,75-0,95 0,9 -1,25 0,7 -0,85 0,8 -1,0 0,55-0,70 0,6 -0,8 0,7 -0,9 0,6 -0,8 0,5 -0,7 0,6 -0,8 0,5 -0,7 0,4 -0,6 a f' 0,9 - 1,5 0,75-0,92 0,55-0,75
0,6 -0,75 0,6 -0,95 1,05-1,38 1,2 "1,56 | 0,5 -0,6 0,5 -0,75 0,9 -1,10 1,0 -1,29 w 2 0,4 -0,5 0,4 -0,60 0,7 -o,87 0,7-1,0 j
m
1000
Jm \ M M l *
0,9 -1f 25 1,1 *1,16 0,8 -1,0 0,95-1,22 1,2-1,5 I 0,6 -0,8 0,75-0,95 |1,<fc1,25 0,8 -1,1 0,6 -0,9 0,5 -0,7 1,0 -1,37 1,0"1r 7 0,9 -1,15 0,9-1,4 0,8 -0,9 p^-1,2 ,8-1,2 0 ,9 B H 0,8 -1,1 0 ^ 1 , 3 0,7 -0,85 0,6-1,1
1500
0,8 - 1,1 1,1 -1,4 0,7 - 0,84 0,8 -1,1 0,5 - 0,7 0,6 -0,9 0,7 -1,0 0,5 -0,8 0,3 -0,65 1,0 -1,3 0,7-1,05 0,5-0,9
2000
| IS1
*S B
Obaervetif.1.Le prelucrarea cu bare port~acula rezeaatX pe dou& raazeme,de aieeenea la prelucrarea aliajalor neferoase,valarile avanaului din tabel ae aireac cu 30...40X. 2.La aolicitarile cu pocuri, valor lie avansului din tabel ae aicforeaxl cu 20K 3.Le prelucreree otelului fi fonte i cu cutite cu plScute. dure ae edopttt veloaêe infmri oarl a avanaului. 4.Valorile eeri ale avanaului ae ieu la prelucreree otelului cu Rm < 600 N/am fi a fontei cu HB < 100,cu cutite din
rap id.
H H
Tabelul 10.11 AvanaurI pantru allaj* cu eutlta prevlsute ou pi lout a in v a lo -a tra il
Nate- Unghiul Tipul prelu* rielul erirl1 da pre- prInoiluerat pal, I greda
AdTnciaea apchiare
Avenaul a, aa/rot
Plloute epoMetoare Forae laze da recorda' re e vlrfului 1,2 1,6

iA
Meterileul
F e u t i j plioutet
DagroMr*
Font A
75
aax.6
0,4 0,5 0,6 0,3 0,4 0,5 0.2 0,3 0,4 0,2 0,3 0,4
Pitreti aau roabid
Otel
75
aex.5
1 ,2
II i,* Pitratl sau triunghiu-
0,2x20 Metertal 0,4x20 ox ido-cara0,4x20 aio (AljOj) 0,2x20 0,4x20 0,4x20 Materiel oxido-ceraaio ( A U O 3 )
Semif inisare
Font!
75
0,5 ... 1
0 ,8 1 ,2 1 ,6 1 .2 1 .2 1 ,6
Otel Fini sare Font! fi otel
75
0,5 ... 1
75
0,3
0 ,1
0,15 0,2
Pitreti sau triunghiulari
0 ,8 0 ,8 1 ,2
0,05x20
Meteriel oxido-cereTiC; Al23+MC) 1
..
Observatii: T.La operatia da degropare se utflizeezi ratafia dintre avans si raza da vtrf a plicutei s = (0,3 ... 0,5)r. 2. La operatia da finisare, pentru a se obtine rugozitete corespunzStoare, sa utilizeezi relatia dintre avans 91 raza de virf e plicutai s = (0,08 ... 0,1)r.
Tabelul 10.12 Coef icienti de corectie ai avansului a aaterialului de prelucrat 2 Rra/ N/ram , pentru Baterialul de prelucrat
Coefioientul de corectia
functia da
razistenta
la rt^sara
PTni la 500 0,7
500 ... 700 0,75
700 ... 900
900 .. 1100 1,25
1 ,0
Tabelul 10.13 Avanauri pantru strunjiraa de dagrosara oxterioari fi interioari a aliajalor de aluiiniu, aa/rot Caracterul seaifabr icatului sau piasai Rigid Mar igid Strunjirea exterioari Adinciaea de apchiere t, IB PTni la 2 1...1,5 0,5..0,8 2,5 .. 5 0,7...1,0 0,4...0,5 5,5..8,0 0,5..0,8 0,2..0,4 8,5..12 0,3..0,6 0,1..0,3
Strunjiraa interioari Adinciaea de aschiara t,an Pint la 2
2,5..5
5,5 I
10
0,8..1,0 0,5..0,8 0,6..0,8 0,6..0,6
0,4...0,6 I 0,3...0,5 J
Tsbelul 10.14 Avenaul p-tru s i n * j ire. * <bBro>a~
supl laantark ( H 0 ) , M B S B pl**t dln " rhurl * tla
hj . p o h U w .
U n g M u l de itao prinalpal
45
HtUriilul Sect iunaa corpului cuptului Diaaetrul piesei,ea pfni la
X | 90
Adlnciaea de apchie re t, aa, pina la
3.
Avansu 1 s, aa/rot
Otel carbon 16 x 25 de cat itate ofcel aliat pantru con* struct ii 20 x 30 ds aa? ini
40 60 100 si aai aara 40 60 100 pi aai aara 60 100 pi aai

aara
1,0...1.2 1.4...1.5 1.8...2.0 1,0...1,2 1.4...1.5 1.8...2.5 1.4...1.8 2.0...3.0 1,0- .1,4 1.4...1.8 2.0...2.4 1.0...1.4 1.5...1.8 2.0...2.8 1.5...2.0 2.0...3.5
1,0...1,2 1,3...1,5 1,0...1,2 1,4...2,0 1,2...1,6 1,6...2,5 1.0...1.4* 1.5...2.0 1.0...1.4 1.5...2.5 1.2...1.5 1.6...3.0
1,0...1,2 1.2...1.4 1.4...1.6 1,0...1,2 1.2...1.4 1.2...1.8 1.0...1.4 1.2...2.0 1,0...1,2 1.2...1.5 1.5...2.0 1,0...1,2 1.2...1.5 1.5...2.2 1,2...1,6 1,5...2,5
1,0...1,2 1,0...1,4 1.0...1,2 1,0...1,4 0,8...1,2 1,0...1,5 1,0...1,2 1,0...1,4 1,0...1,2 1,0...1,5 1,0...1,2
25 x 40
pi aai aaro
16 x 25
40 60 100 pi aai
aara
Fonti
20 x 30 L 25 x 40 ? i aai Bare
40 60 100 aai
aara
60 100 pi aai
Bara
1,2...1,5-
Pentru cuîtele cu corp de secfciune dreptunghiularai din oondiîa de rezisten3 la incovoiere, se obfine relatia: F 2 = ----------6 L [N], (10.5)
In care Ra- este efortul unitar admisibil la incovoiere al materialului din care este CGnfecficnat corpul cutitului,in ti/nm ; b - lfffrimea secfiunii cufcLtului, in mm; h - m Sîwea secfiunii cuîtului, in mm; L -lungimea in console a cuîtului, in nm. Se reoomandfl L = l,5h. Pentru cuitele cu corp de secîune circularA, din aoeleaî condiîi, se obtine:
d3 R_ 32 L
[N]!
(10.6)
in care d este diametrul seciunii drculare a oorpulul cu^JLtului. Fora principals de achiere se determine cu urmatoarea relatie:
X1
HB
ni
(10.7)
1 ,2
1,4
1,2
1,4
in care este un coeficient in funcfcie de materialul de pre lucrat de materialul sculei a^chietoare (tabelul 10.15); t i adincimea de achiere, in mm ; s - avansul de achiere, in mm/rot; x 1# y, - exponential adfnfHm-H i avansului die ayhiere (tabelul 10.21); HB - duritatea materialului de prelucrat; n, 1 exponential duriâtii materialului de prelucrat (tabelul 10 .22 ).
Tabalul 10.15 Valorila coeficientilor si Cg
1,2
1,5
1,2
Tipul cutitului
Materialul plrti i aschietoare a cut itulu i
Durita*-
Materialul da prelucrat Fonti si aliaje da cupru C4 63,5 51,4 88,2 88,2
1.4
1,2
Cutit normal
Cut it pontru cane Iara si petezare
ter ia Otel, otel aliat,alueiniu lului si aliaje da aluainiu de pre lucrat C4

HB
|
1,3 0,45 1,2 1,2
1,5
1,2
carburi aeta~ lice
Otel rapid si
< 170 > 170 < 170 > 170
279,0 35,7 344,2 44,2
0,027 0,027 0,031 0,031
1,5
0(el rapid si carburi aetalice
. din
5)
b al d/in
Bgalind intre ele pSrîle din dreapta ale relafiilar (10.5) i (10.6) cu (10.7) i determinind pe MsM , se va otaîne: pentru cuîte cu carp de secîune dreptunghiula (figura 10.3):
imea ilui, aoe-
Fig. 10.3. Distanta in consol! a cutilului
347
8e
t * *
[mm/rot]
(10.8)
In cares h/L este raportul dintre inaltimea cutitulul fei lunjimea In ccnsolS a cu^tului; cind se lucreazS cu cubits de strung normale p da planat aoest raport are valoaraa h/L 1 1,00 . . . 0,5; - pentru cuîte cu corp de secp.une circulars: H
J i
3 =
O.ld3^
CiIi.tXlHBni
[nm/rotj f f l j (10.9)
DacS se adopts pentru R ^ . ^ vaioarea R0 1 = 200 relaîile (10.8) 1(10.9) vor lua forma: - pentru cuite de secfclune dreptunghiularS: M
a=
m V
3,33 h b ( 4) L i _
.{nm/rot],
(10.10)
pentru cuîte cu corp de secLune circulars:
20cP
CtLt 1HB 1
[mm/rot], (10.111'
Valorl ale avansurilor obfcimite din forinulele (jiO.lO) i (10.11) vor trebui sS fie mai marl decit cele recomardate in tabele.
b. Verificarea avansului din punct de vedere al rezisben êl plapuêi din alia dur. In cazul strunjirii otelului necfilit, cu cufite cu unghi de atac principal x = 45 , aceastS ve rificare se va face cu forraulele : 8,3 C1' 8 s = ---------- , pentru R, > 600 t ' R, [ N/mm? (10.13)
348
In care: C este grosimea plAcuôi din carburi metalioe, In j i i n ; Rn a rezisten^ de rupere la tracîune a materlalulul de prelucrat:, in daN/mm ; t de afchiere.mm. Pentru alte valori ale unghiului de atac principal valori le avansurilor calculate cu formulele (10.12) si (10.13) trebu ie amplificate cu expreaia:
U , /X
(--- )
sin x
',
(10.14)
uraie: X, = 0,7 cind R, > 600 | N/mm2 ] ; X, = 0,87 cind R, 600 [ N/mm2 ] . Pentru prelucrarea fcntei , avansurile calculate cu formu' lele (10.12) (10.13) se mSresc prin inmulfirea cu urmatorii csoeficienti de corecîe Ca : Fonta moale HB - 150 ...170 ! Cs | 3,2 ; Fonta cu duritate mi jlode HB = 180 ... 200 , Cs = 2,7 ; Fcnta durS HB = 210 ...230 , C5 = 2,4. c. Veri ficarea din punct de vedere alforêi arihrisede rezistesrfa mecanisnului de avans. Aceasta verificare se face canparind oomponenta axiaia a apasarii de a^chiere cu forâ admisa de mecanismul de avans, trecuta de obicei in cartea mainii -unelte. In cazul in care marimea forêi admisa demecanismul de avans nu este trecuta in cartea mainii-unelte, ea se determina din mndiîa de rezisten^S la incovoiere a dintelui pinionulvii cremalierei ( in cazul in care cSruciorul prime^te micarea de avans prin cuplul cinematic pinion-cremaliera ) sau din calcu lul urubului conducator la incovoiere longitudinal a i a piulifcei la presiune specifics ( in cazul in care cSruciorul primefte mifcarea de la cuplul cinematic furub conducator-piuli'ta) Cazul transmisiei mifcdrii de avcflns prin intenrodiul cuplului cinematic pinion - cremaliera este folosit la obfcinerea mic3rii de avans la strunjirea longitudinaia. In fig. 10.4 es te data schema forêlor ce actianeazfi asupra saniei longitudinale.
Fig-10-* Soh for^lor o* witlon* longitudinal*
Forta Q ce data de relatia:
act aneaz asupra
saniei longitudinale esta (10.15)
Q = F + ( F, + Fy ) H
[N ]
Punind oonditia Q < F (forfca tangential^ pe care o poate suporta dintele pinionului) se cibfcine:
F + M ( F, + F ) < Ft Luind n = 0,1; Fy = 0,4 F2 si Fx = 0,2 Fz rezultS:
(10.16)
Q = 0,34 F2 = 0,34 C4 t adicS:
X1 $
HB
Yi
< Ft
(10.17)
n
s=
0,34 C ^ L t ^ H B " 1
[nm/rot],
(10.18)
Calculul formei tangenîale pe care o poate suporta dinte le se face cu relatia: Ft =

t c
m b y Raj
(10.19)
unde m este modulul pinionului cremalierei, in mm; y | coeficient de formS al dintelui, ale carui valori sint date in tabe lul 10.16; b - IStinvea dintelui pinionului, in mm; R t j I rezistanâ admisibilS la incovoiere a mater ialului pinionului in N/mm .
350
Tabelul
10.16 V a lo r il* o o a flo fa n t u lu id af o r m aad f i n t a l u ! "y"

y
a - 20 0,088 0,092 0,094 0,096 0,098 0,100 0,102 0,104 0,106 0,108 0,111 Nvaiirul da
din
r e la t ia <10.191
y j 15 | 0,101 0,104 0,106 0,108 0,110 0,113 0,115 0,117 0,119 0,122 0,124 l I I f I
23 25 27
14 15 16 17 16 19 20 21
0,075 0,078 0,081 0,084 0,086 0,088 0,090 0,092 0,094 0,097 0,099
30 34 38 43 50 60 75 100 150 300 paste 300
d.
tii piesei. L/D > 7.
AceastxL verificare se face numai
Verif icarea
avansului d i n p u n c t d e v e d e r e al rigidi p e n t r u p ie s e lungi
In calcule se va ine seama de sSqeata. d e incovoiere a piesei sub acîunea componentei radiale F y i a celei tangeniale Fz a apasdrii de achiere. Conponenta tangenial& Fz se determine cu formula (10.7), iar componenta radialS Fy se va determina cu formula:
Efe
Fy = Cg t 'HB1 1 2 sY2
[N ]
B 1 1o
0,114 0,118
Nualrul da dinti z
5 * 15
dinti z
0,122
0,126 0,0130 0,134 0,138 0,142 0,146 0,150 0,154
(10.20)
Coeficienîi C4 si Cj sint valabili numai pentru oandiîile date in tabelul 10.17; de eventualele modificSri se ine seama inmul'firxi valorile C4 i din tabel cu coeficienfcii de corecie K15 ... K19.
Prin coeficientul K15 se %ine seama de influenza propriet&îlor materialului de prelucrat. Pentru oel laminat la cald, recqpt, normalizat i tratat termic ( imbunatatit) K15 = lf0 . Pentru aluminiu i siluminiji K1 5 = 0,20. Pentru duraluminiu, cu = 160 ... 340 N/nm ! K1 5 = 0,15 ... 0,4, iar pentru | j > 350 N/mm , K I 0,55. Prin coeficientul se %ine seama de influenza unghiului de atac principal (tabelul 10.17).
Tabelul 10.17 Otel S Unghlul da |" 11 -1 I U ateo prtri' otpal, gradi I
V a lo r fie o a e flo le n t u lu l *1 6
upoare Fonti H all* J* de oupru "> m ~ m ' m i 1 - v
Fy
Coaf ioiantul
K16 1,05 0,96 0,91 0,92

1,00
1,23 1,00 0,87
50 60 ! 75 90
0,98 1,03 1,08
1,00
1,08
1,63 0,71 0,54 0,44

1,00
0,77
0,70 U H
Prin coeficientul K 17 se îne seama d e influenza razei R 9 virfului cuitului. Valorile coeficientului IC,7 se determine cu expresiile d i n tabelul 10.18. Prin coeficientul K 18 se tine seama d e influenza unghiuiui d e degajare (tabelul 10.19) Prin coeficientul K 19 se tine seama d e influenza mSriaii uzurii (tabelul 1 0 .20 ).
Tabalul 10.18 Expreaiile pantru calculul coaf iciantului
Hatarialul supua praluorArf1
0(al carbon obipnuit, otel car bon da calitata o(al aliat. aluainiu, aliaja da nagnezlu
F
Fonti si aliaja de cupru
F, z
K17
<'-/250/1
(r/2)0 '3
(r/2)0 '07
Y (r/2)0'2
Observatie. r este raza la vfrf a cutituLui, mm.
Tabalul 10.19 Valor ila coaf Iciantului

1 Componente I fortei da I apchlere
Abaterea alrinii unghiului da dagajara

-8
j , grade
-6 1,075 1,30
-4 1,05 1,20
-2 1,025 1,10
0 1,0 1,0
2
0,975 0,93
4 0,95 0,85
J 0,925 0,78
e 0,90
0,72
1
I Componenta 1 fortei da
1,10 1,40
Tabalul 10.20 Valorila coeficientului ^ 0L , 0LC, Otel aliat pi fonti naleabili Mirimea uzurii hfl, mm, pe fate de apfzare 1 apchlere I u I ______ i L 0 1 0,5 0,93 0,52 1 1 1 1,0 0,96 0,65 1/5 0,98 0,82 2,0 1,0 1,0 0 0,81 0,33 1,0 l a g l o o Fonti cenupie cutitului 2,0 0,83 0,58 3,0 ipl 1 i M
352
x
pjL
In tabelul 10.21 sint dote valorile exponen&Llor x r, y t , y2, iar in tabelul 10.22 sint date valorile pentru expcneni ^ 2 *
Tabelul 10.21 Valorile ex p o n e n t H o r x ^ f y1 ^
Materialul de preluorat
Tipul cutitelor
Otel, otel eliet, | aagnaziu, aluainiu X1 1,0 1,0 *i 0,75 1,0 *2 0,9 1,2
de *2 0,75 1,75
Fonte ai aliaje
da
oupru
X1 1,0 1,0
ax r a
cu li u l u i
C ut ^ P*ntru c a n e t a r e
gi r e t e z a r e
Cut it nornel
*1 0,75 1,0
I 0,9 1,2
*2 0,75 0,75
Tabelul 10.22 Valorila exponent!lor iSri m i i Tipul sculei a;chietoare Tipul aaterialului de prelucrat Duritatea aatarialului da prelucrat n1 0,35 0,35 0,55 n2 2,1 2,0 1,3
Toate tipurila da cutite
Otal carbon obiynuit, HB 4 170 otel carbon de calitata oteluri aliate HB > 170 Fdntfi Toati gaaa da durititi
Rigiditatea piesei de prelucrat are o i n f l u e n t deosebit& asupra alegerii avansului. Incovoierea piesei in direcfcia rezultantei componentelor tangential^ i radial3. a ap&sSrii d e a chiere p o a t e d u c e la vibratii inadmisibile, iar incovoierea piesei in direcîa oonponentei radiale Fy, duce la abateri d e formS geometries a piesei In cazul strunjirii, sdgeata maxima d e incovoiere a piesei se determina c u formulele: - p en t r u prinderea intre virfuri:
f = 48 E I
[ m m]
(10.21)
- pentru prinderea in universal i virful pSpu ii mobile:

l3
.
[ rant ]
-jls B
(10.22)
f - ---- 96 E I
353
- ptaiuru p n i u u v n F f - ----3 E I [ nm ] (10.23)
In relaîile de " * * t sus s-au f4cut notaîile: f sSgeata B inoovoiere, in m ; L - lungimea piesei jare se prelucreazA, in ran; E - modulul de elasticitate, in N/mm ; I -mcoientul de iner> frjp al secîunii piesei, I = 0,05 D I ran ; D -diametrul piese! de prelucrat, in ran; F - fora rezultantS, abtinutd prin ccofiunerea ocsnpanentei tangentiale i radiale a apffsfirl i la a^chiera (la strunjirea de degrofare) sau numai forâ radialfi de achiere (la strunjirea de finisare). Avansul ales trebuie s3 respecte urmatoarele condiîi: 1 sSgeata ds incovoiere a piesei in di rocfria componentei radiale a apas&rii de achiere nu trebuie sfi dep3easc3 0,25 din cimpul de toleranta pentru prelucrarea piesei, la strunjirea de finisare; - sSgeata de incovoiere a piesei in direcîa rezultanti oomponentelor Fz i F ale apfeSrii de a^chiere trebuie s fie, in funcîe de stahi 1itatea la vibraîi a sisteraului i de ccndi'tiile tehnice pentru prelucrarea piesei, intre limitele 0,2 0,4 ran, in cazul strunjirii de degrofare i semifinisare. Verificarea avansului dup3 sSgeata de incovoiere in direcîa rezultantei cxmponentelor Fz i Fy ale aj&siiii d de a^chiere se face in cazul strunjirilor de degrofare fi semifinisare. Rezultanta se determine cu formula: F -
(Ps)2 + (Py)2
[N ]
(10.25)
Pentru calcule aproximative se poate lua cu o precizie sufucienta pentru practicfi: F - 1,1 Fz [N ] (10.26)
Xntroducind in expresiile (10.21), (10.22), (10.23) valoa rea fortei i inind cont de recomandSrile de mai sus referitoare la valoarea sagefcii, se abin o serie de ecuaîi, care se vor rezolva in raport cu s. 1 In tabelul 10.23 sint date expresiile lui s obtinute In urroa rezolvfirii sistemelor de ecuaîi.
Tabalul 10.23
E x p r a a iila a v a n a u r il o r In fu n a t la d ar t g id lla t a ap ia a a i
e. Verificarea rinKiniin moment de torsiune admis de meca nisraul mic3rii principale a m a y ni-i-nm*!to| Aceasta verificare se face numai pentru secLuni mari ale apchiei, cu formula: 2
Fz D - ---------1000
[Nm]
(10.26)
in care: D este diametrul de achiere, in mu; Fz * ccrapcnenta Fz a formei de a chiere,in N. Dublul moment de torsiune, calculat cu formula (10.26) trebuie s& nu depd q c s Sl valoarea dublului moment de torsiune ce poate fi realizat la ma ina-unealt& respective, care se deter mine cu relatia: 2 Mj a 19500 N. rj --------: ----n IN m ] (10.27)
in care : N H este puterea motorului ma inii-unelte , in kW ; n - turaîa arborelui principal , in rot/min ; | - randamentul maginii-unelte (0,85*0,95). Verificarea dublului moment de torsiune admis de meoanismul mi^c&rii principale se va face dup& calcularea vitozei da a^chiere i deci dupd adoptarea turafiei pentru arborele prin cipal.
- oolitatea prescrisA suprafetei preluarata este ; principal car e deterrainA mSrijnea avansului la trunjii^^r*r' 4 nisare. Valoarea avansului in funcîe de rugozitataa da *1*^' fata p r e s c r ls d , se determine c u formula: S6
Cj j R , r | m ]
Avansul alas pentru strunjirea da finisare se verifXr* 3
U 0 i28)
in care s este un coeficient ce depinde de unghiul de principal x t 5 / e6-expanent al rugozit&tii i al razei oordare la virf a sculei ; Ra - rugozitatea,in /xm ; r - raza I
v i r f ,in inm.
Valorile coeficientului CjR i ale sint date in tabelul 10*24.

Tabalul 10.24 Valor ila coeficientului Unghiul de atac principal ( unghiul da atao aecundar 45<45> 70(20) 90(5) | j
exponentilor e 5
exponentilor e^ pi 51
a
CSR 0,0909 0,0899 0,0893 *5 0,487 0,509 0,597 |
0,528 0,463 0,297 1
abelul 10.25 Formulate pantru determinarea avansului In funcie da rigiditatea pieai
prindere a
piesei
Procadaul da
Falul prelucririi Strunjira da finisara Expraaiila da calcul ala avansului
1 Intro vfrfurf
'.*
V
.. ? / _ . * *
If
1 H 1 _
I In universal I pi vfrful pipu1 pii mobji
ii
M \
iffpfe.
slsl 1 1 8
i '15 E ! * ( )
I in unlvera&L
I mm/rot I
356
Din cartea niaînii-unalt e , se va aleg* avansul imdiat iiv* ferior oalui calculat cu formula 10.28. La strunjirea de finisare a pieselor lungi ( L/D > 7 ) m face i verificarea avansului din punct de vedere al riglditAii piesei . Pentru verificare se aplicA fonnulele (10.21), (10.22), (10.23) in care se va inlocui valoarea lui F cu H In tabelul 10.25 sint date expresiile lui s. In practica proiectSrii proceselor tehnologioe, pentru strunjirea de finisare se folosesc 9 normative pentru alegera avansului in funcie de calitatea suprafetelor prelucrate sau in funcîe de precizia impusa ri-imfingimrH respective. In tabe lele 10.26 i 10.27 sint date valorile avansului, pentru strun jirea de finisare, in funcfcie de calitatea impusA suprafeêi de prelucrat. In tabelul 10.27 sint date avansurile pentru strunjirea interioarfi de finisare, in funcfcie de clasa de precizie inpusft alezajului de prelucrat. In tabelul 10.28 sint date valorile avansurilor pentru strunjirea d e finisare a aliajelor de aluminiu, in funcîe de calitatea suprafeêi .
Tabelul 10.26 Avanaul s aaxia adiis da rugozitataa aqprafatai Unghiurile da atac ala cu*itului
X = 45
Rugozitataa suprafaêi V * 1/6 3,2 6,3 12,5 25 50 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50 0,5 0,07 0,11 0,15 0,21 0,30 0,42 0,08 0,11 0,16 0,23 0,33 0,47 0,09 0,14 0,21 0,32 0,49 0,79 1.0 . 0,11 0,16 0,22 0,31 0,43 0,61 I | 0,11 0,16 0,22 0,32 0,46 0,65 0,11 0,17 0,26 0,40 0,61 0,92
Raza
1,5 0,14 0,19 0,27 0,38 0,53 0,75 0,13 0,19 0,27 0,39 0,55 0,79 0,13 0,20 0,30 0,45 0,68 1,04
la vlrf
2,0 0,16 0,23 0,32 0,44 0,62 0,88 0,15 0,22 0,31 0,44 0,63 0,90
* 0,14
r, aa
2,5 0,18 0,25 0,36 0,50 0,70 0,99 0,17 0,24 0,35 0,49 0,70 1,00 0,15 0,23 0,35 0,52 0,80 1,21 3,0 0,20 0,28 0,39 0,55 0,77 1,09 0,18 0,27 0,38 0,54 0,76 1,09 0,16 0,24 0,37 0,55 0,84 1,27
XiB 45
X = 45 X= 45
l 45
" I *5
0,21 0,32 0,49 0,74 1,13
357
__ H E R tru n j l r i In te r io a r i da f u i Ta b a lu l 10.27 V a ^ J * ^ ^ E T o u p l * * * *
Avenaul R u g o i 1t a t a a uprf(al prelucrata 1a* j aa Hatarialul da pralucrat
**
-BM
U* lt #
**1 r * l 3
a 0,5 0,4...0,55 0,25...0,40 0,20...0,30 0,15...0,25 0,11...0,18 0,10...0,15
a , a a / r o t , p e n t r u r a s a la virf outttulut, r
1,0 0,55...0,65 0,40.I.0,50 0,30...0,45 0,20..~.0,AO 0,14...0,24 0,14...0,20
1,5
l|
0,65...0,70 I 0,50 0,35...0,50 0,30...0,50 0,16...0,28 0,15...0,30
Otel
3,2
F o n t ! pi e l i * a j a d a ct*>ru
Otal 1,6 Fonti pi a l i a j a d a cupru

Otal
0/8
Fonti pi a l i * a j a d a cupru
Tabalul 10.28 AvanaurI pantru atrunjlraa da finiaara. Intarioari fi axtarioari a al iajalor da aluainiu I AdTnciaaa da apchiara Raza da vTrf a % cutitului r,aa <1 0,5... 1,0 Muchis supli*
nentari dt
<5 > 2 * 1,5
< 3 > 1,0
apchisra
X f0
I Rugozitataa suprafetei 1 da pralucrat Rf l , fm I Material Tipul prelu1 da pre- erar ii I lucrat
25
12,5
6,3
3,2
1,6
6,3-3,2
Avansul s, mm/rot
Strunjire exI Aluainiu terioari 0,4-0,7 Strunjira in* terioari 0,3-0,6 Strunjire ex* I Duratu- terioari 0,6-0,9 1 ainiu Strunjira in ter ioari 0,5-0,8
0,2-0,4 0,1-0,15 0,06-0,10 0,05-0,06 0,1-0,3 0,06-0,1 0,04-0,05 0,03-0,04 0,3-0,6 0,25-0,3 0,12-tt,15 0,07-0,10 0,2-0,5 0,2-0,25 0,07-0,10 0,05-0,06
0,5*0,8
0,6*0,1
10.7. DETERMINAREA VTTEZEI DE ASCHIERE
In cazul strunjirii longitudinale, viteza da achiere poa te fi exprimatA cu relatia: v B ----------------Yv HB n j| t s |
Si
[m/min] (10.29)
200
in care: Cv este un coeficient care depinde de caracteristidle materialului care se prelucreazd i ale roaterialului scailei achietoare (tabelul 10.30) ; T - durabilitatea sculei acfaietoare, in min. (tabelul 10.3) ; m - expanentul duratailit&tii (tabe lul 10.29) ; t - adindmea de achiere, in ran ; s - avansul de achiere, in mm/rot; KB - duritatea roaterialului de prelu crat, in unitaL Brinell; yv - exponentii ariindmii de achiere, avansului (tabelul10.30); n I expcrientul durit&îi roaterialului supus prelucrarii;k- .. - diferiî coeficienti care in cont de condiîile diferite de lucru in comparable cu cele considerate.
Tabelul 10.29 Valorile exponantuluf durabilitatif iHaterialul da prelucrat Tipul sculei Hatarialul pirtii apchietoare Carburi aatalice Grupe da utilizare K Cut ft normal, cu ricire cut it da atrunjit plan, cutit da strunjit firl ricire interior Cutit da canelat pi retezet cu ricire firi ricire 0,125 0,25 0,25 0,2 0,15 0,15 0,15 0,15 Grupa da utilizare P 0,125 -
Otal pi fonti aleabili
Fonti i
Cutit noraal, cutit da strun jit plan, out it firi ricire da strunjit interior Cutit da canelat pi retazat flri ricire
o.t
4
0,2
0,15
0,2
Tabelul 10.29 (ocntinuan1 ,
iMalerialul Id* preluera t Tipul soulei
Hatarialul pirtit epcMetoara Condifi ila Otel rapid Carburi atalioa Grupa da utHtzara | 0,2 0,3 -9 0,15 0,33 Grupa de utilizara I
I Al iaje da 1 oupru
cu pi firi Cut ite da toata tipurila ricire
0,15 0,3
cu pi firi Cutite da I Aliaje da I aluainlu pt toata tipurila ricire 1 aagnaziu Cut it noraal I Aliaja I raziatante 1 la taapeCutit da ratazat 1 Aliaja da 1 titan cu 1 ^ - 100
1 N/nwr
9 9
0,29 0,33
Prelucrare discontinui Prelucrare continui Prelucrare continui Pralucrara continui s0,08...0,4 /rot pi t 1 ... 4 M
0,19 s . -
Cut it normal
0,33
Tabelul 10.30 Valorile coef icientului Cy |i ale exponantilor
fi Yy
I Materialul j pirtii 1 apchietoare I a sculei
Materialul da prelucrat
Avansul s, fn m/rot Cv
Condi t H Cu ricire xv
da
prelucrare Firi ricira Cv
1o o 1KW
I
j 0(el rapid I pantru scule
Otel, aliaje da Al pf Mg Font! M l e a b U l Font! cenupia pi aliaje da cupru
s s s s
< 0,25 > 0,25 0,25 >0,25
96,2 60,8 55,4 *7,4 -
0,33 0,66 0,25 0,50 .
52,5 42,0
0,25 0,25 0,20 0,20 0,15 0,15
0,50 0,66 0,40 0,40 0,30 0,40
0,20 0,20 -
*4,5
34,2
42,6
Sen if inisare Degropare
--------------
r'* 32,4
360
Tabalul 10.30 (continuere)
Mater lalul P*rtll apchietoare
Materialul da
Avanaul aa/rot 1
Condlttl Cu riolre *v 0,15 0,22 0,22 1
de prelucrara FArft rioire cv \ V I 1 1 1 ^$2 j 126 112 0,22 0,22 1 n 0,06 | l I
Aliaje reziatente Diacontlnuu la teaperaturi metalica din grupa de uti* lizare KAO Fonte pi aliaje de oupru Aliaje reziatente le teaperatirA Aliaje de titan Rf f i a 1000 N/na Carburi aetalice din Ofcel, aliaje de grupa de ut i- Al pi Mg lizare P10 1 0,3 a I 0,3 a 1 0,3 a > 0,3 8*0,08..| ... M aa/rot
20,5 133 123
0,45 0,40 0,50 0,69 1,50
0,40 0,50
-
102 0,25 74,6 0,25 * ' f tI
0,3
s < 0,3 257 a - 0,3.. ..0,75 294 a > 0,75 285 -
0,18 0,18 0,18 -
0,20 0,35 0,45
242 267 259 190
0,18 0,18 0,18 | 0,20
0,20 0,35 0,45 0,25
Aliaje reziatente Strunj ire la teoperaturi continui

- ......
Valorile expanentului n i ale coefidenîlor k l. .k9 sint date mai jos. Valorile exponentului durit&tii materialului de prelucrat n sint ura&toarele: - pentru oel carbon cu HB 130 n = 1,0 - pentru oel carbon cu HB > 130 n = 1,75 - pentru oel aliat, fonts i aliaje de Cu n S 1,5 - pentru oteluri refractare n = 0. Prin coeficientul k1 se tine seama de influenza sectiunii transversale a cufitului :
k, = ( --- - ). 20x30
(10.30)
2
in care s q este suprafaâ sectiunii transversale, in m m; I coeficientul in funcfcie de materialul prelucrat. Pentru oel | = 0,08 iar pentru fonts i pentru neferoase | = 0,04. Prin coeficientul 3^ se tins seama de influenza unghiului de atac principal:
45 p
3% - ( ---)
(10.31)
X
361
In care: p - este u n exponent in funcîe d e natural m a t e r i a l u ^ d e prelucrat. Pentru oel I aluminiu i aliaje d e magneziu H H lucrate c u scule d i n oel rapid p 3 0 ,6 , iar pentru cele prei^ crate cu carburi metal ice grupa d e utilizare P i M , p = * 0,3 Pentru prelucrarea fantei c u scule d i n oel rapid a tutur^l metalelor cu carburi metalice d i n grupa d e u t i lizare K I 1 1 0,45.
P r in c o e f ic ie n t u l k 3 se in e seama de in f lu e n z a u n g h iu l^ t A i^ u l u i se cu n d a r | ! : a '09 ( ---------- ) r
k3 -
p e n tru % ,
* 0
(10,32)
X 1
I n c a re : a = 10 p e n tru s c u le d in o e l r a p id i a 1 15 pentru s c u le a n n a te c u p ld c u ^ e d u re . P r in c o e f ic ie n t u l k 4 se in e seama d e in f lu e n z a r a z e i <Je r a c o r d a r e a v i r f u l u i c u i t u lu i : r
/1
' (10.33)
( ) 2
in care : /i este un exponent funcfcie de tipul p r e l u c r a r i i i ds materialul de prelucrat . Pentru prelucrarea d e d e g ro a re ^ I 0,1 ; pentru prelucrarea de finisare a otelului i a a lia je lo r de aluminiu i magneziu / z = 0,2; pentru prelucrarea d e fin is a re a fontei i a aliajelor de cupru, fi = 0,08. Prin coeficientul (tabelul 10.31) se %in& seama de in fluenza materialului din care este ccnfecîcnatd p a rte a a rc h ie toare a sculei.
Tabelul 10.31 Valorilt coeficiantului 1 Materialul de prelucrat Toate materialele Fonts pi materiale dura Materialul p&rfii apchietoere a sculei Otal rapid K40 K30 K10 P30 P20 P10 P01 Valoarea coeficientului k5 1,0 0,83 1,00 1,32 0,7 0,85 1,0 1,5
Prelucrarea otelului I
___
362
Prin coeficientul k* ( tabelul 10.32) se terialul d e prelucrat.

Tabelul 10.32 Velorile coef iciantului raj Materialul de prelucrat Otel carbon : continut da C < 0,6X continut da C > 0,6X Otel pentru autonate Otel aliat cu Cr; otal Cr-Ni; otel Cr-V; otel Cr-Ni-V; otel aliat cu Ni; otel Ni-Mo; otel Cr-N1_Mo; otel Cr-Mo-V; otel allat cu Ho; otel Cr-Mo;otel Cr-Hl-Ko.
n e seama d e ma
-------------Valorile coeflotentulul 1,0 0,85 1,2 1,1
Otel Mn; otel Cr-Kn; otel Cr-Mn-Mo; otel Cr-Hn*Ti; otel Cr~Si; otel Cr-Si-Mo; otel Cr-Ni-W; otel Cr-Mo-Al; otel Cr-Al Otel aliat cu Cr pi U Otel rapid de soule,slab pi Tnalt aliat, otel da supape pi otel inoxidabil Fontd cenupie,fonti maleabilS pi aliaje de cupru Aluminu pi siluonniU Duralurainiu: R_ * 250 X/mi^ R= 350 N/auaf R" > 350 U / m r Electron Rn = 160 N/mro^
0,9 0,75 0,65 1,0 5,0 6,0 5.0 4.0 6,5
Prin coeficientul 3^ se ine seama de m o riu l de obtinere a semifabricatelor : - pentru materiale laminate la rece k^ = * 1,12 - pentru materiale laminate la cald, normal aza t e i tratate termic (imbunataîte) " k 7 = 1,0 - pentru materiale recoapte * = 0,9 Prin coeficientul kg se %ine seama de starea stratului superficial al semifabricatului: - pentru oel fara tender - pentru oel cu funder kg = 0,9 - pentru f cnta cu crusta
kg = 1,0 *8 = 1 / 0
- pentru fonta cu crusta cu duritatea HB = 160

^ 8 53 0 / 7 ,
j
- pentru fonta cu crusta cu duritatea HB = 160 . . . 200
^ =
0,8
- pentru fonta cu crusta cu duritatea HB > 200 kg 0,9
363
Prin coaficiantul k* sa îne seama de forma degajare: - pentru forma planA k, - pentru forma oancavi - I pentru faa de degajare cu fa$et& I H 1 pentru formft planA cu unghi da degajare negativ (y ** -5 111 * 10) i I a 5 111 12 H I II
Tabelul 10.33 Cof(ciin(H d> corectle mi vitoal dm ichiir la atrunjirea inurj. j Diaaetrul giurii oara aa i strunjepte,Ba,pTni la: | Coeficientul da coreotie
50 0,70
70 0,75
150 0,80
250 0,85
300 0,90
<00 1,0
In cazul strunjirii suprafetelor interioare viteza de H chiere se reduce , coeficienîi de oorecfcie fiind day. 8 tabelul 10.33. In cazul strunjirii frcntale (planare) (tabelul 10.34),vi* teza d e a chiere variazd intre vBax i vBin . Pentru calculul regimului de a chiere se ia valoarea maxiima a vitezei de a$ chiere, in cazul cind 0,8 < d/D < 1. In cazul cind 0 < d/t) < 0,8 , coeficienii de corecfcieai vitezei d e a^chiere se determine din tabelul 10.34 in funcfift d e schema d e lucru a. cufcLtului (fig. 10.5).
Tabelul 10.34 Coaffcientii da corectie al vitazai da aidiiart la strunjirea frontali .... Tipul cutitului -
Cu(it normal ?nco~ Cutit de planat Cut it * S S Cutit normal Raportul (f i9.10.5,d) dreptCfig.10.5,a) voiat (fig.10.5,b) (fig.10.5,c) dintre diaroetr l ------------- ------------------- ---------Valorile ungiului da atac principal pi secundar minim pi cel aa: n ----------------r=100 ...'1^ x 1 10 ... 15 d/D X = 45 X 3 X t * 45 S i i o o ly - 10 Valorile coaficientilor de corecfie 1/43 1/30 1,185 1,09 1,045 1/42 1,19 1,095 1,01 0,975 1,83 1,70 1,56 1,45 1,39 ______ ! 1.'*
o,#>
0,88 0,*^ 1
364
Fig. 10.5. Metode de prelucrare a suprafetelor frontale
Puterea efectivfi la strunjire se calculeazfi cu relatia Na = Fj v/ 6000 [kW], in care forâ principals F, se ia in daN, iar v - in m/min.
10.8. REEIMURI DE ASCHIERE UTUJZIND PLAOJTE MINERALD CERAMICE Datorita caracteristicilor fizice, ca duritate ridicata la cald, rezistenâ mare la uzura, stabilitate chimica , cufcitele cu plficuê mineralo-oeramice din oxid de aluminiu permit utilizarea la strunjirea fantelor i oêlurilor a unor viteze de a chiere mai mari decit cele folosite la scule armate cu piacufce din carburi metalice. PlScuêle ceramice se utilizeazS la a chierea metal el or aproxiioativ din anul 1957. Avantajele sculelor cu plScuê din oxid de aluminiu sint: duritate superioarfi metalelor i unor carburi, rezistenâ mecanicS a oxidului de aluminiu sinterizat rSmine nemodificata la temperaturi ridicate, alumina, este complet stabiia la coroziune i mai ales la oxidare, metalele umezesc puin suprafaâ aluminei sinterizate i din acest motiv nu pot forma o faza mixta oxid-metal intre muchia eujchietoare i metalul prelucrat, coeficient de frecare redus intre piesa de prelucrat i placufca ceramica, oeea ce face ca durabilitatea acestora sa fie mai ma re, iar consumul de 6nergie mai mic cu cca. 20% . Ia avantajele tehnice enumerate se adauga fi eficienâ econanica sporita, deoarece costul piacuêlor din oxid de aluminiu este mult mai re dus decit al celor din aliaje dure.
Ca deasavantaje ale utllizaril placufcelor ceramice din AljOj se mentianeazS : neoesitatea ca granulaîa roaterialului ceramic s& fie micA ?i uniform* ! prelucrarea b& se facft &r& ôcuri mecanice I plScufele trebuie fixate putemic In suport pentru a se prelucra microvariatiile dimensicnale ale piesei; unghiurile de degajare ale sculelor se aleg astfel inclt H transforme forfcele active, pe cit posibil in oompresiune, deoa rece rezistena la incovoiere a roaterialului piacufcei este mica. Principal ele caracteristici fizico-mecanice ale unor roateriale pentru scule sint prezentate in tabelul 10.35.
Tabelul 10.35 Caracteriaticfla unor aattrlaU pentru eoule Nicrolit corindonlo VK80 Duritatea Rockwell A 93 Reziatenta la Incovoiere (N/mm 1 450 Rezittenta la coopresiune (N/aa ) 5000 Tenacitatee la ropu (^C), 1200 Greutatea specificl(g/ca ) 3,96 Conductivitatea tannic! (caI /ca.s C) 0,042 Coeficientul da dilatatle teraici x 10'(C) 200 ... 800 C 85 88 1300 3300 850 14,4 0,14 60 Aliaje dure T15K6 90 1100 4000 850 11,1 0,065 50 T60K6 91 900 4000 900 8 Otel rapid 83 3700 3800 600 8,8 0,05
Caracteristica
Plficufcele achietoare ceramice se fabrics fie dintr-un amestec de o d d de aluminiu Zr02 , MgO etc. supus sinterizSrii, fie din cermeî (care sint materiale ceramice sinterizate, constituite dintr-o fazS formats din carburS metalicS i una cera mics ) sau din nitrur& de siliciu (SijN4) i amestec cu oxid de ziconiu, aluminiu sau itriu. Din prima grupS, obtinuta prin sinterizarea amestecurilor de A1203 , Zr02 , MgO etc., fac parte plScuêles TM-332; VO-13; VS-75 (URSS) ; SN.56; SN.60; SN.80 ; Widalox D , AC 5 (R.F.G.); GC 620 (Suedia) ; LXA; W80; CX3; Cl ; NPC-M1; (Japonia) ; DISAL 100; DISAL 210/220 (Cehoslovacia); V-34; V-44; K060 (SUA). Din grupa a doua, obtinuta prin sinterizarea amestecurilor formate din A1203, Zr02 i carburi de titan, wolfram etc., fac parte piacufcele : CMT-20 (cortinit); V-3; VOK-63 (0R9S); Widolax - R ; SHT-1; SH-1; SH-20; GC-650; (Suedia) s DC-21; NB 905; NB90M; HC-2; NPC-A2 (Japlonia); DISAL 300 (CEHOSLOVACIA); V-32; Ger Max 460 K090 (SUA).
Ta b e lu l 10.36 Kacooandari p a n tru alagaraa t i p u l u i de p ia c u ta a in e r a lo f ceraaica 1 M a te ria lu l p r e lu c r a t D u rita te a de Fonta cenupie Fonta I HGICQU1lO baI I a s e m ifin is a re Harca pi Scutei recomandate p en tru p re lu c ra re de f i n i s a r e Fin4
HB 1 4 3 . . . HB 289 HB 1 6 3 . . . HB 269 HB 1 7 0 . . . HB 369
VO -13; tfS; TM - 332. V - 3 ; V 0 -1 3 ; VS. VS; V - 3 ; V 0 - 13 V0K-60; c o r t i n i t ; V -3
V 0 -1 3 ; VS; TM - 332. VS; V 0 -1 3 ; V -3 V - 3 ; s i l i n i t - R ; VS; VO-13 V0K-60; c o r t i n i t ; V - 3
VO-13; VS; TM - 332 VD-t3; VS VS; V-3; VO-13 VOK-60; c o r t i n i t ; V-3 JJ3
Fonta dura feel uz ge neral pen1 t r u con stru ct ii I STAS 500/2-
HB 4 0 0 . . . HB 650
HB 1 6 0 . . . HB 229
V 0 - 13; V S ; TM - 332
V O -13; VS; TM - 332
VO-13; VS; TM I 332
I 80 1 O te lu ri
a lia te O t e lu r i carbon de c a lita te HB 1 7 9 . . . HB 229 V 0 -13; VS; TM - 332 V O -13; VS; TM
- 332
VO-13; VS; TM [ 332 VS; VO-13; Vac-60; s i l i n i t j
aHB 2 2 9 . . . HB 380
V - 3 ; V 0 K -6 0 ; VS; VO-13
VS; VO-13; V0K-60; s i l i n i t I R
STAS 880-80 HRC 36...HRC 48

O t e lu r i V0K-60 ; c o r t i n i t c o r t i n i t ; VOK- 6O V0K-60; c o r t i n i t ; V - 3 ; VOK-71 V -3 ; c o r t i n i t V0K-60; V - 3 ; c o r t i n i t
V0K-60; V-3; c o r t i n i t
VQK-60; c o r t i n i t VOK- 6O ; V -3 ; VOC-71; c o r t i n i t V -3 ; c o rtin it
de
ceaentare
HRC 48...HRC 56 HRC 57...HRC 64
V0K-60; V-3; c o r t i n i t V0K-60; V-3; c o r t i n i t ; VOC-71 V-3; c o r t i n i t
A lia je cupru
de
HB 60... HB 120
I A l i a j e de 1 nichel
S ilin it -
R; c o r t i n i t
S ilin it -
R; c o r t i n i t
S i l i n i t j R; c o r t i n i t
Din grupa a treia , abfcLnutA prin sinteriaarea lor din nitrurfl de silidu (SijNJ , oxid de zirooniu , itriu, oxid de aluminiu fac parte pltoutele a 8ilinit-R (u^c? SL-10 0 (R.F.G.); cc 680 (Suedia); Chion 3000; Quantum 5oooVj (SUA); SX4; SP4 (Japcnia). Reconareiarile privind alegerea pldcuêlor mineralo-cerami oe fabricate in URSS sint date in tabelul 10.36. Principalele forme ale plScufcelor corindonioe zcnovitovnl sint prezentate in fig. 10.6. Alegerea formei pl&cuei se in funcîe de tipul preluerSrii, capacitatea de funckicj^ fiind apreciatd prin puncte, conform indicaîilor din tabelul 10.37. Parametrii geometrici ai tSiului i regimil de lucry^ , cuLte annate cu plScuê ceramice sint daî in tabelul 10.30
I l_LJ
Rl H i I t
i n i O H
l o
<
4
2
m - I
b b ii
i iî s
1
LLJajj <
7
I^J
8
dr
Triunghiulara
m
10
Fig. 10.6. Forae de plicute apchietoare corindonice

Tabelul 10.37 Aiegera foraei pllcutti aineralo-ceraaice Forma Tipul prelucrlrii Pitrati
de
pi Scute i Roabici Rotund!
Capacitatea Strunjire fini Strunjire de finisare: ~ firi pocuri - cu pocuri Strunjire de semifinisare 5 5 2 3 5 5 4 5
functionare
5 5 3
4 | 4 5 4
La a^chierea cu scule annate cu pl&cuê ceramice, ma$inaunealtxL trebuie sa fie rigidS pentru a inl&tura influenza defavorabilS mult mai putemicS in acest caz a v ib r a ^ iilo r , sfi aibA posibilitatea realizSrii unor turaîi ridicate corespunaitoar* I vitezelor de achiere recomandate i s3 dispunS de o, putar* suficientS a motorului de acîonare.
368
Tabelul 10.38 lagliuri eta Mo h f t r t pi parattrii
V * s-e
*iU Ue Materialul prelucrat 0}al construojll Otal oalit Fonti oenufte Fonti durl Bronx Mstarlals plastics
fchicra ou utarlal* ocraioi
itrie l a i sculei perttru
I (N/aa2) sau HB
Avansul s Viteza ds ayefaiere aa/rot v, a/a in degrofare fInisara
llnghiurl (trade)
later ialul apch istor
Rn-400..1200 0,05..0,4 550...200 700..260 5...8 -5...12 ox id ds Al 60 HRC 0,05. .0,4 100 I n 5...6 -5...0 carast
Ifl
Lui cu
180..250 HB 0,08..0,8 450...260 700..450 5...6 -5...0 oxid de Al ptnl la 500 HB 0,08..0,6 250...50 350...50 5...6
-
-5
oeraet oxid de Al 1
oxid ds Al
-
peste 80 HB 0,05..0,2
-
400..600 5...8 0..., 200..400 5...8 0...1
0,1...0,5
Pl&cuêle a chietoar din o d d d e aluminiu sint produse in mod obi nuit in diferite Xori, sub diferite denuniri ca: Tta-332 (URSS); SPK si Widalox (RFG); Ceroc (Franta); Sintox (Anglia); STUPALOX (8UA) etc. In tabelele 10.39 ... 10.41 sint dafci parametrii reginolui de a chiere reoomandai pentru pljfcraitftle fabricate d e firroa Norton pentru plScuêle SPK (RDG) i r e ^ e c t i v pentru pltoiêle | fabricate in URSS. In cazul prelucrarii cu pLdcuê nineralo-oeramice alegerea vitezei de a^chiere este nai puin dependents de natura operaîei d e degrofare sau finisare decit in caz ul lutilizfirii altor materiale pentru partea a chietoare a sculei. Viteza de a chiere este in p r i m l rind o funcîe d e propriet^tile fizico-mecanice ale materialului d e a^chiat. In tabelele 10.42 ... 10.45 se da u vitezele d e a^chiere recoinardate pentru prelucrarea fontelor si aêlurilor cu plScutê din materiale oxido-cerandce (A120 3) i cartddo-oeramioe (A120 3 + WC) , f&r& rScire.
Tebelul 10.39 Regiiuri de apchlere la strunjire ou acula prevazuta cu plSout* corindonioa (dupS f inaa Horton) Materialul pralucrat Bronx Fonti 'Viteza da apchlere Avansul a, as/rot v, m/nin 195 90 100 75 180 285 270 460 0,25 0,25 0,25 0,2 0,2 0,2
0,3 0,3
Adlnciasa da a^chiera t, |fp

3,18
3,W
3, 1a
Otal SAE 4140
3.18 4,6 3,18 6,35 3,18
4 4
.v o l .t
369
Tabalul TO.40 tagtar I m M B n atrunj <raa nu n u n ptioit* nrindnlM ttyi M C

1 ArfYnotaaa t . Ml 1 Avanaul *alul praluorirt J a, M / r o t
Forma pi Acutaf patrit 1
laia
vtrfuluf
Oigrofart
I 0,3...0,6
3,6 ( M X . It)
carc
PlnlurM
I 0,2...0,4
CCA.
roab 75 roab 80
i,2 I M ; 2,0; 2,5;
3,0
1,0
triunghl vaparaa caro triunghl pltTAt
p s tn t
0,8 I 1,2; 1,6;
0,2x20 0,09x20
firm
StrunJ fra I 0,1...0^
CC4.
1,0
0,4;
1,2
0,8;
Tibtlul 10.42 V l u da apcfciara rtocaanchta la atrunjiraa font#lor ou MtcriiU * OiTMiot ( Alj Oj) 1 Motarialul da pratuorat Our itataa HB 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 Vitaza da apchiara Dagropara 450 350 275 200 150 100 75 50 30 20
ok I da
Finitara 700 550 450 350 250 175 125 75 50 30
Font# oanupia I Font! ou grafit J nodular
Fonta dura
Vitezele de a^chiere din tabelul 10.45 , vor fi amp! ificate d e coefid en ti i de corecfie care %in ccnt d e durahilitateil sculei (Ky), de tipul prelucrSrii (K^J si d e probabilitabM lucrului fSirS. defecte in prelucrfiri p e magini unelte automatizate sau cu comanda numerica (Kd) :
v - VT * ^ V
Kd
(10.34)
Valorile coeficienfcilar de oorecîe sint date in tabelela 10.46 i 10.47. Fortele de ayhiere la strunjirea cu pltoiê mineralo-ceramice se determinS cu relatia:
P ' - r*
cPMtyttc
f - 'r x . y . x C
r * * T *
(10.35)
x FXtYli
Valorile coeficienîlor cr^ytM fi y Fxyt sint date in tabelul 10.48

370
a expcnenîlor
7 * 8 7
T a b e lu l 10.41 R e g in u r i da apchlere l a s t r u n ji r e a cu p lic u t e eineralo-cerM rice fabricate i in tosta U.ft.S.S
H a te ria lu l p re lu c ra t
T ip u l p r e lu c r a r ii
T ip u l plaSuei v . m/nin
Parametrii ragiaului da aschiara

a. nun/nin
F on ta c e n u p ie HB 170 . . . 240
S t r u n j i r e de f i n i sere S t r u n j i r e de semi f in i s a r e S t r u n j i r e de f i n i sere S t r u n j i r e de semi f in i s e r e S t r u n j i r e de f in i sere S t r u n j i r e de semi f in i s e r e S tru n jire sere
F on ta Ba l e abi la HB 180 . . . 270
Fonta d u ra HB 4 0 0 . . . 650
O t e l de uz g e n e ra l p e n t r u co n s tru ct i i STAS 500/280;HB 229
S tru n jire f in i s e r e
I p r l g c r
is ia i j Tipul p r e lu c r ir ii
T tpul plkutt
lîraMlrU
<b
i m
| O t e l carb on dm c a l i t a t e HB 229 . . . 380 | S t r u n j i r e de seiai| f i n i sere ------------ --------------O t e l u r i c S - S t r u n j i r e de f i n i l i t e cu sare HfcC 3 6 . . . I ...4 8 S t r u n j i r e de se m ifin is a re I HRC 4 8 . . . 5 7 S t r u n j i r e de f i n i sare S t r u n j i r e de f i n i sare
------------------------- ------------------------c. -------------------------- 1 S t r u n j i r e de f i n i sare V O -13; v a c -6 0 ; V W -6 3 ; VOK-71
M 1 nqi^ in
900 . . . TOO
----------------------------
0*10 *>. o .io
OUT-20
200 . . . S00 - | ' i
0,1& t ' t j|
100 . . .
300
0,01 I I
0,11
70 . . . V 0 K -6 0 ; V 0 K -6 3 ; VOK-71; 0 N T-2 0 60 . . .
180
o , i , o #n
150
0 ,0 5 .% . 0,12
** O 0
I HRC 5 7 . . . 6 4
0 0
0,04 . . . 0 , 1 5
Tibtlul 10.43
V t t e M r M o n n i t t a la strunjiraa otelului ou M t w U U n t A r r
oaranioe (AlÔj)
Materialul
da preluorat
Duritatea HRC 9 -
Razistanta rupare n_ H/aaz " WO 6b0 800
Vitaza de atohiere v,a/atn 1 Degropara 550 400 300 250 230 Finisare 700 550 400 350 300 260 230 1 I
E M
carbon
|i oteluri
de ceaentara
1000
Oteluri de imbunetetire Oteluri de nitrurara Oteluri ternorazistanta Oteluri rapida
1100 1200 1300 1400 1500

& 1''
200 180 160 140 100 80

50 ..... i
45 45
50 55 60 65
200 180 100 I 80 50 30
...
'
Tabelul 10.44 Vitaza da apchiera recoaandate la strunjiraa fontei si otelului cu pi Scuta cartoido-oaraaioa (Al2 3I Rezistenta N/m 200 200 250 ... 400 400 ... 600 160 ... 280 280 ... 4000 500 ... 600 600 ... 700 700 ... 800 400 ... 600 500 ... 850 j i* Viteza da apchiere v ,n/Bin Degrosare 200 ... 350 150 ... 300 100 ... 250 * 200 ... 300 110 ... 200 220 ... 350 180 ... 300 160 ... 270 150 ... 250 90 ... 160 200 ... 300 120 ... 230 Finisare 300 .. . 350 200 .. . 400 150 1 .. 250 60 .1 200 250 ... 400 I 150 ...300 270 .. 450 220 .. 400 200 .. 360 180 ... 360 130 ... 200 250 ... 400 160 ... 300 120 ... 200 100 H 150 1
Materialul da pralucrat Fonts cenusie cu grafit laaelar Fonts dura Fonts maleabi.la Fonts cu grafit nodular Oteluri da uz general pentru constructii si oteluri carbon de calitate Otel turnat
Duritatea HB
200 ... 280 280 ... 400 400 ... 500 50...60 HRC
Ota I si let Otel cat it
Tabelul
1 0 . 4 5 V i t e z e d e e ? c h i e r e r e c o a a n d a t e la strunjirea otelului *i a fontei c u plfcute aineralo-ceraaice Barca VCK60 E V-3 IUMS)
Avansul de a?chiere s , Adfnciaea de a?chiere, t# m m Dur i t a t e a HRC
Btn/rot
0,05
0,08
0,1
0,12
0,15
0,2
0,25
0 ,3
0,35
0,4
0 , |
Viteza de a^chiere v,
a/Bin
A. P r e lu c r a r e a o t e l u r i l o r n e c a li t e cu HB 179 ... 260 s g
(T | 50 aim)
u>
t*
ii
< 0,5 0 , 5 ... 1 , 0 1 , 0 ... 1 , 5 1 , 5 ... 2 , 5
720-750 560-440 485-380 435-340
640-500 50 0 - 3 9 0 430-340 390-300
580-455 45 0-360 390-310 355-280
545-425 425-300 3 6 5 -290 3 3 0-280
510-400 I 480-380 I 460-360 I 400-310 375-295 360-280 345-270 325-255 I 315-245 J 280-220 J 310-245 I 290-255
B . P r e lu c r a r e a o t e l u r i l o r c a l i t e cu p la c u te VOK 60 ( T = 50 m in .) I 0 , 5 ... 1 , 0 1 , 0 ... 1 , 5 1 / 5 ... 2 , 5 0 , 5 ... 1 , 0 1 / 0 ... 1 , 5 0,1

A 7
m
330-310 260-240 230-210 120-100 90- 7 0
m
380-310 210-290 230-210 290-170 90- 7 0
25...40
320-300 290-260 1 9 0 -170 -
3 3 0 - 3 1 0 I 310-290 300-280 2 8 0-260

-
280-260
m
1j |1 11 9 1 1
i 11
Ijdl
40...50
-1
i n
270-260 50...65
-
... 0 , 3 m m . 0,5
140-120
140-120 120-100
1 -
_
k
^ . 9
i C. P r e l u c r a r e a f o n t e i c u HB 169 1 0 ,5 B bS I | 1 0 \ PI V S B v s M
l
2 2 2 (T - 100 ain) 491-385 / 463-363 1429-336 322-252 4 0 7 -3 1 8 - 3 6 2 '2 8 3 260-203 1 3 2 2 -2 5 2 / 2 8 2 -2 2 1 237- 185 2 8 2 -2 2 1 / 2 6 6 -2 0 8 T9* 133 2AS/ -318
b ? r 1249]
lu-v U S -1 1 1 B -
* s
6 4 4 -5 0 4 5 19 -40 7
370-300
333-261 305-239
/ 367-283 350-280 I 316-243 / 305-239 | 294-230 / 277- 2IT
599-469 I 553-433 486-380 I 452-353[
1 9 02 1 3 -1 6 8
183 j2D9m tr
tabalul 10.46 Coaflctantl da ooraotla al v f i n a l In funetla funotfa d tipul pralucriri I t .
da
durabllitata
HS
Natarialul praluorat
Ourabi11tataa T, aln. 20 20 40 50 100

\ 120 1
A.Coaficlantul da coraotia K* Otel

HB 179..260 1,4 2,0 1,55 1,5 1,2 1,4 1 .0 1,3
0,67
1 ,0
0,6 1 ' 7 R |
Fonta
B.CoafIclantul da coractie | 81 Fa lui pralucririi StrUnjirS D ^ o 51 S W P I 0 :5 .: :o> 0, 7 ...1,0 Strunjire intarioari : d 1 75 aa d > 75 aa
.
' <
1,35 1 ,2 5 1,05 0,85 H
Tabalul 10.47 CoafioiantH da coractia al vitaxai da apchiara In funcfcie de, prctabill" tataa pralucriri! firi dafactiuni (1C.)
Probabilitatea lucrului fSrS dafactiuni, XI v, m/min nlvVr lilUl
prelucrat
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9 1
Coeficientul de coreotie
200 ... 350
Otel HB 179..250
Fonti
1,0 1,0
0,97 0,89
0,94 0,77
0,91 0,63
0,86 1 0,43 1
350 ... 450
Otel HB 179..260
Fonts
1,0 1,0 1,0 1,0
0,94 9,90 0,92 0,94
0,87 0,80 0,89 0,87
0,79 0,67 0,72 0,80
0,77 j 0,59 I 0,66 1 0,69 1
450
Otel HB 169..260
Fonts
rv*tM. Acaat coaf icient se ia in considerate numai la praluoraraa pa Mfini un* alta automatisata pi ou coaiandi numerioS.
T i N i u l 10.41 ValoriI. coafteianttlor
^ a,yf*
V l
^ponmtHor
nf
*,y,*
Vf
*.V,t
at ooaponan tator for(l da apchiere
Componenta fortal da apah fare
i *,y,*
121 200 262
1 1 I
*,y, 1,1 0,7 0,8
E 3*,y,
0,3 0,6 0,75
10.9 R E E M J R I DE A S O H E R E PENIRU ALIAJE NEFEROASE In cazul prelucrarii aliajelor neferoase cu cutite obi^nuite calculul forfcelor de achiere este mai dificil din cauza lipsei coeficienîlor ce intervin in formulele de calcul. Din acest motiv, in practice, se folosesc tabele cu regimuri de a^chiere (tabelele 10.49 ... 1.51).
Tabalul 10.49 Regiauri da apchiere pantru prelucrarea pieselor din aluainiu R = 200... 300 M/a* f i
Oenuairea o paraxial pi a sculei Adtncrmoa Valorile avaaaului s, nun/rot
da apchi-
era t, aa
0,06
0,08
0,1
0,15
0,2
0,25
0,3
|| 0,5
175 _ 146 . 132 _ 123 105 111 95 104 88
Viteza de apchiere Strunjire ex* terioari ou cu(it normal. din otel ra pid cu sect i"
v ( a/ain
unea 16x16 nun|
0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0
376 317 287 266 241 223
343 287 250 242 219 203
318 267 242 226 206 188
287 234 212 196 177 165
252 212 192 178 162 150
234 198 178 166 150 140
208 175 158 144 133 124
Tabelul 10.50 Regiauri da aychiere pentru prelucrarea pieselor din aIaai R# = 200...300 H/tT Denun irea operatiei pi a sculei Adincimea de apchf* ere t, aa Valorile avaasului s, mm/rot 0,06 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,4 0,5
Viteza de apohiere Strunjire ex-. terioari ou cutit norma^ din otel re* I pid cu wet funea 16x16 aai 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 104 93 88 84 79 76 96 88 82 78 74 71 90 81 76 73 69 66 79 71 67 64 60 58
v, m/nin 70 63 59 57 53 51 68 56 53 51 48 46 'a 46 43 42
73 68 66 61 62 58 55 59 52 56 53 50
rabaiul 10.51 Kegtaurt *
apchlere pantru prtluoMrtt pleaeler din brans Valorila avaaaulut H aa/rot
cm
Danuaim
oparatlet at S sculei
Adinolaa
da
*fchler< 0,5
p.'ll j O.Z j 0,24

Viteza da apohtere
n
/ in
o,4
0.5
Strunjire extarioari cu out ft normal din oêl ra pid cu aec(i unea 16x16 n
It
1,5 2,0 3.0 4.0
10.10 STRUNJIREA CANALED3R SI RETEZAREA
10.10.1. Adincimea de agdrriere.In cazul ca retezdrii adincimea de achiere este egalS. cu ldîmea tdiûlui cuîtului. P 10.10.2. Alegerea avansului. Pentru strunjirea canalelor i pentru retezare se lolosesc cuîte din oêl rapid sau arnvate cu plScuê din carburi metalice conform STAS 6311-80 f STAS 6383-80, STAS 353-86 i STAS 354-67. Valorile avansurilor pentru strunjirea canalelor i pentru retezare sint date in tabelul 10.52.
Tabelul 10.52 Avartsuri pentru canelara pi retezare
Tipul
Diaaetrul de prelucrat, ma
Lungimea tiipului cutitului. In mm
napinii
unelte
Oteluri carbon de calitate pi otaluri aliate
Fonti,aliaja Otaluri turnate de cupru pi aluainiu 4 0,06 - 0,10 0,10 - 0,16 0,16 - 0,23 0,18 | 0,26 0,28 - 0,36 5 0,11 | 0,16 0,16 | 0,24 0,24 | 0,38 0,30 1 0,4(| 0,40 | 0,5!
1 . 20-30
3
3 0,08 >,0,12 0,12 - 0,18 0,18 - 0,25 0,20 1 0,30 0,30 - 0,40
Strung
40-60 60-100
3-5 5 -8 6 -10 10 -15
normal
100-150 150-200
Tabalul 10.92 (contlnuara) ' 0 Strung CarusaL Map ini da alezat 1 PTni La 2500 Paste 2500 80-150 200*300 500-750 1000 2 10-15 15 | 20 3 0,40 S 0,55 0,60 - 0,70 0,12 0,14 0,18 0,22 0,20 | 0,24 - 0,32 - 0,34
*11
f
5 0,55 I 0,65 0,60 | 0,70 0,12 0,22 0,28 0,35 8 0,25 3 0,40 9 0,55 - 0,60
0,35 J 0,45 0,45 S 0,60 0,07 0,10 0,12 0,14 0,16 0,18 0,24 0,26
10.10.3. Calculul vitezei de ayhiere. Formula de calcul a vitezei de achiere pentru retezare i canelare este: v = T* s v2 y,
i
HB n (--- )
200
k, kj
k10 ^11 ^12
(10.36)
in care: T este durabilitatea sculei a^chietoare, in min. (ta belul 10.3); Cv2 - coeficient ce depiitie de caracteristi ci leM materialului care se prelucreazS i ale materialului sculei a chietoare (tabelul 10.53); m - expanentul durabilitSîi (tabe lul 10.29); s 1 avansul de achieref in mm/rot; y, - exponent pentru avans (tabelul 10.53); HB I duritatea Brinel! a materialului de prelucrat; n - exponentul durit&îi, cu aceleai valo ri ca la strunjirea longitudinals; k1 se determine cu formula (10.30); p se alege conform tabelului 10.31; k^ - se alege conform tabelului 10.32; k7 - se adepts dupS indicaîile de la strunjirea longitudinals; k10 I coeficientul prin care se ine seama de variaîa vitezei de achiere la canelare i retezare, are urmatoarele valori: D-d
1,0
pentru D-d
-=
1 ,0 :
k1 0-
0,97 . . . 0,93 pentru

D
0,25 ... 0,5;
D -d
k1 D
0,86 . . . 0,89 pentru

D 378
0,05 ... 0,1)
t ,<x>eficijentul
S I re te za re i
0811:0 36 tine seama de adincimea canalului

10 0,02 ^*11 (--- )
h
o a n e la r e :
(10.37)
I I fiirxi adincimea canalului, 'in nm. |j -coeficientul prin care se Vine seama da tipul ma inii-uneltesî2 1 1,0 pentru maini cu mi^care principal^ de ratable. pentru retezarea i canelarea pieselor din fcranz, alam& i fax aluminiu, regimurile de a^chiere sint date in tabelele 10.54 ... 10.56.
fabelul 10.53 Valorila coaficiantului fi ala exponentului
Tipul prelucririi Materialul sculei Materialul de prelucrat Cu ricire Firi ricire 1
Cv2 Otel,aliaje de Al si Mg Oêl rapid Fonts cenupie si aliaje de Cu 21.8
*2 0,66
Cv2
y2 1
20,3
0,40 1
Carburi metal ice din grupa de uti~ lizare P10 Carburi metal ice din grupa de uti" lizare K40
Otel,aliaje de Al,Mg Aliaje de Al si Mg Fonts si aliaje de Cu
72,8 66,0
0,35 0,50
54,2 59.8 36.9
0,35 1 0,50 I 0,40 I
10.11. STRUNJIREA FR0FIIATA Regimurile d e a chiere pentru strunjirea profilatft pentru citeva materiale mai des intilnite in aDnstrucîa de maini sint date in tabelele 10.57 ... 10.60. Viteza d e a chiere rezultatd d i n tabelele 10.57 ... 10.59 va fi amplificata c u valorile coeficientului de corecîe date in tabelul 10.61.
Tabelul 10.54 Begiaul de a^chiere p e n t r u retezarea pi cane Iarea pieselor din bronz cu HB > 110
Materialul
Elementele regimului
apehiere de
Diametrul
. * '
1 sculei
10
15
20
25
30
40
50
60
70
80
Cutit din otel rapid cu sectiunea de 16x16 nun p lungimea t&ipului 1-2 mm
s, mm/rot v, m/min n, rot/min
0,018
0,023 0,027
0,030 0,040 91 3510
0,045 87 2760
0,060 0,060 0,065 0,065 0,065 0,070 0,075 0,075 0,075 77 1630 77 1225 75 953 75 794 75 595 73 464 71 377 *1 323 71 283
Tab e lu l 10.55 Regiaul de apchlere pentru retezarea f i carteI area p ie se lo r d in alaea
= 350 ... 550 N/i
Tabalul 10.56 Bag feu I de pchiere pentru retezarea f i canelarea p ie s e lo r d in alaaa R| = 200 . . . 300 N/
T a b e lu l
1 0 .5 6
ffe g ia u l
do
a ? c h ie r e
p e n tru
r e te z a r e a
f i
c a n e la re a
p ie s e lo r
d in
a i m
= 2 0 0
. . .
3 0 0 H /a a 2
M a t e r i a lu l s c u le i
E le m e n te le re g im u lu i a fc h ie re
D ia m e tru l de p r e lu c r a t 3 4
n u n 40 50 60 70 aol
10
15
20
25
30
C u t it d in o te l ra p id c u s e c tiu n e a de 16x16 m m f i lungim ea ttfifu lu i 1 -2 m m
s , mm/rot v , m/min n , ro t/ m in
0 ,0 2 0 * '
0 ,0 2 5
m
0 ,0 3 0
0 ,0 3 5
0 ,0 4 5
0 ,0 4 5
0 ,0 6 5 190 4050
0 ,0 6 5 190 3120
0,070 182 2320
0,070 182 1910
0,075 182 1450
0,060 167 1062
0,085 159 843
0,085 0,085 159 723 1591 6331
T a b e lu l 1 0 .5 7 R e g i a u r i d e a f c h i e r e p e n t r u a t r u r i j i r e a p r o f i l a t a a p i e s e l o r d i n a la a S c u R
- S O . . . 450 N/i
Diam etrul Denumirea o p e ra tie i sau a s c u le i E le m e n te le r e g im u lu i de a s c h ie r e
de p r e lu c r a t
D, nm
381
Latimeo t a i f u l u i
B,
mm/rot 0 ,0 1 7 64 m/m in n , r o t / m in 4070 S cule p ro f i l a t a d in o te l ra p id
0 ,0 1 8 0,040 50 60 1910 1060
0,018 56 1190
mm/rot m/m in
r o t / m in
abelul 10.58 Regimiri de apchiere pentru strunjirea prof ilata a pieselor din alaaa cu
= 200 ... 300 M/*i2
Diametrul
de prelucrat
D,
mm
10
15
20
30
40
Ufciaea t& ipului
B, am
10
10
15
10
15
20
10
15
20
25
10
15
20
25
10
15
20
25
s. M/rot v, m/min
0,017 0,03 0,018 0,04 0,024 0,018 0,048 0,03 0,022 0,015 0,065 0,038 0,028 0,020 0,083 0,047 0,034 0,022 105 3340 116 98 100 107 92 95 96 104 84 90 953 91 965 .
D iaaetrul de p re lu cra t D,
92 975
79 628
84 670
86 685
90 715
n, rot/min
3690 2080
120 2270 1460 1510 1525 1650 890
Scula profila ta din otel rapid
50
60
L&tift*a t a i j u l u i
75
B, ira
20
100
10
15
20
25
10
15
20
25
10
15
25
10 O s o 3 84 204
15
20
25
s n, rot/min
0,052 0,039 0,024 0,015 0,061 0,043 . 0,025 0,125 0,07 76 88 70 79 80 72 88 84 82 297 323 467 420 425 382 512 535 560
0,048 0,027 79 87 335 370
0,083 0,06 75 73 238 232
IHBBl
Tabelul 10.59 Regiauri de a^chiere pentru strunjirea prof ilata a pieselor din a l a a cu L
= HB > 110
CD
u>
Tabalul 10.60 Bagimuri da aachi ara p a n tru a tru n jira a prof U a t S a p ia a a lo r d in a l 2 ou R - 600 . . .
700 n / m 2
i a 'i
Diamatrul Danua i raa Elamantala ra gim u lu i da apohiara
da pralucrat
D, m m
| o p a r a t ia i au a s c u le i
10
15
20
30
40
Litim ea t l i p i J l u i
B, nm
10
10
15
10
15
20
10
15
20
25
10
15
20
25
10
15
20
25
w m
Scula p ro f i l a t i d in o ta I ra p id
f
a , nm/rot v, a /n in
0,017 0 ,0 3 47 39
0,018 0 ,04 44 1400 36 764
0,024 0,018 0,048 0,03 38 807 41 870 34 540 37 589
0,022
39 520
0,016 0,065 0,038 0,028 37 589 35 350 36 382 35 372
0,020
34 261
0,02: 3,083 D ,04710,0341 29 251

31
n , rot/m in 2980
1210
254 I 262 1 246
Diamatrul
da p ra lu o ra t
D, m m
50
60
UH
L l t i i naa t V ip u lu i
75 B, nm
jPi
100
a # mm/rot v, m/min n , rot/m ln
0,1
28 178
0,052 0,0 3 9 0,024 31 30 31 197 197 191
0,015 27 143
0,061 29 154
0,043 30 139
0,025 31 165
0,125 26
110
0,07 28 119
0,048 29 123
0,027 30 127
0,017 24 77
0,073 26
13
Hi
0 wmt
a s
Tabelul
10.61 Cotfktmtl de cor 0 ( 1 * pantru vitau ds Mohlara La atrun]iraua prof tlatft pilor din aliaja neferoase Bronaur]
70 1,25 90 1 ,0 120 0 ,8 5 40
Material a
HB
Alsaa
80 1,0 120 0 ,7 40 1,52
Aliaja da aluminiu
60 1,32 90 | 110
120
1n
1 , o l o ,86 0,72
10.12 PRELIX3RAREA FTLEHELOR PRIN STOUNJIRE 10.12.1. Dimensiunile r&m fatarinatului p e n t r u f i l e tare, sint date in tabelele 10.62, 10.63 i 10.64 in c a z u l prelucrarii filetelor exterioare iar in tabelele 10.65 i 10.66 pentru strunjirea filetelor interioare . 10.12.2. NumSrul treoerilar pentru filetare in funcie d e profilul i diametrul filetului i de di recfcla avansu lui cuîtului fat# d e axa piesei, este dat in tabelele 10.67 i 10.68.
Tabelul 10.62 Diaonsiunite tijal la prelucrarea filetelor aetrice prin strunjire sau frezare Normal (STAS 510-74) Diametrul exterior
T1 T2 T1
Fir (STAS 510-74) (maxim d - T. ; minim d T3 c) I

T2 T1 B 0,28 0,28 0,28 0,28 0,34 0,34 0,40 0,40 0,40 0,40 0,46 0,46 0,46 0,46 0,46 0,46 0,07 0,08 0,08 0,08 0,10 0,10 - 0,12 0,12 0,12 0,13 0,13 0,13 0,13 0,13 0,13 0,21 0,25 0,25 0,25 0,30 0,30 0,35 0,35 0,35 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,07 0,07 T2 T1 T2 c I I
Diametrul nominal
al a af a l i % # 4 Al T il ilOiUlUl v j # iffim 1 1 1 III
A
20-22 22-27 27-30 30-33 33-48 48-52 52-56 56-80 80-85 85-120 125-180 180-185 185-200 200-250 250-265 265-300 300-360 360-400 400-600 0,14 0,14 0,14 - 0,17 0,20 0,20 0,23 0,26 0,30 0,30 0,34 0,34 0,38 0,38 0,28 0,28 0,28 - 0,34 0,40 0,40 0,46 0,52 ! 0,60 0,60 0,68 0,68 0,76 0,76 0,14 0,14 0,14 0,14 0,17 0,17 0,20 0,20 0,20 0,20 0,23 0,23 0,23 0,23 0,23 0,23
0,40
''V'
0,10 0,30 ' 3 0,12 0,35 0,12 0.35 0,12 0,35 0.12 0,35 * * I j { B
3 1 3,211 '| - 1 0,08 0,251 0,08 0,251 0,08 0,251
toaarvatii. Abaterile pentru tlja de preluorare a filetului ae vor lua tn funope I pas, p m n d oont de STAS 510-74 pentru filet metric fin. Pentru un anumit
diametru exterior al fiietului se iau abaterile din olasa normal gg cazul valor 1lor maxima I pasulut; din Qrupa A pantru a doua valoara a paranatru* lui p.a.n.d. Exemplu: Tn STAS 510-74 pantru diametrul exterior d 3 24 mm, aa dau pantru paa urmitoarele valori (Tn dreptul clrora s-eu treout rubrioila din oara aa iau abaterile): a p |2 ma - din tabelul 10.62 se iau abaterile de la rubrioa Normal1 1 ; I p I 1,5 mo | abaterile se iau din rubrioa A; 1 p | 1,0 mm | abaterile se iau din rubrioa 8; - | |0,75mm i abaterile se iau din rubrioa C; Tabelul 10.63 Dimensiunile tijai la prelucrarea filatalor prin atrunjira aau frezare pa (evi cilindrica Diametrul f iletului fn toli 1/8 1/4 3/8 1/2 5/8 3/4 7/8 1 1 1/8 1 1/4 Diametrul Abaterea la strunjirea la diametrul exterioarfi,mm exterior, mo 9,48 12,86 16,36 20,64 22,61 26,11 29,88 32,92 37,55 41,53 -0,10 -0,12 -0,12 -0,12 -0,14 -0,14 -0,14 -0,17 -0,17 -0,17 Abaterea Diamet,rul Diametrul fiietului Tn la strunjiraa la diamatrul exterioari,mm exterior,mm toll 1 1 2 2 2 2 3 3 3 13/8 1/2 3/4 1/4 1/2 3/4 1/4 1/2 43,98 47,37 53,34 59,21 65,33 74,74 81,12 91,42 93,56 99,91 -0,17 -0,17 -0,20 -0,20 -0,20 -0,20 -0,20 -0,20 -0,24 -0,24
Tabelul 10.64 Dimensiunile tijai la pralucraraa filetelor trapezoidala prin sau frazara
strunjire
Abaterea la diametrul de Diametrul fiietului, mm Clasa de precizie filatului , nun strunjire exterioarS , .mm Diamatrul
Abaterea la diametrul de strunjire extarioari, mm
Clasa de precizie
MritS I1 12-14 16-18 20 22-30 32-50 V/i' -0,28 -0,34
Normals
FinS
MSritS
Normals
FinS
- 0,10 * 0,12 - 0,12 I 0,14 - 0,14 - 0,17
- 0>06 - 0,07 - 0,07 - 0,084 -0,084 - 0,10
55 - 80 85 - 120 $ 125 - 180 185 - 260 270 - 300
- 0,40 - 0,4 - 0,53 - 0,60 - 0,68 *
- 0,20 - 0,23 - 0,26 - 0,30 - 0,34

{$
- 0,12 - 0,14 - 0,16 - 0,185 - 0,215
N O ' 5 ' U i U ' ^ ^ u iflB ouioifloi'o 5-wi
O O - i ' N C J O O - M U O
r * c c B O
u , f ' t i' V * w u i i \ ) r o r\j ro
i'-ocnwfiBNOO'f'rvJOCDO^
+ *+ + + + + o o o o o o o o o o o o o o cD(h5tuiyiuui^ X ' o o o o o o o o o o o o o
+ o W o
ce
OUKUNN0>Ô9'>U<*'0N0'^N>*N 9 a f+ -+ * + + + + + + + + + + + + + + + lX'^^ÛWWWrvJNNWNWN-*^-* S U O O O O O O O O O U IU IU IU IO O O U IU IU I
O O O O O O O O 0.0 o o o o o o o o o o
c 3
0'_.SNN-NW'ON&'l'NO(J3^f'NOOO
9 ft T
g s
+ + + * + + + + + + + + + + + O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
oovvninûiinuiuioooooooooo
3 S
ir
----------------------------------\ s \ s s v \ oo oo ro co ts cd ** O m s p n Jt C O c " kr * 3 3 3 i o a m rt -i i 9 *i a * . rt T C
Tabelul 10.66 Disensiunile giurilor l a prelucrarea f iletelor trapezoidala pentru strun-' Jlraa interioari
Tabelul
10.65
00 Ul - 00 UU-0<OMODO>
ro ro ro 00 4S o
o 1 1 m a i
Dlaenaiunlle lor l a tevl
o o o oo o o
|\> ru oa oo ** * > * x- w
+ +
+ +
1 1r t e
5* e a
giurilor
Y* O *P
r r t ' M*c
T O c ja a -* a a
O a B a
r *
1 1 1 1 1 1 2 U IUI>^MUU O' -* UJ -* -O O
O O O O -N M U I
1/8 1/4 3/8 1/2 3/4

+ o ^ O + + + o o o o o o ^ u u u w w O i' i' U U IU N N N i _* _ 04 - S S N S S ro p jfg i u ife it a* ^(O O B S N O ; S ->Ulfl0N N ui ru se oo ill o uiD O O U iin
l a strunjirea
i a ft 3 r* rt * rt " i C J a c a i 3 3 o s a *i a
a i
i i
intarloari
i 1 e a a a s S 1 e
S P
r a rt H
rt g C | rt
pentru eMeoutarea
i
1
a rt a
u i* 9 1
2 c C Egj c 1 i
i M $ s e
filete-
+ + + + + o o o o o o
e s
Tabelul 10.68 Hwlrul d> trtotri la atrunjlraa f ilatalor aatrio* pi tripraoidila ou eu~ tita din otl rapid Materialul de prelucrat Tipul filatului 0(el carbon de con* Otel aliet de oon* Pasul struotii fi opel struct!| f iletului ,nun turnat Fonti, bronz
Filet ex Filet in Filet ex Filet in Filet ex Fflet 1 terior interIo terior terior terior terior : Numir de treceri pentru operetiai D 1,25 - 1,5 1,75 2.0 1 3,0 3,5 1 4,5 5.0 - 5,5 6,0 4.0 6.0 8,0 10,0 12,0 16,0 20,0 4 5 6 7 8 9 10 12 14 18 21 28 35 F 2 3 3 4 4 4 D 5 6 7 9 10 12 F 3 3 4 4 5 5 D 5 6 7 9 10 12 F 3 4 4 5 5 5 D 6 7 9 11 12 14 F 4 4 5 6 7 7 0 4 5 6 6 6 6 F 2 3 3 3 4 4 D 5 6 7 7 8 8 F 3 3 3 3 4 5
Metric
8 6 10 9 8 15 7 12 7 12 8 9 7 10 9 17 12 8 14 14 10 10 12 11 7 13 17 10 20 8 | Trapezoidal 9 17 10 14 14 8 17 10 21 10 12 22 12 26 17 8 10 30 14 19 25 12 . 25 10 12 14 22 8 10 33 33 39 28 10 12 12 28 8 10 49 14 10 35 12 42 12 Observafcii:1.NumSrul de trecari din tabal este recomandat pantru prelucrarea filetelor netrice de clasa 3-a de precizie fi pentru filete trapezoidale de precizie edie.La prelucrare* filetelor metrice de clasa a 2-a de precizie pi file te trapezoidale precise, pe llngl numSrul de treceri indicat in tabel sa iau suplimentar 2-3 treceri de finisare la viteza de 4 m/min. 2.NumSrul de treceri pentru prelucrarea filatului trapezoidal este calculat pentru filete cu un singur inceput. La prelucrarea filetelor cu aai nulte inceputuri,numarul de treceri recomandat Tn tabel se aSrefte cu 1-2 tre ceri pentru fiecare Tnceput al filatului.
-
10.12.3. Determinarea avansului. La filetare, ava sul longitudinal al cuitului este egal cu pasul filetului* Avansul transversal se stabile^te in funcîe de pasul filetului triunghiular; pentru filete cu pasul p < 2,5 m m avansul de p&trundere (transversal) are direcîe perpeixlicularcL pe axa semifabricatului atit pentru trecerile de degroare cit i pen tru cele de finisare, iar pantru p > 2,5 m m trecerile de degroare se realizeazd cu avansul pe direcîa flan cului filetului, iar trecerile de finisare cu avans perpendicular pe axa semifabricatului, figura 10.7. M&rimea avansului transversal se stabilete in funcfie de iniltimea filetului i numSrul de treceri recomaixlate. Pentru finisare avansul transversal se alege jumatate din avansul transversal pentru trecerile de degrofare. La prelucrSrile de degrofare dup& fiecare trecere longitu dinals, pe lingS deplasarea in direcîe perpendicular^ pe axS,
386
Fig.10.7 Diracfcia da avans a cutitului s a-perpendioulari pa axa seaifabricatului; b-1n directia flancului f iLatului
Tabalul 10.67 Hialrul da treceri la-strunjiraa filetelor Mtrica fi trapazoidala cu cu Jit# prevazute cu pi Scuta din carburi metal ica
Pasul lui,mm
Materialul de perlucrat Otel carbon de construct)i si aliat Filet metric exte rior Filet trapezoidal
Fonts
Filet metric exte rior
Filet trapezoi dal
NumSrul de treceri pentru operatia
D P 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 8,0 10,0 12,0

16,0
F 2 2 2 2 2 2 -
D 5 6
7 3 10 12
F - 3 3 4 4 5 6
6 6
0 2 3 4 4 5 .- -
0 * *3 4 5 6 9 10
12 14 7
F 3 3 4
4 4
2 2 3 5 6 4
14 18
2 2 2 2 2 1 . -
5 5 5
Observatii: 1.D simbolizeazS degro?area,iar F finisarea; 2.NumSrul de traceri din tabel este valabil pentru prelucrarea filetelor de clasa 3-a de precizie. La prelucrarea filetelor de precizie mai ridicata, pe IfngS numSrul de treceri indicat in tabel, se adopts suplinentar: - pentru filetele de clasa a 2-a , 1"2 treceri de finisare; pentru filetele de clasa 1~a, 2-3 treceri de finisare. 3.La prelucrarea filetelor metrice interioare numSrul trecerilor da degro pare se mSreste cu 1-2 treceri. 4.La prelucrarea filetelor In otal se folosesc plScufce T15K6, iar fn fonts VK8.
cuîtul mai ar e o deplasare in sens axial, astfel: - pentru filete p e piese necdlite 0,12 ... 0.15 [mm] - pentru filete p e piese cSlite cu R, 1050-1250 [N/mm2] 0,05 ... 0.08 [mm] | pentru filete pe piese c&lite cu R^ > 1250 [N/mm2] 0,03 .. 0.05- [mm]
389
10.12.4. Deterninarea vitezei d e agchiaro. Pentru preluc rarea filetelor triunghiulare ?i trapezoidale cu cutite din oal rapid, se folose^te relatia:
v | -------------T" 1 py
[m/min]
(10.38) rela-
pentru care ooeficienfcii i expanenfcii sint explicaî in friile din tabelul 10.69.
Tabalul 10.69 Viteza ds apchiere la filetarea otelului OLC 45 cu cutit din of:el rapid
Tipul filetului
Pasul filetului Felul trecerii Scheme f iletlr ii Formula vitezei de apchiere
S 2,5 Triunghiu* ler > 2,5
Treceri de degropare pi finisare
14,8 v = T0,11 p0,3 t0,7
Treceri de degropare
30 v = T0,08 0,25 <0,4
Treceri de finisere
41,8
t 0,13
0,3 t0,45
Treceri de degropare Trapezoidal > 4,0 Treceri de finisare Treceri de degropare pi finisare , v =
18,8
t 0,18
t0,7
32,6
V *
t 0,14
0,2 t0/6
47,8 T0,18 to7T
Pentru prelucrArea filetelor cu scule cu plAcufce din car buri nstalice; I pe piese din oêl nec&lit, - 550 ... 850 [ N/mn | I 1 i0' 23 I 1 --- I1 ---------------------r-r- fl x ' p0' 3
[m/min];(10.39)
- pe piese din oel cSlit, | i0' 97 v = ---------------rjfl#08 0,*1
= 1150 ... 1450 [ N/mm2 I
[m/min];
L '
(10.40)
in care: este un coeficient care depinde de natura materia lului i semifabricatului , - coeficient de corecfcie; i - nu mSrul de treceri, T - durabilitatea cutitului, min; p - pasul filetului, mm;t - adincimea de achiere, mm;x, y, m -expcoenti. Coeficientp-i Cv din relatia 10.39 i 10.40 sint da*fi in tabelul 10.70.
Tabalul 10.70 Coeficientul Cy la filetarea cu cutite prevazute cu pl&cute din carburi etalice
grupa de oteluri care se prelucreazi
Rezistente la rupere Ra , H/ Rim2 P10
Tipul plicutei
P01.4
Otel carbon, otel cu cron,cu cron nichel pi cu crom-siliciu-mangan, necftlite Otel carbon, otel cu cron pi crom nichel^ cfilite
650 750 850 1150 1150
352 286 237
' 343,2 271,0 261,0 122 175
181,5 242 348,5
Otel cu crom ailiciu~mengan(cromansil)
1450
%srvatia. Pantru filete interioare, ptni la diametrul de 100 nm, ca urnare a oondi1 * tiilor Inriutitite de formare a apchiilor, viteza de apohiere ae reduce cu 15 - 20% fn comparatie ou valoarea rezultetfi ou relattUe din tabelul 10.69
391
In cazul n care conditiile d e lucru s i n t schiiribata, la prelucrarea filetelor c u cuite prevazute c u p l A c u ^ e d i n carb u * ri v i t ez a d e a chiere stability c u relafriile (10.39 H 10.40) s e oorecteaz& c u ooeficienfcli d e corectie d i n tabelul 10.71
Tabelul 10.71 Coeficianti 8 coractie ai vftezei 5 apchiera In cazul preluorirtl f|latalor aetr ice cu scule prevSzute cu plScute dura 1.Pantru otel carbon da constructii,ofal cu cro-silioiu-angan,otel turnat, piese turnata din otel PIScuta P10(T15K6) Coaficient 1,0 Durabilitatea sculei T, Bin. Coeficienti Uzura sculei pe fata da alezare,ma Coef icienti 2.Pentru fonts cenuîe Natura aliajului dur Coef icienti Durabilitatea sculei T, min. Coef icienti Uzura sculei pe fata de alezare,auB Coeficienti 20 1,45 KAO 0,83 30 1,27 '5 0,62 K30 1,0 45 1,1 0,8 0,85 VK3 1.14 60 1,0 1.0 1,0 K01 K30 20 1,25 30 1,15 0,35 0,5 45 1,06 0,5 0,73 Plficuta P01.4 (T15K6T) Coeficient 1,25 60 1,0 0,8 1/0 90
100
0,92 0,87 1,0 1,17

1,2 1,3
1,20 1,25 90 120
0,87 0,79 1,2 1,1 1,5 1,35
Coeficientul
\ Kv =
se stabilete cu relafia:
K. K.s Kp (10.41)
in care K_ este coeficientul care îne seama de natura m aterialului de prelucrat gi se determina cu relaîile: - pentru oel: 750 n
K B = K 1 ( ------) (10.42)
- p e n t r u fcnt cenufle: 190 n* K, - ( -----)

HB
(10.43)
392
- pantru footd maleabild: 150

K . - ( -----) (10.44)
HB
In care coeficientul K 1 care caracterizeazfi g ru p a o t e l u l u i B exponential i\ sint daî in tabelul 10.72. Coeficientul 1 5 ine seama de natura materialului p & r ^ ii agchietoare a sculei i este prezentat in tabelul 10.73.
Tabalul 1 0 . 7 2 C o t f i e i M t u l
fi exponential
d i n relitiile CIO.42)
| (10.43)
;(10.44)
Hatarialul de prelucrat
ltj,fn functie de aaterialul cutitulul din otel rapid din aliaje dure
n le prelucrarea cu cuti" ti c in otel rapid din aliaje dure
Otel : carbon ( C l 0,6X ) pentru Rn, N/u : < 450 450-550 > 550 Otel carbon cu prelucrabilitate prin apchiere ridicat5 pi Inalti - opel aliat cu croa - otel carbon(C > 0,6%) I otel aliat Cr-Ni, Cr-Ho si Cr-Mn otel aliat Cr-Si, Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Mo, Cr-Ni-Al, Cr-Vn * otel aliat cu nangan o(el 'aliat Cr~Ni~W otel aliat Cr-Ho, Cr-Al " otel aliat Cr-Ni-Vn | otel rapid font! cenupie fonti naleabili 0,85 0,75 0,8 0,8 0,75 0,6 0,8 0,9 0,85 0,85 0,85 0,7 1,25 1,5 1,25 1,25 1,25 0,25 1,7 1,7 1 1 1 | 1 1 1,25 1,25 0,7 0,8 1,25 1,2 0,85 0,8 1,1 0,95 0,9 1,75 1,75 1,5 1 1 ' 1,0 Ii 1,0 1,0 1,0 1,0 -1,0 1,75 1,75 1 1 1 ---- ---- I
393
in h
h h
T a b e lu l TO .73 C o eficientul da co reo |ie |
H din relatia (10.41)
Materialul da prelucrat 0L,0LC P40 0,35 Oteluri rezistente la coroziune pi refractare K40 1,0 P30 0,65 P30 1,4
HRC 3 5 ... 5 0
Coeficientul
Tn funcfcie da materialul pirtii a?ohietoare a aculei
P20 0,80 P10 1,9
P10 1,0
P01.4
w
K40 0,4
HRC 51...60
K30 0 ,8 5 K20 K40
Ofel allat
P10 1,0
P01.4 1,2 5 K30
K30 0,92 K01 1,12
K40 0,74
0,83
IC01
FontA cenu?ie fi raaleabiIS 0el,fontfi, aliaje de aluniniu
K40 0 ,8 3
1,0
1,1
K20
20
Otel rapid 1,0
K30
2,5
2,7
. _
Coeficientul K_ tine seama d e metoda d e prelucrare a filetului i are valoarea 1,0, d ac& operaîile d e degropare i de fin isare se fac c u scule diferite valoarea 0,75, d acS cele d ou& operatii se fac cu acela i cuît. Pentru durabilitatea sculelor se recanandS valorile: - cuîte radiale d i n oel rapid T 80 min. - cuite radiale c u pl&cut& P10 T = 10 min, - cuîte trapezoidale d i n oel rapid T = 70 min. 10.12.5. Verificarea turafiei se face c u relatia:
i
n --------PTK,
[rot/min]
(10.45)
in care 1 este lungimea canalului d e p& tii p ierdute y, fig. 10.8.
ie ire
f, sau
lungimo^
f%*i M . H
DepSîrea sculei se stabilet<s
cm
relatia:
y * * H ctg a
[oat]
(Hi.46) pasui fir - tiasxii pentru rede rocaîe, pentru = 0.015 0,02 ml
in care H este in&l^-imaa fiietului, mi; p Kj - nuaSrul de inceputuri ala fiietului; t tragecea cuitului fi schiabarea sensului care se recctaandi: - pentru filete cu p S 3 nm t - pentru filete cu p > 3 inn t
10.12.6. Detarminarea putarii. Pentru puterea necesarS, atunci cind se prelucreazA filete cu scule prevdzute cu scule din carburi metalioe, se reoomand& relapile: I filetarea otelului: N | 24,2 10*3 p1,r V i t,n It , [kM]; (10.47)
- filetarea fontei: a | 16,8 IQ'3 pM v i ' 0' a K, [W], (10.48) duritatea
in care iC este un coeficient al puterii, funcîede aaterialului fi se stabilete cu relaîile: - filetarea otelului: R, 0,75 ; K = {---- ) 750 i filetarea fontei: HB
\ = (----)
(10.49)
0,16 ; (10.50)
190
395
In cara R, este rezistanfca la rupere, iar HB duritotaa Brinell pentru materialul care se preluareazS. 10.13. RB3IMURI DE ASCHIERE IA GURI UNIVERSALE GRELE
PRELUCRAREA PE STRLttJ-
Prelucrarea pe maini-unelte grele ,care au diametrul ma xim de prelucrat deasupra patului mai mare de 1000 mm prezinti o serie de particularitfiti referitoare la: dimensiunile i greutatea piesei, oonstrucîa sculei achietoare, mSrimea fortelor de a^chiere, stabilitatea la v i b r a t i i a sistemului tehnologic MLTOS, r ig id it a t e a p ie s e i e t c . I n cele ce urm eazS se prezintfi r e l a ^ ii le recom andate in lit e r a t u r e de s p e c ia lit a t e /121/ pen tru d e te rm in a re a p a ra m e trilo r re g im u lu i de a c h ie re la prelu c ra re a pe s tru n g u ri g r e le , c i t i re g ira u ri s in t e t iz a t e in tabele in funcfcie de d ia m e tru l maxim p o s ib il de p r e lu c r a t pe un an u m it s tru n g . R e g im u rile de a c h ie re p re z e n ta te c u p rin d princip a le le o p e ra ^ ii e fe c tu a te pe s tr u n g u r ile de a o e s t t i p : strunji re a e x te rio a rS cu avans lo n g it u d in a l, s t r u n jir e a f ra n ta lS i
s tr u n jir e a in te r io a r 3 . Succesiunea a le g e r ii s c u le i a c h ie to a re i a re g iir tu rilo r de a ^ c h ie re e s te d a ta in schema b lo c d in f i g . 1 0 . 9 . Se recomandS ca pe baza a n a liz e i d e s e n u lu i de e x e c u ^ ie a l p ie s e i sS se s ta b ile a s c S a t i t r ig id it a t e a c i t i d im e n s iu n ile de g a b a rit a le a c e s to ra , precum i c a r a c t e r is t ic ile re a le a le s tru n g u lu i pe c a re urm eazS a se e xe cu ta p re lu c ra re a .D e asemenea d in de se nu l de execufcie sau d in s ta n d a rd s se s ta b ile s c p r o p r ie t a ^ ile m a te ria lu lu i de p r e lu c r a t , p r e c iz ia n e c e s a rfi, r u g o z it a te a i a lt e c e rin ^ e p e n tru p ie s a supusS p r e lu c r a r ii. R e g im u rile de a ^ c h ie re recom andate in p re z e n ta lu c r a re a s ig u rS p re lu c ra re a p ie s e lo r i n c a n d i^ iile c o s t u lu i m inim a l op e r a ^ ie i. DacS o p e ra tia co n sid e ra te ! c a n s titu ie u n " lo c irrpjst" i n p ro d u c tie , se recomand& in te n s if ic a re a r e g im u r ilo r de a c h ie re in sco p u l m S r ir ii p ro d u c tiv itf i L i. 1 0 . 1 3 . 1 . A le g e re a s c u le i a c h ie to a re . T ip u l cuîtul u i se d e term ine in in d seama de c a ra c te ru l f a z e i sau operaîei te h n o lo g ic e , pe baza re c o m a n d a rilo r d in ta b e lu l 1 0 . 7 4 . V a ria n ta c o n s tru c tiv e a c u ^ it u lu i cu fix a re a mecanicd a p lS c u ^ e i, l i p i t S sau cu ca se te f ix a t e pe q o rp u l cuîtului, se a le g e d in ta b e lu l 10 .75 in fu n c ^ ie de o p e ra tie , rigiditatea s is te m u lu i MUSDP | | s ta re a s u p ra fe te i s e m if a b ric a tu lu i. La a le g e re a v a ria n te i c o n s tru c tiv e a c u fc itu lu i d in tabelul 10 .7 5 se v o r avea in ve d e re u rm a to a re le p r i n c i p i i : - la s t r u n jir e a in c o n d i^ li d e o s e b it de grele, se aleg c o n s tr u c ^ ii fSr& a le z a j p e n tru f ix a r e ; | se recanarxia c o n s t r u c t ii cu elem ents da sprijin, care au
ANALIZA CONDI Til LOR SI SCOPUL PRELUCRARU

H 2. 3. 4. 5. foraa, diaensiunile, r i g i ditatea piaaai Caracterfsticile tehnice m rigiditatea strungulul Proprietitile aaterialului teaifabricatului Precizia rugozitataa suprafetei piesei Cerinte pentru productivitate
U. 1.
2.
ALEGEREA SCULEI SI A PARAHETRILOR ACESTEIA Tipul cutitului

Partea ap ch i et o ar e
3. 4. 5. 6.
Caseta port-sculi ?i fixaraa ei Corpul cutitului pi fixarea acestuia Materialul pSrii apchietoare Geoaetria pfirtii aschietoare
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
AdTnciaea de apchiere, t Verif icare: Avansul Verif icare Viteza de a?chiere Turatia n Verif icarea .Viteza de avans Verificarea Verificarea v
t s
W sau Sg
IF,
< I
z aax
corectarea n
vitezei pentru o
nmax
"acS
Vu.
Fig. 10.9. Scheaa bloc pentru determinarea regiaurilor de

strungurile grele
a?chiere
la
strunjirea pe
o rigiditate ridicata la teniperaturile mari dezvoltate i n prooesul d e a chiere; - variantele constructive s& asigure pozitionarea sigurcS. a piacuei d i n carburi metalioe, atit p e suprafaâ d e sprijin, cit i p e suprafaâ d e limitare in sens radial; - sS se asigure rapiditatea inlocuirii pl&cuei uzate. In tabelul 10.76. se d a u reooroandari p en t r u alegerea variantelor constructive ale cutitelor asamhlate, iar in tabelul 10.77,, pentru alegerea materialului pSrfcLi a^chietoare. Pararoetrii geometrici ai parîi a^chietoare a cutitelor sint prezentaî in fig .10.10 , iar valorile reoomandate pentru aoe?tia sint date in tabelul 10.78.
1 fun*1. g f*lUl Pr*lUErirH !)

Tabalul 10.74 Alasaraa tipulul *rtl t u l u *
396
Tabalul 10.74
(oonttnuara)
T abelu l 10.74 (contlnuare)
10.13.2. Alegerea aflinrcimii de a^dhiere. Adincime de achiere in cazul strunjirii pestrunguri grele se alege in funcîe de adaosul de prelucrare respectind impusS privind stabilitatea la vibraii:
tnax <
zt
Ct D
[ram]
(10.50)
in care: D este diametrul maxim posibil a fi prelucrat pe strungul respectiv, in m m ; zt - coeficientul, respectiv expo nential adincimii de achiere. Valorile coeficientului Ct L ale exponentului zt in functie de diametrul D sint date in tabelul 10.79.
11 10.10. Parametri1 geometric! I

BMWval. |
cutitelor pentru strunjirea exterioari, frontali | interioari tn cazul preluoririi pe ma>ini-unelte grele
401
T*.tut 10.73 V T l t . oanatruotlva * - * <
pr*
-----------------------------B -------------------- B H Tipul eonrtructlv >L pirjH .ohUto*r. 1 *il * f, r g PHeut.1
Tip 5
Tip 6
T a b a lu l 10.75 (c o n tin u a ra )
C a a a t a ft f i x a r a a lor P a n t r u H 80 m m
Tipul 1 Pantru H = 50 mm f f j H | 63 mm
Tipul |
Obsarvatia: H * Iniltimaa aactiunii cutitului.
10.13.3. Alegerea avansului d e a chiere. In caz strunjirii p e struragurile grele valoarea avansului se calculeazS in funcîe d e tipul prelucrSrii cu relaîile: - pentru strunjirea d e degropare i semif inisare:
Cs D s = -------- ----o #4 . t o,35
Zs
[mm/rot]
]
(10.52)
in care:D este diametrul ma x i m posibil a fi prelucrat p e strungul respectiv (parametru al ma inii-unelte) , in mm; C a, z 8 -co eficient i respectiv exponentul avansului d e a^chiere p e strunguri grele, dat e in tabelul 10.80;% -unghiul d e atac prin cipal, in grade; t- adincimea d e a^chiere, in mm;
403
T a b e lu l
1 0.7 6 V a r i a n t e c o n s t r u c t i v e de c u t i t
asamblate prapuse p e n tru s tru n g u ri g r e le
T i p u l conform t a b e l 10.75
Modul de fix a re a p iS c u te i Forma Raportul d i n t r e h pi b I n a l t imeo p le c u t e i h mm
Domeniu de f o ld s i r e : + t ip u l recomandat; ( + ) tip u l adii R ig id ita te a normala *a sistemului HUSDP ?i epchtere continue S tru n j ir e ,d e gropare t=1545 m m,8= 0 ,8 -3 mm/rot S t r u n jir e ,d e - S tru n jire / ini gropere si se- sare t - 1 - 5 ae m ifin is e re t= s= 0 .2 -0.6 e/ro 4-15mm,s=0#51,5 rom/rot
R i g i d i t a t e scazuta a sistem ului HUSDP si apchiera discontinue S t r u n j ir e degropare S t r u n j ir e ,d e gropare,semi f in is e re S tru n jire , f inisere
F ix a re mecanicS
cu a d i n c i t u r e p e n tru b r id a cu a le z a j
1 6 -1 2
1 4 -2 0 1 2 -1 5
a re a l e z a j cu a le z a j
L ip ire
s ia c u ta f S r a a le z e j
1 8 -2 2
10-12 ***
O b s a rv a tii: | R i g i d i t a t e a e s te normala p e n tru p ie s e cu L/D < 8 j| * Se u t i l i z e a z S tn c a z u l 1n c a re pe s tru n g se apl ica tn a c e Ia ? i tim p j i s t r u n j i r e a cu t>15 mm *** I n c a z u l f o l o s i r i i numai p e n tru s t r u n j i r e a de f i n i s a r e | h | 6 -8 m m l . l o a t e p l i c u t e l e cu f ixare mecanica se apeeza pe placute de reazam : pe n t r u h > 1 4 mm,din of* I m h < 1A H ' d i n cerburi metalica.
acvlm cmlit , ( / -
Tabelul
1 0 . 7 7 M a t e r ia l u l pfir({j a p ch feto a re a c u t it e l o r
409
O b s e r v e p e : G r u p e le de u t i l i z a r e
Tabalul 10.78 Valor!! par ateftor esaeetrtol

Duritatee HB a o(alului pralucrat
270 Degropare
Retezare Finisare fttrunjIre Degropere Iinali Ej t tniaere
Oparafta
Grupa de ascuf ire
II 1) 0,0 1,0 1.4 70 80

110 120
1,2
III
IV
, grade f grade , grade H H H H = | = 40 mai 50 no 63 m i 80 bud
6
15 -5 0,6 0,7
2)
0,5 0,5
1 ,8
1,0
0,6 0.6
H b 40 bub H = 50 BMD H * 63 nm H = 80 nun H H H H * 40 mm = 50 mm = 63 an = 80 bud
606 70
80
100
40 45 50 60
1,2 2,0
2,0
40
10
10 10
0,8
1,2 1.5
2,0
2.5
0,7 1,5 1,0

1,2
1,5
1,0 1,2
1.4
Observe^!!: 1. Pentru grupa de escutire I ae reooaandl oombinarea fetal de degajare curbiI ini i cu afirmare de apohii (la avanauri aioi apohia eate sfirlaatl de acobitura d pe fata da degajare, la avanaur! Bar I * de aflrlaitorul de apchii aplicat). 2. Pentru grupa de ascutire III ae reoooandi fata de degajare ou acobiturl sau planS cu afirTaator da apchii. 3. Pentru celelalte grupa de aacutire auprefata de degejare eate plan!. Tabelul 10.79 Valorile coeficientului pi ala exponentului din rala^fa (10.51)
Diaaetrul maxim posibil a fi pralucrat pe strunguri D, mm D = 1000 1250 < 0 < 2500 0 > 2500 4
|
0,6 0,9 2250
|
0,5 0,5 -0,5
Tabelul 10.80 Valorila coeficientului C# pi ala exponentului Diametrul maxim poaibil a fi pralucrat pe strung, 0, mm D 1000 2500 > D i 1250 D 2 2500 Tipul cutitului conform tabelului 10.56 6 5
din relatia (10.52)
C. 14 10*1 195 IO ' 3_ 2350 0,6

0,6
EH
406
I pentru strunjirea de finisare: sg g C$p v P. n, r R, ' [iran/rot], (10.53)
in care: CgF, ps, SJ reprezint# coeficientul i respectiv exponenîi avansului de achiere, dai in tabelul 10.81;
Tabalul 10.81 Valorilo coeficientului Cp 91 al* exponentilor p 9 (1 0 .5 3 ) pentru strunjiraa as flnisars
>>
n#
d in relatia
Rugozitataa suprofepsi pralucrata
C SF
Ps
ns
Ra a 10 ... 5 /on Rf l= 5 . .2,6 /in
8 ID24 10*3
0
0,33
0,45 0,35 '
Unghiul de atac principal x R > a a 0,63 ... 0.32 fat X * 5 X * 10...15 24 10*3 145 10*3 0,33 0,4
0 ,2
0,35
Rj -rugozifcatea suprafeêi prelucrate,in mm; r - raza de racordare la virf a cuitului,in mm;v - viteza de achiere,in m/min; - pentru retezare, oanelare: s = CSR D z x5 Din 3 a ,3 b (------) dp [mm/rot], (10.54)
-JM
in care:b - este l&fimea cuîtului folosit, in mm; D . - dia metrul final, in mm; D | diametrul piesei de prelucrat, in mm; csr/ \t z., q - reprezinta coeficientul avansului, respectiv fcxponenfii acestuia, daî in tabelul 10.82.
407
Tabalul 10.82
Valorila coaf icianp lor H fl al* axponantUor I , B (10.54) la ratazara fi canalara Llpaaa cutitulul b, fn mmm 15 > b | 10
H q H
Diamatrul sax in poitbfl de pralucrat pa strung D, nun
0a m / Dp
CSR
2500 > D 1 1000
BjjNBt S 0 ,3 3 min p > 0 '
115 10'* 135 10"5
0,6 0,6 0,6 0,6 -0,6 -0,6 -0,6 -0,6
0,5 0,5 s 0,3 0,5 0,5 0,3 0,3
40 > b 15 15 > b | 10
3amH ,3 . ,_p 1 0 _' _ 195 10'^ Dm{r,/Dl' > 0,3 min p ' 235 10 1 0,3 Dm | P Di i 0,3 min p ' D, /D^ < 0,3 C l > p > '3 14.5 17.5 25.0 30.0
0 > 2500 40 > b > 15 I
Avansurile calculate cu relaîile (1 0 .5 2 ), (10.53) i (10.54) vor fi corectate in functpe de conditiile concrete de lucru prin aroplificarea cu urm&torii coeficienfi de corecfie: coeficientul de corecîe in funcîe de duritatea mat rialului de prelucrat: a. pentru strunjire de degropare:
210
ns
^ = ( -) | HB
(10.55)
in care: ns = 0,5 pentru HB < 210 i ns = 0,8 pentru HB > 210; b. pentru strunjirea de finisare: HB 0,8 k'1 s - ( ) ,
210
(10.56)
c. pentru retezare: 180 n k "1 a = (- 1 , HB (10.57)
in care: n = 0,45 pentru HB < 180 i ns = 0,8 pentru HB > 180; coeficientul de corecfcie in funcfie derezistena la covoiere a materialului plScutei pentru strunjirea de degroa~ re, semifinisare Si retezare: JC j, 5 10'7 | L 1 (10.35) ,
408
Jn oare: e s t e rezistena adm.ifiibl3.ft Xa incovoiere a plficuH din oaxixiri metalice, i n N/mm ; coeficient d e corecîe in funcie d e u n g h iu l d i a ta c principal*
*3. I 1
(10-59)
P care: C3 i x # sint coeficientul respectiv expanantul unghiului de atac principal i sint daî in tabelul 10.83;
Tabalul
10.83
Valorile coeficientului
C#
pi
ale exponentului
X#
d i n relitia (10.59)
Rigiditatea sistetoului H U P S D norma14 scizuti
Ca
i
0,7 0,4
17,5 5
coeficientul de corectpe ce depirrie de raportul dintre diametrele maxim al piesei de prelucrat DBax piMa i diametrul maxim posibil de prelucrat pe strung DM)< J BU : * k4a # 1,1 ( ------- ----- ) ' 2
^max.a.u.
IIX .pltM 0 2
(10.60)
I coeficientul de corecîe in funcîe de raportul d i n t r e grosimea h a pl&cuei i hd - grosimea optima a acesteia: h *5, = (
ho
0,5 ) , (10.61)
Valorile de corecfcie in corpului cuitului B i H; H
funcfcie de dimensiunile sectiunii (10.62)
| 0,075 (B-H)0' 3 ,
1 coeficientul de corectie la retezare-canelare i n f u n c ^ i e d e lungimea maxim# Lâx a semifabricatului: ^ ='2,5 (---: ) D_.y BAX
ûax n
l
/ ,
' *fi
(10.63) Daax -
i n c a r e : L^_a x e s t e l u n g i m e a m a x i m a a s e m i f a b r i c a t u l u i ; d ia jn e tru l m aS am a l a c e s t u i a .
409
D u p a determinarea avansului d e a$chiere, rezultat prin I losirea relaiilor 10*53 i 10.54 se v a calcula avansul s rMl c u relatia:
sr..i I 1
[ran/rot]
(10.64)
i n care: s este valoarea avansului oibtinuta c u relatia (10 .52) sau (10.64); - coeficientul d e oorecie al avansului: K = k is k 2s k 3s k*. 3%s k*, k 7= (10, 65)
D i n gama d e avansuri a ma inii-unelte se v a adopta valoa r e a imediat inferioarS celei obtinute c u relat ia (10.64). 10.13.4. Determinarea vitezei d e apchlere* Viteza<fe a chiere in cazul strunjirii longitudinale d e degrofare i f f c . nisare p e strunguri grele se calculeazS c u relatia: v =
0,1 T* t'
[ro/min]
( 10 . 66)
i n care:Cy este u n coeficient care depinde la strunjirea de ctegro are i d e finisare d e avansul d e lucru (tabelul 10.84); m, y v - expanenîi durabilit3ii i a i avansului (tabelul 10,84).
Tabelul 10.84Valorile coeficientului C pi ale exponentilor a pi y
din relatia (10.66)
Tipul prelucririi
Grupa de utilizare a carburii netalice
Cv
'
f inisere
Strunjire de
P10 P30
0,2 < s< 0,4 0,4 < s< 1,0 0,4 < s< 1,0 1,0 < s< 3,0
455 275 220 230
0,33 0,25
Strunjire de degropere
0,25 0,25
o , 0>
0,6
0,2 1
I n cazul canelSrii-retezSrii leazS c u relatia:
viteza d e a^chiere se calcu-
[m / m in ]
(10.67)
Tr'
n 25 , 0 1
b ' s
( ------ 1 D
Ii
In cares Gy este un coeficdent oe depinde de avansul de lucru (tabelul 10.85); b-l&îinea apchiei, in nm; DBin-diaiaBtrul minim al suprafeêi prelucrate, in nm; D-diametrul piesei, in nm; yvexpGTMsntului avansului de lucru (tabelul 10.85).
Tabalul 10.85 Valorila coaf lolantulul Cv yl ala axponantulul yw din ralatia (10.67) Avansul da luoru a|aa/rot s 5 0 ,2 s > 0 ,2
Cv 150 90
0,4 0,75
Vitezele calculate cu relaîile (10.66) i (10.67) vor fi corectate in funcîe de conditiile concrete de lucru prin araplificarea cu urm&torii coeficienî de oorecîe: coeficientul de corecîe in funcîe de duritatea materialului d e prelucrat; a. pentru strunjirea d e degropare i finisare:
]r t 2 1 0 \ n*
Vl
HB
( 10. 68)
in care: = 1,1 pentru H B 210 i r\, * 1,5 pentru H B > 210; b. pentru retezare:
Jc =(
210 HB
(10.69)
in care: iv = 1,8 pentru toate valorile durit3ii; coeficientul d e oorecie in funcîe de duritatea pl&cuêi din material dur, atit pentru strunjire d e degropare cit |I pentru finisare s a u retezare, se determine cu relatia:
J c ^ ^ l S l O 39 HRA20
in care: H R A - reprezint# duritatea plScuêi d i n in unit^î Rockwel A ;
kv -
(10.70) material dur
coeficientul d e corecie funcie d e unghiul d e atac principal, %

7
^vk X
-x, vk
(10.71)
411
(
V a lo r ile c o e f ic io n t u lu i Cvk ? i d a te i n t a b e lu l 1 0 .8 6 .
Tabelul Cyk ila
a le e x p a n a rx tu lu i
10.B 6 V a l o r i l e c o e f i c i e n t u l u i
pi
exponentului
dfn
relatia
(10.^)
ISIgiditatea sistenului HUPSD I normals

j scfizuta
Observable. % se ia fn radiani.
Cvk
IH
0,35 0,15
4,25
c o e f ic ie n t u l d e c o r e c ie i n f u n c ^ ie d e d im e n s iu n ile ^ g a b a r it a le p ie s e i i c e le m axim e /p o s i b i l a f i p re lu c ra te pe m a fin a -u n e a lta :
^v-/=CW ( n " ^
înax.p
\n
(10.72)
in care: Iâx este lungimea piesei de prelucrat, i n diametrul maxim al piesei supuse ptelucrarii, i n coeficientul respectiv exponential coeficientulu i 3^4, da-fi in tabelul 10,87.
mm; DB mm; C ^ , 1 1 d e corecîe
Tabelul 10.87 Valorile coeficientului Cy^ pi ale exponentului 9 din relatia (10.72)
^wax.p ^max.du Strunjire exterioari 0,1 0,2 0,3 0,4 4,0 3,3 2,6 2,4 0,75 0,65 IS 0,45
I Tipul prelucrarii
VD
Observatie. 0Bax mu este diametrul maxim posibil de prelucrat pe mapina-unealti.
Viteza de achiere, utilizata pentru calculul este determinate cu relatia: vn = v Ky [m/min]
turaîei, (10.73)
in care: v - valorile vitezei de achiere obtinute c u r e l a t i i l * (10.66) sau (10.67); \ - coeficientul total de c o r e c t i al vi tezei:
Kv = *v1 *v2 K i K ,
,
412
T u r a t ia p ie s e i p e n t r u p re lu c r a r e a d la m B tru lu i D se în A c u r e l a t i a :
dgtcoc^
1000 V. n [rat/ndn] (10.75)
le 3e t e Pe
jn care: vn este viteza de a$chiere calculate cu r e l a t i a (10.73); D I diametrul suprafeêi prelucrate, in ma. Ia adqptarea turaîei de lucru din gama de turafcii a m a cinii-unelte se va ||||| cant de faptul cS aceasta nu trebuie sSL ep3easc& valoarea admlsfl pentru metoda utilizata de fi xare a piesei cu masa G, kg. Valoarea n ^ adraisS pentru m asa G a piesei, se determine din fig. 10.11.
). 72) Fig. 10. 11. "Turatia adnisi n, In functie de oaae piasai Q: 1" prinde rea tntra virfuri fi prinderea tn universal jp vtrful pipufii mobile; 2- prinderea tn universal fi luneti de tip deschis
Ip " * I n &
rtie
10.13.5. Detenninarea cxxnponentelor farêlor de achiere F?, Fy i Fx in cazul prelucxSrii pe strungurx grele. La prelucrarea oêlurilor moi, cu secîuni de achii foarte mari, in special dacfi se lucreazS simultan cu mai multe cutite montate pe acelai suport de lucru al strungului, se veri fied dacS suma componentelor tangenfciale ale formei de a^chiere I F2 care actianeaza pe un suport nu dep3ete valoarea limit# I Fz m a x admis de strung. Corapanentele formei de a^chiere Fz, F i Fx se determini cu relaîile: Fa 10 Q 5 t
413
[N]
(10.76)
I | 10 i 1 F - 10 Fz Kx
H [N]
(10.77) (10.78)
u n d e : Q e s te v a lo a re a f o r t e i d e a ^ c h ie r e s p e c if ic s , in p B S in funcfcie de avansul s i de duritatea H B a materialy]^ de prelucrat in tabelul 10.88; s I avansul d e lucru adoptat gfl garoa de avansuri a ma inii-unelte; 1C si i | j j 1 coeficienii B | ponentelor radial# i respectiv axial# ale fortei de achier* dai in funcfie de raportul s/t,r/t i d e avansul s ( m / t o t ) 1 in tabelul 10.88.Valorile calculate ale fortelor F2, Fy H vor fi oorectate cu coeficienii de corectie pentru unghiul** i uzura ha (v. tabelul 10.88). Suma canpcnentelor tangenfciale i F2 va f i utilizat# pentru verificarea dac# momentul de torsiune nu dep#ete mcmentm de torsiune maxim M , . IIX admis de strung,aat in cartea mainiiunelte. ' Suma camponentelor axiale Z Fx va fi utilizat# pentru ve rificarea din punct de vedere al fortei admise de mecanisanul m avans al raainii-unelte. Suma componentelor radiale Z F va fi utilizat# la verifi carea din punct de vedere al rigidit#ii piesei.
Tabelul 10.88 Coaponentele fortei de apchlere
Tabalul 10.68 (oontlnuara)
Q a fdaN / m m 2]
D.ur.)n.r.. fort.1 d. .ehl.r. .piffle, Q
Coaf ician(i pantru uzura faai da anzara h
Forpa da afchiara
Nomograaa pantru coaficiantii K fi HL * y
Coaficianfci da coractia pantru unghiul y

Forpa da apchiara - 18 0
10
20
'
1,22 1,19 2,08
1,11 1,13 1,47
|1,0 1,0 1.0
0,91 0,95 0,68
Tabelul 10.68 (oantinuara) Deterainarea fortai de apchiara specif l o a Q
| [da N / m m ? ]
0,1
Qfa 0)8 0?0?0/> 0,5 Ofi 0j8 1,0
Ifi
slmm/rot]
Coafician(i pantru uzura fatai da apazara hf l
, DUB
Forfa de apchiera
0,5
1,0
1,5
ft z
1,05
1,10
1,15
Fy ' Fx
1,20
1,50
1,80
416
Cap. 11
REB3HURI DE ASCEQRE I A E R H U O O R H k PB S1SU KU KI SEMAUTCHATE MUUnCOTrTE
11.1
CCNSIDERATH GQIEKALE
RecomandSrile incluse In acest capitol se vor refer! la prelucrarea pe acele strunguri monoaxe semiautomate care sint Uevazute cu doud sau mai raulte sfinii, cu posibilitflti d e iron ware pe fiecare sanie a cel puin dou4 cuite. Se intilnesc mai frecvent strunguri mcnoaxe dotate cu dou sfinii portcuîte; una cu posibilitate d e avans transversal, iar cealaltS cu avans transversal i longitudinal. Se p o a te c a n s ta ta c S to a te sculele a?chietoare, indiferent de sa n ia p e c a re s i n t d is p u s e , v o r lu c r a la o aceeagi turafcie a a rb o re lu i p r i n c ip a l ; to to d a t& , s c u le le d is p u s e p e o aoeeagi sa nie i a f la t e s im u lta n i n lu c r u se v o r d e p la s a c u o aceeai vifavX de a v a n s . Se im pune u n e o ri C o n d i a c a v it e z e le d e avans
ale d i f e r i t e l o r s S n ii s3 se a f le i n t r -u n a n u m it r a p o r t u n a fa& de c e a la lt a . I n c a z u l p r e lu c r S r ii pe s t r u n g u r i s e m ia u ta n a te mo noaxe cu s S n ii m u lt ic u ^ it e , c a d e a l t f e l f i l a p re lu c r a r e a pe a lte c a t e g o r ii d e m a in i-u n e lte sem iautom ate i a u to m a te , e t a pele de p r o ie c t a r e a re g im u lu i d e a $ c h ie re in t e r f e r e c u c e le de p ro ie c ta re a r e g ia j u l u i i c u c e le de norm a re a p r e l u c r S r i i , datele d in p r e z e n t u l s u b c a p ito l r e le v in d c u p re c S d e re a s p e c te le legate de s t a b ili r e a p a r a m e trilo r re g im u lu i d e a c h ie re .
11.2
EEAPELE DE PROIECTARE
1 . S t a b ilir e a schem e! d e p r e lu c r a r e Se c o n s id e rs c d schem a d e p r e lu c r a r e e s te o re p re z e n ta re g ra fic S c o r e sp u ru za to a re p o z i^ ie i f in a le ( l a s f i r ^ i t u l c u r s e lo r de lu c r u ) a s c u le lo r a c h ie to a re . I n t r -o asem enea schem S d e p re lu c ra re , s e m if a b r ic a t u l v a f i p re z e n ta t aa cum a ra tA la s f ir it u l f a z e lo r r e s p e c t iv e . Num Srul d e s c u le a c h ie to a re f ig u r a t e p e schem a d e p r e lu crare tr e b u ie sS c o in c id e i n p r in c ip iu c u n u m S ru l s u p r a f e t e lo r p re lu c ra te la o p e r a tia r e s p e c t iv e . Nu se e x c lu d e in s S p o s i b i l i tatea ca u na sa u m a i ra u lte s c u le a c h ie to a re sS a c ^ io n e z e a s u Pra raai m u lto r s u p ra fe ^ e , ceea c e v a d e te rm in a o re d u c e rs a num firului t o t a l d e s c u le a $ c h ie to a re . E s te d e asem enea p o s i h il
I I I
I I
3 . stabilirea m Btxxiei de instalare a o-irifahrdfatiiiirt La rezolvarea acestei etape, se tine cont de forma sa de dimensiunile semifabricatului, de tipul mainii-unelte stabilite anterior. In principiu, semifabricatele pot f i instalate intre virfuri, pe domuri sau/i in dispozitive de tip mandri! nA. In cazul semifabricatelor caracterizate printr-o rigiditate scazutA, se va acorda atenîe unei sprijiniri suplimentare, folosind una sau mai multe lunete. Intrucit momentele de rotaîe atincj valori relativ mari, se va prefera antrenarea in micare a semifabricatelor cu ajutorul dispozitivelor de tip mandrinA. 4. Stabilirea sculelor ayhietoare, a dispozitivelor $i veri ficatoarelor In cadrul acestei etape, se stabilesc tipul i caracteristicile dimensionale ale sculelor, parametrii gecmetrid i constructivi, precum i materia] ele pSrtilor active ale scule lor. In general, principiile de alegere a sculelor a^chietoare de la prelucrarea cu o singurA sculA (pe maini-unelte uni versale) rAmin valabile i in aoest caz. Afirmatii similare se pot formula s -fi in legAturA cu dispozitivele i verif icatoarele ce vor f i utilizate. 5. Stabilirea modului de instalare a srailelor Instalarea sculelor se poate efectua in suporturi portscule normale (pentru una sau douA scule a^chietoare) i in supor turi speciale (prevAzute cu locafuri pentru 3...15 scule). Modul de instalare va trebui sA indeplineascA oerinfcele unei orientAri corecte a sculei, ale unei reglAri oom ode a sculei la dimensiunea de lucru i ale unei fixAri suficient de rigide a sculei. 6. Stabilirea valorilor adindmilor de acfaiere La strunjirea longitudinal A, adincimea de a^chiere se cansiderA egalA cu marimea adaosului de prelucrare pe razA, adaos indepArtat intr-o singurA trecere la faza respective. La
ca o a o e e a $ i s u p ra C a 'fi sA f i e a b tin u tA p r i n p a r t ic ip a r e a g m ai m ai t o r s c u le . Se a c c e p ts r e a liz a r e a u n o r p o r t iu n i a la a o a la ia g i suprafefce c o n tin u e d e c A t re n a l m u lte s c u le , d a c A a o e a s tS s u p ra fa tA v a f l supusA u l t e r i o r i a lt o r p r e lu c r a r i, e v it in d u -s a a s t f e l a p a ri^ x a u n o r r i z u r i in e la r e l a in t e r s e c ^ ia s u p r a f e te lo r I p r e lu c r a ta c u s c u le s e p a ra te ( ap r ec i in d u -a e c a f i i n d f o a r te I d i f i d l A , d e e x e n p lu , o asemenea r e g la r e a s c u le lo r a g c h ie rto o re la d im e n siu n e a d e lu c r u , i n c i t sA r e z u lt e o c o n t in u it a t e p e r f e c t s a s u p r a f e te lo r p r e lu c r a t a ). 2. A le g e re a B w y in ii-u n e lt e P e n tru o a le g e re r a t io n a lA a m a ^ in ii-u n e lt e , s e im pune lu a re a i n c o n s id e ra re a u n o r f a c t o r ! t e h n ic o -e c o n o m ic i, exon s in t c e i p r iv in d form a i d im e n s iu n ile s e m if a h r ic a t u lu i, form a $ i d im e n s iu n ile s u p r a f e t e lo r d e p r e lu c r a t , c c n d i t i i l e te h n ic e de c a lit a t e im p u se p ie s e i p r e lu c r a t e , v o lu m u l p r o d u c ^ ie i, m a ^ in ile -u n e lt e d is p o n ib ile in s e c ia d e p r e lu c r A r i m e c a n ic e e t c .
strunjirea frcntalA, nrtfncintfvi da achiere va o o re c p u n d a m ir i r a i i adaosului d e prelucrare, fiind deed. e g a ia c u d if e re r x ta d in t r e lu n g im e a i n i t i a l s ? i oaa finals a ootai d a r a f e r in ^ A p e n tru s u p r a f a ta p r e lu c r a t A . I n cazul prelucririi c u avans t r a n s v e r s a l a s u p r a f e t e lo r p r o f i l a t e i a c a n a l elor anplasate pe s u p r a f e ^ e le c i l i n d r i c e , a d in c im e a d e a $ c h ia re se oonsidarS e g a lS c u IS tim e a p & r t i i a c t iv e a c u t i t u l u i , m A s u ra ti i n lungul a x e i d e r o t a t i e a p i e s e i . I n s it u a ^ ia I n c a r e a d in c im e a de a?c h ie r e e s te v a r i a b i lS c o n tin u u i I n a c e la ^ i s e n s , p e n t r u unele c a lc u le , s e p o a te lu a i n c o n s id e r a re o a d in c im e m e d ia :
t -
[ mb]
(11*1)
D a cS a d a o s u r ile d e p r e lu c r a r e au v a l o r i m a r i, s t a b i l i r e a a d in c im ii d e a $ c h ie re o o re s p u n z S to a re f i e c f ir e i t r e c e r i s e p o a te r e a liz a p e b a z a re O a n a n d S r ilo r e x is t e n t e l a p r e lu c r a r e a c u o s in g u rS s c u lS . 7 . S t a b i li r e a a v a n s u r ilo r d e lu c r u F a c t o r ii d e c a re s e t in e c a n t l a s t a b ilir e a m S r im ii a v a n s u lu i d e lu c r u s i n t : t i p u l i c a r a c t e r u l p r e l u c r S r i i (d e g r o a r e , s e m if i n i s a r e , f i n i s a r e ) , r i g i d i t a t e a s e m if a b r ic a t u lu i i a s is t e m u lu i d e f ix a r e a a c e s t u ia , c e r in t e le d e p r e c i z i e f i d e r u g o z it a t e a s u p r a f e t e lo r d e o b t in u t , n u m S ru l i p o z i gi a s c u l e lo r a f la t e s im u lta n i n lu c r u , r i g i d i t a t e a s c u le i i a s is te m u l u i e i d e p r in d e r e , n a tu r a m a t e r ia lu lu i s em i f a b r i c at u l u i , m f ir imea a d in c im ii d e a ^ c h ie r e . P e n tru s t a b i l i r e a m ari,m i i a v a n s u r il o r d e c a l c u l l a p r e lu c r a r e a p e s t r u n g u r i m onoaxe r a u l t i c u t i t e , A tu n c i se p o t f o l o s i re c o m a n d a rile c u p r in s e i n t a b e lu l 1 1 . 1 . c in d s t r u n g u l d is p u n e d e a v a n s u r i c u v a l o r i f i x e , e s t e e v id e n t c3 m firim e a a v a n s u lu i a d o p ta t ( i n c o n f o n n ita te c u re c c m a n d S r ile d in t a b e le s a u p e b a z a u n o r c a lc u le ) v a t r e f c u i s i c o re s p u n d S u n e ia d i n t r e a c e s te v a l o r i . 8 . V e r if ic a r e a m SrHmi j a v a n s u r iia r F o lo s in d r e l a t i i l e c u n o s c u te d e l a p r e lu c r a r e a c u o s in g u ri s c u lS , s e c a lc u le a z m & rim ile f o r t e l o r d e a ^ c h ie r e , f i i n d p o s ib iia , c a a t a r e , r e a liz a r e a u n o r v e r if ic 4 r i s p e c if ic e ( d i n p u n c tu l d e v e d e re a l s o l i c i t d r i i c o r p u lu i s c u l e i , a l r e z i s t e n t e i p lS c u t e i d i n c a r b u r i m e t a lio e , a l f o r t e i a d m is e d e m e c a n is m u l d e a v a n s e t c . ) . A t u n c i c in d v a lo a r e a f o r t e i e f e c t iv e g e n e ra te d e d e p la s a re a c u a v a n s u l a d o p ta t e s t e m ai m a re c ^ s c it v a lo a r e a f o r t e i a d m ise d e c r i t e r i u l d e v e r i f i c a r e c a n s id e r a t , s e v o r s t u d ia p o s i b i l i t A t i l e d e e v it a r e a u n e i asem enea s i t u a t i i . A s t f e l , d a c S f o r t a t o t a l s d e a v a n s e s te m a i m are d e c it f o r t a a d m is S d e m e ca n ism u l d e a v a n s , s e v o r e x a m in a m a i i n t i i p o s i b i l i t S t i l e u n e i
420
421
Tabelul 11.1 (cantinuere)

3*
Coeficienti de coractia ai avansurilor ds dagropare Hatarialul ds pralucrat
Hatarialul partii active a aculai apchiatoare
Otal cu duritataa
125 156 187
HB,
pina la:
248 >248
Fonta cenupie cu duritataa HB, ptni la:

160 220 280
Fonta aaleabfla ou duritataa HB, pina la:

120
215
150 l 180 ------ -------- .
Coeficientul da coractie
Rp3,Rp4
1 ,2 0
1 ,1 0
1 ,0 5
1 ,0 0
0 ,9 0
0 ,8 0
1 ,
1,1 0
1,00
1,40
1,30
1,20 1
P05
0 ,8 0
0 ,7 5
0 ,7 0
0 ,6 5
0 ,6 0
0 ,4 5
- .
422
P10
0 ,9 0
0 ,8 7
0 ,8 0
0 ,7 2
0 ,6 6
0 ,5 5
*-
P30
1 ,0 0
1 ,0 0
0 ,9 0
0 ,8 0
0 ,7 2
0 ,6 5
Ml
V '
H 1
K 3 0 , ICAO
1 ,2 0
1 ,1 0
1 ,0 5
1 ,0 0
0 ,9 0
0 ,8 0
1 ,3 0
1,1 0
1,00
1,40
1,30
1^0
ObservetH: 1) Valori I* avanaur ilor din tabal aa alag In functia da rigiditataa sistaaului tahnologic. Pantru sistaas tehnologice cu rigiditata ridicata, sa alag valori aari ala avansurilor; pantru sistaas tehnologic* cu rigiditate aadie, sa adopta valori aedli ala avansurilor, iar pantru sisteae tahnologic* cu rigiditate redusa, m slag valori aici ala avansurilor; 2) Avansurila raala pot fi valoric sub oala tabelata, daca sint liaitate ds conditii star* s suprafetei sau de aLta rastrictii practice; 3) In tabal, duritipla Brinell ale font* Ior otelur ilor axpriaate In daN/ca .
m o d if ic S ri a sch em ei d s p r e lu c r a r e , d e exem plu p r i n t r -o a lt A re p a r tia a r e a f a z e lo r d e p r e lu c ra r e f i num ai dacfi a c e s t lu c r u n u e s te p o s i b i l , se v a p ro o a d a la o m ic o ra re o o re s p u n zS to a r* a a v a n s u r ilo r . D a t o r it i e x is te n ^ e i s im u lta n e I n lu c r u a m ai n u lt o r s c u le a ^ c h ie to a re , s t a b ilir e a m S rim ilo r s o l i c i t o r i l o r c re a te de mi .?ca re a d e a va n s i n d i f e r i t e ccm ponente a le s is te m u l u i t e h n o lo g ic , i n v e d e re a v e r i f i a S r i i c o r e c t it u d in ii avansu l u i a d o p ta t, e s te m ai d i f i c i l i d e c it la p re lu c ra r e a c u o s i n g u ra s c u ld ? i p re su p u n e lu a re a i n c o n s id e r a re a u n o r scheme m ai ocm plexe d e lu c r u . De e x e m p lu , r e l a ^ i i p e n tru v e r if ic a r e a avan s u lu i d in p u n c tu l d e v e d e re a l d e f o r m a f iilo r a d m is ib ile l a p r o lu c r a re a c u m a i m u lte c u t it e a u n u i s e m if a b ric a t f i x a t i n t r -u n d is p o z it iv d e t i p m a n d rin fi s i n t p re z e n ta te i n subcap i t o l u l 13. 2 . 8 , a s t f e l d e s it u a f c ii in t iln in d u -s e m ai f re c v e n t i n c a z u l s t r u n g u r ilo r r e v o lv e r a u to m ate ? i se m ia u to m a te . D aca f o r t e le d e a va n s in r e g is t r e a z 3 o v a r ia b le i n t r e a n u m ite l i m i t e , c a u rm a re a m o d if ic d r ii a d ln c im ii d e a c h ie re , se va lu a i n c o n s id e r a re s it u a ^ ia c o re s p u n z S to a re f o r t e i m axim e d e a va n s. 9 . C a lc u lu l lu n g in d JL o r c u r s e lo r d e lu c r u P e n tru u n a n u m it i n t e r v a l d e tim p , i n c a d ru l u n u i c i c l u d e lu c r u , d i f e r i t e l e s c u le s e p o t a f la in t r -u n a d i n u rm a to a re le s t & r i: a ) R e p a o s ,d a c S s c u la n u e fe c tu e a z a n i c i u n f e l d e m i c a re ; b ) M if c a re d e a p ro p ie re sa u de r e t r a g e r e in ra p o rt cu se m if a b r ic a t u l, e f e c tu a ta c u o v it e z a s u f ic ie n t d e m a re , c o r e s p u n z S to a re a v a n s u lu i r a p id ; c ) M i c a re d e lu c r u , c u o v it e z a c o re s p u n z a to a re a v a n s u lu i de lu c r u , c in d s c u le le s e d e p la s e a z a r e l a t i v l e n t , a s ig u r in d in d e p & rta re a a d a o s u lu i d e p r e lu c r a r e . I m g u e a c u r s e i d e lu c r u . e s te d e c i m arim ea d is t a n ^ e i p a r c u rs e d e s c u ia c u v it e z a a d e c va tS a v a n s u lu i d e lu c r u . I n c a z u l g e n e r a l, e x p re s ia lu n g im ii l oj a c u r s e i d e lu c r u la o f a z a o a re c a re i e s te d e fo rm a :
$ l
Brin.U
font.lor
" T 1 B S g ? ot.lurilor
,!t
I n d*N/ca.
h i = l si + l pi +
+ ld
[ I
<11-2)
i n c a re l ?j e s te lu n g im e a d is t a n $ e i d e s ig u ra n & , p e n tr u e v i t a re a d o c m r i i s c u le i d e s e m if a b r ic a t , l a s f i r ^ i t u l m i^ c S r i i df a p ro p ie re c u a v a n s r a p id ; | lu n g im e a d e p & tru n d e re , c o re s p u n z a to a re a c e le i d is ta n c e p a rc u rs e d e m u c h ia a ^ c h ie to a re < s c u le i, d u p a o a n u m ita d i r e c ^ ie , c u o v it e z a e g a ia c u v it e z a d avans d e lu c r u , d i n irc m e n tu l c o n t a c t u lu i e f e c t i v i n t r e m nnhi a f c h ie to a re i s e m if a b r ic a t f i p in a i n m oraentul i n c a r e m uchi a c h ie to a re a s c u le i e fe c tu e a z a p r e lu c r a r e a c u in t r e a g a a d in c i me d e a f c h ie r e ; 1 , - lu n g im e a d is t a n e i d e a g c h ie r e e f e c t i v (dupa d e s e n u l p i e s e i ) - lu n g im e a d is t a n $ e i d e d e p g g ir e . C it e v a re c o m a n d S ri p e n tr u c a l c u lu l sa u p e n tr u s t a b ilir *
pr..
423
Tabalul 11.2 NariiHt ooapanentalor lungiailor curaelor de lucru pentru unela pralucrerl reelizata pa atnwffa'i _____________ aonoaxa cu ginii a l t < c u t i U ^ _ ^ ^ ^ M
Coaponentele lungiaii cursei de lucru, in aa
Falul pralucriri i
Conditi i de prelucrere
Schite prelucrarii
Qbaarvat jI
l a * Id e s e n
Cu ieyire Iibera a cutitului
424
Strunjire longitudinala axtarioara (celcut aaparat al lungiaii cursei de lucru)
PTna la un prag
Tabalul 11.2 leantinuerel
425
j k L _- p r o *c t i*
tSifuiih prar-
J efpal p* aw j d* rati(u
Strum]ire piana (calcul aeparat al lungiaii cursei da lucru)
Pina la o treapta cilindrica
426
Strunjire lon gitudinal a a arboritor a)Pentru fiecare treapta cite un cut it b)Lungiaea de aiguranta par* cursa dupa o directia obiica
t
~la
f
A l \ V '
--------
I I
m
Strunjire plana a arbor ilor
Pentru fiecare ai4 >rafa(a cite un cut it
Tab.lui 1 1 .2 339
i M u l
11.2
a) Cu divizarea treptei da lungiae aaxiaa b) Lungiaea da sigurante parcurse dupa o directia cblica
labtlul M
.2
loaniiiuiri)
tg
(2...5)
I-pozitfa tni* (tali a cut fur lui A; 11 -incaputul strun]tril low gltudinala; jlll pozitia fl jnala a c* 4 itu lui A; n-naarul B cuîta cara prelucroazi traspta d gtaa aaxteS
conponentelor lungimil cursei de lucru a l n t c u p r in s e In t a b e le le 11.2 ?i 13.9. Intrucit unele dintre mflrimile c o ra p a n e n ta la r curse l or de lucru pot lua valori Intre anumite limite, e s t e p o s ib iia a d o p ta re a u n e i valori intregi a lungimii cursei da l u c r u , f a c i l i t i n d u - s e a t i t unele calcule ultarioare, cit gi reg la r e a p r o p r i u -z i s a a m a g in i i -u n e l t e . 10. C a l c u l u l l u n g i n i l a r c u r s e la r d e a g c h ie r e C u n o s c in d u -s e m f ir im ile c a n p o n e n te lo r lu n g i m ii c u r s e i d e l u c r u , p o a te f i d e t e r m in a te lu n g im e a c u r s e i d e a c h ie r e , p r i n a o e a s ta in t e le g in d u -s e a c e a p o r t iu n e a c u r s e i d e lu c r u i n c a d ru l c S r e ia s c u la c a n t r i b u ie e f e c t i v l a in d e p g r t a r e a d e m ate r i a l s u b fo rm 5 d e a c h i i. lu n g im e a 1 ^ , a c u r s e i d e a g c h ie r e l a o f a z a o a r e c a r e i s e va d e te r m in a c a a t a r e p r in lu a r e a i n c o n s id e r a r e a lu n g im ii d is t a n c e ! d e p a t r u n d e r e I p , , a lu n g i m ii d e a g c h ie r e l a( (u n e o r i) a lu n g i m ii d i s t a n t e i d e d e p a ir e l d j . U lt im a o o n p o n e n ta ( l d i ) s e v a lu a i n c o n s id e r a r e n u m a i a t u n c i c in d d is t a n t a d e d e p a $ ir e e s te p a rc u rs a d e c u t i t c u In ia t u r a r e d e a p c h ii, n e f i in d d e c i v o r b a d e s p re o i e g i r e l i b e r a a c u i t u l u i :
leal = V
+ Id.
I]
(U-V
1 1 . C a lc u l u l i u n S r u ln i d e r o t a $ i i a le a r b o r e lu i p r i n c i p a l p e n t r u c u r s e le d e lu c r u P e n tru c a l c u lu l n u m S ru lu i r e a l N r i d e r o t a t i i a le a rb o re l u i p r i n c i p a l , a f e r e n t f ie c S r e ia d i n t r e f a z e le i , s e v a f o lo s i r e la t ia :
lc.
N rj = [r o t ] (1 1 .4 )
s.
l ci f iin d lu n g im e a c u r s e i d e lu c r u , i n nm , i a r s , - a v a n s u l 5 lu c r u , i n m m / ro t. D a ca s e v a lu c r a s u c c e s iv c u d o u a s a u m a i m u lte a v a n s u ri I d e lu c r u d i f e r i t e , n fim a ru l t o t a l d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r i n - I c ip a l p e n tru a c e a s a n ie s e v a c a lc u la p r i n in s u m a re a n u m e re lo r d e r o t a t i i c o re s p u n z a to a re p o r t i u n i l o r p a r c u r s e c u a v a n s u r i de lu c r u d i s t i n c t e . In c a z u l s t r u n g u r il o r s e m ia u ta n a te m u lt i c u t i t e l a c a re to a te s S n iile lu c r e a z a s im u lt a n , n u m a ru l d e r o t a t i i d e lu c r u a le a r b o r e lu i p r i n c i p a l , a f e r e n t o p e r a t ie i t e h n o lo g ic e , s e s t a b i le t e c a f i i n d c e l m a i m a re d i n t r e n u m e re le d e r o t a t i i s t a b ilit e p e n tru f ie c a r e s a n ie . A c e s t num Sr d e r q t a t i i e x e r d t a o i n f lu e n t a d e te rm in a n ta a s u p ra d u r a t e i c i c l u l u i d e l u c r u , avind c a r a c t e r l i m i t a t i v i n o t in d u -s e c a a t a r e c u N r l j a . In c a z u l m e n tio n a t a n t e r io r ( l a l u c r u l s im u lta n c u to a te s a n i i l e ) , s e c c n s t a t a u n e o r i e x is t e n t a u n o r . d if e r e n t e m a ri in t r e n u m e re le d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r i n c ip a l p e n tru
428
| ie c a re s a n ie i n p a r t e . R e d u c e re a n u m firu lu i l l m l t a t l v d e r o t a t i i Mr H p o a te f i o t^ ir iu ta in t r -o a s t f e l d a s it u a t ie i n t r -u n u l d in u rm & to a re le
moduri!
a ) P r in m S rire a n u n v a ru lu i d e s c u le u t i l i z a t a l a p r e lu c r a re a s u p r a f e t e lo r c a r e s o l i c i t # t im p i m a ri d e lu c r u ; b ) P r i n t r - o m o d if ic a r e a r e p a r t i z S r i i s c u le lo r a ^ c h ie to a re pe s S n i i , u r m 3 r in d u -s e d im in u a re a i n c S r c S r i i s 5 n i i l o r m a i s o l i c it a t e i c r e f t e r e a i n c S r c S r i i s S n i i l o r m a i p u t in s o l i c i t a t e . D a cS s S n i i l e lu c r e a z S s u c c e s iv , f o lo s in d u -s e in s & o s i n g u rfi t u r a t i e l a n i v e l u l a r b o r e lu i p r i n c ip a l a l s t r u n g u lu i a u to m a t, n u m S ru l t o t a l r e a l d e r o t a t i i Nrt s e d e te rm in S p r i n in s u m area n u m e re lo r d e r o t a t i i a f e re n te f i e c S r e i f a z e , e x e c u ta te d e c S tre f ie c a r e s a n ie s
N yj f
[ro t]'.
(1 1 .5 )
A t u n c i c in d o a n u m itS s e c v e n tS s e e x e c u tS s im u lta n d e c S t r e d o u S s S n i i , l a c a l c u lu l n u m S ru lu i t o t a l d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r i n c i p a l s e v a lu a i n c o n s id e ra r e n u m a i n u m S ru l c e l m ai m are d i n t r e c e le d o u S num ere d e r o t a t i i a f e r e n t e s S n i i l o r in c a u z S . 1 2 . C a lc u l u l n u m S ru lu i d e r o t a t i i a le a r t o r e lu i p r i n c i p a l p e n t r u c u r s e le d e a c h ie re I n c a d r u l u n e i f a z e o a re c a re i , n u m S ru l d e r o t a t i i N si a le a r b o r e l u i p r i n c i p a l p e n tr u c u r s a d e a c h ie re s e c a lc u le a z S p e ba za r a p o r t u lu i i n t r e lu n g im e a c u r s e i d e a c h ie re 1 ^ l a a o e a fa z S i , i n mm, i a v a n s u l d e lu c r u s { l a r e s p e c t iv a f a z S i , in m m /ro t: N aj = [r o t ] (1 1 .6 )
si
1 3 . f a l n i l i i l o o e f ic ie n t i 1o r t i n p i l o r d e a ^ c h ie r e ja C o e f ic ie n t u l t i n p u l u i d e a c h ie re t { s e d e te rm in S p e n t r u Iie c a r e f a z S 1 f o lo s in d r e l a t i a :
Ti
--- I S i max
N.i
(1 1 .7 )
in c a re N a1 e s t e n u m S ru l d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r i n c i p a l p e n tru c u r s a d e a f c h ie r e la fa z a i , in r o t , ia r Nri n u m S ru l m axim d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r i n c i p a l , d i n t r e c e le a fe re n te d i f e r i t e l o r s c u le c a r e lu c r e a z S s im u lt a n l a f a z a i , in r o t . Se , p o a te d e te rm in a v a lo a r e a c o e f i c i e n t u lu i t i i r p u l u i d e
a f c h ie re
t,
cu a j u t o r u l
r e la tie i:
T, - --------
*ii 1cl max
111
(11.8)
lMi fiirri luragimea cursei de achiere, in mm, iar 1 0 - lungimea maxima a cursei de lucru executate simultan la faza if in mm. 14 . stabilirea ccnventicnal-eacncioe ale sculelor acbietoare La prelucrarea mecanica cu o singurS scuia a^chietoara, pe maini-unelte universale, durabilitatea economics poate fi determinate relativ siraplu fi se elaboreazS ca atare normative cu durabilitati econcmice medii, specifice diferitelor m etode de prelucrare mecanicS. La prelucrarea pe maini-unelte automate fi semiautcmata I cu mai multe cutite simultan, nu se pot realiza asemenea norma tive, deoareoe influenza diferiîlor factori asiipra valorii durabilitStii optime este mult mai pranuntatS. Totufi, pentru a facilita proiectarea regimurilor de afchiere la prelucrarea cu mai multe scule simultan, s-au intoanit normative cu durabilitSti economice medii, valabile pentru situatia cind respectivele scule ar lucra independent, firi a se îne deci seama de numirul de scule ce lucreazS simultan. Intrucit o astfel de durabilitate economics medie nu asigurS o prelucrare economics, atunci cind se lucreazS cu mai multe scule simultan, ea mai este numitS fi dumhilitate conventional- econoqicS, notindu-se cu T__u. conv In acest sens, pentru stabilirea durabilitatilor conventianal-eccnomice T . , pot fi desigur folosite recomandarilej| referitoare la prelucrarea cu o singurS sculS; in mod orienta- I tiv, se pot utiliza datele menticnate in tabelul 1 1 .3 . 15. Calculul riurafri1it&tilor sculelor, exprimate in timpi efectivi de agchiere Durabilitatea exprimatS prin timpul efectiv de achiere al fiecarei scule se determina cu ajutorul relatiei: Ti = T(-Tconv I (H.9J
in care t { este coeficientul timpului d e a f c h ie r e l a faza i ?i 7oonv f ~ durabilitatea conventional-ecanomica a s c u le i achietoare, pentru faza i, in min. 16. Stabilirea d ia m e t x e la r d e aalcul In calitate de diametre ce vor fi folosite pentru unele calcule ulterioare (Do)), se vor cansidera diametrel# caracteristice suprafetelor exterioare ale semifabrioatului,
430
af
p a n tru p ra lu c ra r a * s u p r a f * t* lo r x ta rlo o ra , d ia m e tra l* s u p ra fe t e lo r f in a ia B p a n tru p ra lu c ra ra * s u p r a f t * lo r in t a r io a r a f i {jia m B tre le m axim a, I n c a z u l 8 f r o n ta l* aau o o n io * . 1 7 . C a lQ i l u l r y o r t u lu i D , ln/Do| a l d ia a a t r a l a r Se c a lc u le a z a a c e s t r a p o r t num ai p a n tru f a z e le da s t r u n jir e f r e n t a ls f i s t r u n jir e o o n ia i. C u n o a g te ra a r a p o r t u lu i e s te n e c e sa rtt a tu n c i c in d se fo lo s e s c c o e ff ic ie n t! 3e' c o r e c p a a v i t e z e i d e a g c h ie re , da re g u ia | de d e te rm in a re a v i t e z e i d e a f c h ie re f i in d v a la b ile p e n tru s t r u n ji re a lo n g it u d in a l& . 1 8 . D e te rm in a re a v ite e z a i d a a s c h ia re P e n tru d e te rm in a re a v i t e z e i de a $ c h ie re se a p e le a zft l a r e l a t i i l e f o lo s it e I n c a z u l p r e lu c r & r ii c u o s in g u rA s c u ia , d a r lu in d u -s e i n o a n s id e ra re d u r a b ilit a t e a c o n v e n tio n a l - econcm icft T . . I n lip s a u n o r r e l a t i i c o re s p u n zfito a re d e c a lc u l, se p o t fo T o s i e v id e n t i v a lo r i a le v it e z e i d e a $ c h i e re ta b e l at e f i caconvandate p e n tru d i f e r i t e onnri-lfrH d e lu c r u , r a p o r t a t e , d e s ig u r , l a o a n u m ita d u r a b il it a t e o o n v e n tio n a l-e o c n c n d o i ôonwl* 1 9 . S t a b ilir e a t u r a ^ i i l o r c o n v e n tic n a l-e o c n c n a o e a le a r b o r e lu i p r in c ip a l P e n tru f ie c a r e fa z a d e p r e lu c r a r e , se d e te rm in e v a lo a re a t u r a t ie i c o n v e n tio n a l - econom ice a a r b o r e lu i p r in c ip a l n ^
1 SSil1
i "
1000 v ------------------- 1 1 1 * I Dc,
[ro t/ ta in ]
(1 1 .1 0 )
in c a re v , e s te v it e z a o a n v e n tic n a l-e o o n o n ic i l a f a z a i , i n m/tain, i a r Dcj - d ia m e tru l d e c a lc u l, i n mm. S c u la a f c h ie to a re p e n tru c a re r e z u lt a t u r a t ia c o n v e n tio n a l - eco nom ics ce a m ai re d u sA se n u m efte s c u lS l i m it a t i v S d in p u n c tu l d e v e d e re a l v i t e z e i de a $ c h ie re . E s te d e d o r i t c a t u r a t iile c o n v e n tio n a l-e c c n c rn ic e a le a r b o r e lu i p r i n c ip a l , p e n tru s c u le le c a re lu c re a z S s im u lta n , sA f i e c i t m ai a p rq p ia te c a v a lo a re ; a c e a s tS c o ra a itie n u e s te in d e p lin it a , se p o a te r e curge e v e n tu a l l a o sch im b a re a m a t e r ia lu lu i p S r t i i a c t iv e a s c u le i a f c h ie to a r e . De e x e n p lu , la p ie s e le i n t r e p t e , s u p r a f e te le cu d ia m e tre m a ri se p o t p re lu c ra c u a ju t o r u l u n o r c u t it e cu p lfic u te d in c a r b u r i m e ta lic e , i a r c e le c u d ia m e tre m ic i, c u a ju to ru l u n o r c u t it e d in o t e l r a p id . 2 0 . G a lc u lm v a l o r i l o r c o e f ir ie n t i 1or e x p o n e n tia l! a i v i t e z e lo r r e la t iv e P e n tru s c u le le a $ c h ie to a re c a re lu o re a z a l a t u r a t i i co n v e n tio n a l -e co n o m ice c e dep4esc t u r a t ia c o n v e n tic n a l-e c o n a n io S a s c u le i li m it a t i v e c u mad p u t in d e 50% l a p re lu c ra r e a o t e lu lu i cu m a i p u t in d e 80% l a p re lu c ra r e a f o n t e i, se d e te rm in a v a lo r ile o o e f ic ie n t ilo r e x p o n e n tia l! a i v it e z e lo r r e l a t iv e .
431
T ab alu l 11.3 V aleri Mdil pan tru durabilitatea coneenHemlmfnmtmIni T n | > |

A. Prelucrarea eu cutite pa toata tipurila da Mplnf-tfalU Meter lalui de preUiiorat Otel Fonta
Tipul ou(Itului
Materialul pirtil epchletoare
Cutite normal* de atrunjlt exterior, cutite de atrunjlt plan Cutite pentru strunjit canal*, de retezat >1 prof Hat Cut H e prof 1late
Rp3,Rp4 P05 ,P10 ,P20,P30 ,K30 ,IC40 Rp3,Rp4 P05,P10,P20,P30,K30,K40 Rp3,Rp4
earn # lln 40 50 90 30 20 30 30 90 90
B. Pralucrara naoanici cu burghie, adlncitoare 9 ! scule de f iIatat Costul M j i n i f uneitat Tipul sculei Materialul pArt11 a?chietoare Diametrul
mm
Scizut sau aediu
Ridicat
Materialul de prelucrat Otel Fonts Otel Fonti
convJ in I 0 Burghie elicoidale 1 Rp3 Rp3 Rp3 KAO Rp3 Adincitoare P30
KAO P30 .. 2
3 15 30 60 25 40 60 110 90 90
4 25 50 150 8 75 20 30 - .
5 15 30 50 20 25 40
| 25 50 100 8 60 15 20
10-20 21*40 41-60 10-20 25-40 20-40 41-80
KAO I Piepteni de f 1Ittat Tarozi Filiare rotund*
A30 _
I H i plrtIj H s latnarA
C. Preluorarea aecaniol prin frezare Diaaetrul frezat 0, an Tipul frezai 50 75 100 I 150 | 200 j 300 *00 | 300 I
Fraze frontal* II disc Otal rapid Fraze da crestat ;i dabitat Fraza oil indrice Froze seairotunda Fraza unghiulara Carburi metal1ca Fraze frontale ?i ciIindro-frontale Fraze disc cu cu trai tii;uri
DurabiIiiatea conventional-econoaitcl *corw la1n| 100 120 130 170 250 I 300 I 400 I 500 J 80 100 60 100 90 170 80 150 90 | 130 100 280 100 170 120 160 200 200 300 300 500 600
' f
110 400
120 'SQ *951
H j
* 11 n
800
Valorile z { ale acestor coeficieni exponential! ai vitezelor relative sint egale cu inversele valorilor exponentilor durabilit^tii din relatia de determinare a vitezelor de aciiiere: 1
Zj = m i *
(11.11)
Pentru stabilirea valorilor ooeficientilor exponenîali ai vitezelor relative, se pot folosi datele din tabelul 1 1 .4 . 21. Determinarea mSrimilor auxUiare Rezolvarea acestei etape se efectueaza de obicei numai pentru acele faze de prelucrare pentru care s-au stabilit ante rior coeficienfii exjpanentiali z i ai vitezelor relative (adic& pentru acele faze in cazul cdrora turatia conventional-ecanomic Sl iô n v . dep5ete turatia sculei limitative ntonv cu cel mult 50% la prelucrarea otelului i cu oel mult 80% la prelu crarea fontei). In continuare, se determine aa-numitele ra&rimi auxiliare Wnj, cu ajutorul relaîei:
*
1000
W4 ( --------j
z1
(11.12)
in cara in rot/rain.
A b o rd a re a t r e l c a z u r i:
t este turaîa
O G n v m (io n a l- e o a n a n lo & l a f a z a 1 ,
u n u i din u rm & to a re le
p ro h le m a i p o a te e v d d e n ^ ia
a. Atunci cind pentru toate fazele in discufcie existA o aceeai valoare a coeficienîlor exponential i j al vitezelar relative, calculele s e efectueazS cu relaia de mai sus. Se de te rm in e a p o i suma m&rimilor auxiliare W , i, plecind de la a o e a s ta , s e calculeazfi turafcia economica de lucru, comuna
Tabelul 11.4 Valori aedii ale coef icientilor exponential! al viteaelor relative de apchiere, Tn report ou natura materialului seaif abricatului I ou tipul aculei apchietoare pi cu natura aaterialului pfirtii activa a sculei
Materialul pirtii apohletoere Materialul de nfA1iiAPit prviuvrav Felul acute! epohletoare Rp3,Rp4 P05,P10, P20,P30 K30,K40
Coefioientul exponential z 0 1 Cutita noraala, da atrunjlt plan, da atrunjlt Interior Cutite de eanalat #1 retezat Cutita profilata Burghia Adincitoare Alasoara Froze frontale Fraza disc Fraza oil indrica Fraza de filatat Fraza male niodul pi de oanelat Cutita norfflale, de atrunjlt plan, de strunjit interior Cutita de eanalat pi ratazat Burghia pi adincitoare Alazoare Cutita noraala, de strunjit plan, da strunjit interior Cutita de eanalat pi ratazat Burghia pi adfneitoare Alazoare Fraza frontale Fraza diso Fraza ollindriea Fraza oelo oodul pi da filatat 2 3 5 5 4 1,5 5 3 _ '2.5 m m m m m
4 -
a
4 3,33 5 3,33 2,5 5 5 3 2 2,5 8 4 8 3,33 10 6,67 8 3,33 8 8 4 3,33
Otal
Fonta aleabili
5 5 2.5
Fonti cenupie
2
4
& I
434
Tabalul 11,4 (oontlnuara) 0 ALIaJ* SS cupru AliJ p aluminiu 1 Cutit* dm or to# fal, axolualv cala prof Ilata Burghia fi adfncitoara Alazoara Cutite da orioa fal, axclusiv cala profilata 2 1 #B 3,33 3,33 im 1 4
pen tru to a te s c u le le a c h ie to a re :
|1 | ^coin*-
B 11i
[rot/min]
(11.13)
b. Dacfi pentru toate fa z e le a n a liz a te se 1 existenâ a doufi valori distinct, z 1 i as*,, a le c o e f ip ie n t ilo r - exponantiali ai vitezelor relative, pentru s t a b ilir e a t u r a ^ ie i economice comune se poate aplica o metoda s i ir p lif ic a t A , e x p u s i in oontinuare. Se stabilesc mai intii turaîile conventional-ecancniioe cele mai mici, aferente fiec&reia dintre cele dou4 v a l o r i d i s tincte ale coeficientului exponential. Luindu-se apoi in c a n s iderare numai cele dou& turatii conventional-economice (cele m ai softzute dintre cele calculate pentru fiecare valoare a coefi cientului exponential z i ) , este posibil sfi se constate c& una dintre ele o dep3ete pe cealaltA cu mai mult de 50% sau cS valoarea unuia dintre coeficienîi exponential! o depaê^te pe a celuilalt coeficient exponential cu mai putin de 100%; intr-o astfel de situaîe, calculul mdrimilor auxiliare se face bcnsiderind o valoare comund a coeficientului exponential z f i anume acea valoare corespunzatoare turatiei convent ional-economice celei mai mici. Dac& ins una dintre cele dou& turatii Qonventional-econoinice cu valorile cele mai scdzute (fiecare aferent cite unei valori a coeficientului exponential al vitezei relative) o dep3ete pe cealaltS cu mai putin de 50% i totodatA atunci cind valorile coeficientilor exponential i se aflS intr-un raport mai mare decit 2:1, se calculeazS m&rimile auxiliare Wni cu relatia (11.12) pentru fiecare fazfi de prelu crare, utilizindu-se succesiv fiecare coeficient e x p o n e n tia l (zy i z2 ) i se vor determina sumele distincte ale m S rim ilo r auxiliare pentru fidcare coeficient Zj. Se vor refine i se v o r inscrie eventual in documentul tehnologic (de e x e n p lu , in fi$a Pfintru calculul regimurilor de achiere - t a b e lu l 11.6), su b 435
can
c o m a d e r r a c t i e : i a n u m a ra to r suma sw aj a va j.a ir.i_i.a r v a n m u e v a u x ili a r e , c a lc u la t e p e n tr u v a lo a re a o a a m a i m ic a d in t r e H d o i o o e f ic ie n t i e x p o n e n t ia li z 1 f i z 2, i a r l a n u m ito r - a ce e a î sum a, c a lc u la t e p e n tr u v a lo a re a o a a m a i m a re d i n t r e c e i d o i M l a f i c i e n t i e x p c n e n ^ ia li. c. Daci p e n tr u f a z e le a n a liz a t e e x is t s t r e i v a l o r i d ig tincte ale ooeficientilor e x p o n e n ^ ia li a i v i t e z e l o r r e la t iv * z 1 a z2 1 Z j , stabilirea turatiei c o n v e n tio n a l-e c a n a tiic e canune se poate efectua printr-o unificare prealabilS a c o e fic ie n f c ilo f e i exponential! cu valori mai apropiate. Stabilirea g r a d u lu i 'de apropiere se realizeazS prin calculul raportului intre v a lo r ile vecine ale ooeficientilor exponential! dispufi in o r d in e eras*
cfitoare. In continuare, se stabilesc cele mai m i ci turaîi ccnven'tianal-economice pentru fazele ale c&ror ooeficienti expo nential! sint susceptibili d e unificare fi se a d o p ts d rq p t valoare unificata coeficientul exponential z ; aferent celei mai mici turaîi conventional-econanice. Se continue apoi calculul ca fi in cazul punctului precedent (b), cind existau numai doua valori diferite ale ooeficientilor exponentiali ai vitezelor relative. 22. StatriJirea turatiei d e oalcul Citeva elemente privind determinarea turatiei d e calcul au fost deja prezentate in cadrul punctului 21. Aa cum s-a mai mentionat, pot exista douS situatii: a. Daca sculele apchietoare au aceeafi valoare a coeficientului exponential al vitezei relative, se recurge la calcu lul sumei mSrimilor auxiliare 231. aferente sculelor fi apoi, apelind la relatia (11.13), se determina turatia comuna corespunzStoare sumei respective; aceasta v a fi turatia economics a arborelui principal; b. In cazul in care sculele apchietoare sint caracterizal te p ri n douS valori distincte ale coeficientilor exponentiali ai vitezelor relative (ceea ce conduce la obtinerea a doua sume diferite ale valorilor mSrimilor auxiliare, sume retinute sau consannate in documentul tehnologic sub forma d e fraefcie) j pe baza relatiei (11.13), se determina turatiile arborelui prin cipal, atit pentru valoarea inscrisa la numarator, cit fi pentru cea d e la numitor. Se calculeaza apoi me d ia oelor doua turatii, aoeasta considerindu-se drept turatie econanica de calcul. 23. Determinarea turatiei reale a arborelui principal Daca turatia d e calcul coincide c u u n a dintre turatiile realizabile p e mafina-unealta, aoeasta v a fi fi turatia reaia a arborelui principal ( n ^ ) . Atunci cind turatia d e calcul nu este identica c u nici u na dintre turatiile oferite d e mafinaunealta, se recurge la adoptarea turatiei imediat inferioare. 0 exceptie d e la aoeasta indicatie o constituie cazul in care gradul d e incircare al mafinii-unelte este foarte mare; se
*coeptA in aoest caz adcptarea, In calitate de turafcLe reaia, a turaiei imediat superioare din gama da turafii ale ma$inii-unelte, respectarea oanditiei ca aoeasta sa nu dep&jeascu mai mult de 20% turafla de calcul. 24. Oilculul vitezei effective de achiere In report cu turaîa reaia a arborelui principal ?i hjjiird coat de diametrul de calcul Doi, se calculeazS viteza egctivS de achiere v^.:
*-DorVu
v * fi " ---------------------------[m / m in ] (11-14)
1000
Cunoscindu-se marimea conpanentei Fz a fortei de a^chiere (in N) ?i valoarea vitezei efective v ~ de achiere (in m/min)# poate fi calculate puterea solicitatS de procesul de achiere la prelucrarea cu fiecare sculd:
N ai - -F-- V#f<
6000
25. Verificarea puterii
[kW]
(11.15)
Prin insumarea valorilor puterilor de achiere corespunzatoare fiecdreia dintre sculele care lucreaza sim ultan , se de termine putere a totals absorbita N t, care se va compara cu puterea a ma inii-unelte, disponihiia la nivelul arborelui principal, aoeasta din urma stabilindu-se prin luarea in oonsiderare a puterii nominale Nn a electrorootorului mainii-unelte i a randamentului 17 al transmisiei: Nmu " (H.16)
Va trebui ca puterea totals Nat solicitata de procesul de achiere sa fie mai mica decit.puterea a ma inii-unelte; in caz oontrar, se va recurge la o modificare a repartizarii fazelor de prelucrare, la o m&rire a puterii electrorootorului sau la o diminuare a turaîei arborelui principal. 26. Calculul rapartului intre turaLa efectivS a arborelui principal i turafcia cxariventional-ecoDGBLCS
Valoarea acestui raport se determine pentru fiecare faza H prelucrare, cu ajutorul relaîeis Kvi - -----^conv i
(11.17)
437
in core este turatxa reaia a n m m n a . B i n | rot/tain 91 n0lvtv t - turatia conventional - ecanamici pentru? fazk oarecare x. 27. Determinarea valorilor ooeficientilor de oq ^ tie ai AirwHii-stJUHinr e o a n l f l B Cunoscindu-se valoarea raportului g M din tabelul 11 .3 ^ determinS coeficientul de corectie M al durnhi 1 it&tii ecc**>. mice. 28. Durahilitatea de calcul a sculelar nTrtvintnai^ In soopul evaluftrii duratei de utilizare a fiecarei acult a chietoare i al estimflrii consumului de scule, este neoesarf determinarea aa - numitei durabilitdti de calcul T o io r In acest scop, se va folosi relatia: T0.ic i " *ri Toonv | [min] (11,18)
a rb o re f) este
atunci cind raportul VLi (dintre turatia efectivfi n ^ a lui principal i turatia conventianid'ecQncndcd 1^ subunitar i relatia:
T conv i
T e.lc 1 ----------
KT i
<U -19)
pentru situatia cind raportul K vi are valori supraunitare.

Tabelul 11.5 Valorile coaf iciontului IC do corectie a durabilit&fii relative Coeficientul r do corectie a vitezei do a$ohierm, pina ia: Cro#I toro 0 j 1,00 1,03 1,06 1,09 1,12 I 1,16 1,20 1,25 i 1/30 I 1/34 1,38 1/42 1,45 I ..iff Descre?toro 1 1,00 0,98 0,95 0,92 0,90 0,88 0,85 0,80 0,78 0,76 0,74 0,72 0,70 0,68 2 1,00 1/34 1,80 2,40 3.2 4.2 5,7 10,0 13,4 18 24 32 42 57 3 1,00 1/25 1,60 2,00 2,5 3,2 4,0 6,4 8,8 10,0 12,5 16 20 25 Coeficientul exponential al vitezei relative, z 10 8
ji
6/67
vjo
5
.
3/33
i %i i
2,5
1,5
(descroftore sou crejtere) 5 1,00 1,16 1,34 1,55 1,80 2,1 2.4 3.2 3.7 4.3 4,9 5.7 6.5 7.6 6 7 8 1,00 1,08 1,16 1.24 1,33 1,45 1,57 1,75 1,93 2/08 2.25 2,40 2,50 2,83 9 1,00 1,06 1,12 1,20 1.25 1,34 1,42 1,60 1,70 1,80 1,90 2,00 2,10 2.25 10 1,00 1,0*
i/vi fw y iv a M il
4 1,00 1,21 1,48 1,78 2/14 2,7 3.3 4.4 5,9 7,0 8/6 10 12 15
1,00 1,00 1,12 1,10 1,25 1,22 1,42 1,33 1/60 , 1,46 1,80 1.65 2,0 1,82 2.5 2,10 2*8 , 2,40 2.65 3,2 3.6 2,9 4.0 3,2 4,5 3,5 5.0 3/9
fi Hi 11 11 11 1,40 1 1 1 If 11
J
Tabelul 11,5 (oontinuare)
6 5 ,7 6 ,4 7 ,2 8 ,0 9 ,0 10,0 11,2 12,5
| 4 ,3 5 ,3 5 ,8 6 ,5 7,1 7 ,8 8 ,5 9 ,3 10 21
8 3 ,0 3 ,2 3 ,5 3 ,8 4 ,0 4 ,3 4 ,7 5 ,0 5 ,3 5 ,7 10
9 2 ,4 2 ,5 2 ,7 2 ,8 3 ,0 3 ,2
10 1,93 2 ,00 2 ,12 2 ,2 2 ,3 2 ,4 2 ,5 2 ,6 2 ,7 2 ,8 m
un ill
1,65 1,70 1,75 1,80
1 ,85
2,00
2,50
11
1,90
0 ,6 5 0 ,6 3 0 ,6 2 0 ,6 0 0 ,5 8 0 ,5 6 0 ,5 5 0 ,5 3 0 ,5 2 0 ,5 0 0 ,4 0
32 40 50 64
19 23 29 34 42 50 62
8 ,8 10,0 11,6 13,4 15,5 18 21 24 | 28 32
i |
3 ,6 3 ,8 4 ,0
11
16 40
Verificarea utilizerii c o r e c te a u n e ia d i n t r e c e le d o u I anterioare este legate de c u n o a ^ te re a f a p t u lu i c 1 p r i n micorarea turaîei (deci a vitezei de achiere), a r e le x : o cre?tere a durabilitfitii i invers, adica l a c r e ^ t e r e a t u r a f i e i , durabil itatea sculei a^chietoare va i n r e g i s t r a o s c S d e re . Daca o aceeai scuia achietoare e s te f o lo s it a l a m a i multe faze succesive de prelucrare, dura b i l it a t e a d e c a lc u l îc se determine cu ajutorul relatiei:
r e la ^ ii
calc
[min] + . +
alo 1
calc 2 calc n
( 1 1 . 20)
in care T lc ,, Tc,.e 2,..., Tc,lo sint durabilitatile de ealeuale sculei pentru fiecare dintre fazele realizate succesiv, durabilitai determinate anterior pe baza relaîilor (11.18 ) sau (11.19). 29. Calculul raportului in t r e d u r a b i lit a t e a unei scule oarecare i d u r a b il i t a t e a s c u l e i limitative Raportul Kdi intre durabilitatea T i a fiecSreia dintre sculele utilizate simultan i durabi litatea TMlc -in a sculei limitative este dat de relatia:
calc t
Kdi I
*calc min
( 11. 21)
Durabilitatea de calcul minima corespurde in general scupentru care s-a stabilit anterior turaîa conventional-econcmicA cea mai redusa, dar, daca valorile coeficientilor
439
e x p o n e n tia l! a i v it a o a lo r r e l a t i v e s i n t d i f e r i t e , e s te o a a o e a s ta a f ir m a t ia s i n u m a i f i e v a la b ilS . E s te e v id e n t cA p e n tr u s c u le le l i m i t a t i v e , Kd - 1 . 1 1 .3
EXEMPLU D E C M X U L A L PARAMETERHOR AS C H IER E LA PRELUCRAREA P E UN STRUNG SfflOAintDM AT M J L T IC U T IT E
Se c o n s id e r^ a f i n e c e sa r e o b ^ in e r e a p ie s e i c u dim enaiu nu l e in d ic a t e i n f ig u r a 1 1 . 1 . Form a i d im e n s iu n ile s e m if a h r ia l t u l u i u t i l i z a t p e n tr u o b tin e r e a p ie s e i d i n f i g u r a 11.1 M H o b s e rv a te i n f ig u r a 1 1 . 2 . S t a b ilir e a I d e p r e lu c r a r e ^ ^ ^ H La s t a b ilir e a schem ei I p r e lu c r a r e s -a u a v u t i n vedere p o s ib ilit & ile s t r u n g u r il a H s e m ia u to m a te m onoaxe m u ltic u tite d in d o ta re a s e c t i e i . Pe s a n ia lo n g it u d in a lf i se v o r m cn ta dou& c u t i t e (N t i 3 fj| cu a ju t o r u l c S ro ra s e v o r p re lu c r a s u p r a f e ^ e le c i li n d r ic S j e x t e r io a r e , i n t im p c e d o u d in tre s u p ra fe fc e le f r o n t a le s e v o r cb t in e cu a j u t o r u l a d o u S c u tite I I ( N 1 i H2 ) m o n ta te p e sania I Material: 0L 50 t r a n s v e r s a l^ ( f i g u r a 1 1 . 3 ) . 15X45 500-80 2 . A le g e r e a 1.
nayim* inmplti* J
F ig .
11.1
interraediarS unai P r e lu c r a r e a v a a v e a lo c p e un piese, tn vederea obtinerii s tru n g s e m ia u ta n a t m anoax t ip unei rof dinfate | 1A740, p re v S z u t c u d o u s S n ii
FortM
m u lt ic u t it e , cu p o s ib ilit a t e a o b t i n e r i i u n o r t u r a t i i cu p rin sft I i n t r e 5 6 i 710 r o t / m in , p e n tr u o gam d e a v a n s u r i lo n g itu d in a le d e 0 , 1 2 5 . . . 0 , 8 m m /ro t. 3 . S t a b i li r e a m e to d e i d e i n s t a l a r e a s e m if a t r ic a t u lu i P e n tr u in s t a la r e a s e m if a b r ic a t u lu i, s e v o r f o lo s i un d o r n c u g & u r i d e c e n t r a r e , v i r f r o t a t i v l a c a p S t u l d i n dreapta# I v i r f f i x ro o n ta t i n a r b o r e le p r i n c i p a l a l s t r u n g u lu i i in im fi de a n tr e n a r e la c a p S tu l d i n s t in g a . I n c a l i t a t e d e s u p ra fe t |H o r ie n t a r e , sev o r u t iliz a s u p ra fa ta f r e n t a ls a d e g a jf ir ii S 3 p a r t e a s t in g S i s u p r a f a td g S u r i i a x ia l e , a m b e le s u p ra fe t* f i i n d p r e lu c r a t e a n t e r io r .
Din analisa schawl da prel**crare, se ooratatA posibil Ltatea foloeirii a patru cutite prev&zuta cu plicuta din
carburi metalioe tip P20 ( M l, - ouît drept pentru degropare; M2 - outit^^ teral dreapta; N. - cuît frontal stinga i n4 B cuît frontal dreapta) I Toate crtitale au sec^lunea cozii de 32 x 32 | | I 5. Stabilirea anrfcilui de instalare a sculelor SSniile strungului soniautccnat sint prevfizute cu suporturi portscule avind locaijuri pentru instalarea unor cutite dispunind de oozi prismatioe, fixarea acestora efectuindu-se cu uruburi. Fig 11.2 SMifabricat pentru 6. Stabilirea ftiinrrimiloar o b p n e r e a piesei din de agchiere fig. 11.1 Se apreciazfl a fi posibilfl inl&turarea adaosului de prelucrare intr-o singurd trecere, oeea Ice presupune galitatea adincimillor de achiere cu m&rimile adao surilor de prelucrare pe direcfcLile respective: o exceptie o con stitute faza nr. 2, la care aiicimea de achiere inregistreazfl o variable de la Ain (160 - 150)/2 = 5 1 r a n la: |t2MX =(166 - 150)/2 = 8] ra m . 208 - 200
4. Stabilirea oulalor ayhixjtoara
3 208
^ 2 max *
^ 2 min
8 + 5
2
6,5 m m ;
t x =
74 - 70 = 4 m m ; 34 - 30 = 4 m m .
^9* 11.3 Schama da prelucrare
t,
441
Valorile determinate ale parametrilor regimului da H H re, preaum fi alte condit-ii de lucru, sint treoite In formula rul pentru calculul regimurilor de agchiere (tabelul 11.6), 7. Stabilirea avansurilor de calcul E ste nacesarA s ta b ilire a a numai doua v a lo r i ale avanauril o r , tin in d oant de fa p tu l ca s c u le le s in t m ontate In tarriwn pe |ie ca re d in c e le doua s i n i i . A legerea p ro p riu -z is a a valorilo r a v a n s u rilo r se efectueazS pe baza d a te lo r d in ta b e lu l 11.
81 p H 0,30 mm/rot; s3 - s4 = 0,40 mm rot. 8. Verificarea avansurilor Verificarea oorectitudinii stabilirii avansurilor de lucru se poate realize utilizindu-se relaîile de la prelucrarea cu o singurS scuia. Astfel, pentru verificarea avansului din punctul de vedere al rezistenêi corpului cutîtului, se va lua in con siderare mai intii situaîa cuîtului N2, pentru care adincimea de afchiere va ajunge la un moment dat la o valoare maxims
t , - * 8 mm;
=yy.
33,
Ct't 'HB
k 1 5 ' k 1 6
' i c X7' k l a ' k i9
33, 3 32-32 0, 5 35,7 81-190'75<1 ,0-1, 01 -0, 87 -0,9 -0,96 = 1,77 mm/rot > sadopt = 0,3 mm/rot. Pentru celelalte cutite din set, solicitarea corpului cutitului va fi mai redusS, datoritS valorilor mai nrjr r j ale adincimilor de achiere, deci cu atit mai mult corpurile cuti telor vor rezista la solicitarile create de micarea de avans. Verificarea avansului din punctul de vedere al rezistenfcei piacuêi din carburi metalice se va efectua de asemenea pentru situaîa celei mai mari solicitari, adica atunci cini aHinHmna de apchiere are o valoare t,.v = 8 mm: 8,3-C1' 8 8,3-81' 8 t i p 1 i p i --- I Y 3 ---- = 3,54 mm/rot > sadopV | 0,3 mm/rot. t ' ' B j , 8 ' -53 Se constata ca valorile adoptate pentru avansurile da lucru indeplinesc conditiile de rezistenfa a corpului cuîtului fi a piacuei din carburi metalice.
442
9. calculul lutqlaUor ouraalar <Ja lucru Valorile lungimilor cursolor de lucru m dat&rmin& prin liiar* in ocnaldarar* a companantalor acestor:
M 1 1., | lp, | 1.1 | 11 I (0,5...2) | ------I

38
208 - 200
Ctg 7 0 |
+ (1...5) * 45mm;
lo2 * 1.2 + p
166 - 150 + * * | M | (0,5...2) I ------- ctg 90 j
+ 40 + 0 = 42 mm;
I 1 1 .J + l p3 + 1.3 + Id J ( 0 , 5 . . . 2 ) I I I I 1
208 - 170
+ | ----
+ ( 0 ,5 ...2 )
21 non;
208 I 150
le * I 1.4 1 lp* + 1.4 + 1*4 - (0,5...2) I I tg I I ---- 1--- |
+ 0 - 3 1 mm.
1 0 . C a lc u lu l lu n g is d la r c u rs e lo r de lu c ru lu ngim ea c u r s e i de a ch ie re l ol( la o fa zS o a re ca re i se cbîne prin insumarea lungimii de pStrundere L, ?i a lu n g im ii de achiere lai. Pentru cele patru faze considerate, lu n g im ile
ourselor de achiere vor avea deci valorile:
1C01
l0a 2 13 lC f l 4
= Ipi+ 1.1 = 1/45 + 38
1 39,45 mm;
= 1P2 + 1.2 - o + 40 = 40 mm; lp2+ 1.3 = 0 + 19 = 19 n u n ; = lp4+ 1.4 = 0 + 29 - 29 mm.
numSrului de rotatii ale aiixxrelui principal pentru cursele de lucru NumSrul de rotatii ale arborelui principal se determine ca report intre lungimea lc j a cursei de lucru i ririim avansu lui de calcul Sj pentru fiecare dintre fazele i: l < j i Nr 1= = = 150 rot; s, 0,3
1 1 . Calculul
443
w I --- -- 53 * rot; s3 0,4 31 1 a a 78 rot. a -- c 0,4 *4

12 . C a lc u lu l n u m a ru lu i d e r o t a t i i a le p r in c ip a l p e n tru c u r s e le d e a g c h ie t c caz, numSrul de rotatii a le a r b o r e lu i p rin c ip a l prin luarea in consider are a lu n g im ii 1 |
^cJ
21
ar
In acest se determine cursei de a^chiere i a mSrimii avansului s,:

N .,,
M _ ----------I
39,45 0 ,5 40 0 ,3 19 0 ,4 29 0 ,4 S1
ca2 S2 ^ca3 S3
132 r o t ;
N3 =
N.,* =
13. C a lc u lu l n r a f i rrip n ^ -i 1 nr- t i m p i l o r d e a^ch C a lc u lu l o o e f ic ie n t ilo r t i m p ilo r d e a c h ie r e s e v a e fe ctu a a v in d u -s e i n v e d e re r a p o a r t e le i n t r e n u m e re le d e rotatii ffl| a le a r b o r e lu i p r in c ip a l p e n tr u c u r s e le d e a c h ie r e la fie c a re fa z a i i n u m S ru l m axim d e r o t a t i i N . , d e te r m in a te * a n t e r io r :
I O' H* o 1* * II
S4
r1 ?2
--- = 0,88; 150 'm i

133
132
i 0,886;
150
444
N 3
N r1
N.,4
t 4 ----------- ---
ncmice V a lo rile medii ale d u ra b ilita tilo r converitianal-eccncinioe centra sculele a^chietoare u tiliz a te se stabilesc pe baza date|| din tabelul 11.3:
^convl *^conv2 *^conv3 = *^conv4 ** ^ min.
14. Stabilirea
Nr1 durahi 1 itaîlor
ocxwenl^cnal-ecx)'
15. Calculul d u ra b ilit& tilo r sculelor, exprimate In tvimpi ef e c tiv i de acriere P rin luarea in considerare a v a lo rilo r t - ale c o e fic ie n tilor tim p ilo r de achiere i a durahilit& fcilor cx^ventional-economice T conv ,, se determina d u ra b ilitd tile :
*1 ^ - T conv1 * 0,88-30 I 26,4 min;

T2 T2-Tconv2 0,886*30 - 26,58 min;
T 3 = T 3,Tconv3 1 0,320 30 = 9,6 min; T4 = V T conv4 i 0,486.30 =**14,58 min.
16. Stabilirea diametrelor de c a l c u l Din schema de prelucrare se poate observa c& diametrele de calculcoincid cu diametrele sendfabricatului la nivelul sectiunilor respective. Vcm avea aadar: D c1 = 208 mm pentru cuîtul N t; D c2 = 166 mm pentru cuîtul N 2; Dc3 = Dc4 = 208 mm pentru cuîtele N 3? i H 4.
17. Calculul raportului Dp iB 5 n /Dc i sax al diametrelor Raportul Dcj B in /Dc i Mx se determine pentru fazele de strun jire transversal^: -Faza la care lucreazS cutitul N3:
445
170
D.S
208
150
-Faza la care lucrearf cutitul **
in/ô4
0 ,7 2 . 208 e .
1 8 . D e t e r m in a r e a v it e s s e i d e
l ^ S T i o W t * la prelucrarea cu o songurf g | (relatia 10.29 din cap. 10): v M _______ k1 - k 2 - k 3 - k t - k 5 - k i - k i - k l k i =
de achiere pentru cu^xtale H ,, 2, | | | | i |
1 Tm.tx . . gy*.(J2L)n T c 200

242
45 32-32 )0,08. ? __ jO,J
ao0' 125^ 0' 18^ ^ 0,20, (190/200)1' 75
20-30
70
15 0,5 ( ) ' 09-(---)0,1-0,85-1,0-0,9-1,0-1,0 i 101,8 m/min;
20
242 90 - ---------- * ------------- -1,043-(--- )0' 330 ' 6,5'180,30' 20(190/200)1,re 70
15 0,5 (---) ' (--- ) ' 1-0,85-1,0-0,9-1,0-1,0 = 128,9 m/min; 5 2 90 -1,043- (---) M , 3O ',25.40'18-O,40' 20-(190/200) 70 15 ,0 ,0 9 .| 0,5 ' .n 3 ^ 5 ! "I -T'^0,1 0,85'1 '0 '0 9 1 0 '10-0,845 = = 112,3 m/min;
v 4
242
112,3 m/min.
44fi
19. Stabilirea t u r a y H o r ocnvsnîflnnl-eoaYwioa Valorllo turaîilar oanverîonfll-Qcancinice aa determina I H R in oonslderare diametrele de HWBBa Dt si vitezele da Effig - calculate anterior: 1000-V, 1000-101,8 r W i i ---1 fi B --------- | 155,78 rot/min; ir-Dc1 x- 208 1000 -Vj
n corv2 i --------------- | *-d c2
1000-101,8
--------------------- I 247,16 ro t/ m in ; IT-166 i r -166
1000-v3 1000-Vj 1000-112,3 1000-112,3 r W j I ------ I ---------- I 171,85 rot/min; wD| ff-208 1000-vt w D c4 1000-112,3
171 ,8 5 ro t/ m in .
W-208
20. CftTrail.ul v a l o r i l a r coef ic ie n \ -i lor expanenîflli Aa cum s -a p u t u t c o n s ta ta , e x p c n e n tu l m a l d u r a b i l i t a ^ i i , f o lo s lt la c a lc u lu l v i t e z e i de a c h ie re , a re o v a lo a re unicSL:

I | 0,125. n .
I n a c e s te c o n d i ^ ii , c o e f ic ie n t u l e x p o n e n tia l a l v i t e z e i d e a ^c h ie re v a f i : i z -----------------8 . m 2 1 . D e te rm in a re a a a r i mi l o r a u x ilia r e D in t r e t u r a t i i l e c a lc u la t e , se o b s e rv fi c S ce a m a i s c f iz u t i oorespunde s c u le i N , ( i \_ ulu1 1 5 5 , 7 8 r o t / m in ); u rm S to a re le t u r a t i i c a r e d e p fi e s c c u m a i p u t in d e 50% t u r a t i a m in im i c o r e s pund s c u le lo r M3 i N4 ( n ^ ^ = = 1 7 1 , 8 5 r o t / m in ). M & rim ile a u x ilia r e a fe re n te f t e c S r e ia d in t r e a c e s te t u r a t i i co n v e n tio n a l-e o o n c m ic e v o r f i : 1000 I I | ( -----------) z, = ( 1000 | 0 ,2 8 8 3 -1 0 7 ; 81
Hconvl
w n3
155'78
1000 Zj > = 1000 M e 1 -------
wmmm
-----*Wv3
1 o , i 3 i 4 - i o 7.
1 7 1 <85
447
22. Detenainatea turoLei da calcul Suma mfirimilor auxiliare pentru turatiile care dep&qesc cu oal mult 50% turaîa mim mA va fi: |Mn| I 0,2883-107 | 0,1314*10* g 0,4197-10T.
Turafia comunS va fi a$adar:
n. COit
1000
1000
(ZWni)
1/xi
(0,4197-107)0'125
148,6 rot/min.
23. Dstenninarea turafriei reale a arborelui principal Turatia imediat inferioarS turatiei reieîte din calcul (!!_ 1 148,6 rot/min) este = 140 rot/min. 24. Calculul vitezei efective de a^chiere Se determine vitezele maxime de achiere pentru fiecare din dele 4 cutite: ^'Dor1 ^ JT-208-140 = 91,48 rot/min;
1000
JT-D^-n^
1000
7T166-140
e f 2
1000
7rDe3,ni
1000
73,01 rot/min;
Hi i v.f4"
* 208-140
= 91,48 rot/tain.
1000
1000
25- Verificarea puterii Valorile puterilor de afchiere cuît vor f i :
csorespunzStoare
fiecSrui
Nl =
_ F z l 'v e fl
* S1
* ^15 ^16'^T7'^1B ^19 ' V e f l

6000
6 00 0
3 /57-41-0,3'75-(l90)'75-l/ 0-l,01-0,87-0,9-0,96-91,48 6000 = 3 ,42 kW; 3,57-8-0,30,75-1900,75-1,0-1,08-0,87-0,90-0,96-73,01
--- -- --- --- 1 __ |

6000
=5,84 kW;
u *
..... 9R ,M k N .
IH
-------- - ._ . . . . AOQO
9 OB'0,7'0,9 0 , 0 6 B
R l t o r M tot*I* afaao*bit* v* tit

**. * H,1 * + N. * N.* * 3 . B . M * 4 ,S 3 + 4 ,3 3 -
1 ia,as *w.
I. i\ju>r>v\ nwvînii-unalt i
- 0,6- 24 - 1 9 , a WH. Sa o b M r v i oft M4t < N ^ .
26. Calculul roportului Intro turaVla afectivft a arborelui principal ijl tiiraîa oawantian nle a o ncMi.dk
Ss o a lc u le a z & acest ra p o rt p a n tru f ie c a r e d in a e le 4
; cubits: rv, 140 ------- -- ------ - 0,898;

nBwi 1 5 5 ,7 8
nmu KO ------- ------- * * 0,566; * W 2^7,16 u WO K.J - 1^4 - ---- - ------- - 0,814. neonvJ 171,85 Dstenrin&roa valorilor ooeficient-1lor de oorecîe a durabilit&ii eooncnine Valorile coeficienîlor de corectie ai durabilitflîlor eoononice se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.5: - P e n t r u K v1 * 0,898, KT1 2,57; - Pentru 0,566, K T2 > 64; - Bentru - K^< - 0,814,Kn - KJ4 - 5,72. 28. DurabilitStile ds calcul ale sculelor ayhietoare detantdnfi durabilit&tils de calcul pentru fiecare din cele 4 cutite:
27.
êlo1 " Kj^ T conv1 2,57 30 77,1 min;

449
Tabelul 11.6 Fi& pentru calculul regimurilor de achiere n i( a t e a : ntreprinderea de pompe Fi a pentru calculul regimurllor de a chlere |S e c ( I a IPrelucrftri Imecanice
o *v F b -V 3 c. c _ u og 3 a .i u g C _
Tip strung semiautomat monoax multicu(ite
Denumire: roatA din|atft Nr. desen: 70.019.000
Tip semlfabricat: Forjat in o a trl)!

Material: OLSO
Model 1A730 Condi(ii de rftdre: Art . >e u g

B
70.019.000 9
Nr. desen ansamblu:
Stare: aonnallxal
O e o u Sculft mire a chi f fczA etoare
a Ig S'S <5 a <
V) / > c a
a ez 8?
b
'C,
LJ
' . 3E e a2 S I * r s s i a < yo 10
O i .e fi e
I
g
x C
O O >i 11
#c oe
13 208
14
C J . v a
15
101*8
31
n 31
S3
17 18
0,2883 19
51
12
30 26,4
16 155,73
20 21
Strunjit C u t 1 1 longitu 32x32 cu dinal plAcu(fi 0 (208- din car220)x38 "buri metalice 020
Strunjit C u 11 t
0.3 45 39.45 150
132
0,88
167
7 . 91,48 0,H98 2*57 7
longitu 32x32 dinal 0 (166150) x26
6,5 03 42
40
140
133
0,886
30
26^8 166
128,9 247,16
73^1
in
- H
| 5 ,7 2 -3 0 -
1 7 1 ,6 m in .
2 9. C a lc u lu l ra q p a rtu lu i i n t r e A jr a h il it a t e a fia o ire d . s c u le f i d u r a b ilit a t e a s c u le i li m it a t i v e R a p o rtu l va f i : ___________________ T - , 1 7 7,1 77,1 1920 = 24 ,90; 7 7 ,1
11;
m
calc *1n
171,6
77 ,1
= 2,22.
D if e r it e le v a lo r i r e z u lta te i n urm a r e z o lv S r i i e ta p e lo r de c a lc u l a l p a ra m e trilo r re g im u lu i d e a $ c h ie re au f o s t t r e c u t e in ta b e lu l 1 1 . 6 .
Cap. 12
R B G M l t r DE ASCHXKRB IA H S U X S N R A HE STRUNGURI H I H U E
1 2 . 1 N D TU JN I GENERALE FRIVXND PRELUCRAREA P E S TW JN X R I M U O IA X E D e o a re ce s in t . m a in i-u n e lte cam plexe | i d e m are p r o d u c t iv it a t e , s t r u n g u r ile au to m a te m u ltia x e se reoanandcL a f i u t i l i z a te num ai l a p re lu c a re a p ie s e lo r I n p ro d u c ^ ia d e s e r ie m are | i de m asa. Pe s t r u n g u r ile m u ltia x e p o t f i p r e lu c r a t a s e s n ifa b ric a te su b fo rm S d e b a r 3 ,c u d ia m e tru l c u p rin s i n t r e 16 i 60 mm sa u eav3 d e d ia m e tre c u p r in s e i n t r e 80 i 125 nm . U n e le o c n s t r u c ^ ii d e s t r u n g u r i p o t f i d o ta te c u d i s p o z i t i ve de a lim e n ta re a u to m a ta i d e p rin d e re a semi f a h r ic a t e lo r s u b form S d e b u c S ^ i ( f o r j a t e , t u m a t e sa u m a t r it a t e ). I n f u n c ^ ie d e modal d e a lim e n ta r e c u s e m if a b ric a te , s t r u n g u r ile m u ltia x e p o t f i cu d c l u a u to m a t (d a c S a lim e n ta re a c u s e m if a b ric a te s e fa c e a u ta n a t) i s e m ia u to m a te fa tu n c i c in d p e n tru a lim e n ta r e e s te n e ce sa r3 in t e r v e n ^ ia m u n c it o r u lu i). S t r u n g u r ile m u ltia x e p o t r e a liz a p r e lu c r a r e a p ie s e lo r d u pS u rm a to a re le p r i n c d p i i : p r e lu c r a r e a s u c o e s iv a , p r e lu c r a r e a i n p a r a le l i p r e lu c r a r e a p a r a le l-s u c c e s iv S . I S t r u n g u r ile c u p r e lu c r a r e s u o o e s iv S a lc f it u ie s c m a re a m a jo r it a t e a s t r u n g u r il o r m u lt ia x e , c e e x e c u te p ie s e d in b a r d s a u d in s e m if a b r ic a te s u b fo rm a d e b u ca tp . ; in d if e r e n t d e n u m S ru l ay p I n r p r i n c ip a l e (p a t r u , a s e sa u o p t ) , p r i n c i p i u l s u c c e s iv d e p re lu c ra r e im p u n e t r e c e r e a s u c c e s iv S a s e m if a b r ic a t u lu i p r i n p o s t u r ile f i x e d e p r e lu c a r e , a s t f e l c i l a r o t a ia c c m p le ta a ta m b u ru lu i c u a r b o r i p r i n c i p a l i e s te o b ^ in u tS o p ie s a . C c n s t r u c t iv , s t r u n g u r il e m u ltia x e o r iz c n t a le ( f i g . 1 2 . 1 . ) se can pu n d i n t r -u n b a t iu 1 p e c a r e s i n t a e z a te b l o c u r i l e 2 i 3 , in c a r e s e g S s e s c s is te m e le d e ccroanda i a c ic n a re a le s t r u n g u lu i. f t r b o r i i p r i n c i p a l i ( i n num Sr d e 4 ,6 i 8 ) s i n t m c n t a ^ i i n t r - u n ta m b u r u n ic T ap. I n t im p u l p r e lu c r a r ii,t a m b u r u l c u a rb o ri p r i n c i p a l i e s t e i m o b il, r o t in d u -s e n u m a i a r b o r i i p r i n c i p a li , c u a c e e a i t u r a ^ i e i n j u r u l a x e lo r p r c p r i i ; s e m if a b r ic a te le su b fo rm a d e b a r d s i n t s u s in u te d e d i s p o z i t i v e l e d e g h i dare a le b a r e lo r D b . D a c a s i n t u t i l i z a t e s e m if a b r ic a t e d i n b u c 3 (i , lo c u l l o r e s t e l u a t d e s is te m e le d e a lim e n ta r e a u to m a ta
453
STi
Fig. 12.1. Elaantala component* principal# ale atrungupifc^ aultiaxa a - vadara ganarala; b - taaburul portaxa la strungul cu 8 axa; c - taaburul port axa la strungul cu 4 axa; d j taaburul portaxa la strungul cu 6 axa
f i r c t a z a t , c u m a i m u lt i a r b o r i p r i n c i p a l l . m t r u c i t s t r u n g u r lle m u ltia x e a u p r e lu c r a r e i n p a r a le l s in t i n num & r f o a r t e r e d u s , I n lu c r a r e n u s e f a c r e f e r i r i l a p r e lu - I c r a r e a p ie s e lo r p e a c e s te m a f in i. S t r u n g u r lle i i H m w c u p r e lu c r a r e m ix t a p e r m it p r e lu c r a re a p ie s e lo r d e o o o ip le x ita te m e d ie .M e to d a d e p r e lu c r a r e e s te cte f a p t | v a r ia n t ^ a p r e l u c r i r i i s u c c e s iv e ; l a r o t i r e a a i u n p a s | ta m b u ru lu i c u a x e p r in c ip a le s e o b ta in d o u a s a u t r e i p ie s e In lo c d e u n a . C u a l t e c u v in t e , m e to d a m ix ta d e p r e lu c r a r e c a n s ti i n e x e c u ta re a i n p a r a le l a d o u a s a u t r e i p ie s e d u p a m e to d a s u e o fe siva p e s t r u n g u r ile m u ltia x e a u to m a te . S p re e x a n p lu l a s t r u n g u l c u 8 a x e p r in c ip a le d i n f i g u r a 12 . 1 .d , in c d r c a r e a s e m ifa b r ic a t u lu i s e fa c e s im u lt a n l a a r b o r i i 1 f i 2 . I n a c e s t c a z , i n d e x a re a n u s e fa c e c u u n p a s ,c i c u d o i p a f i u n g h iu la r i .D e d a ta a o e a s ta , l a f ie c a r e in d e x a re r e z u l t a d o u a p ie s e i n l o c d e u n a . Se p o a te m e n ^ ic n a c S d e c e le m a i m u lte o r i , p ie s e le c e se p re lu c re a z a p r i n p ro c e d e u l m ix t s i n t id e n t i c e , d a r p o t f i e x e c u ta te f i p ie s e d i f e r i t e c a fo rm a f i d im e n s iu n i. S is te m e le d e com andS a le s t r u n g u r i l o r m u lt ia x e d i f e r a de l a u n t i p c c n s t r u c t iv l a a l t u l . L a m o d e le le m ai v e c h i s in t fo l o s i t e s e t u r i d e cam e s c h im b a b ile ; p e n t r u p r e lu c r a r e a u n e i p i e s e , i n f u n c ^ ie d e lu n g im e a d e c u r s a n e c e s a rS , s e a le g e cam a p o t r iv it a . E x is t a s t r u n g u r i d o t a t e c u cam e u n iv e r s a le c a r e r3 m in n e s c h im b a te . lu n g im e a c u r s e lo r d e lu c r u s e r e a liz e a z d p r i n m o d if ic a r e a r a p o r t u lu i d e t r a n a n it e r e a m e c a n is m e lo r c e le a g d ca m e l e d e o rg a n e le d e e x e c u t e . I n c o n tm u a r e s e p r e z in t a m e to d ic a p r o i e c t a r i i r e g im u lu i d e a f c h ie r e l a a o e s t u lt i m t i p d e s t r u n g u r i . I n f i g u r a c a r e u rm e a za s e p r e z in t a s c h if a p r i n c i p a l e l o r e le m e n te a le s t r u n g u r il o r m u lt ia x e . 1 2 .2 E 1 A P E LE D E
I I I I I
'
] i
CALCUL
A L R B 3 IM U R ILC R D E A S C H IE R E I
P a n tr u d e te rm in a re a r e g i m u r i lo r d e a f c h ie r e l a p r e l u c r a r i - | l e p e s t r u n g u r il e m u lt ia x e s i n t n e c e s a re u r m a t o a r e le d a te i n i ia le :d e s e n u l d e e x e c u t e a l p ie s e i,s u o c e s iu n e a f a z e l o r d e p r e lu c r a r e , m a rim e a a d a o s u r ilo r d e p r e lu c r a r e p e f ie c a r e fa z a in p a r t e , m a t e r ia lu l p ie s e i f i p r o p r i e t a t i l e m e c a n ic e a le a o e s tu ia 1 , c e r in f e d e p r e c i z i e f i d e r u g o z i t a t e a s u p r a f e e lo r . C a lc u l u l r e g i m u r i lo r d e a f c h ie r e p e n t r u p r e l u c r r i l e o e se d e s f a f o a r a p e s t r u n g u r il e m u lt ia x e im p u n e p a r c u r g e r e a e t a p e lo r j c e v o r f i p r e z e n t a t e i n o c n t in u a r e .
-u n e lt e
1 2 .2 .1 A le g e r e a s t r u n g u l u i a u to m a t A le g e r e a m a f in s e f a c e p e b a z a u r m S t o r ilo r f a c t o r i t e h n ic o -e c x m a n ic i!
forma dimensiunile sendfafcricatului,forma 9! dimensiunile su prafefcelor de prelucrat, oondiîile tehnice de calitate inpuse piesei, volumul producîei , maînile disponihile In secfcLa da prelucrare. Aa dupa cum s-a arStat, exists strunguri nultiaxe ce per mit prelucrarea pieselor din barS i strunguri oe au in dotare sisteroe de alimentare cu semifabricate in buc&ti. A$adar, in funcie de tipul semifahricatului se va alege i tipul strunguI Deoarece fiecare tip de strung multiax are o dimensiune diametralS maximS a semifabricatului ce poate fi prins in dispozitivul de prindere , este lesne de inêles cS i acest parajnetru al semifabricatului. va hotSri tipul strungului. Semifabricatele sub formS de barS sau êava sint orientate i fixate in dispozitive cu bucS elasticS , avansarea lor fScindu-se pinS la opritor. Semifabricatele sub formS de lxtcSî sint prinse in oansolS in mandrine cu trei bacuri sau , dacS au rigiditate scazutS, in mandrinS i virf. Forma i dimensiunile piesei influeneazS asupra unei alegeri corecte a mainii-unelte. Pentru piesele de ccnplexitate ridicatS se vor alege strunguri cu prelucrare sucoesivS; dacS oanplexitatea este de nivel mediu, atunci se pot alege mainiunelte ce funcianeazS dupS principiul mixt de prelucrare. In sfirit, piesele simple pot fi prelucrate pe strunguri multiaxe cu prelucrare in paralel. 12.2.2 Stabilirea succesiunii fazelar de prelucrara Proiectarea tehnologiei de prelucrare pe strungurile multiaxe automate cu prelucrare sucoesivS sau mixtS se face inind seama de urmatoarele recomandSri: - se va urmSri o incarcare uniforms a axelor princi pale ale strungului prin impunerea unor tiirpi de prelucrare,pe posturi, aproximativi egali prin utilizarea acelorai regimiri de a^chiere. In acest caz forele de achiere sint uniforme i deci sculele se vor uza in mod egal; - fazele de degrofare sS se execute la primele posturi iar cele de finisare -la ultimele posturi. In cazul in care strungul are posturi cu rigiditate diferite , se recoroandS ca degro^Srile sS se execute la posturile cu rigiditatea maximal; - suprafeêle exterioare se vor executa cu scule fi xate in sania longitudinals centrals sau pe cele transversale. - gSurile axiale se execute cu scule fixate pe sania longitudinals (direct sau in dispozitive speciale), iar gSurile transversale - cu dispozitive montate pe sSniile transversale; - filetele se executS cu tarozi, filiere,capete de fitetat montate pe sania longitudinals sau cu ajutorul cufcitelor H I rolelor de rulat filete, montate pe sSniile transversale; - strunjirea longitudinals se va executa pe cit posiH cu ajutorul cuîtelor tangenîale;
l a s t a b ilir e a s u c o e s iu n ii f a z e lo r de p re lu c ra r e se va seama f i de re o o n a n d irile d in li t e r a t u r e d e s p e c ia l!t a t e /27/ /59/ , / 7 3 / .
1 2 .2 .3 A le g e re a s o u lR ln r ,r t ia r r w iit iv e la r f i v e r iC In g e n e ra l p r i n c i p i i l e a le g e r ii s c u le lo r a ^ c h ie to a r* I p e n tru a f i u t i liz a t e l a p re lu c ra r e a p e s t r u n g u r ile automata ra u ltia x s in t a c e le a i c a la p re lu c ra r e a p e s t r u n g u r ile mcnoax. De o b ic e i, s c u le le p e n tru p re lu c ra r e a p e a s t f e l d e m a fin i s in t exe cu ta te d in ofcel r a p id ; i n m o n e n tu l de fa& e x is t s te n d in ta f o lo s ir ii t o t m ai l a r g i a s c u le lo r a n n a te c u p lS c u te d u re . I n t r u c it in m a jo rita te a c a z u r ilo r , p e s t r u n g u r ile m u ltia x e s in t p re lu c ra te p ie s e d e m are c a n p le x ita te , i n m u lte s i t u a ^ i i se re c u rg e la e x e cu ta re a d e s c u le s p e c ia le p r o f ila t e o o n b in a te , ca re s1 p e rm its r e a liz a r e a s im u lta n fl a m a i m u lto r su p rafefce. Se p o a te a firm a c 3 , p e lin g S s c u le le s ta n d a rd iz a t e s i n t fo lo s ite f i s c u le s p e c ia le . D is p o z it iv e le p o rts c u le au r o l u l d e a o r ie n t a i f ix a s c u la in ve derea p r e lu c r ir ii.F ir m e le p ro d u c fito a re d e s t r u n g u r i pun la d is p o z i^ ie u t i 1i z a t o r u lu i o s e r ie in tre a g S d e d is p o z it iv e a nex de f ix a r e a s c u le lo r , a t i t pe s S n iile t r a n s v e r s a le , c i t i pe s a n ia lo n g itu d in a ls c e n tra ls .. I n r a p o r t d e n e c e s it S ^ i, se vo r a le g e d is p o z it iv e le n e o e sa re , in d ic a t e i n c a r te a te h n ic a a s tru n g u lu i a le s . Deasem enea, p o t f i u t i l i z a t e d is p o z it iv e p a it r u d i f e r i t e p r e lu c r S r i s p e c ia le c u n a r f i : f r e z a r e r o t a t iv S , s t r u n jir e s f e r ic S sau c c n ic S ,f r e z a r e p la n t , f r e z a r e a u n o r c re s t a t u r i , p r e lu c r a r i d e g S u r i c u d is p o z it iv e m u ltia x e , p re lu c ra re a p o lig c n a ia , g S u r ir e t r a n s v e r s a ls , c o p ie re h id r a u lic S , s t r u n jir e e x o e n tric a , f i le t a r e " dupa um Sr " c u a ju t o r u l u n u i c u fc it a c tio n a t de u n d is p o z it iv a d e c v a t sa u f i l e t a r e p r i n deform are I p la s t ic s . I n c a lit a t e d e v e r i f ic a to a r e s e p o t a le g e in s tru m e n ts 1 d in c a te g o ria c e lo r u n iv e rs a le ( f u b le r e sa u c h ia r m ic ro m e tre ), sau d in c a te g o ria c e lo r s p e c ia le ( c a l ib r e , fa b lo a n e e t c ) .
1 2 .2 .4 C a lc u lu l l r o g i a i i c u r s e lo r d e lu c r u Lung c u r s e lo r d e lu c r u tr e b o ie d e te rm in a ta c i t m a i o o r e c t , deoareoe j ea in f lu e n ^ e a z i a t i t a s u p ra p r o d u c t i v it a t i i c i t f i a s u p ra d u ra b i l i t a i i s c u le lo r . L a e la b o ra re a s u c o e s iu n ii f a z e lo r d e p r e lu c r a r e e s te neces a r a se se p a ra c u rs e le d e lu c r u e f e c tu a te d e c & tre s c u le le fi* x a te p e s a n ia lo n g itu d in a l a d e c u r s e le s c u le lo r m crrta te pe s S n i i l e t r a n s v e r s a le . Deasem enea, s e v o r a n a liz a s e p a ra t f i a i r ; s e le r e a liz a t e d e c a tr e s c u le le a c ^ ic r a t e in d e p e n d e n t, p r in in* te rm e d iu l d is p o z i t i v e l o r s p e c ia le . C a lc u lu l lu n g im ii c u r s e lo r de lu c r u se fa c e i n fu n cfcie d e d a te le d in d e s e n u l d e e x e c u te a l p ie s e i f i d e s c h it e le d e p r e lu c r a r e l a f ie c a r e p o s t d e lu c r u in p a rte ; R e la t ia d e c a lc u l e s te :
lo i- V + U +
458
+ h
(12.1)
I n c a re B e s te lu n g im e a d e p ra lu c ra r a la f M i , nm; n e s te lm g ia e e c u r s e i ca pLite d a a p r a p le re , nm ; 1 , e s te lu n g im e a de in t r a r e I n a p c h le re c u a va n s d e lu c r u , n m ;l2 e s te lu ngim ea d e p f t j i r i i d e c S t r e s c u IS . a s u p ra f e te i p r e lu c r a ta , nm. c a lc u lu l s e v a e fe c tu a I n o a n fc e m ita te cu d a te le d in ta b e le le U . 2 . i i 1 3 . 9 . I n u n e le s i t u a t i i,a a dupS a m se v a p u te a d b s e rva I n o c r t ir u a r e ,v a f i n e o e s a rS o re n a lc u la re a lu n g im ii c u r s e i d e lu c r u in f u n c ^ ie d e m S ria e a a v a n s u lu i a d o p ta t i de nu m S ru l d e r o t a r i i a l a rb a r i l o r p r i n c i p a l i . R s c a lc u la re a a re d re p t sco p e f e c tu a re a u n u i r e g la j o o re s p u n z S to r a l s t r u n g u lu i. 1 2 .2 .5 A le g e re a p re lim in a r y a p a r a m e trilo r c ru A d in d a e a d e a ^ c h ie re e s te ia p u sS de m arim ea a d a o s u lu i de p r e lu c r a r e , c a re p o a te f i r e p a r t iz a t S a t i t pe fa z a d e d e g ro a re c i t i p e c e a d e f in is a r e . Se reo cnandS c a fa z a d e d e g ro a re s a s e e x e c u te l a p rim e le p o st u r i d e lu c r u a le s tr u n g u lu i a u t c a a t , i a r c e le d e f in is a r e l a u rm a to a re le p o s t u r i. G S u r ile c u lu n g im e a m ai m are d e c ir c a 4 . .6 o r i m arim ea d i a * e t r u lu i, s e v c r p r e lu c r a d in nwi m u lte fa z e ( l a mai m u lte pos t u r i ) , p r i n d iv iz a r e a lu n g im ii.P r e lu c r a r e a u n e i g S u r i se v a fa ce c u u n b u r g h iu c u d ia a e t r u l m i m in d e c it d ia m e tru l f i n a l a l g S u r i i, 1 4 s in d u -s e u n adaos d e p re lu c ra r e p e n tru f a z e le f in a le de f in is a r e a g S u r i i . P e n tru a s ig u ra re a u n e i p r e c i z i i d e p r e lu c ra re r i d i c a t S s e v a ave a i n v e d e re ca d iv iz a r e a a d a o s u lu i de p r e lu c r a r e s S s e e x e c u te i l a p r e lu c r S r ile e x te rio a re . 0 e v a lu a te c o re c ta a a v a n s u lu i d e lv ic ru im p lie s m ai i n t i i o a le g e re p r e lim in a r S a sa i a p o i d e te rm in a re a a v a n s u lu i r e a l u t i l i z a t l a p r e lu c r a r e . A le g e re a a v a n s u lu i p r e lim in a r f s ^ ) se fa c e d in ta b e le pen t r u f ie c a r e fs*?A d e lu c r u i n p a r te . I n ta b e le le 1 2 . 1 . . . 1 2 . 6 s in t d a te re c c a a n d S ri p e n tru a le g e re a a v a n s u r ilo r . T r e b u ie a e n ^ ic n a t cS a v a n s u l s c u le lo r la s tr u n g u r ile m ul tia x e e s te z e a li z a t i n e x d u s iv it a t e p r in in te rm e d iu l ca m e lo r a i c S r o r ta c fa e ^ i a c ^ ic n e a z S u n s is te m d e p i r g h i i , c e au tin a n u a i t r a p c r t d e t r a n s a it e r e a m i^ c S r ii. La s t r u n g u r ile a u tom ate m u lti axe s c u le le c a re p re lu c re a z S p ie s e le i n d ir e c ie p a r a le lS c u axa l o r ,, s in t m onta te p e s u p o rt u r i p o r ts c u le a n p la s a te p e u n s u p a rt (s a n ie ) c e n t r a l. A v a n s u l u r ic a l a c e s tu i s u p a rt e s te a s ig u ra t p r in in te rm e d iu l u n e i came f i a l w a r m ecanism e c u p i r g h i i . D in a o e s t m o tiv , d e i p e n tru fie c a re s c u IS d e p e s a n ia c e n t r a ls s -a u a d o p fa t i n i t i a l d i f e r i te v a lo r i d in t a b e le , v a f i n e c e s a r a se u t i l i z a un avans u n ic . P a ntru u lt e r io a r e se c c n s id e rS avans p re lim in a r c e l a i a ic a va n s a d c p ta t p e n tru s c u le le a f la t e pe s a n ia lo n g it u d i n a ls . A o e s t a va n s e s te d e n im it i avans li m it a t i v ( s lia ) .
Tab*lui 12.1.A v a n a u r1 r a o o a a n d e t ap a n tr ua tru n jtri lo ngitu dinal* H r a ta a lr l A. Itrunjiri longitudinal* Lungimea piesei \
Diaaetrul inttiel al aaifsbrioatului Adfnciaea de afchiere sub 20 21...30 31...45 46.-.60
" pest* 60
m
6
m
1/5 2,0 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,33 0,35 0,38 0,40 0,42 0,45 0,50 0,55 0,58 0,62 0,65 0,70
Avansul da lucru , aa/rot | 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,28 0,30 0,35 0,38 0,40 0,42 0,45 0,48 0,50 0,55 0,58 0,62
*
0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,28 0,30 0,30 0,35 0,38 0,40 0,42 0,45 0,50 0,52 0,55
8
10 12 14 16 18 20 24 28 32 36 40 45 50 60 70 80
1-5 1 1
1 1 0,05 0,08 0,12 0,18 0,22 0,25 0,28 0,30 0,33 0,35 0,38 0,40 0,42 0,45
0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,28 0,30 0,33 0,35 0,38 0,40 0,42 0,45 0,48 0,50
tn functie da raportul dintra adincimea da afchiere raali fi caa din tabal
Coaf iclantul da coract ia a avansului

0,2 1,35 0,5 1,16 0,8 1,05 1,0 1,00
Raportul dintra edinciaea real! fi cea din tabal Coeficientul de corectie
1,5
0,89
2,0 0,81
2,5
0,76
3,0 0,72
Coaficiantul da coractia a avansului in functie da aaterialul ca sa pralucraazl Hatarialul da pralucrat Coaficiantul da coractia Otel de constructii 1,0 Otel pen* tru rulaenti 0.5 canalIri transversele Materielul ce se prelucreazi Otel de constructii Otel pen tru rulaenti Alaafi
Ouraluiiniu 1
A I ami
Duraluainiu
1.0
sub 1,5
B. Retezlri
I Diaaetrul barei, an 0
6 8
Adincimea (litiraea) de afchiere,mm 3

5
4 i
Avansul de lucru,aa/rot.
1
2
0,05 0,08
3
0,04 0,05
4 0,03 0,04
5 0,08 0,10
6 0,05 0,08
7 0,12 0,15
8 0,08 0,12_
% -*o O oo
o o
460
Tabelul 12.1 (oontlnuara)

0 10
- 12 15 p a i t a 20
1 0 ,1 2
2 0 ,1 0 0 ,1 2
| 0,14 0,16 ;
3 0,06 0,08
5 I 0,05 0,06 0,08 0,08
6 0 ,1 0 0 ,1 2
0,14 0,16
*7 0,18
1
0,15 0,18
0 ,1 2
0,14 0,16 0,16
0,14 0,16 0,16
0 ,1 2 0 ,1 2
0 ,2 0 0 ,2 2
0,24
0 ,2 0 0 ,2 2
Obwrvatia. Pantru Ifttiai ala cutttulul aai mar) ca 5 aa a# adopt! un avana ca la prof tiara. Tabalul 12.2. Raeaaandfri pantru avanaurila aoulalor da prof Hat
pralucrara firi rolA da sprijin
pralucrara cu roll da spjin
A. Pralucrara firi rola da sprijin Distanta a Lltiaaa da tfcHiara b, aa, ptni la: 20
25 30 40 50 60 70 15
pantru a=10 Diaaatrul D , aa 10
pantru a=20
14
16
20
>25
0,100 0,100 0,100 0,100 0,065 0,100 0,100 0,100 0,020 0,040 0,075 0,100 0,100 0,020 0,045 0,080 0,100 0,020 0,030 0,080 0,020 0,040
0,055
0,035
0,020 0,050
0,100 0,020 0,100 0 , 100 0,100 0,100 0,100

0,025
0,050 0,100 0,100 0,025 0,050 0,090 0,030 0,050 0,020 0,030 0,020 .-
0,100 0,100 0,100 0,100 0,100 0,100 0,090 0,100 0,040 0,080 0,020 0,050 0,025 - : 0,020
B. Pralucrara firi roll da sprijin (Tn func(ia da diaaatrul d da pralucrara)

5 *4> 15 20 25 30 40 50 60 70 0,020 6 7 0,045 0,025 0,020 *
8 9
10 0,100 0,035 0,045 0,030 0,020 A
11 0,100 *0,075 0,085 0,055 0,030 0,020 *; >
14 0,100 0,100 0,100 0,095 0,045 0,030 0,020
0,025 0,020 * .u * .
'fjSL
0,065 0,035 0,025 0,020 -
0,100 0,035 0,030 0,020

-
;*V-.v
16 ..... 0,100 0,100 0,100 0,100 0,075 0,045 0,030 0,020
461
Tabalul 12.2 (oontirurS)
C. P r a l u c r a r a o u r o l l d a a p r i j l n ( I n f u n c t i a d a d i a M t r u l d pi l u n g i M a
DiaMtrul d L ltiaaa b da apchiara Tn a , ptni la:
| 0,025 0,020
6 0,040 0,030 0,025 0,020

-
7 0,060 0,040 0,030 0,025 0,020 b.
8 20
M
10 0,100 0,090 0,075 0,060 0,045 0,035 0,030 0,025

aa
Pta
12
i. L u n g i M a a a u b
15 20 25 30 40 50 60 70
0,080 0,055 0,045 0,035 0,025 0,020
0,100 0,055 0,060 0,045 0,035 0,025 0,020 0,020 20 || 40
0,100 0,100 0,100 0,090 0,045 0,050 0,040 0,035
L u n g i M a a fntra
*u.
in care 1 IIX este lungimea cursei de lucru cu valoarea oea m ai mare (de la sculele aflate pe sania longitudinals ), mm; s UB este avansul limitativ (avansul minim adaptat), nm/rot. Lungimea maximS a cursei de lucru se va adopta i n f u n c f ie de fazele realizate de cStre sculele montate pe suporturi f ix e aflate pe sania longitudinals. In cazul in care este necesar a se realiza o lu n g im e mai mare a cursei, sculele pot primi o migcare de a v a n s s u p lim e n ta rS printr-un sistem de ocmandS i de acfcionare a m H i i a r p r in camS;
462
TabaLuL 12.3.
Iiwariri
pantru
N f = ----------- [rot] ,
lc max
(12.2)
alagaraa
12.2.6 Determinarea iunSrului d e rotatii a l e a x e lo r principale pentru mgcfirile de lucru Pentru determinarea avan sului efectiv se calculeazS in etapa urmStoare , numSrul de ro tatii ale axelor principale. Pentru fiecare tip de s a n ie s e dau expresiile : a) Pentru prelucrSrile cu scule aflate pe sania longitudi nals, numSrul de rotatii se calculeazS cu relatia:
avana u l u i
l a
oparatii
15 20 25 30 40 50 60 70
0,020 '4 i t -
Bps?**
. -
da
glurlra
0,040 0,020
0,060 0,055 0,025 0,020
0,080 0,055* 0,040 0,030 0,020
0,100 0,100 0,090 0,075 0,075 0,060 0,060 0,045 0,040 0,030 0,020 1 0,030 0,020 0,020
0,100 0,100 0,100 0,090 0,055 0,050 0,040 0,030
IV w
|a
tul 1 2 .5 .
l a c a u n d i r i pantru alagiraa avansului la a p m r m % . \ \ da g h r t r a
Hatar ialul
Diamatrul burghiului
prelucrat Avansul 1 am/rot Otel pentru automate ( AUT 12 , AUT 20 ) Alamo Otel de calitate OLC 15 ; OLC 20 ; a C 30 : OLC 35
. * > o> u>
Otel OL 50 15Cr08 20Cr08 0tl 35Cr10 Otel 40Cr10
Otel pentru rulmenti Duraluminiu avensului tn functi* da adincimea glurii Adincimea gaurii In functie de diametru Coeficientul de corecti#
Tabelul 12.4. Avanairf pantru aparatli B
lIrgira,n/rot
llrgitorulu 20...25 25...30 p a s t a 30
DiaMtrul s u b 10
10...15 0,40 0,25
15...2 0 0,45 0,30
Firi pralucrara frontali Cu pralucrara frontali
0,30 0,20
0,50 0,35
0,60
0,75
0,40
0,50
Tabalul 12.5. Avansuri pantru oparatii da alazara^M/rot Hatarialul pralucrat 1 5 8 0,35 DiaMtrul alezorului ,aa 10 0,45 15 0,55 30 0,65 25 0,75 30 0,85 40 1,0 50 1,2
0(al carbon Otal sliat:15Cr08 0,15 0,25 20Cr08 Alaal Otal aliat:35Cr08 40Cr08 0(al pantru 0,10 0,15 rulMnt i Duraluiiniu
0,25
0,35
0,45
0,55
0,65
0,75
0,85
1,0
Tabalul 12.6. Avansuri racoatandata pantru oparatii de tapira, am/rot Scula cu cara sa pralucraazl Cu(it 0,05.I.0,10 0,05...0,10 0,08...0,15 Burghiu 0,12...0,30 0,12...0,30 0,15...0,40 Llrgitor 0,20...0,40 0,20...0,40 0,30...0,50 Adincitor conic 0,02...0,04 0,02...0,04 0,03...0,05
Hatarialul da pralucrat Otal Aliaja da cupru Aliaja da aluainiu
, numSrul b) P e n tru s c u le le a f l a t e p e s S n i i l e t r a n s v e r sa le d e r o t a t i i a le a x e lo r v a f i d a t d e e x p r e s ia :
it
N| = ----------------[ro t],
(1 2 .3 )
si
in care lci r e p r e z i n t a lungimea curselor par curse de aflate pe sdniile transversale, mm; s, este avansul pentru aoeste scule, mm/rot.
s c u le le a d o p ta t
p e n tru s S n iile tra n s v e rs a le c i t g i p e n tru s a n ia lo n g it u d in a ls , d in c a rte a te h n ic S a s tr u n g u lu i m u ltia x e sa a d o p ts n u m iru l de r o t a t i i d e v a lo a re a p ro p ia tS d e N , , n o ta t N , c a re p o a te f i r e a liz a t d e o & tre rn a slna c u a ju t o r u l la n t u r i lo r c iru s n a tic e , a tu n c i c in d a rb o re le d e ccm andS se ro te g te c u u n u n g h i de 360. D in a c e le a ? i ta b e le s e e x tra g e g i n u m iru l de d i n t l a i r o t i l o r de sch im b ( e , f , g i ) , n e c e sa re a s ig u r f ir ii n u m firu lu i d e r o t a t ii %
1 2 . 2 . 7 D e te rm in a re a a v a n s u lu i e f e c t iv A v a n s u l e fa c t i v p e n tru f ie c a r e f a z i i n p a r te se s ta b ile g rte p e b a za n o i i v a l o r i a n u m S ru lu i d e r o t a t i i N : P e n tru s a n ia lo n g it u d in a ls a v a n s u l e f e c t iv s af e s e g a l c u a v a n s u l p r e lim in a r ; I D e o a re c e e s t e , de r e g u lS , d i f e r i t d e N , c a lc u l cu r e l a t ia 1 2 .2 . i i n t r u c i t e s te n e c e s a r a se re s p e c ta e g a l i ta te a a v a n s u r ilo r ( e f e c t iv i c e l prelindnar ), s e im pune r e c a lc u la re a lu n g im ii c u r s e lo r de lu c r u l a s c u le le a f la t e p e s u p o r t u r ile d e p e s a n ia lo n g it u d in a ls , p e n tru e fe c tu a re a r e g i a j u lu i; I P e n tru s S n i i le tra n s v e rs a le ,a v a n s u l e f e c t iv s ef p te f i c a lc u la t p r i n f o lo s ir e a r e l a t i e i :
s ef = -------------n -p
' hi .
[n m / ro t],
(1 2 .4 )
Recalcularea avansului pentru sSniile transversale s e fa c e cu scopul de a observa apropierea sau distan$area v a l o r i l o r a b tinute, de cele ale avansului preliminar adoptat. DacS d if e r e n tele sint mari, atunci pentru sSniile transversale este in d ic a t | se recalcula nu avansul ci lungimea cursei de lucru,c u s c o p u l de a se efectua un reglaj corespunzStor al supartului p o r t s c u lS . In acest caz se va utiliza expresia:
lci = spr*Np
in care spr reprezintS avansul in mm/rot.
[nm]'
adoptat d i n
(12*5)
ta b e le
preliminar
1 2 . 2 . 8 C a lc u l u l t u r a f c illo r a x e lo r p r in c ip a le Aa d u pS cum s -a mai a r S t a t , s t r u n g u r ile m u ltia x e c u p r e lu c r a r e s u c oesivfi sa u m ix tS a u a c e e a ^ i t u r a ^ ie l a a r f e o r ii p r i n c i p a l i . Cu alte c u v in t e , a le g e r e a turatiei d e lu c r u a a r b o r i lo r p r i n c i p a l i devine o problems e s e n ^ ia lS a t i t p e n tru asigurarea u n e i p r o d u c t i v l t s ^ i m axim e, c i t i a u n e i d u r a b i lit S ^ i c o re s p u n z S to a re a b itu ro r s c u le lo r .
Turayiila arborilor principali dapind da vitazal* H chiara ala fiecirei faze da luoru ?i de diamstrala suprafatîp,. ce se execute la reopectivsle faze. Pentru calculul turaîilar din tabelele 12.7...12.10 se aleg vitezele da agchiar* v, ' pantru fiecare sculi, in funcîe de avansul de lucru, dimnatrui piesei/ adincimea de apchlere, etc. Tura^La axului principal la faza i se calculeazS cu ralaîa : 1000.vtib n, ----------[rot/min], (12.6)
dt
in care d( reprezinta diametrul suprafetei ce se prelucreazi la faza i, mm. Intrucit toate axele principale trebuie sS albe aceeagi turafcLe, in funcie de cea mai mici turaîe calculate ( cu exceptia fazelor realizate cu dispozitive ce oferS mi$cSri de rotaie suplimentare: giurire rapida, filetare, alezare), se ale ge din cartea mainii turaîa cea mai aprcpiatS. AceastS turatie se numete turaîe limitativfi ( nlla ).Se exclud din analizS turaîile calculate pentru fazele executate cu ajutorul dis pozitivelor care imprimi mifcSri suplimentare sculelor respec tive ( gSuriri, filetiri, adinciri, alezSri etc). Din cartea mainii se adopts turaîa cea mai micS sau cel mult egalfi cu turaîa limitative ( n ). Se alege totodatS gi numSrul de dini ai roîlor de schimb a, b, c 1 d ce realizeazS turaîa respectivS. 12.2.9 CaJnul.ul vitezelor efective Vitezele efective de lucru pot fi obtinute pe baza turatiei axelor principa le n^,: df n*P v# f --------1000
[m/min],
(12.7)
12.2.10 Calculul turafriilar pentru sculele cu si?* cSri suplimentare Pentru obtinerea unor viteze optime , in unele cazuri, la prelucrarea diferitelor supraferfce interioare, sculele vor trebui sS aibe micSri suplimentare. In vedeiea asigurctrii unei viteze de achiere optime, la .prelucrarea gauri lor cu diametru mic, este insuficientS turaia arborelui prin cipal adoptata. In asemenea situaîi se recxmandS utilizarea unui dispozitiv auxiliar de gaurire rapidS, la care portturghiul se rote$te in sens invers sensului de rotaîe a arborelui prin' cipal. In asemenea cazuri, aâdar, este neoesar a se determine un coeficient de multiplicare a turaîei arborelui prindp!
(ja t d e e x p r e s ia :
(12.8)
unde n , e s te t u r a t ia r e ie ^ it S d i n c a l c u lu l efectuat p e baza v i t e z e i d e a f c h ie r e e ca n o m ic e ( re c c m a n d a te i n tabele ) la faza c e n e c e s it S r o t a t i e s u p lim e n ta r f i. D in c a r t e a t e h n ic S a a u t a n a t u lu i m u lt ia x e , s e a le g e u n c o e f i c i e n t a l r o t a ^ i e i s u p lim e n ta r e K ' , a p r o p ia t c u c e l a b ^ i n u t c u r e l a t i a ( 1 2 . 8 ) s a u c e l m u lt e g a l. S e n o te a z S to to d a tS i n u m S ru l d e d i n t i a i r o ^ i i d e s c h im b z ( d i n la n ^ u l c in e m a tic core s p u n z & t o r. Se c a lc u le a z S a p o i t u r a t i a e f e c t iv S a s c u l e i: n ,f n ^K ' ri [r o t / m i n ], (1 2 .9 )
E x i s t s p r e l u c r S r i cum a r f i : a le z a r e a , f i l e t a r e a , a d i n c i r e a , I S r g ir e a , la c a re e s te n e o e sa r sS se u t iliz e z e t u r a t i i m ai m ic i d e c i t a le a l t e r f a z e i d e c i m a i m ic i d e c it a le a r b o r e lu i p r i n c i p a l . L a asem enea p r e lu c r S r i c o e f ic ie n t u l r o t a ie i su p l i m e n ta re K r i 1 c a l c u la t c u r e l a t i a ( 1 2 . 8 ) , v a f i s u b u n it a r . M ic o ra re a t u r a t i e i p o r t s c u le i d i s p o z i t i v u l u i a r e lo c p r i n r o t i r e a a c e s te ia i n a c e la ^ i s e n s c u s e n s u l d e r e t i r e a a x u lu i p r i n c i p a l . A a d a r, i n asem ene a s i t u a t i i , i n lo c s S s e a du n e t u r a t i i l e p i e s e i , r e s p e c t iv a le s c u l e i , e le s e s c a d . S i l a a s t f e l d e p r e lu c r S r i s e a le g e d i n c a r t e a t e h n ic S o v a lo a r e K ' r I e g a lS s a u a r o p ia t S c u c e a c a lc u la t e c u r e l a t i a ( 1 2 . 8 ) . Se n o te a z S deasem e nea i n u m S ru l d e d i n t i a i r o ^ i l o r d e s c h im b z , . P e n tr u f a z e le d e f i l e t a r e t r e b u ie a v u te i n v e d e re c e le d o uS d e p la s S r i a le s c u l e i ( m if c a re a d e a f c h ie r e i m i c a re a d e r e v e n i r e ) ; d e c i p r e lu c r a r e a f i l e t e l o r im p lie s c a lc u la r e a c o e f i c i e n t u lu i K a t i t p e n t r u f a z e le d e f i l e t a r e p r o p r i u -z i s S , c i t p e n t r u c e le d e r e t r a g e r e a s c u l e i. T u r a t ia c u c a re s e fa c e re t r a g e r e a s c u l e i d e p e p ie s S f i i n d m a i m a re , o o e f ic ie n t u l d e r e t r a g e r e K r i v a f i m a i m a re i n a c e s t c a z . P e n tr u e v it a r e a s u p r a s o l i c i t S r i i s c u le lo r d e f i l e t a t i n m om entul c u p l S r i i c u p la je l o r e le c tr o m a g n e tic s , s e re co m a n d S c a d if e r e n ^ a d i n t r e v i t e z a d e d e u ru b a re a s c u le i f i c e a d e f i l e ta r e s S n u d e p S g e a s c S 0 , 5 . . . 1 , 0 m /m in . I n u n e le s i t u a t i i , c o e f ic ie n t u l r o t a ^ i e i s u p lim e n ta re K ' r# se d b t in e p r i n u t i l i z a r e a u n o r r e l a f i i d e d e p e n d e n ts i n t r e a c e s ta i r a p o r t u l d e t r a n s m it e r e a mi y S r i i p r in l i r a cu ro ti de s c h im b , n e c e s a rS r e a l i z S r i i m i^ c S r ilo r s u p lim e n ta r e ; r e l a t i i l e d e c a l c u l a le c o e f i c i e n t u lu i K ' ra d e p in d d e s c h e m e le c i n e m a tic e a le f i e c S r u i s t r u n g ? i s e g fis e s c i n c S r t i l e t e h n ic e r e s p e c t iv e .
467
(AIJT# 1 P ?! recoaandato pantru strunjirea oteluri lor pentru outonate 12 i AUT 20 ) cu scule din otel rapid A. Strunjirea cu cutite tangentiale Adincimea de apchiere , mm pfna la : Avansul da lucru - an/rot sub 0,10 0,12 0,14 0,16 0,18 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 I 0,60 I 0,70 | 0,80
Viteza de apchiere , mm/rot 62 58 56 54 52 49 48 46 44 60 56 54 52 50 47 46 45 43 57 54 51 50 49 46 45 44 42 56 52 50 48 47 45 44 43 41 54 51 49 47 46 44 43 42 40 53 50 48 46 45 43 42 41 39 50 47 45 44 43 39 38 37 35 48 45 43 42 41 37 36 35 33 46 43 41 40 38 36 35 34 32 44 41 39 38 36 34 33 32 31 42 40 37 36 35 33 32 31 30 41 38 36 35 34 32 30 30 28 38 36 34 33 32 31

20
29 27
37 34 33 32 31 30 29 28 I
26
35 33 32 31 30
1
29
28 Z7
25
B. Strunjire prof ilat! Avansul da lucru , M/rot sub0,03 0,035 0,040 0,045 0,050 0,055 0,060 0,065 0,070 0,075 0,080 0,085 0,090
468
1 73 70 i 67 65 61 58 | Avarvsui, mm/rot Viteza da mtchiere v 0,040 0,050 0,060 0,070
0,100
0 ,1 1 0
jo, 1 2 0 jo,140
Viteza de apchlere , m/min i 3 7 i 4 1 1 40 Observatie. Viteza din tabel sa va corecta aatfel: pantru scule cu prof11 complex pi adinc viteza se va Inmult i cu un coeficient da valoare K=0,85 ;pentru prelucrarea da finisare ( pentru uzare minima a sculei ), K = 0,80. C. Retezare 0,080 0,090 56 54 52 | 50 j 49 | 48 47 | 44
'
0,100
0,110
41
Tabelul \2 . 7 (continuara) C o e f i c i e n t i i de corecfcie a v it e z e i da afchiere s t r u n j i r e p r o f i l a t a f i canalara In fu n c tie da m aterialul cara sa prelucreaza
l a o p e r a t ii da ra ta z a ra
91
M a t e r ia lu l p r e lu c r a t Dur it.atea B rin e LI
AUT 12 AUT 20
OLC 15
OLC 20
OLC 30
OLC 35 OLC 40
OLC 45
0L
52
15Cr08
20Cr08
35Cr10
40Cr10
RUL I
150..235 135..200 150..210 170..230 170..230 190..240 150..210 150..220 170..230 170..240 190..270 170..230 2 Coef i - Scule p r o f i l a t a 1,00 0 ,6 0 0 ,6 5 0,65 0,60 0,65 0,55 0,70 0,75 0,55 0,50 0,30 c ie n t da co* Scule da cane* r e c t i e l a t f i r a te z a t 1,00 0,75 0,80 0 ,8 0 0,80 0,75 0,70 0,80 0,60 0,70 0,80 0,65
Co eficienfcii da c o ra c tia a v it a z a i da afchiere l a o p e r a t i i da r a t a z a r a , s t r u n j i r a prof i l at fi f i canal are tn fu n c tie da d u ra b ilita te a sculei
469
ID u ra b ilita te e s c u le i, [ i n Minute de a fc h ie re C o e f i - Scule p r o f i l a t a c ie n t h de oo* S c u le de oaner e c9 t i e l a t f i re te z a t
30
60
100 1,00 0 0%
120
0,96
180
240
3D0
1,27
1,11
1,15
0,89
0,85
0,80
1,41
0,95
0,84
' 77
Ji 1
&
C o e f ic ie n t i da coreo tie a v it e z e i da afchiere tn f u n c t ie da d ia a e tru l sam ifabricatului peate 0 ,90 IB

1,00
D ia a e t r u l aeti i f a b r ic a t u lu i | C o e f i c i e n t u l da c o r a c t ie
ptna
la 0 ,8 0
12
m m
13*.
Observaj ia .
Daca p ra lu c r a r a a sa fa ce ou scule armate cu placute dure I v ite z a
a# poate aari da ptlil
T-belul 12.8. V i t a a *
rtrraniiLa pentru strunjiree slitjelor ntfaroua cu

A. S tru n jira cu c u tite tangentisle
scute d in o ( * i rapid
Adfncitea o ; a * U da apchiere nm 0 ,5 1,0 2/0 3 ,0 4 ,0 5 ,0 6 ,0 8 ,0 0,050 0,060 0,070 0,080 o
Avanaul de lucru , aa/rot
0,120 0,140 0,160 0,180|0,200| 0,250 0,300 0,350 | | p

v -jqq
0,450 < ),500 C ),600|CI,7Do|m
Vitaza da apchiere 223 208 187 176 167 162 157 150 216 193 174 163 156 150 146 140 210 185 165 156 148 143 139 132 196 177 158 148 140 137 133 126 190 170 150 142 136 130 127 122 182 162 145 137 130 125 122 116
pantru prelucrarea duraluminiului , /in 162 144 128 120 116 112 110 104 154 138 124 116 110 107 104 98 148 132 118 110 106 103 100 95 140 126 112 105 102 100 % 90 126 116 105 97 93 90 88 84 122 110 97 90 87 85 82 78 116 104 95 87 83 80 78 74 110 98 88 83 80 76 74 70 9r 94 84 80 76 74 70 67
m
170 153 137 128 123 118 115 110
Lj $ I 85 76 72 68 65 64 60 80 | 72 67 65 62 61 58
90 80 77 72 70 67 65
Vitaza da apchiere > r100 ' pentru prelucrarea alaMii , i i 'in 0 ,5 1,0 2 ,0 3,0 4 ,0 5 ,0 6 ,0 8 ,0 130 122 115 110 106 104 102 108 125 116 110 104 100 98 96 93 120 113 106 102 98 96 94 91 116 108 101 98 94 92 90 87 112 104 98 94 92 90 87 84 110 102 95 92 88 87 86 83 105 98 91 87 84 83 82 80 100 94 87 84 82 80 78 76 96 90 84 82 80 77 76 74 94 88 82 80 77 75 74 72 92 86 80 77 75 73 72 70 87 80 76 73 71 70 68 65 84 78 72 70 68 67 65 63 80 75 70 67 65 63 62 60 76 73 68 64 62 61 60 58 70 66 62 61 60 59 57 f o L ij? 68 65 61 59 58 57 55 29 1 65 61 58 57 56 55 53 B ~ Si 9 - 1
B. S t r u n jir a p r o f i l a t i H a ta ria lu l da p ra lu c ra t Avanaul da lucru , am/rot
Tabelul 12.B (continuirt)
M a t e r ia lu l p re lu c ra t
Avansul da lu c ru I aa/rot
C o e f ic ie n ti de c o re c tie a v it e z e i de afchiere Tn f u n c tie de d u r a b ilita te a sculei
S cu le de caneIat Coef ic i e n t u l da c o r a c t ie S c u le p r o f i l a t a f i de e analat
1 - C o r f i e i m t H d . c o r . c t t e pentru r . t . z . r . adopt! d in t b . l u l 12.7 cu . c u l . cu p l u t d u r . , v i t . z .

P t . M ri
if# Tb.lul W . . V l t . * W * ' * I**1 & & i H IH jo, otalurilor pantru automat* (MIT 12 pi i
Avansul , mm/rot
Diaftetrut
I
13 14 15 17 19 20 21 23 24
0,10
0,12
0,14
0,16|0,18|0,20|0,22|0,24|0,28|0,50|0^
/tn afoh iara , 14 16 17 19 20 22 23 24 25 26 29 31 n 15 17 19 20 22 23 24 25 27 30 31 13 14 16 18 19 21 22 23 24 26 28 29 a 13 15 17 18 19 21 22 23 25 26 28 -
sa
Vita za S 30 36 40 43 46
\.
|
I I 5 6 B 10 12 14 16 18 20 25 30 35
. :| -
23 27 30 33 35 40 44 47 ; * - -
19 22 24 27 29 32 35 38 -
Coef icienti i da coractia a vitazai da afchiere in functie de Materialul prelucrat AUT 12 AUT 20 150..235 1,00 OLC 15 135..200 0,90 OL C 20 150..210 0,90 OLC 30 170..230 0,85
16 14 19 17 19 21 20 23 22 25 28 24 27 30 29 33 35 3*i 37 32 38 33 40 35 44 39 46 42 48 43
38
12 15 17 18 20 22 24 26 28 29 30 31 34 36
14 15 17 18 20 22 24 25 27 28 29 32 34 35
1 m 14 15 16 18 20 21 22 24 25 26
33
25
12 13 16 17 18 19 21 22
23
Materialul prelucrat Duritate HB
OLC 35 OLC 40 170..230 0,80
OLC 45 190..230 0,75
Coeficientul de corectia Materialul prelucrat Duritate HB
0L 52 150..210 0,85
15Cr08
20Cr08
35Cr10
40Cr10
RUL 45
150..220 0,85
170..230 0,85
170..240 0,75
190..270 . 170..230 0,70 0,40
Coeficientul de corect ie
Coaf icient ii de corectia in functie da adincimea gSurii prelucrate Adincimea functie de diametru Coeficientul de corectia 2d 1,00 10d 0,50
3d 0,90
4d 0,80
5d 0,70
6d 0,65
8d 0,60
Coaficientii de coractia in functie de durabilitatea burghiului
Durabilitatea , min de afchiere Coeficientul de coractia Observati :
30 1,27
60 1,09
100 1,00
120 0,96
180 0,89
240 0,85
300 0,80
Pantru cantruira, viteza da afchiere sa adopti c a la glurira.
472
Tabalul 12.10. V f t a z a d ayohttra la g i u r t r a a |i o a n t r u i r M aliajelor nafaroaaa
* 'J U

Avansul de lu c ru , mm/rot 0 ,0 4 0 ,0 6 0 ,0 8 0 ,1 0 0,12 0 ,14 0 ,1 6 . 0,18 0 ,20 n/nin 37 40 45 48 55 58 64 68 71 75 78 86 92 100 35 38 42 46 50 56 60 64 67 70 74 82 87 94 33 36 40 43 48 53 57 60 64 66 70 77 82 88 0 ,2 2 | 0 ,25 | 0,28 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 1 9 I
D ia m e tru l b u rg h iu lu i m m
V ite z e de a^ch ie re 1 4 -g5 6 8 10 12 14 16 18 20 25 30 p e s te 30 115 128 140

m
fe
B -
87 97 105 115 125 140 150 . -
70 78 85 90 105 112 122 -
m
, ,* .
4* -J
60 66 73 80 90 96 105 110 115 120 125 140 150 158
53 60 65 70 78 85 93 97 100 105 110 123 130 140
46^ 53 58 63 70 75 83 86 90 95 100 110 120 130
43 48 53 57 63 70 75 77 80 88 92 105 110 120
40 45 50 53 60 65 70 72 77 80 84 93 100 106
35 38 40 46 50 54 58 61 64 67 73 78 84
m m
36 39 44 48 51 55 58 61 64 70 75 80
}* 34 36 40 44 48 50 54 57 58 65 70 75
I S g |1 * ''' * 35 38 42 45 48 50 53 55 60 65 70
S> 9 36 40 42 45 48 50 52 57 60 65
iiiI 1 37 39 1 42 1 45 I 47 50 1 54 I 58 62
C o e fic le n ti
de c o r e c t i
v i t e z e i de a sc n ie re
in f u n c t i e de d u r a b i l i t a t e a
s c u le i
D u ra b ilita te a s c u le i, in m in ute de a ? c h ie re
C o e f i c i e n t u l de c o r e c t i e
O b s e r v a b le : Coef i c i e n f H
de c o r e c t i e
i n f u n c t i # d adincim ea de g i u r i r e se edopte f o lo s f n d d e te le d in t a b e lu l 12.9
1 2 .2 .1 1 Rwinihii vitezei efectiv f l wmiînr cu c J i r i suplimentare Polosind valorile turaîilar efective (n>() ale sculelor cu migciri suplimentare, pot fi calculate vitezeie efective ale aoestora:
di * n i
v.f g --------- 1000
[m/tain],
(1 2 .10 )
1 2 .2 .1 2 Cnlnulul avansului efectiv pentru sailfide ou joj^cSri suplimaitare Folosind valorile ooeficientului K' , pot fi calculate avansurile efective ale sculelor cu migrated, suplimentare: s.f = ---- 1 ---V K r.
[nm/rot],
( 12 . 11)
in care lc i este lungimea cyrsei de lucru la faza ocnsideratS un; N este numSrul de rotatii ale axelor principale, la faza oonsixferata; K'r s este coeficientul rotafiei suplimentare, realizat de automat cu a jutorul lanûlui cinematic de ratable suplimentarS a sculei din dispozitivul auxiliar. 12.2.13 Verificarea regimului de afchiere la pre lucrarea pe strunguri multiaxe, datoritS numSrului mare de scu le afchietoare care lucreazS simultan , se impune verificarea puterii data de maina-unealtS NM in raport cu puterea necesa-
Puterea I
. . . necesarS Nneo se determinS prin insumarea puterilor calculate pentru fiecare fazS de lucru in parte. Verifica rea impune satisfacerea conditiei: Nnec < NBU*n , (12.12-)
in care N>u este puterea motorului electric de antrenare, kH; | este randamentul transmisiei ( n = 0,75). DacS se ine seama cS motorul electric al strungului poate fi incarcat mai mult cu pinS la 20 % pe perioade scurte de tirap, relatia de verificare devine: Nnec < l,2*Nour j, (12.13)
12.2.14 ELabcararea fiei de balcul al regimlui de Ofchiere Fia de calcul este un document tehnologic care parmite inregistrarea rezultatelor abtinute in unna calculirii parametrilor de lucru. Ufa exemplu de fi3 de calcul este prezentat in tabelul 12.16.
475
12.3. EXEMPLU DE CALCUL
bun& pe strunguri automate. 12.3.1 Alegerea t.ipului de autcnat Din analiza desenulu^ de execuie a piesei se observd c& reducîa face par te din categoria pieselor cu rigiditate sporita, avind lungimea mic& B diametrul de pind la de doud ori lungimea. Precizia relativ mare i rugozitatea pot fi asigurate pe un strung multi axe,in candiîile asigurSrii i a unei productivity^ ridicate. Pentru prelucrare poate fi adoptat un strung cu prelucrare suecesivS, cu 6 axe principale, tip 1B265( URSS) ,care permite pre lucrarea pieselor din semifabricate de tip bard.
Pentru prelucrarea piesei din figura 12.2. se care efectuarea calculului parametrilor regimului de a^chiere I gtiind ca programul anual este de 20.000 buc&ti. Din analiza desenului de execuîe se dRduoe faptul c4 fazele cele rnal importante pentru prelucrare sint cele de profilare exterioari i de prelucrfiri interioare cu scule care igi transmit dimensiunea. Materialul piesei are o prelucrabilitate
Ellll
F i g .12.2. D a n u l
pieani U
a x . m p l u l o o n a t d a r a t
fectuind o 1
M fas re ii Litate
laliza I parigimea La renultiLcate. | suc5 pre-
12 3 2 Stabilirea a m n a ffii^ i fazelor d e prelucrare Avind in vedere posibilit&île strungului autanat,s-a ocnceput o succesiune a fazelor de lucru care respectfl reoamandAfile date anterior. D in tabelul 12.11, In care se prezintA suo~ oe&iunea, se poate observa cA prelucrArile de degropare s-an impus a se exeoita la p rimele trei posturi d e lucru.Deasemenea, s-a divizat gAurirea cu burghiul de 024 9 in douA faze distinj (^24 i 023,8 mn) cu ISsarea unui adaos de prelucrare pen tru faza d e semifinisare( ISrgire) i cea de finisare (alezare 11 GSurirea la postul II se face cu burghiul avind diametrul cu 0,2 n m ma i mic, pentru a se evita frecarea sculei d e suprafaâ gSurii care se executS la primul post , care poate apSrea din cauza necoaxialitSîi sculei cu gaura executatA initial. L^rgitorul utilizat la postul IV realizeazS semif ini sarea ina inte de alezare i inlSturS treapta formats datoritA folosirii burghielor c u diametre diferite.
Tabelul 12.11 Succesiunea faz* Ior da pr*lucrar (pantru axanplul oonaidarat)
iii
Tabelul 12.11 (oontiftuara)

Nr.
fasti Denuairaa fazal Sania oara lucreazl Postul Soheaa da praluorar
9.
Alazara #24,5x70
sania longitudinal! V
10.
Strunjira profilati
sania transvaraall 5
11.
Tarodara M16x38,3
aanfa longitudinal! VI
p L
12.
Ratazara
sania transveraal! 6
Fazele de strunjire profilatS care asigurS precdzii ridite s-au prevSzut a se executa spre sfir itul traseului tehnolo gic. DatoritS lungimilor de cursS mari, la fazele d e ISrgire alezare se vor folosi dispozitive care asigurS sculelor un avans independent.In acest mod se poate pSstra o lungime de cursS relativ micS pentru sania longitudinals centrals, de care depinde productivitatea de prelucrare. 12.3.3 Alegerea sculelor , dispocitivelor i verificatoarelor L a prelucrarea reducfclei sint folosite atit scule profilate, cit i scule standardizate. Astfel pentru fazele de prelucrare a gSurilor axiale s-au ales: u n burghiu canbinat c u te itor, douS burghie elicoidaledreapta STAS 4566-87/Rp3, cu diametrele d e 23,8 i 13,8 mn , un ISrgitor elicoidal STAS 4141-89/Fp3, u n alezor 024,5 STAS 126587/Rp3 i u n tarod d e ma inS-dreapta M16xl,5 STAS 7447-86/Rp3. Sculele sint montate in portscule adecvate alese d i n setul d e portscule al strungului. Verificatoarele necesare efectuSrii regiajului ma inii i controlului final sint d i n categoria celor universale ( ubler 150 x 0,1 STAS 1373-88, microroetru d e exterior 25 ... 50 STAS 1374-88). Pentru controlul suprafetei interioare alezate poate fi utilizat u n calibru tampan abi nuit, T-NT STAS 2981/1-89, iar pentru controlul filetului este recomandat u n calibru tampan filetat cu coadS canicS STAS 4136-89.
478
(c st alese diapoz itive auxiliare

1 B 2 6 5X6 K .
aflate in dotarea
strungului
Astfel, p en t r u g&urirea cu burghiu d e diametru 13,8 ran s-a jj.es u n disp o z it i v d e gSurire 35aJ pentru fazele d e ISrgire ( (#24,45 ran) f i alezare s-au ales dispozitive ce au avansuri independents; deasem en ea, la filetare a fost ales u n dispozitiv adecvat operaîei.
12.3.4 Stabilirea lungimii curselor d e lucru Luind In considerable datele din tabelele 11.2 fi 13.9, s-au calculat lungimile curselor de lucru, atit pentru sculele mcntate p e sa nia longitudinals oentralS , cit fi pentru cele de pe sSniile transversale; rezultatele sint prezentate in tabelul 12.16. Din analiza datelor aflate in tabelul 12.16 se dbservS cS, exceptind fazele de ISrgire fi alezare,la care o parte din cur sa de lucru poate fi realizatS fi de cStre dispozitivele auxi liare, cea mai mare valoare a cursei este de 42,5 ran. Se considers cS tef irea de la inceputul gSurii oentrale poate favoriza reduoerea lungimii cursei la faza de filtare cu 2,5 ran; in aoest caz, prelucrarea se realizeazS in bune ocndiîi chiar dacS lungimea cursei saniei centrale este de 42,5 ran. 12.3.5 Alegerea preliminarft a parametrilar de lucru Pentru stabilirea adincimilor de afchiere s-a inut seama de reocmandSrile in aoest sens: pentru prelucrSrile exterioare cit i pentru cele interioare s-a aplicat metoda divizSrii adaosu lui de prelucrare pentru a se asigura o reducere a forêlor de afchiere fi o egalizare a eforturilor la fiecare post de lucru. Valorile de afchiere sint indicate in tabelul 12.16. Alegerea preliminarS a avansului s-a efectuat pe baza da telor indicate in tabelele 12.1...12.6. Se constats cS avansul limitativ este s = 0,15 ran/rot, reccnandat pentru alezare,ce se executS la postul V. "12.3.6 Determinarea naSrului de rotatii ale axelor principale pentru m ^ c S r i l e de lucru Pentru fazele realizate cu sculele pe sania longitudinals , numSrul de rotatii s-a calculat cu relatia (12.2):
lo..x su.
N, = -------- | ------ |
111
283,3
[rot] .
' 154
Pentru sSniile transversale, numSrul de rotatii s-a deterinat cu relatia (12.3):
479
133,33 rot 0,045
-i 160 rot 0,025 - 200 rot 0,045 14,5
iu
0,045
133,33 rot
N v"
HR 1
Nv, |
0,045
0,080
181,2 rot
Se observe! cS numeral d e rotatii maxim este cel calculat pentru sculele aflate p e sania longitudinals (NBax 1 283,3 rot). Di n tabelul 12.12 aflat in cartea tehnicS a strungului autanat, se considers cS prin lanûl cinematic se p o t obfrine douS valori aprqpiate d e i anume: Np 271 i N AP | 303 rot. Pentru asigurarea unui proces tehnologic adecvat se alege a do ua valoare: = 303 rot, realizabile c u roîle d e sdiimb: e = 24 dittfci, f = 40 dinî, g - 47 dinî i h 1 30 dinî. In tabelul 12.12. se prezintS numerele d e schimb ale roilor d e schimb, precum i numSrul d e rotatii ale axului princi pal, pentru strungul automat c u 6 axe tip 1B265- 6K (URSS).
Tabelul 12.12. Nunarul de rotatii N
a l t axului principal pi nuaarul da dinfi ai rot ilor dintata corespunzitoare la strungul autoaat cu 6 axa tip 1B265-6IC(URSS)
Rofci dintata 9/1 = 24/40 9/1 = 40/24
NumSrul de dinfi ai rotilor de schimb
NumSrul de rotatii ale axului principal 747 632 569 513 461 438 395 355 303 271 267 228 205 184 166 158 142 128 109 97
9 30 33 35 37 39 40 42 44 47 49
47 44 42 40 38 37 35 35 30 28
12.3.7 Determinarea avansului efectiv numSrul d e rotatii ales din cartea tehnicS a maînii, s-a cal culat avansul efectiv pentru fiecare fazS in parte, cu relatia (12.4). Datele obtinute sint prezentate in tabelul 12.16. Se poate observa c S la sSniile transversale avansul efec ti v rezultS cu valori foarte mici in raport cu cel preliminar:
LJtil
n ra iu
0 ,0 1 9 8 m m /rot < 0 ,0 4 5 m n / ro t
303
**
Din aoest motiv a fost necesarA recalcularea lungiaii cur sei de lucru la sSniile transversale de la posturile I, II, III cit i la sania longitudinal A, folosind relatia (12.5). Valorile obînute in urma calculului sint prezentate sintetic in tabelul 12.16. Noile lungimi ale curselor vor fi utile In procesul reglArii strungului pentru prelucrare. 12.3.8 Calculul turaîilor axelor principale intii s-au adoptat vitezele de afchiere pentru fiecare fazA in parte, folosind tabelele 12.7 i 12.9. Valorile alese sint arAtate in tabelul 12.16. Folosind relatia (12.6) I s-au calculat turatiile axelor principale, redate in aoelai tabel. Analizind valorile turaîilor pentru fazele realizate cu scule ce nu au micare de rotafcie suplimentar A , se abservA cA cea mai m icA turaîe este la faza ce utilizeazA burghiul combinat cu tegito r (a, i 259,8 rot/min). Din cartea tehnicA a strungului reiese cA, folosind roîle 47 dinti # d = 41 de schimb a = 22 dinti, b = 63 dinti, c = dinti/ se dbfcine turatia n AP = 252 rot/tain , | turaîB apropiatA calculatA, dar mai micA (vezi tabelul 12.13). de
Tabelul 12.13 Turai lie axelor principale n fi numerele da dinti ai ro(ilor da schimb da la strungul tip 1B265-6C (IASS)
Rot i de schimb a/b * 45/40 a/b = 22/63 c 61 58 56 53 51 49 47 44 44 39 37
-X
5W
Jb.
Numirul da dinti ai rotilor da schiab d 27 30 32 35 37 39 41 44 47 49 51 53 56 58 60 62 64 66
Turatiile axelor principale n.p , rot/ain 1590 1360 1230 1065 970 885 808 704 614 < 560 510 465 400 364 ' /-
- - ;
332 301 276 252 209 191 174 159 145 125 113
ilizind a calrelaîa I
W,
&
32
102 92 82
73
1 efecr minar:
30 28 26 24 22
I SUggj vol. |
461
12.3.9 Calculul vitezelor efective EXipS ce a stability turaîa axelor principale,este necesar a fi calculate vitezele efective de lucru ale sculelor ce nu au miysSri de rotaîe suplimentare. Utilizind relatia (12.7) ,s-au calculat pen tru aceste scule vitezele efective. Datele obtinute in urma calculului sint prezentate in tabelu l 12.16. 12.3.10 mliil turatiei la sculele c u nrigc&ri suplimentare Pentru asigurarea vitezei qptime la faza d e g&irire cu burghiul cu diametrul d e 13,8 ram, a fost necesar ca' l o i'hil coeficientului rotafciei suplimentare: a. 484,3
fost
I B B , I -------------r nw 252
'
Folosind datele d i n cartea tehnicS a automatului ( tabelul 12.14.), se constats cS prin utilizarea rotii dinâte c u tz | 43 dinti se obtine u n coeficient al rotatiei suplimentare K rs g =2 care va fi folosit in continuare in calcule || care este apropiat de cel calculat cu relatia (12.8). Turatia efectivS a sculei v a fi, aadar, urmStoarea: n,f
9I
g - 252*5 I 504 rot/min.
Faza d e filetare implies douS mi cSri: o migcare d e filetare propriu-zisS i o mi^care d e retragere a sculei: - pentru prelucrarea filetului, coeficientul rotatiei suplimentare v a fi : 198,9
K rs f ----------
252
0,78.
Tabelul 12.14. Valori ale coeficiantului rotatiei supliaentare K'r| pi nunarul da dinti ai rot ilor da schimb pentru strungul de tip 1B265-6K la utilizarea dispozitivului da gSurire ropidi NumSrul da dinti ai rotilor de schimb Coeficientul rotatiei supIinentare K* rs Gfiurire rapidS Alezare 29 2,48 36 2,20 43 2,00 0 53 1,81 0,19 55 1,87 0,22 73 1,59 0,41
D i n cartea tehnicS se adopts K'r9 f = 0,6, coeficient ce se obtine cu ajutorul rotilor d e schimb: i = 42 dinti i j I 72 di nti (tabelul 12.15).
482
Turatia corectatS va 1; f"

K 'r
f*
* V
" 0,6*252 - 151,2 rot/ain.

K ri
pentru retragerea sculei, la calculul coeficientulul se tP-0 seama d e recanandSrile de la punctul 12.2.10.
Tabalul 12.15. Valori ala coafiofentului rotatiai aupliantara K ara pi nualrul da dinti ai rotilor da achiab pantru strungul da tip 1B265 (UKSS), pantru filataraa cu diipoxitiv Nuairul da dinti al rotilor da achiab Coaficiantul K'p> i J 42 72 0,60 46 68 0,53 49 65 0,38 56 38 0,33 58 56 0,28 60 54 0,23 62 52 0,17 64 50 0,11
11
In acest caz, adoptini o vitezS de retragere a sculei de m/min , se obtine turatia de retragere: n == 218,8 rot/min. n.
Kr.df -
218,8
---------------------- --- 0 , 8 6 8 .
332
Eblosind relatia din cartea tehnicS a strungului 1B265- 6K s-a calculat coeficientul rotatiei suplimentare cu care se va efectua retragerea sculei de filetat: i k 42 72 K* # = 0,938 - 1----- 1 = 0,938*----------- 1 = 0,79 j 1 72 22 in care i i jreprezintS numSrulde dinti ai rotilor de schimb utilizate pentru dbtinerea rotatiei suplimentare la filetare,ales din tabelul 12.15; k i 1 reprezintS numSrul de dinti ai rotilor care realizeazS majorarea turatiei la retragerea tarodului. Se alege din irul de valori: 71 70 69 68 67 _____.. . ______. ______. 23 24 25 26 27 63 31 62 32 61
-
66
65 64 . ______ . _____ 28 #29 30 56

______
60
_______
59
. _______
58
______
57
55
_____
_____
# 33
* 34
* 35
36
_______
37
38
39
Turatia reals pentru retragerea tarodului este : n.f df I | 'r, df*n AP 1 0,79*252 | 199 rot/min.
Tabelul 12,16. Fiji dc calcul al regimului de a|chlere cu j a u axe tip 1B265*6K (URSS)
FIA Tipul strungului Model Firma constructoare Putere motor:
DE Strung cu 6 axe
CALCUL Denumirea piesei: Reduces Desen or. Ansamblu R&cire: Emuisie
IB 265 | 6K Kiev 30kW SCULE ACHIETOARE
}
1 l II UI IV
* * Denumirea sculei STAS (nr. desen)
Lungimea curseior de lucru calculate efectivS
SL 1 Burghiu combinat cu te$itor

sn 2
423
42,5
Cutit profUat Burghiu elicoidal dr. 0 2 3 ,8mm 4566-79/Rp3
6 36,5 6 383 6 8054-80/Rp3 70 4 1265-80/Rp3 70

9
6
42,5
SL 3
ST2 4 Cujit profllat SL 5 Burghiu elicoidal dr.013, 8mm 4566-79/Rp3 ST3 6 Cu(it profilat SL 7 LArgitor elicoidal 0 2 4 ,45mm ST4 8 Cujit proiilat SL 9 Alezor 0 2 4 ,5mm STS 10 Cutit profilat
6
42^
6 423 4 423
9 423
v
1
SL 11 Tarod M16xl3 dr. VI SL 11 ST6 12 Cutit retezat
1112-85/Rp3
44,5 _
14,5
__
143
S Q i
Pentru realizarea turatiei axului principal a 22 b

63
Pentru realizarea nr.de rota{ii ale axului principal e

r 40
e
47
d
41
g 47
h 30
24
pentru prelucrarea pieselor pe strungul automat
AL
REGIMULUI
DE
AgC H I E R E _______
_____ _ Duritate BrineU: 1 6 7 . . . 2 4 1 ----------------------
Caracteristiclle materialului: Simbol (STAS 1350-80) : AUT20 Dimensiuni brute (STAS 1800-80): 065x4000 Stare normalize t&
Rezistenta min. la rupere: 450 ... 600 N/mm
fef Ii ftt
12
11,9 0,22
fi
Nc
Calcu Efeclate tivft

Np
A va n su l efectiv, a m /ro t
II
L .
Num&rul de rotatii ale axelor prin cipale
i M B axelor principale, ai a c i 1 rot/m in S ' i n a *3 ffi .!1 8 Calcu Efecj** ->o a la t& tiva I i 3 31 > ^ nc nap > * -w l| * 1s i !
MB
Turatia
ssil
283,3 303 1333 2833 1333 2833 1333 2833 160 283,3 200 2833 303 303 303 303 303 303
0,15 0,019 0,15 0,019 0,15 0,019 0,15 0,013 0,15 0,029 0,15
45,45 13,6 45,45 13,6 45,45 13,6 45,45 73 45,45 13,6 45,45
26 65 26 65 21 65 33 71 20 65 10
344,8 470,2 347,7 481,1 4843 481,1 429,6 492,6 2593 486,8 198^ 252 252 366,9 252 252 252 252
19 343 18,8 34 21,8 34 1935 333 2,0 +25^
21+34 0,045 02
| 17+56 0,045 6,9 03
Il7,2+3J 0,045
1 5
6,9 j 0,05
0,22 0,025 0,15 0,045 13
o co
193S 33,64 7,6 10 438 0,6 0,75) -100,8| -53
30
1 0,81
I5 , 2 I Pentru
r~
0,08
.y
181,2
.0,047
-V
24,2
49
1 -1
dlspozitivul de gftunre
1 1 '
73
Pentru dlspozitivul 3bs. S-au adoptat seinnificatiile: de filetare (+)-rotajie in sens contrar ( ) -rotajie In acelai sens
42
72
SL - sania longltudlnalft ST-sania transversalft
485
Cap. 13. KHSDIJRI D E ASCHXERK I A tREUJCRAREA EE STRUNGURI REVOLVER AUTONKflE 13.1. Ccnsideratîi generale
Strungurile revolver automate sint strunguri monoaxe auto mate prevfeute cu un cap revolver,in care se pot manta u n numSr de scule diferite, ce vor executa succesiv mai multe prelucrSri cu avans longitudinal. In ceea ce privefte proiectarea regimurilor de afchiere, este posibilS apariîa uneia din urmStoarele trei situatii: 1. Realizarea succesivS a diverselor prelucrSri, cu cite o singurS sculS, existind posibilitatea folosirii unui regim de afchiere adecvat pentru fiecare fazS; 2. Realizarea prelucrSrilor in mod succesiv, cu cite o sirtgurS sculS, utilizindu-se insS o turaîe unicS pentru toate fa zele; 3. Prelucrarea se efectueazS in mod succesiv,existind faze la care se lucreazS simultan cu mai multe scule. Desigur c3 pentru prima situaîe, proiectarea regimurilor ' de afchiere se va face in mod asem&iStor celei de la prelucra rea pe strunguri universale. In legStura cu ultixoele douS situ atii, se pot lua in discuîe trei variante de proiectare a re gimurilor de afchiere: a)schimbarea sculelor sS se efectueze in mod format, la intervale iirpuse de timp; b) schimbarea sculelor sS se efectueze individual, atunci cind fiecare dintre scule a ajuns la limita de durabilitate; c) schimbarea sculelor sS se efectueze simultan I pentru toate sculele sau pentru gripe de scule, in momentul in care scula limitative a ajuns la limita de durabilitate. Indiferent de metoda de schimbare a sculelor, un numfir de etape de proiectare a regimurilor de afchiere prezintS aceleafi caracteristici: vor fi evideniate in continuare aceste etape , urmind ca detalii aferente diferitelor procedee de determinare a turaiilor sS fie menticmate separat, pentru fiecare metodS de schimbare a sculelor. Se cuvine subliniatS existenfca unor elementa ccmune cu cele arState la prelucrarea pe strunguri semiautomate monoaxe cu sSnii multicuîte (capitolul 11) , fapt pentru care se reoomarrix parcurgerea, la rezolvarea unor etape specifice strungu-
486
lucrarea p e strungurile semiautcroate multicutite: va fi mantionat ca atare subcapitolul In care se gSsesa aoeste indrumSri. Determinarea parametrilor regimului de a chiere , precum 9 ! re* zolvarea altor prableme in directs legSturS cu acestea I se pot realiza cancomitent cu completarea documentaîei tehnologice adecvate (fia d e calcul, plan de operable, desene ale camalor). 13.2. EHemente cocaine 13.2.1.Alegerea tipului d e strung automat c u ca p r e volver.La alegerea tipului de strung autcmat cu cap revolver,se au in vedere forma i dimensiunile piesei de bbtinut, dimensiunea d i a m e t r a l a semifahricatului,lungimea maximS a piesei, ti pul i numSrul d e prelucrSri necesare,caracterul producîei i, desigur, dotarea secîei d e prelucrSri mecanice.Pe baza cunoa terii planului d e producîe anual i a productivitSîi specifice a strungurilor analizate (productivitate indicatS in cSrile tehnice), se stabile te mSsura in care este suficient u n singur strung automat cu cap revolver sau sint necesare mai multe ast fel de ma ini-unelte.
13.2.2. Stabilirea succesiunii fazelor d e prelucr a La stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare , se v a avea in vedere ma i intii o repartizare cit mai uniforms a prelucrSrilor pentru diferitele faze ,utilizindu-se atit sculele aflate p e capul revolver, cit i cele situate pe sSnii. Se v a acorda atenpie unei suprapuneri cit mai complete a fazelor d e lucru, pen tru diminuarea duratei prelucrSrii. Stabilirea succesiunii fa zelor se poate oancretiza prin intoonirea unor schiê corespunzStoare fiecSrei etape de prelucrare , infSi ind piesa aa cum se prezintS ea la sfir itul fiecSrei etape i sculele i n pozitia aferentS sfir itului cursei de lucru. Intrucit la elaborarea succesiunii fazelor de prelucrare pentru strunguri automate cu cap revolver intervin unele elemente specif ice i care nu constituie obiectul acestui capitol , se recomandS consultarea suplimentarS a unor lucrSri referitoare la aceastS problems. 13.2.3. Alegerea metodei d e instalare a semifabrica tului. Stabilirea modal itSîi de instalare a semifabricatului se poate efectua o datS cu alegerea succesiunii fazelor d e lucru. In mod bbi nuit, p e strungurile revolver automate se folosesc, pentru orientarea i fixarea semifabricatului , dispozitive de tip mandrinS cu bucS elasticS, dar se pot folosi fl mandrine cu douS i trei bacuri, pentru semifabricate individuale matri tate sau t u m a t e d e precizie , cum este, d e exemplu, cazul unor strunguri de tip SARO-C.
487
toarelor. Este reoamandabiia utilizarea sculelor stmdardlaete 9 i numai atunci cind nu este posibil sau suf icient se va recur ge la proiectarea i executarea unor scule speciale. Se mentio neaz& necesitatea asigurSrii unor parametri geometric! gi oonstructivi ai sculei a$chietoare, care si cant de cerinele prelucrSrii pe strunguri automate, astfel de cerinte fiind, de exemplu, evitarea infSûrSrii a chiilor contin ui pe semifabri catul aflat in micare de rotaîe, diminuarea timpului de inlocuire a sculelor uzate etc. Se stabilesc, de asemenea, atit portsculele ce vor fi utilizate ( urmArindu-se , in acest sots, recananiSrile firmei constructoare a ma inii-unelte),cit i ve rif icatoarele necesare. 13.2.5.Stabilirea modului de instalare a sculelor.De fapt, rezolvarea acestei etape are loc concomitant cu cea a etapei anterioare, modul de instalare a sculelor fiind dependent de portsculele construite i livrate de intreprinderea constructoare a ma inii-unelte sau de alte intreprinderi spedalizate; dacS se apreciazS c portsculele aflate in dotare nu sint corespunz&toare, vor fi cancepute i real iz ate altele, plecindu-se de la modalitati prestabilite de instalare a sculelor. 13.2.6. Stabilirea valori lor adinciinilar d e afchiere. In cazul semifabricatelor cu diametre sub 20 mm, se recomandS o adincime tnax = 3 ... 4 mm, iar pentru valori mai marl ale diaraetrelor, t = 4 ... 5 mm. La prelucrarea gdurilor cu scule care lucreazS pe principiul gSuririi, adincimea de afchiere se determine in mod asemSnStor celor ar&tate la prelucrarea cu o singurS sculS. Rugozitatea suprafeêi asigurate in mod curerrt pe strungurile automate este Ra = 12,5 ... 6,3 ^m.DacA este necesarS obfrin erea unei rugozitSti mai scSzute,adaosul total pen tru strunjire se repartizeazS pe faze de degropare i faze de finisare, acestea din urmS real iz indu-se cu avansuri micorate. A 13.2.7. Stabilirea avansurilor de lucru. Valorile avansurilor de lucru, stabilite pe baza practicii uzinale pentru diferite tipuri de prelucrSri, sint indicate in tabelele 13.1, 13.2, 13.3, 13.4 i 13.5.Dac3 prin prelucrare trebuie sS se obtin o anumitS rugozitate a suprafetelor, este necesar ca la stabilirea avansurilor sS se ia in consider are i recomandSrile J din tabelul 13.8. Pentru realizarea unor crestSturi prin frezare (cum ar fi, de exemplu, cazul execuîei canalului pentru urubelnit&,in capul unui urub), se folosesc dispozitive auxiliare , de crestat cu frezd ferSstrSu, in cazul cSrora avansul reoomandat are va lori cuprinse intre 0,0015 i 0,01 mm/dinte,citeva precizSri in acest sens fiind date in tabelul 13.4.
488
r 7 r T
S i
I I
rt y
IFST'TY I B
T a b e lu l 1 3 .1 . V a l o r i a l e a v a n s u r ilo r da l u c r u p m t r u d i f a r i t . p r a l u c r i r i
p e s t r w g u r i re v o l v e r eutcmate
Avansuri p en tru s t r u n j i r e , mm/rot H a te ria lu l S t r u n j i r e l o n g it u d in a ls D egro fare S tru n jire p ro fila tS Avanauri pentru gaurire mm/rot Avansuri pantru alezare
m/rot
489
O te l p e n tru automate
1
iM a te ria lu l
Avansuri p e n tru s t r u n j i r e , mm/rot Diame tru l, m m S t r u n j i r e lo n g it u d in a l^ Degrofare F in is a r e 0 ,0 2 ...0 ,0 5 0 ,0 4 ...0 ,0 8 0 ,0 7 ...0 ,1 0 0 ,0 7 ...0 ,1 2 0 ,0 2 ...0 ,0 4 0 ,0 3 ...0 ,0 7 0 ,0 5 ...0 ,0 9 0 ,0 6 ...0 ,1 2 0 ,0 1 ...0 ,0 1 5 0 ,0 1 5 ...0 ,0 2 0 ,0 2 ...0 ,0 2 5 0 ,0 2 ...0 ,0 2 5 0 ,0 1 ...0 ,0 1 5 0 ,0 1 ...0 ,0 2 0 ,0 1 5 ...0 ,0 2 2 0 ,0 1 5 ...0 ,0 2 5 0 ,0 1 ...0 ,0 2 0 ,0 1 5 ...0 ,0 2 5 0 ,0 2 ...0 ,0 3 0 ,0 2 5 ...0 ,0 3 0 ,0 1 ...0 ,0 2 0 ,0 1 5 ...0 ,0 2 5 0 ,0 2 ...0 ,0 3 0 ,0 2 ...0 ,0 3 S tru n jire prof i l a t $ Avansur i pentru g a u rire , m/rot 0 ,0 2 5 ...0 ,0 4 0 ,0 4 .. . 0 , 0 7 0 ,0 7 .. . 0 , 0 9 0 ,0 9 ...0 ,1 1 0 ,0 2 .. . 0 , 0 4 0 ,0 4 .. . 0 , 0 7
Retezare
Avansur pentru alezare, mi/rot
I I
OLC 45 OL 70
3 ...4 4 ...8 8 ...1 6 >16 3 ...4 4 ...8 8 ...1 6 >16
0 ,0 5 ...0 ,0 7 0 ,0 7 ...0 ,0 9 0 ,0 9 ...0 ,1 1 0 ,1 0 ...0 ,1 3 0 ,0 4 ...0 ,0 6 0 ,0 5 ...0 ,0 8 0 ,0 8 ...0 ,1 1 0 ,1 0 ...0 ,1 3
0 ,0 4 ...0 ,0 8
0 ,0 6 ..,0 ,1 2
0 (e l al ia t 25 HoCr 11
0 | 07 W Wl 10 W | 12 lu 0 ,0 6 .. . 0 , 1 0 0 ,0 8 .. . 0 , 1 2
O b se rve }:! i : 1. V a l o r i l e reduse e le a v a n s u r it o r s i n t recomandate p e n tru s e m ifa b ric a te le de e ic dism etru, 5n timp ce v a lo r ile eei r i g d i c a t e a l e e v a n s t i r i l o r se v o r u t i l i z e p e n tru diam etre aai mari a le s e m if a b r ic a t e lo r ; 2. I n mod o r i e n t a t i v , avansul p e n tru s t r i e r e cu avans t r a n s v e r s a l se poate considers ca f i i n d de c irc a 0,25 din
avansul
p e n tru s t r u n jir e a p ro f i l e t S ,
i a r avansul p e n tru s t r i e r e cu avans longitudinal** c i r c a 0 ,3 d in avansul pentru s tr u n jire a
longitudinals.
Tabalul 13.2
Cutit
Valor) ala avanaurflor pantru tapira

Burghiu Largitor Adinoitor conic
Avansul s, mm/rot 0,05...0,10 0,10...0,30 0,20...0,40 0,10...0,20
Obstrvati*: Valorila avansurilor din tabal sa aplici pantru piese din oteluri yi din aliaje de cupru. Pentru alieje de eluainiu, valorile din tabel ea 1raula
tesc cu coefioientul k *1,25. Tabelul 13.3.Valori ala avansurilor pantru adincira Diaaetrul adincitorului,on Pinl la 10 10...15 15...20 20...25 25...30
Peste
30
Avanaul a , mm/rot 0,15 0,20 0,22 0,25 0,30
________ 0,40
Observatie: In cazul fn oara sa realizeazi ai prelucrarea fetei frontale, cu dintii de pa partaa frontali a adincitorului frontal, valorile avansurilor din tabal
aa Inmultosc cu coafiotentul k *0,7. Tabalul 13.4 Valori ala avansului la prelucrarea o u fraza disc Otal pantru constructii da aayini Hatarialul Aluminiu Alaml Bronx Otel de automate Rr TOO... o =400...I *m 650 H / m 2 Pasul dintilor,mm Avansul, ram/dinte 1,5..2,5 1...2,5 1...2,5 0,8..2,0 0,8...2 850 N/aa2 0, 6 ... 1.5
Otl
cromnichal
0,0015.. 0,0035
0,0015.. 0,0030
0,0012.. 0,0030
0,0010.. 0,0025
0,0010... 0,0015
0,0008 ... 0,0010
P e n t r u s t r i e r e , avansurile re comandate s i n t
indicate in
tabelul 13.5. 13.2.8. Verificarea mSrimii avansurilor. Verificarea avansului din punctul de vedere al sSgeîi acinisihile a semifa bricatului. AceastS verificare se va efectua in cazul in care acfciunea sculelor (cutite, role de striere) ar putea contribui la crearea unei deformSri inadmisibile a semifabricatului, dupS o direcie perpendiculars pe axa de rotaie. La prelucrarea cu un singur cuît, verificarea se realizeaza ca i in cazul strungurilor universale, presupunind semifabricatul fixat la capStul din stinga intr-un dispozitiv de tip mandrinS. 491
T a b a l u l 13.5 V a lo r ia la a v a n a u l u ip a n t r u airier*
A. L a p r a l u c r a r a a o u avana trans
DiaaaLit teas rolai d a a t riat,aa
cxrm
lori 13 20
0,015 0,025 0,040 0,055 0,070
trul piasai da pra lluorat 3 5 6 8 10 13 16 20 30 40 60
1,5
0,030 0,045 0,055 0,070 0,080 0,095 0,100 0,130 0,160 0,180 0,210 0,020 0,035 0,045 0,055 0,065 0,080 0,100 0,115 0,145 0,160 0,190 0,010 0,025 0,030 0,045 0,055 0,075 0,090 0,100 0,130 0,150 0,175 ! 0,015 0,020 0,030 0,045 0,060 0,075 0,085 0,120 0,140 0,160
10
16
Avansul a,aa/rot
.
0,015 0,030 0,040 0,060 0,070 0,095 0,120 0,140
0,015 0,030 0,040 0,055 0,080 0,100 0,120
ISBJ 0,015 0,030 0,040 0,060 0,075 0,095
preQ tru gey
B. La pralucraraa cu avans Idngitudinal Pasul rolei da striat,na 0,6 0,8 1,0 1,2 1,6 2,0
Avansul s,ai/rot 0,35 0,27 0,20 0,17 0,12 0,10
Obssrvstie:Avansurile din tabal tint data pantru piese din oteluri pentru automate pi otaluri carbon pantru constructii da asfni.Pentru alte nateriale, sa aplici coafioientul da ooraotie k , avtnd valorile: k =0,75 pantru oteluri aliata* k =1,20 pentru alaaa; k *1,30 pentru aliaje de aluainiu.
Determinarea mcmentelor de inerie Iz (existente in relatiile de calcul al sSgeîi de incovoiere) se realizeazS folosindu-se relaîile prezentate in tabelul 13.6*
Tabelul 13.6. Relatii pantru calculul Boaantelor da inertia forae ale aectiunii transversale pentru diferite
in la ch Br di tr 13 cc
S
Foraa secffunii
si sc
Hooentul da inertie
j r d
*0,05d 64
(D*-dS 64 0,05<D4-d4 ) 48 /3 0,068
"0,08a
12
In c a lit a t e de v a lo a r e 1 o & g e ^ li ! B o^fisidearft ju io & ta te d i n m&rimea | d e to la ra n t^ S . P e n t ru v a l o r i ptrea ra a ri a l e c in q p u lu i d e t o le r a n ^ A , se l i m it e a z K v a lo a r e a j ^ e t i i a d m i s i b i l e l a c e l m u lt 0 ,1 nm.
Ia prelucrarea oanccmitent4 cu vdt cubits a unor ofrtft*wpicate cu difference a i d intre ^ , utilizlnd schema de prelucrare din fig. 13.1, se va folosi urm&toarea expresie pentju verificarea roSrimii avansului din punctul de vedere al s&geîi admisibile:
I*u
F)g. 13.1. Strunjirea cu doul simultan
cutite
F
(13.1)
1,12 p H HB Fz ( 3
'"fj xc, t *c, *fz Ct1 I, + t2 tZ l2 ) - 1^ Ct, t2 ) 1
in care: f ^ este sSgeata admisibilS, in mn; E - modulul de e lasticitate,in daN/mm ; t1 f tj sint valorile adincimilor de achiere corespunzStoare celor douS cutite, in ra n ; HB -duritatea Brinell a materialului sendfabricatului, in daN/nmz;l., 1, sint distancele de la suprafaâ frontalS a mandrinei pink la pLanele transversale care tree prin virfurile celor douS cutite ( fig. 13.1),in mm;CF j ,,xFz, yf 2 p|| sint coeficientul i expanenîi gxrespunzStori expresiei formei de afchiere i ale cSror valori s e determine pe baza tabelelor valabile la prelucrarea cu o singurS sculS.
la prelucrarea cu n cutite, dispuse de o aceeai parte a |aaaifabricatului, se poate utiliza relatia:
(13.2)
1 ' 1 2 cf *H B l * . x Mm i 1
493
ip_
H I
I I
Fz
in oar*, in m o d suplimentar gsts: d a relatia (13.1) ,s-au folosit notaîila : I,,,, - distanta dintre suprafata frantaia a mandrinei fi secîunea 'In care aste naoasar oa sigaata efectivS a & nu dep&feasca valoarea admisibllS, in ran; 1, a distanfcale specifioa diferitelor tronsoane, In report cu suprafata frontali da prindere a mandrinei, in ran. tj prelucrarea ocnocmitenta cu douS oitita a unor tronsoane c u dierene mari d e (fig 13.2),relatia de varificare a avansului are forma:
Fig. 13.2. StrunJIrM ou doui cutit* liaultm unui nlftbrloit cu dif*r*nt a*rt intre trtptt
1,12 Cf
HB
nFz
f 1
xFz
l 1 ** 2
xFl
2 ** 1
Fz
* 2 i,r (
(13.3)
in
in care, in afara relatiilor cunoscute, s-au notat cu Iz 1 sa Iz 2 momentele de inerie pentru secîunile piesei corespunzatoa& celor doua diametre (fig. 13.2.):
IT (d,)4
*z2 64
7T- ( d j )
[ran4] 64
Verificarea avansului din punctul de vedere al stringerii send fahricatului in buc$a elasticS. In cazul semifabricatelor fixate intr-un dispozitiv de tip mandrinfi cu buc3 elastic i daca se utilizeaza mai multe scule care lucreazS simultan pe direcîe axialS,se efectueazfi o verificare a fortei de stringere, pentru a evita deplasarea sau rotirea semifabricatului sub acfciunea forfelor de achiere sau a momentelor de torsiune din tinpul prelucrarii. Fbrfca axiaia F,^, dezvoltata de sistemul de acîonare a bucei elastice, va trebui sa depfleasca valoarea
494
ntoaMTft Fn#0 a fortei axiales

P no S P mu
(13.4
Valoarea FV se oalculeazA cu relaii adecvate pentru fi ecare caz in parte (-Lnind oant de rezisterrfca elementulul elas tic de siguranî al meoanlsmulul d e fixare) sau se rldlcft din tre caracteristicile tehnice ale strungului. MSrimea fortei ne cesare F c se stabileste in raport cu soluia canstructivS a dispozitxvului c u bucA elastics. : de exemplu, pentru variants
din fig. 13.3 ( specifics strungurilor romane ti de tip SARD), expresia d e calcul a fortei F nac este : ( Q + Qo ) ctg( a + q > 1 )
F nec =
, t daN ] ,
(13.5)
in care: Q este forta d e stringere aplicatd semifabricatului, daN; || 1 forfca necesarS deformSrii elastice a fSlcii bucei elastice, pentru a lua contact cu semifabricatul, daN; a-semiuni j hiul canului buc ei elastice, in grade ( o = 15 ); < p 1 - un ghiul d e frecare p e conul bucei elastice,in grade( f p 1 = 8,5 ) .
Fig. 13.3. Schema pentru verificarea avansului din punctul de vedere al stringerii
semifabricatului Tn bucpa elastic^
Valoarea fortei de, stringere Q poate fi determinate folosind relatia: =

Fzi
ft
2 Mt
--- )
n &
2
9 Ki I F
I
,IdaNJ I(13*6)
D 495
L1
care: K este un coefficient de sigurantS (se consider* I M l ... 1,5); n - coeficientul de frecare de alunacare dintre send~ fahricat ?i suprafata activfi a bucêi elastioe (m 1 0,25 pentru fSlci cu suprafata activS netedS; E s 0,3...0,36 pentru faici cu canale circulare; 5 - 0,4 ... 0,5 pentru fSlci cu canale circulare fi langitudinale, adicS fSlci cu zimti obiâiuiî i o(g pentru fSlci cu dinti ascutiti,ce pot pStrunde in semifabricat) F? 1 sint canponentele tangentiale ale forêlor de afchiere spe cif ice cutitelor care lucreazS simultan, daN; n -numSrul de cu tite aflate simultan in lucru; D ; 1 diametrele suprafetelor ei1 indrice la nivelul cSrora actianeaza fortele Fz,, in mm;D -di ametrul semifabricatului! in mm ; M( - momentul de torsiune al sculei lucrind pe principiul unui bxirghiu ( fcurghiu , ISrgitor, alezor, teditor ), in daN mm; Fx j -canponentele axiale ale fortelor de afchiere in c a zu l cutitelor, in daN; F - forta axia13 ce apare la prelucrarea gSurii cu burghiu , largitor etc.,in daN. Pentru o bucS cu trei fSlci,forta necesarS deformSrii elastice a acesteia este:
b 3
In
II - 588 [ ----------p -----b
9t
Xax
1 1
| daN ]
(13.7)
in care: D j , este diametrul exterior al bucei elastice in dreptul ffilcilor, in mm; g t - grosimea fSlcii bucei elastice,in mm j - jocul maxim dintre buc$a elastics destinsS i semifabricat, in mm; (jB#x ~ 0,2 inn; lb - lungimea fSlcii,considerate de la mijlocul portiunii conice i pinS la punctul de incastrare. In calculul mSrimilor oomponentelor Fx i i F zi ale fortelor de afchiere, precum i pentru determinarea mSrimii momentului de torsiune M ^ s e vor utiliza relatiile aplicabile in cazul prelucr&rii cu o singurS sculS. la strunjirea profilatS cu avans transversal , este nece sarS verificarea avansului din punctul de vedere al rezistentel fi rigiditStii sendfabricatului. 0 astfel de verificare este posibilS, pentru douS scheme de prelucrare mai larg intilnite, pe baza datelor din tabelul 12.1; valorile stabilite pentru avansul transversal nu trebuie sS depSêascS valorile maxime admise, valori precizate in tabelul 12.2. la retezare, valorile maxime ale avansului sint 1imitate de rigiditatea i rezistenta atit ale sendfabricatului, cit i ale sculei a$chietoare:o verificare in acest sens este posibi lS folosindu-se datele din tabelul 13.7. Verificarea avansului din punctul de vedere al rugozitStii suprafetelor de obtinut. DacS este necesarS realizarea prin prelucrare a unei anumite rugozitSti a suprafetelor,se va efectua o verificare adecvatS a m&rimii avansului ales. O asemenea
496
Tabelul 13.7.Avansuri recomandate pantru retezare
0 j . e l , alama Hi Afnut nUil K trA u laiNOkl V uai c il | m m 1 ,5 ...2 2 ,5 ...3 >5
Of e l RUL 1 Laîmea c u t i t u l u i de r e t e z a t , m m 1 ,5 ...2 ,5 2 ,5 ...3 >5 1 ,5 ....2
Duraluminiu
2 ,5 ...3
>5
4 6 8 1 I I 10
12
0 ,0 5 0 ,0 6 0 ,0 7 0 ,0 8 0 ,0 9
-
0 ,0 8 0 ,0 9 0 ,1 0 0 ,1 1 0 ,1 2 0 ,1 3 0 ,1 4 0 ,1 5 - . -
0 ,0 3 0 ,0 3 0 .0 4 0,04 0,05
0 ,04 0,05 0,05 0,06 0,06 0,06 0 ,0 7
' fea
0 ,0 7 0 ,0 8
0/12 0,14
0,10 0,11 0,13

i *
m
0 ,1 6 0 .1 7 0,1 0,19 0,20 I I I
5
!
14
>BL'
18 20
0 ,1 5
0,08
0 ,1 2
0,2
C b rv .t , . :
Daca . . t , n a c . r i c b t i n . r a . u n . ) . u p r . f . t . f r o n t a l . n . t . d . 1
r . t . r . , v a l o r H . . v n . u r i l o r nu vor M
0,08
n M
4.fc A .V i | C
B B
J .O M I
IU U U
, l I1
U i Tl^ 1 1H | M
pentru otel
?1 I
15,7
Ra 0' M r 0,6
I mm/rot J
[ ran/rot If (U.t)
- pentru fonti:
11
16,03 R,0' 909
in care: paramatrul de rugozitate R, m ia In mm, Iar r zinti raza la virf a cutitului, in ra n. Deoarece relaîile antarloare au un caracber oriantatlv, fi i r v i valabile doar pentru strunjirea longitudinal!,M reocatarvdfi i consultarea datelor din tabelul 13.8. 13.2.9. Calculul lungimilor curaelar de luoru. in ceea ce prive$te calculul lungimilor 1 , ale curselor de luoru, rSmin valabile afirmatiile din subcapitiolul 11.2.9. Pentru unele prelucrSri specif ice strungurilor revolver ,modul de atabllire a marimii componentelor curselor de lucru este praclzat In tabelul 13.9. 13.2.10.Calculul lungimilor curselor de a^chleare 1 , Se efectueaza respectindu-se indicatîile din tnobcopitolul
11 2 10
.. .
13 .2.1 1. Calculul numfirului de rotatii ale arboralui principal pentru cursele de lucru Atit pentru determinarea duratei ciclului d e lucru, alt fi pentru stabilirea vitezei de afchiere , este necesar calculul prealabil al numSrului de rotatii ale arborelui principal pan tru fiecare faza de lucru fi ulterior calculul numArului total de rotatii necesare arborelui principal pentru fazele de lucru. Poate fi deteminat astfel numSrul real N r t de rotatii ale arborelui principal pentru o fazft oarecare i cu relatia (11.4) din subcapitolul 11.2.11. 13 .2.1 2. Stabilirea durabilit&tUar oaraventianal-eoanooioe ale sculelor achietoare. Durabilitatile conventional-economice se pot stabili fie pe baza reoomarclKrilor din capitolele referitoare la prelucrarea cu o singurA scuIS, fie,in mod orientativ, din tabelul 11.3. In tabelele ce cuprind recomandflri pentru stabilirea vi tezei de achiere, se precizeazd, de regul&,c& indicatiile aint valabile pentru o anumita valoare a durahilititii oonvenîonal-economice. Este convenabiia o asemenea adoptara a dur abilitatii conventional-economice, incit sa se inpuna o achimbare a sculelor de 2-4 ori in cursul unui schimb de lucru,ceea oa fac* necesara adqptarea unei durabilitati ocnventional-eoonondoe egale cu 120 sau 240 de minute.
498
F e lu l p r e lu c r a r ii S t r u n j i r e lo n g itu d in a ls e x te rio a ri M a te r i a l u i p ie sei Rugozitatea R . , /an S tru n jire plana si frontala
Avansul recomandat. nm/rot
491
Tsbelul 13.8 Icontinuara) F e lu l p r e lu c r a r i i S t r u n j i r e l o n g i t u d in a la e x t e r io a r S M a te ria * lu i p ie sei Adinciaee de a sch iere, t , am S tru n jire plana si frontala S tru n jire inter io a ri
2 ...3
1 ...2
<1
1 ...2
Avansul recoaandat, aa/rot O te l 0 ,0 6 ... 0 ,1 5 0 ,1 5 ... 0 ,2 5 0 ,0 5 ... 0 ,1 0 0 ,1 5 ... 0 ,2 0 0 ,0 8 ... 0,12 0 ,1 2 ... 0 ,17 0 ,0 5 ... 0,08 0 ,0 8 ... 0,15 0 ,0 4 ... 0,07 0 ,0 6 ... ^0 ,1 0 0 ,0 3 ... 0,04 0,12 0 ,0 2 ... 0,04 0,08 0 ,0 2 ... 0,03 0,06 0 ,0 3 ... 0,06 0 ,0 6 ... 0,08
500
3 0 ..5 0
N eferoase
T a b e lu l
1 3 .1 0 . V i t e z e de a j c h i e r e p e n tru f re z a re a ou f r e z e d is c O tel pentru c o n s tru e ^ i da najini Alania Bronz Otel pentru automate R =400...450 N/mra2 Rb =500...650 N/aa2 R b b700.|.850 N/Bf2
2 0 .-.3 0
Ojel croa*nlchal J
M a te ria lu l
A lu m i n i u
V ite z a de a f c h i e r e a / a in
1 5 0 ...2 0 0
1 0 0 ...2 0 0
1 0 0 ...1 8 0
6 0 . . .9 0
4 0 ...8 0
3 0 .,.6 0
2 0...50
Tabelul 13.9. Stdbil
1 reo
n * i lor coaponentelor curselor de lucru
S c h i^ a p r e l u c r a r i i
F e lu l p re lu cra ri i
C o n d it i i l e de p r e lu c r a r e
Canponentele cursei de lucru Observtt \i
FSra geure de c e n tra re en t e r io r r e s l i zete
Dupe de senul piesei
501
Cu geure c e n tra re pree* l e b i l a , e l cere i d ie a e tru e x te rio r a f i e a a i *re d e c it d ie a e tru l 95 u r i l

ultrior#
gaura
MMBj
T fJ J J J J
L>>
Gau rire
Cu gaura de c e n tra re p re a a l a b i t a , e vin d d ia a e t r u l ex te rio r mat mic d e c i t d i a a e tru l gaur i i u lte rio a re Cu r e a li z a r e a e n t e r io a r e a unei te s iri 9 sau a une i c e n tru iri
71
W
-*
JB -I/-s< * M
kI /
L a rg i re f i a le z a re
502
L a rg i re F a ra r e a l i z a r e a e n t e r io a r X a u nei t e s i r i seu a unei c e n t r u iri Fara te ^ ire , p fn a la un p ra g
VuV M .S t.eor*\
>
Cu r e a l i z a r e a u n e i t e s i r i si -* p r e g a t i r e a pie sei p e n t r u exec u ta re a unei d e g a ja ri u lt e rio a re
Dupa de senul piesei
I (fiu ia rii
ht =fnal\>ees tesirii
Strun jire longi tudi

n a ls
Cu avans c c e b inat
M axial
Al II -le e fn dice (r) refere is curs8 S van* pe d irect fa redfala 1 HE confers

d e s v n u l u f
p iesei
trun-i hire
com bin a te (Io n g itu d in a l si con ic a )
senul p ie s e I
i . - lungf' aeadi *p-
1,5 ctga
-ire
P* * ! '
recjtt i 00 1 tudinBis i*
t
aea di *ps5ire P* d , cti radi*
i"*1 :
OH
S tru n jire p ro f i la ta
S tru n jire tra n s versa

ls
Tabelul 13.9 (eontinuare)
1 Cu avans radial
| 0,5... II
5 K i n 2
Cu avans tan* gential
0,5... 1,0
0,5... 1,0
Cu realizarea u- 0,5... nei degajari ex* 1,0 terioare
D-d 2
Cu realizarea unei tefiri la piesa ce se va detasa
0,5... 1,0
D-d 2 V.;: ,
TriaftltfV.
Rete zare
semifabricat sub forma de bara
z a ri; sem itab r i c a t sub f o r ma de bara
Semifabricat cu gaura axiala
F ile tare initer io a r a
F ile tare e x te rio a ra
G a u r ire tra n sve rsala
Fre za re a u nui canal
Tabelul 13.9 (continuers)
Dupa desenul piesei
Cu f i l i e r a
Dupa desenul piesei
Dupa desenul piesei
* I Ia)
iiul 2 oontinuare al parametrii C1 deaurge In mod diferit, In rapo j f f i J S a r e a sculelor a^chietoare.
Sj
lfstode d e stabilize a h i m H i w
3 al.|fBboda eapiricS de stahilire a frnrwfrHi JinaliFat^ de oele aritate anterior,aplicarea mow rfinC'Pêsv^june calculul pealahil al lungimilor curaelo . ra de asemenea, calculul lungimilor curselor de lucru fW^fd'nuroSrultii de rotatii ale arborelui principal pentru lucru sint elemente de calcul f&rfi influentA asupra parametrilor regimului de lucru, ele fiind insA nece^îentru proiectarea in continuare a camelor. s * 1 j, in cazul acestei metode, se adopts, pe bivza indicati ^ tabelele 12.6, 12.7, 12.8, 12.9, 12.10, 12.11 (din ca| p i 2 ) i 13.10, valorile recomandate ale vitezelor de apiltg pentru o durabilitate T | 100 de minute, valori corecBPjr+iniwi cont de canditiile concrete de lucru.Daca se adopts jK?t]fvaioare a durahi 1itatii conventional- economise (T s 120 'nute sau T 240 minute), se vor folosi ?i coeficientii adecde corectie a vitezei de achiere, in raport cu durahiliIMifcea adoptata (valorile coeficientilor fiind de asemenea preEagte in tabelele mentionate). Vitezele de achiere se pot fâjteula ?i utilizind relatiile empirioe prezentate in tabelul 13,11. . 14 . b. Se determine! diametrele de calcul, pe baza indicateilor din subcapitolul 11.2.16. H 15.c. Cunoscindu-se pentru fiecare fazA valorile diametrelor de calcul Do i i cele ale vitezelor de achiere v,, se sta bilesc turatiile de calcul corespunzfitoare ncj: 1000 v, nc j = ---------^ Dci
[ rot/min ]
(13.10)
Se ajunge astfel la un ir de turatii cu valori care uneori diferS destul de mult intre ele. 16.d. Se determine scula limitative, stabilindu-se turatia de calcul cu valoarea cea mai scSzuta (nc Bjn), cu exceptia tu ratiei de filetare i uneori i a celei de la alezare. 17,e. Cunoscindu-se turatiile disponibile de pe strungul automat, se va adopt# o turatie n dopt1, care sA dep3$eascS eventual turatia minima (turatia sculei limitative) cu cel mult 15...20 %. Daca pentru realizarea tuturor fazelor de strunjire pjpS posibiia utilizarea doar a unei singure turatii a arbore| P * principal, aceasta turatie va fi tocmai turatia a. ^fcata pe baza oansideratiilor anterioare. Se stabilesc de a-
507
semenea roîle dintata cara pannit obînerea turatiei n,^ lT^ lB.f. Dactt pentru strungul autonat existA posihilitatea legerii i a unei turatii cu rotlrea semif abricatului in 9 | invers, pentru filetare,se va recurge la stabilirea aceste! tu ratii, in apropierea valorilor r eieîtedin calcul pentru tare i sigur dintre turatiile dispanibile din geuna de turayj^ Se vor determina de asemenea, din cartea mag inii , M H dinti ale rotilor lirei pentru ofcînerea turatiei de filetare, Pentru cele mai multe strunguri revolver automate, alegerea 9 ratiei pentru filetare se efectueaz& in corelatie 01 turay^ pentru strunjire, rot ile dintate morrtate in lira pentru cb^dnerea turatiei la strunjire fiind prezente i in lantul cinenatic pentru. obtinarea turatiei la filetare. 19 .g. Atunci cind strungul automat permite folosirea intr-un ciclu de lucru a doufi turatii p e stinga pentru strunjire, se va lua in cansiderare mriroea turatiei d in gama de tu ratii a strungului automat, turatie care formeaz& de obicei 1 pereche cu turatia n odopt1,inpliclnd utilizarea acelora i roti de schimb.
B tabelul 13.11.Relafi i pentru calculul vitezelor da afchiere,
v^ q
, i/iin
Materialul prelucrat Felul pralucririi 1 Otel pentru autoaate AUT 12 i -AUT 20 ou Rb <650 N/aa 2 Pentru s<0,2 aa/rot: 39 Alaai 3
Duraluainiu
v100s~
Strunjire I longitudinals t0,16#0,2 Pentru s0,2 aa/rot: 31,0 57,2
MI
v 100 t0,16s0,36
vioo*-----------t0,1#0,25
v100
t0,16#0,3 Pantru a<0,05 aa/rot; 21/3
3MS9H
1 Strunjire foI losind cutite 1 p r o f ilate
ii
v 100* ,0,35 Pentru a&0,05 aa/rot: 12,6 v 100*
15,6 v 100 ------,0,5 v 100a
21
,0.5
.0,5
I.. .....
ttalul 13, 11. (coct^nuf)

P a n t r u1 9 0 , 0 5 mm/rat
12*1
Strunjire foio Ind oufita 5
vioo"------P*ntru s>0,05 ma/rot 12,15
eanalat rttMtt
>1
a0'*
Pantru su,2 aa/rot

2,40'*
Pantru a<0,2 aa/rot:
v100
Giurira si cantruir Pantru s>0,2 mn/rot
. 7
v100"-----,0,4
Pantru s>0,2 M /rot 5,75D0 ,4
4 ,2 0 ' 4
Lirgire cu lirgitor
4.67D #
8,14D 0,3 t0,2.0.5
t0' 2.0' 5
Alezare
*0,2,0,65
Filetare
cu tarod de Basina
Filetare cu f U i e r a
0,27d
Observ a t H t . F o ra u la d a ta p a n tru f i l e t a r e cu ta r o d da n a fin a
e s te v a l a b i l l pan tru o t a l u r i carbon cu R * 5 0 0 . . . 8 0 0 N /m f i p a n tru d ia n e tr e d = 5 ..,3 0 nun, d f i i n d d i a a e t r u l nom inal a l f i i e t u l u i ; p -p a su l f i i e t u l u i ; 2 . La r a c e le u I a r e a v i t e z e l o r da a f c h ie r e p e n tru a l t a d u r a b i l i t y , v a lo r ile
509
axponsntului S si dursbilitltit R vor adopts In nodul B m=0,2 pantru cutite ds strunjit longitudinal pi pantru burghis; 0,286 pantru cut Its profilat*, pantru out It* ds osnslst pi ouftte da ratexat; 0,3 pantru lirgire cu lirgitor; a*Q,4 pantru slezsre; a0,5 pantru filetare cu fillers; a*) ,9 pantru fllataraa cu tarod da aapinl a otelurilor carbon; 0,5 pantru filetarea cu tarod da aapinl a duralualniului.
pentru
In mfisura in care turatia |f se poate utiliza pentru acele faze care solicits turatii mai inalte, se va recurge la adqptarea ei |g| S n .dopt 2 ) 1,1 caz^- *n care n u este posibilft utili zarea turatiei* , turatia unic& utilizabili pentru fazele de strunjire, gfiurire etc. (cu exceptia filetSrii) va fi n adopt1.
13.3.2. Metode d e stahilire | turayiilor p e baza ooo^rnwi îinr tiapilor de a^cfaduere. In cazul strungurilor revol ver automate, care dispun, la nivelul arborelui principal, de o singurd turatie pentru strunjire i de o turatie d e sens contrar pentru filetare, este posibili stabilirea celor doufi tura tii prin luarea in ccnsiderare a coef icientilor tinpilor de a chiere. 13.a. Pentru aceasta, dup& determinarea numerelor reale de rotatii ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru i, se stabile$te inc& a a-numitul numfir de rotatii echivalente la filetare, cu o relatie de forma: lei N.fil.t.r.------- Si *
[ro t] r
(13.11)
in care: lc* este lungimea cursei de lucru la filetare, in ran; s i - avansul de lucru la filetare ( egal cu pasul filetului) i k^-raport de micôrare a turatiei la filetare (uneori i la ale zare), in raport cu turatia de bazd r^, utilizata la strunjire: K ilatsrs -------------*b
(13.12)
i^filetare f-Wad turatia utilizatd la filetare. Valorile raportului k de mic orare a turatiei la filetare in raport cu turatia de bazd sint de obicei precizate intre caracteristicile tehnice ale mainii, e x i s t i M d e altfel i va lori recomandate de firmele constructoare. 14.b. Efectuarea in continuare a calculelor va solicita cunoa terea numerelor de rotatii echivalente i pentru celelalte faze ale prelucr&rii pe strungul revolver automat , dar , in
H | | in cars acestea dispjn de numai douft turatii pa rrVi *Kil H rjjcu la nivelul arborelui principal (o turatia pantru etrunjiB fi una pentru filetare) .numerals da rotatii echivalante pan* m u fazale de strunjire sint egale cu numerals de rotatii reals jtabilita pe baza relatiei (11.4) (Nt ) - Nr, - le t /ao().
15.c. Se determina apoi turatia de calcul nol, pentru toata fazele de lucru, folosindu-se relatia (13.10). 16 . d. Prin analiza girului de turatii de calcul no l astfel înute. se stah ile^te scula care necesitS cea mai redusS tuyjtie a arborelui principal al strungului (no i M )I excluzind .din analizS turatia de filetare i cea de alezare. 17.e. Pentru scula stability anterior,dar i pentru sculele oare solicits turatii apropiate de nc t tn, fSrS insS cS turati ile respective sS depSeascS mai mult de 1,5 ori turatia minimi (n, m j ), se calculeazS aja- numitii ooeficienti ai tinjului de afchiere: 1.. N., X , = ------ - --- 1------ ,
(13.13)
lc i
- N'
in care: lQ a i este lungimea cursei de afchiere la faza i, in mm 1 . - lungimea cursei de lucru la faza i, in mm; No i -numSrul de rotate echivalente ale arborelui principal la faza de lucru respective, in rot;Ne, - suma numerelor de rotatii echivalente ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru , inclusiv pentru fazele suprapuse; N' ( - suma numerelor de rotatii echi valente ale arborelui principal pentru fazele care,avind durata mai scurtS, se suprapun peste acele faze, a cSror insumare con duce la stabilirea duratei ciclului de lucru (diferenta SN# t N't i reprezinta, deci, numSrul total de rotatii echivalente Nu ale arborelui principal pentru fazele de lucru care determinS durata ciclului de lucru). 18. f. Pentru acele scule in cazul cflrora s-au calculat va lorile coeficientior ai timpului de afchiere I se determinS din tabelul 13.12. valorile corespunz&toare ale ooeficientilor U ( de corectie a turatiilor. Folosind valorile acestor coeficienti U , , se vor calcula turatiile corectate nc o r noor , = no j ai, [ rot/min ] (13.14)
no t fiind turatia de calcul la faza i. 19.g. Scula pentru care se obtine cea mai redusS valoare liW 1 se considers ca sculS limitativS. Pentru sculele de fi^tat i pentru alezare, turatiile nu se mai corecteazS, consi-srindu-se in acest caz no o r , n0(. DacS se ajunge la situatia 03 pentru aceste scule turatia no o r j - no ( sS fie mai micS decit
strungul automat. 20.h. Se stabdlegte apoi turatia n* a arborelui principal (turatie unicS pentru toate fazele, cu exoepfeia filetfirii) I ou ajutorul relatiei:
n 1 * r^, u Q 1 rot/tain ], (13.15)
in care: ncj este turatia de calcul a arborelui principal (tura tia calculate initial) pentru scula limitative, nQ este de aceasta data ales din acela$i tabel 13.12,dar plecindu-se de la o valoare a coeficientului de corectie 0 determininatA cu re latia:
T
f l=
X Tw
= -----------------------------------
To
Io T
,(13.1
in care: T = XTN este durabilitatea necesar& a sculei limita tive. Pentru TN se poate lua in cansiderare o valoare egald, de exemplu, cu 120 min, acceptindu-se inlocuirea sculelor uzate de 2 ... 4 ori in cursul unui schimb de lucru ( 8 ore ); Te -dura bilitatea pentru care sint indicate in tabele valorile viteze lor de achiere (de exanplu T0 = 100 min). 21.1. Cunoscindu-se turatia n 1, se allege din gama de t ratii a strungului fie turatia imediat inferioard acesteia, fie turatia imediat superioar#, dac aceasta din urm nu depete cu mai mult de 10% valoarea n 1 0 data cu stabilirea turatiei, se vorridica din cartea ma inii i numerele de dinti ale roti lor de schimb care asigurS obînerea turatiei astfel determina te a arborelui principal al strungului.
Tabelul 13.12.Coef icienfii de corectie a tureti ilor (pentru scule din otel rapid) Valori X pi 6 Cutite profilate pi cutite d retezat Coeficientii 0,05 0,075 0 #10 0,15 0,20 0,25 0,30
0,35
Lirgitoare
U pi 6
Cutite nornale I pi burghie
| I
1
0,40 0,45 0,50
2.35 2,09 1,98 1/72 1,58 1,49 1/42 1.35 1/29 1/25 1/22
2,11 1/91 1,78 1/60 J,49 1/42 1,35 1,30 1,25 1/22 1/19
1,82 1,63 1,58 1,46 1,38 1,32 1,27 1,24 1,20 1,17 n
Tabalul 13.12 (oonlinuara) Valor! I m e Cut It* proftlat* pi cut it# da ratazat Llrgltoara Cutita noraala pf burghia
* 5)
0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90 0,95 1,00 1,05 1,10 1,15 1,20 1,25 1,30 1,40 1,50 1,60 1,70 1,80 1,90 2,00 1,18 1,15 1,13 1,10 1,08 1,06 1,05 1,03 1,01 1,00 0,98 0,97 0,96 0,95 0,94 0,93 0,90 0,89 0,87 0,86 0,84 0,83 0,82
Coaf iciantt i U Pi 6
1,16
1,13 1,11 1,09 1,08 1,05 1,04 1,03 1,01 1,00 0,99 0,97 0,96 0,95 0,94 0,93 0,92 0,90 0,89 0,87 0,86 0,85 0,84
1,13 1,11 1,09 1,07 1,06 1,05 1,03

1,02 1,01 1,00 0,99 0,98 0,97 0,96 0,95 0,94 0,93 0,92 0,91 0,90 0,89 0,88 0,87
!U
111
16)
tade p : de iraszetufie ate Lei, retina-
spid)
Proiectarea regimului de afchiere pentru fazele de lucru care se execute! cu mai multe scule simultan.Dacci exists secvente de lucru pe strungul autccnat cu cap revolver, in ca zul cSrora lucreazS simultan mai multe scule ( faze de lucru suprapuse total sau partial), la proiectarea regimului de afchiere se va tine cant de urmStoarele cons iderat^ti: 1. Pentru sculele a^chietoare montate pe acela i dispozi tiv portscule ( pe aceea i sanie sau in aceea i portsculS fixa te in capul revolver) i lucrind simultan, avansul se va adqpta in functie de scula care necesitS, lucrind independent, avansul tehnologic minim. -Pentru scule lucrind simultan, dar montate,de exemplu, pe una dintre sSniile transversale i pe capul revol ver, se pot adopta valori diferite ale avansului de lucru,existini posibilit&ti distincte de realizare- a acestor avansuri. 2. Lurîmea cursei de lucru se stabileste independent,pen tru fiecare sculS achietoare ; in cazul sculelor achietoare montate pe acela i suport, mSrimea distanêi pe care suportul se va deplasa cu o vitezS cprespunz&toare dvansului de lucru va fi egalS cu lungimea maximS a cursei de lucru. 13.4. VERIFICAREA PUTERII Calculul puterii necesare
L K Picilti vol.
a chierii pentru
fiecare fazd
513
Dop filefaf70.019.0A8 M a t e r ia l : A U T 20 Tolerante m S STA S 2300-
i i
Fig.13.4. Dop filetat 70.019.048
in parte se efectueaza folosindu-se relafciile valabile la pre lucrarea cu o singura scuia. In continuare, se msumeaza puterile pentru sculele care lucreazA simultan 1 fiind necesara satisfacerea unei conriiî i de forma :
N.f j <
r )
(13.34)
j=l
in care:Z P N , este suma puterilor calculate pentru scu-
:; :
j=i
lele care lucreaza simultan,| este randamentul strungului auto mat ( | ~ 0,75) i Nm u - puterea motorului electric pentru lanul cinematic de antrenare a arborelui principal al strungului automat. 13.5. EXEMPLU DE STABILISE PARAMETRUXR REEIMLJIDI DE ASCHIERE IA PRELUCRAREA PE UN STRUNG REVOLVER AUTOMAT
r
Se considera piesa din fig. 13.4. (Dop filetat 70.019.048) In con.tin.uare sint prezentate etapele de stahilire a parametri lor regimului de achiere. 1. Alegerea tipului de strung automat, cu cap revolver. Avind in vedere forma i dimensiunile piesei, caracterul producîei i dotarea secîei de prelucrari mecanice, se alege, pentru realizarea piesei, strungul automat SARO-25. 2. Stabilirea succesiunii fazelor.Pe baza irviicatp-ilor din literatura de specialitate, se propune succesiunea fazelor de prelucrare indicatA in fig. 13.5 ... 13.11 | in tabelul 13.13.
514
Tabelul 13.13.Elenente d e proiectare a regiaurilor de a^chiere
Numarul I faze i
Denum irea fazei Avans $i tam ponare Strunjire 0 16x17 Centruire Strunj ire 011,8x15 Gaurire 06x7 Tesire 1x45
la
Cine lucreaza Cap revolver pozitia 1 Cap revolver pozitia 2
Scule Opritor rotativ regia bit LN 1632 Cutit 01/70.019.048 Burghiu 9 stg/Rp 3 reascutit la 2 s90
P o r ts c u le
Adfncinea
Avansul s ,
m/rot
Bucsa de s t r i n g e r e a semifabr t u l u i LN 1682/1 Buc?a de avans LN 1682/2 P o r tb u rg h iu combinat simplu LN 1481/2 P o r t c u t i t r a d i a l LN 1491 Bucsa * de red uce re LN 1673 P o rtb u rg h iu combinat simplu LN 1481/1 P o r t c u t i t r a d i a l LN 1491 Bucsa de red uce re LN 1673 P o rtb u rg h iu combinat simplu LN 1481/1 P o r t c u t i t r a d i a l LN 1491 Bucsa de reducere LN 1673 P o rts c u la d ubla LN 1422
Cap revolver pozitia 3
Cutit 01/70.019.048 Burghiu 6 stg/Rp 3
Gaurire 04x3
S t r u n ji r e d e g a ja r e l a 6 9 ,8 P re re te za re F ile ta re M12x 1 pe l u n gimea de 15 m m Retezare
511,8
Cap revolver pozitia 4
Cutit 02/70.19.048 Burghiu 4 stg/Rp 3

C u t i t 03/70.019.048 C u t i t 04/70.019.048
S an ie f a t a (n r. 2)
Cap r e v o l v e r - p o z itia 5
F i l i e r a rotundS M12x1/Rp 3
P o r t f i l i e r a LN 1554
Same v e r t i c a la
C u t i t 05/70.019.048
P o rtscu la de re teza re LN 1465
ig . 13.5. Avan..............* ta Bponar .a sa n ,ifa b ric a tu lu i
F ig .1 3 .6 . S tr u n jir e a la 016 x 1 7 ? i c a n t r u i r e a
9 - 1 3 . 7 , Strunjiraa la 0 1 1 ,8 x 1 5
H - i +ksl
gSuriree la 6 x 7
F i g . 13.8. m
M S
giur1r
Fig. 13.9. Strunjirea degaj&rii la
09,8
preretezarea
de 15
hi
F i g . 13.11. Retezarea
Tbelul 13.1
Calculul lung i.ilor c u r s o r 1 lucru.cura.lor de a^hiere | .1 n u w ru lu i de r o t a t ii pent f i * * , H
I Nr. fazei 2.1 2.2 3.1 3.2

|------------------
Denumirea fazei
Calculul lungimilor curselor de lucru
Calculul lungimi lor curselor de aschiere lca2.1= 17 SS lca2.2= 1 1 Lc3.1= 1 1 lca3.2= 7 '73 | lca4.1= 1 lca4.2= 8 '27 | lca5.r 1 lca5.2=
|
AvansulI I ûmarul del rotatii, 1 *, mm/rot.I rot. 0,10 0,10 0 r10 I 0,10 0,10 I , 10 0,02
0 ,0 2
7 2 ,5 \ I
Strunjire 0 Centruire Strunjire 0
16x17
lc2.1=(0'5 **-1'0)+ldes=(0'5**'1'0)+17= 18 m lc2.2=(1***2)+(d/2) ctgX=(1...2)+(8/2) ctg45= 6 mm
170 (40) 150
1 I 1
11,8x15
lc 3 . r (0'5 *.*1'0)+lde3=(0'5 --.1,0)+15= 16 m l_3 2= ^ * 2)-*'(d/2) ctga +Ih.. (D/2) ctga +(d/2) ctg t L= (l.:.2)+(6/2) ctg 45+7-(8/21 ctg 45+(6/2) ctg 60= 9 mm lc4.1=(0'5 *-*1'0)+ldes=(0'5*-*1'0)+1= 2 mm I / ?=(1...2)+(d/2) ctga -I . -(D/2) ctga +(d/2) ctaA. | 0;:72)+(4/2) ctg 60+10-(6/2) ctg 60+(4/2) ctg 60=10 mm lc 5 .i=(0 /5 ...1,0)+(D-d)/2=(0,5...1,0)+(11,8-9,8)/2= 2 mm
Gaur ire 0 6x7 Te?ire 1x45 la
(77,3) j I (10) 82,7 150) I

V
518
4-1
4.2 Gaurire 0 4x3 5.1 5.2 6. 7. Strunjire degajare. la 0 9,8 Preretezare Filetare M m sg M 12x1 Retezare
lc5 2=<0' 5 * '* 1 ' 0)+<D"d )/ 2 s (0 ' 5 ***1 0 ) + ( 2 0 ,9 18)/2=
m m
1 ' 45 E
I 4*0.. .2) p+(d?-d1) (ctg X)/2+l. +0,5 p =(1 ... 2M+ 5(12-10,917) (cfg 30)/2+12+0,5.J= 15 mm I 7=(0,5.. .1,0)-*b tgx+d/2+(0,5...1,0)=(0,5...1,0)+ 3,1 tg15 +08/2)+0,5...1 = 11mm
Lca61 2
l car
1,0
13
372,6
|
1
9 ' 83
0,03
3 . p r a m u r e a memofti ae instalare a scantracriaatumi. Cr* rientarea i fixarea semifabricatului se vor executa cu ajutoH unei mandrine cu buccl elastic#. Preciz&ri in raport cu notarea buc ei de stringere i a celei de avansare a semifabricatului sint cuprinse in tabelul 13,13.
4. Stabilirea sculelor, portsculelar i verificatoarelar. Ii portsculele aferente fiec&rei faze de prelucrare sint prezentate deasemenea in tabelul 13.13.In calitate de ve rificatoare , se va folosi un Rubier L = 150x0,1 pentru oantrolul dimensiunilor liniare i un calibru inel filetat fix T M12xl pentru controlul fiietului exterior.
Sculele
5. Stabilirea modului de instalare a sculelor. Apelind la principiile aplicabile la prelucrarea cu o singuri sculfi , s-au stabilit adincimile de afchiere pentru fiecare fazA : valorile respective sint menîonate in tabelul 13.13. 6. Stabilirea avansului de lucru. Pe baza recomand&rilor din tabele, dar înind cont de coreiiîile concrete ale prelu crarii piesei, s-au stabilit valorile avansurilor de lucru, va lori indicate in tabelul 13.13. 7. Verificarea mfirimii avansurilor. Verificarea avansului din punctul de vedere al sSgefcii adndsibile a semi fabricatului. Se poate ardta c& fazele la care e posibilS deformarea elastics a sendfabricatului presupun participarea unui singur cuît, ceea ce permite utilizarea relatiei de la prelucrarea cu o singurS sculS. Prin inlocuirea valorilor corespunz&toare, se obîne: - pentru faza 2.1. (strunjire 016x17):
Yf I
0,13 | fadn| D
CF
| L
0,75 I
XF
(HB)
nF
sacj opt
\f
0,13-2,1 10* 0 , M 6
16 f
3,57 2,4s0 '75 240 <75 S i |
= 1,572 mm/rot >
= 0 , 1 mm/rot;
- pentru faza 3.1. (strunjire )11,8 x 15):

a 0,75 / 0,13-2,1'10A 0,1 * 1 1 , 8 1 1 , 8 , \ / -----------yp-=r---- - _e - (---- ) a 0,36 tom/rot >sQr- ^ = 0,1 na/rot 3,57 1.2,1 ' 240 ' 31adopt
Verificarea avansului din punctul de vedere al sol icsttftrilor specifice strunjirii profilate (fazele 5.1. 5.2) scoate in evident respectarea prescripîilor existente in acest sens.
519
L suprafetelor de obtinut,executati pe baza dataioi w..

lul 13 " . 8 i prin luarea in constdarare a avansurilor adcptat* (s-0,1 ran/rot pentru strunjirea longitudinal^ giurire,a-0,02 nm/rot pentru strunjira transversals i s 0,03 mu/rot pentru retezare), pune in evidenâ posibilitatea realizfirii unei rugozitati R, I 6,3 m pe suprafeêle prelucrate. 8 i 9. Calculul lungimii nr curselor de lucxu i al 1 m gimilnr curselor de a^chiere. Se prezinta sintetic rezultatele obtinute in tabelul 13.14. 10. Calculul nunSrului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de lucru. Calculele efectuate au candus la re zultatele menfionate in tabelul 13.14. 11. Stabilirea durabilitiîlor ooroenticnal-ecxncmioe ale sculelor acdetoare. Se adnpta o dur ah: litate convenîonal-econonica pentru toate sculele achietoare TC Oflv = 240 min. A. Stabilirea turaiilor prin metoda enpiricS. Pentru sta bilirea turaîilor prin metoda empirica , se pleacS de la valo rile recomandate ale vitezelor de aschiere, corectate in raport cu conditiile concrete de lucru. Rezultatele calculelor efectu ate in acest seep sint prezentate sintetic in tabelul 13.15. Studiindu-se irul turaîilor de calcul pentru strunjire, se canstata c& valoarea cea mai. scazuta corespunde primei faze (587,1 rot/min). Cansultind tabelul cu turatiile dispcnibile ale strungului SARO-25 i acceptind o depSîre a turatiei de cel siult 20%,se adopta turatia n =622 rot/tain (dep3ire cu 6%). Corespunzator acestei turatii pentru strunjire, se adopta tura f i a pentru filetare: n,u#tlire = 178 rot/min. B. Stabilirea turafiilor pe baza oneficLanfcilar t.inpilnr de agchiere 13.b. Numarul de rotatii echivalente la filetare se stabile^te luindu-se in oansiderare un raport de micsorare a tura tiei k = 1/5 (report recomandat in cartea tehnica a strungului SARD-25):
ii filetare
12,93
k 1
1
d/5)
64,65 rot
14.b. Pentru fazele de strunjire, numerele de rotatii echivalente vor fi egale cu numerele de rotatii reale , rSminind deci cele arfitate in tabelul 13.14. Suma numerelor de rotatii echivalente va fi ca atare: H I 170 I 40 I 150 I 77,3 1 10 | 82,7 | 50 + 72,5 | 65 I 327,6 i 1045,1 rot
520
Tabtlul
13.15
Bazultatala unor oaloula afaranta atablllrfl turatitlor prin toda aaplrlol Vitaza Vtta 2 a raeoaandati, ooraotati, / in / in 38,55 23,52 45,36
21,0
fig tti 0>

m
Danun j0 fatal
Diaaatrul da oaloul,
(MB
Turatia da oalaul8 rot/ain 587,1 935,8 902,4 1114,0 1223,6 1403,74 1179,6 707,5 162,33 953,16
Turatia adoptatI, rot/ain
I 16x17
Strunjira
Cdntruira
Strunjira
| 11,8x15
Giurira 4 6x7
Tapira 1x45 la * 11,8 Giurira t 4x3 Strunjire dagajara la 0 9,8 Praretazara Filatare M 12x1 pa lungimaa da 15 nm
45,36 17,4
Retezare
pi
15.b. Turatiile de calcul jpE vor fi calculate in cadrul metodei empirice, fiind precizate in tabelul 13.15 (co l o a m nr
16.b. Scula care necesitS turatia cea mai redusS (Nc21 = 587,1 rot/min) este cuitul utilizat in cadrul primei faze de strunjire. 17.b. Suma numerelor de rotafcii echivalente ale arborelui principal pentru fazele cu duratd mai scurtd i care se suprapun peste acele faze, a cSror insumare conduce la duratei ciclului d e lucru, va fi: N' = 40 + 77,3 + 10 + 50 177,3 rot.
Coeficienîi X* ai timpului d e afchiere se vor determina pentru strunjirea d e l a faza nr.2.1 i pentru preretezare(faza nr.5.2.), i n acest d i n urmS caz fiind vorba despre o depS ire a turatiei rainime c u m a i puîn d e 50%:
lI 1 a -
tM
2- 1
nji rr 1 ___r lL J ---------------------------------------------------------- a --------18 1045,1 * 177,3
------- = 0,185 ,
*0 2.1
521
nmmtim wMWiiv <1 KW**

4% *
^ i t * *%m
A-**7# & PPiiir-i m * " "***' ** j

JjMb aw** M M M M M M I 4A
Ml ill i w 91? . 3 .i : ,
*** -|
WMt tmH i M w * fmati* mi tit

1^1 % l M M i l * % I H . tm 1 m # j M p an ni % - * '
** * % , *, *
M a ft* ** f lM W M N ft. fl 4 M V N I
# * * ' MO
u.tj M f | H
t m m t M tt m m m M f M M r t p a lm H i
1^1 M | f f
' *- *m*m 4tftau* * iwri>M l n u < m ian 91
tm
W M M M l M l M l M N f t M tMriUft
4 M M M M I H M D M M H M * r .|k I* * * * * t M NW C l IMM I 6
*** M * JMH* M *
tM lN i
Him
* * * # IMMKM fftftWW * * * 4 ft M M W JU *, S& f i I n
PPHHHHHifiMMiaftmtjiMa*f$nnMMK I m m f t M M * mnM* m tm m w *.
m* to t m j t t m *
f c i i l raMMft.
Cap. 14 REEIMURI E g ASCHIERE I A FREZARE
14.1 EMNCIPII SI NOTIUNI DE BAZA Cpera-tp-ile de frezare se pot clasifica dupS tipul frezei folosite, deosebindu-se schemkLe de frezare indicate in fig. 14.1. La frezarea froritalS (fig.l4.1,b), pentru realizarea unor regimuri de afchiere cu productivitate superioarS, diametrul frezei D trebuie sS fie mai mare decit lSfcimea de adhiere (lun gimea de contact tj) 1 anume: D = (1,25.. .l,5)tv La frezarea pieselor din oêl este necesarS apl icarea frezSrii nesimetrice: pentru piese din oteluri carbon de construcii i oteluri aliate sesuifabricatul de prelucrat se va pozi|iona deplasat in direcia pStrunderii dintelui frezei (fig. 14.2,a), ceea ce asigurS inceputul a^chierii de cStre fiecare dinte la o grosime mai micS a apchiei; pentru piese din oteluri rezistente la temperaturi inalte i oteluri rezistente la coroziune, semif abricatul va fi poziîanat spre ieirea dintelui frezei din afchiere (fig.l4.2,b), ceea ce asigurS ieîrea din telui la o grosime minimS a apchiei. Nerespectarea acestor reguli are drept cansecin^S micorarea apreciabilS a durabilitSfcii frezelor frontale. Diametrele recomandate ale frezelor sint date in tabelele 14.1 i 14.2. Aceste reccmandSri servesc pentru alegerea dimen siunilor sculelor din standaxdele corespunzStoare. Parametrii adinciroe de afchiere t fi lungime de contact t 1 au fost notaî p e schamele de frezare din fig.14.1, in care se poate observa cS parametrul t se mSsoarS paralel cu axa frezei, iar parametrul t 1 - intr-un plan perpendicular pe axa frezei. Regimul d e afchiere la frezare se determinS in ordinea urmStoare: - se stabilerte mSrimea adincimii d e afchiere; - se alege din tabele avansul pe dinte sau avansul pe rotaîe; - se calculeazS viteza de afchiere i turatia (rot/min) ale frezei; - se determinS puterea efectivS necesarS la frezare; - se verifies posibilitatea utilizSrii regimului de afchiere calculat, pe marina de frezat aleasS,fScin-
F re z a cilm dncn
Frezo c ih n d ro -fro n tala cu a l e z a j
Freze disc
c) F re za c ih n d r o -f r o n t ala cu coada
d) F r e z a Unghiulara
f) Freze profilate
91
h)
Freze
canelare
I q masini cu a r c n s pendular
j) k)
pe mas in i de fre za t verficale

I)
Fig. 14.1 Scheme de frezare: a-cu frezA cilindricA; b-cu frezA cilindro -frontalA cu a* lezej ;c-frezere canal cu fre]zA-diac; d-frezarea unei aup'rafeê plane |iaterale (prag) cu |rezA-disc;e-debitare 91 ere |atare cu frezA ferflstriu;f-frezare auprafafcA planA cu freza ciIindro-frontalfi cu coadA;fg-frezare canal cu frezA cilindro-frontalA cu coadAjh-fre* zare cu frezA unghiularA; i- frezare cu frezA profitatA semi rotunda convexA;j-frezare cu frezA profilatA aemirotundA concavA; k-frezare canal de panA cu freze pentru canelat,pe mapinA cu avans pendular; I* frezare canal de panA cu frezA pentru canelat, pe majinA de frezat vertical^.
524
Fig.U.2 P o x t t U frazei front al la frezarea %aifrfirioatelor din I Pitrundiraa dinte* lui frezei p a n tru rag (0,03... Q,05)0;fc- ieplrea dintelui frezei pantru c a 0
Tabelul 14.1. Diaansiuni reooaandate pantru fraza cilindrica pi fraza disc, E Lungimea i t^, mm (fig.14.1,a fig.14.1,c) 2 5 10 20 50 100 50 63 80 100 100 80 100 100 - * - Freze cilindrica L&timea da frezare, nm 150 100 125 160 10 50 63 80 160 250 63 80 100 180 315 20 Tipul frezelor Freze disc
Tabelul 14.2 Diaae t ra raconandate pantru fraza frontale,
Adincimea da apchiere t, mm Litimea de frezare t-, mm Diametrul* frezei D,mm
10
40
60
90
120
180
250
350
50... 80
80... 100
100... 125
160... 200
200... 250
315... 350
400... 500
Obsarvatie: Parametrul determinant pentru alegerea diametrului frezei ' din acest tabel asta litimea da frezare (lungimea de contact ) t-j pi nu adtncimea de apchiere t.
du-se d o n p a r a ^ i a c u p u t e r e a f u m i z a t S d e ma ina-unealtcL. M i i x d j n e a d e afchiere. L a frezare se .va urmSri ca intregul adaos d e p r e l u c r a r e scL fie deta at intr-o singurfi trecere. j D a c S a d a o s u r i l e d e prelucrare sint roari i puterea maînii -unelte e s t e in su fi c i e n ^ S sau rigiditatea sistemului tehnologic este scSzutfi, s e p o t e f e c tu a mai multe treceri d e degro are. - I
y
525
uprafetei t r e b u ie sa f i e i n l i m i t e l e gi *j , __ da p r e lu c r a r e se v a ind e p & rta i n doua f a z e d i s t i n c t e i frezar* de d e g ro fa re 1 f r e z a r e a da f i n i s a r e . A d a o s u rile de p re lu c ra r*

da p e s te 18 nm p o t f i i n la t u r a t e i n t r - o s in g u r a t r e c e r e cu ca p e te de f r e z a t c u c u t i t e d is p u s e i n t r e p t e p e i nalfrirce .
Avansul.I a frezare se deosebesc avansul pe dinte sd, avan sul pe rotatie al frezei sr i avansul pe minut (viteza de avans vf), intre care exista relatia: vf - sr n - sd z n, [mm/min]
114.1)
z fiind numSrul de dinti ai frezei, iar n 1 turatia frezei, in rot/min. La frezarea de degrofare se alege avansul pe dinte sd H /dinte), deoarece acest avans caracterizeaza marimea sarcinii pe un dinte al frezei. La frezarea de finisare se alege avansul pe rotaîe a frezei sr (mm/rot), deoarece rugozitatea suprafetei este influenâta direct de avansul pe rotaÎe. In functie de avansul pe rotatie,adoptat pentru finisare, se calculeaza avan sul pe dinte sd - sr/z, mSrime care este necesara in calculul vitezelor i fortelor de achiere. Avansul ales la frezarea de degrofare se va verifica in functie de urmatoarele canditii de restrictie: I rezistenâ mecanismului de avans al mainii de frezat; I rigiditatea domului portfreza (la freze cu alezaj). Viteza de agctviere se calculeaza cu relaîi empirice care exprima dependents dintre viteza de achiere ecanomica i para metrii procesului de achiere, relatii care au forma generaia: Cv Dq v = --------- : -------K^, l ' t 1x'sdy t V [m/min] (14.2)
in care: v este viteza de achiere ecanomica, in m/min; Cv I canstanta pentru candiîile date de frezare ;D-diametrul frez ei,in mm; T- durabilitatea ecanomica a frezei,in min; t, - lungimea de contact dintre taiul sculei i piesa de prelucrat,raportata la o rotatie, in mm; sd -avansul pe dinte, in mm/dinte; t- adincimea de a^chiere, in mm (la o frezare cilindrica t este latimea de a$chiere); z -numSrul de dinti ai frezei; || -coefi cient de oorectie a vitezei, determinat ca un produs de coeficienti care t-in seama de candiîile de achiere specifice;g, m, x, y, u, p I expananti determinati experimental. 526
f ( 1 4 . 2 ) r e p r e z i n t S m o d e lu l m atam atio p a n tr u c a l c u v i t e s e i d e a f c h i e r e l a f r e z a r e f i a r e e a r n o te r 5 In g ^ s o l c * p o a te f i u t i l i z & t A p a n t r u o r i a a p ro c e d a u S 9 t r a z a r a , cu a r i c e t i p d e f r e z f t .

1 cm
Pe baza vitezei de afchiere se calculaazi turatia sculei relatia; 1000v
p = -------------
T C D
[rot/m in],
(14.3)
| fiind diametrul frezei,apoi se dstermini avansul pe minut v, cu relatia (14.1) .Se alege din gama de turatii a mainii de fre zat valoarea turatiei cea mai apropiati de cea calculate,respectiv din gama d e avansuri pe minut,valoarea pea mai apropiatA a avansului. In ocntinuare, se recalculeazA viteza de afchiere in functie de turatia adoptatS.Dacfi turatia sculei se alege la valoarea im ediat inferioarS din gama de turatii, iar avansul pe minut - la valoarea imediat superioarS din gama de avansuri,se va recalcula avansul real pe dinte sau pe o rotatie a frezei, deoareoe in aceste ocndifrii avansul real poate diferi cu mult de cel ales initial. Aoest fapt prezintA important deosebitA in special la frezarea d e finisare, la care valoarea avansului pe rotatie influenteazS direct rugozitataa suprafeêi. Dac3 la utilizarea practicfi a regimului de afchiere calculat apar vibratii, este necesar sS se mic oreze turîa sculei |i avansul pe minut cu o treapta in gama d e turatii,respectiv in gama de avansuri pe mi nut. Putfirea efectivS la frezare NB se calculeazS cu relatia: F V
N. = ------ 6000
[KW]
(14.4)
in care: F, este conpanenta tangentialS a fortei de afchiere,in daN; v - viteza d e afchiere, in m/min (recalculate dupa alege rea turatiei). Verificarea regimului de achiere stabilit implies satisfaoerea conditiei:
N. < n N.>u,
(14.5)
in care: N e este puterea efectivS necesarS achierii,in kW; N I puterea motorului electric de actianare a lantului cinematic principal,In kW;rj - randamentul mafinii de frezat.Pentru canditii de lucru obi^nuite se adopts | 0 ,8 .
527
Daoi oonditia data de relatia (14.5) nu este satisfacuta, atunci se va micôra viteza de a chiere ( iar n u adincimea & a?chiere sau avansul) pinfi la valoarea vB<u calculate cu rela tia: v r j N BU g S | ---------- B [m/min] (14.6)
I
14.2 FREZAREA CU FRBZK CILINDRICE Alegerea avansului.La frezarea de degrofare (tabelele 14.3 i 14.4), valoarea avansului este limitatS d e rigiditatea mainii de frezat, a piesei i a dispozitivului d e fixare,de rezistenfca mecanismului de avans i de puterea maînii d e frezat. La frezarea de finisare (tabelul 14.5), avansul este determinat de rugozitatea prescrisS suprafetei prelucrate. Verificarea avansului. 1. Avansul ales se verified in funcie d e rezisten fca mecanisMilui de avans, seama de urmatoarele consideratii: Forâ rezultantS de a^chiere R la frezarea c u freze ci lindrice cu dinî elicoidali se poate descompdne in dou & componente: componenta tangential# Ft (forâ d e a chiere principali) | componenta radiaia FR (fig. 14.3) .Componenta tangential^ exe cute lucrul mecanic de acJiiere i determine p ut erea efectiv# necesar# la frezare; cu aceastd component# s poate calcula nonentul de torsiune = Ft*D/2, care solicits d o m u l portscul# la r#sucire.Componenta radial# FR produce inoovoierea d o m u l u i .
Tabelul 14.3. Avansuri la frezarea de degrofare cu froze cilindrica. din otel rapid Fraze cu dinti rari ?i freze Freza monobloc cu dinti 1 Rigiditatea cu dinti demontabili din otel de?i sistemului rapid piesa dispozitiv Avansuri pe dinte s ., mm/dinte Frezare otel Frezare fontA de construct ii ?i aliaje de cupru medie mica mare medie micA mare media micA 0,08...0,12 0.06...0,10 0,25...0,40 0,12...0,20 0,10...0,15 0,4 ...0,6 0,3 ...0,4 0,2 ->.0,3 0,10...0,18 0,08...0,15 0,3 ...0,5 0,2 ...0,3 0,12...0,2 0,6 ...0,8 0,4 ...0,6 0,25.,.0,4 Frezare otal de constructii Frezare fontA ?i aliaje da cupru 0,06...0,12 0,05...0,10 0,12...0,20 0,10...0,15 0,08...0,12 -
i Puterea ma?inii de I frezat, kW
Plnfi la 5 Peste 5 ptni la 10 Pasta 10
0,05...0,08 0,03...0,06 0,1 ...0,15 0,06...0,10 0,06...0,08 *
--------
-j
528
Tabalul 14.3 (continual-*) Otter-vain: i Valorila aai nart ala avansului aa vor lua pantru lungtat da contact t^ Bj lltii da apchiere 1 eat a i d , iar valorila nat b1o1 ala avansului I pentru lung inn da contact pi litini da apchiara K m aari. 2. La frezarea otelurilor teraorezlatente 1 a otelurilor rezistente la ooroziuna avanaurtie aa vor lua din ooloana " frazara 'otel da cortstruc(11 ", firi si dapipeasoi 0,3 mm/dinte. , Tabalul 14.4.Avansuri la frazaraa da degropare cu fraza cilindrica, fraza frontala fraza disc, cu plScuâ din carburi metal ice pi
Puterea mapinii da frezat, kW
Frezarea otelului
Frezarea fontei pi aliaja" lor de cupru
Avansul pe dinte s^ mm/dinta, pentru marca plicutei : P10 P30
K . 2 0
I C 4 0
5...10
Peste 10
0,09...0,18 0,12...0,18
0,12...0,18 0,16...0,24
0,14...0,24 0,18...0,28
0,20...0,29 0,25...0,38
Observafii: 1. Valor ile avansurilor din tabal, pantru fraza cilindrica, s?nt recomandate pantru litiai de frezara t < 30 mm ; dacfi t > 30 mm, valorila din tabel se vor Inmulti cu coeficientul 0,7. 2.Avansurile din tabel se pot folosi pi la frezarea suprafetelor plane cu freza disc;la frezarea canatalor cu freze disc, valorile din tabel se vor r inmulti cu coeficientul 0,5. 3.La frezarea cu fraza cilindrica pi freze disc, cu avansurile din tabal sa asiguri rugozitataa suprafetei R Q = 3,2...1,6 pa. Tabalul 14.5. Avansuri la frazaraa de finisare cu freze cilindrica din /rot otal rapid, ?n
Fifl. 14.3 Coapo.

wnttli
da apohtara it frazaraa ou fra za cHlndrioi:*la frazaraa oart1ra avaneuluf;b|a f razaraa In anaul avansului
bJ
DacS ins3 se desccmpune forâ rezultantS de achefe R pe directiile orizantalS i verticals,se va abtine componenta orlzontaia Fh car6 solicits mecanismul de avans i componenta ver ticals Fv; la frezele cu dinti eliooidali apare in plus i componenta axialS Fa (fig. 14.3). In fig.14.3 se observfi cS in timp ce la frezarea contra avansului componenta FH are sens contrar cu sensul mi gcSrii de avans, astfel incit preia jocurile din mecanismul de avans, la frezarea in sensul avansului componenta F^ are acelai sens cu mi^carea de avans i nu poate prelua jocurile. De aceea, freza rea in sensul avansului se poate executa numai pe maini care sint echipate cu mecanisme speciale de ccmpensare a jocurilor mantionate. Raportul componentelor formei de afchiere la frezarea cu freze cilindrice, freze-disc, freze-deget, freze unghiulare i freze profilate este dat in tabelul 14.6. Valoarea medie a componentei tangentiale Ft se calculeazS cu urmStoarea relatie:
' F U1 d u = ---------------------- Kjnp,
[N]
(14.7)
D n
If
wf
in carest, este lungimea de contact (vezi fig.14.1) ,$n mm; sd avansul pe dinte,in mm/dinte;t-adincimea de afchiere (respectiv litimea de afchiere la frezarea cilindricS) ,in mm; z-numSrul de dlnî ai frezei; D -diametrul frezei, in mm; n -turatia frezei, in rot/min; - coeficient de corectie in functie de materia530
B-portul
r a l a g b b
Metoda da frezare
SKB8 F/Ft V'i Freze oilindrioe, freare-diao, freze-daget1), fraza mghiulara pi profilate 1,1...1,2 "(0,8...0,9) 0...0,25 0,4...0,6 (0,2...0,4)tga
Contra avanaului In senaul avanaului
B ? ta l! no p e r tic ip i la apchiere. m t ach V rBZi r i i cilindrice,cTnd dintU fron
N O
ra
prelucrat. Valorile coeficientului C F i ale expanentilor din relatia (14.7) sint date in tabelul 14.7.
Tabalul 14.7 Valorile coaf iciantilor |i exponent ilor tn formula fortei da apchiere ______ la frezare_________
9 =
Hatarialul da pralucrat
Tipul frezei
Materialul tiipurilor
CF
XF
*F
| 1
ci lindrled frontali frezfi-disc pi feristriu frezS cilindro-frontalS cu coadS profilatl pi unghiul aril
otel rapid carb. metal. otal rapid carb. metal. otal rapid carb. metal. otel rapid carb. metal. otel rapid
682 1010 825 8250 682 2610 682 125 470
0,86 0,88 II 1,1 0,86 0,90 0,86 0,85 0,86
0,72 0,75 0,80 0,75 0,72 0,80 0,72 0,75 0,72
1,0 1,0
0,95
0,86 0 0,87 0 1,1 1,3

0 0,2
1,0 1,0 1,1 1,0 1,0

1.0
carbon cu 750 N/mm
1pal
0,86 0 1,1 0,1 0,86 0 0, 3 -0,13 0,86

0
oil indr icfi frontali frezdhdisc, frezi-deget, frezl-ferl*triu
otel rapid carb. metal. otal rapid carb. metal. oteL rapid
300 580 500 545 300
0,83 0,90
0,65 0,80 0,72
1,0 1,0
0,83 0,90
0 0 0 0 0
canupie
Font!
1,1*
1,00
0,74 0,65
0,90 1,1* 0,90 1,0 1,00 0,83
1 ou ; HB-190
0,83
--- ----
531
'
Tabelul 14 <7 (continual**)
Font! naleabi Li cu HB-150
ciUndr ic4, Irezi-d isc, frezS-deget, frezflfe ris triu frontaia c ilin d rica, frezS-disc, frezS-deget, frezSfe ris triu
otel rapid
300
0 ,8 6
0,72
1 ,0 0
0 ,8 6
Io o
otal rapid carb. metal. otel rapid
500 4910 226
0,80 0,75 0,7 2
0,95
1 ,0 0
1 '1 0
1,30
0 ,8 6
0 0 ,2
Aliaja de cupru I eterogene cu H B s100...140
0 ,8 6
1 ,0 0
Observatii: 1 .Forta tangentialfi F* la frazaraa a lia ja lo r de aluminiu se calculeazl la . fa l ca pi pantru otel carbon/apoi se corecteazi p rin tnraulfcirea cu coefi* ciantul 0,25. | _ '7 ^ 2 . Prin m irirea uzurii d in tilo r frezelor pinfi la valoarea adm isi, forta tan* g en tiali se rairepte: la frezarea o te lu rito r moi (Rm < 600 N/mm2)/de 1,75. i 1,9 ori; In toate c e le la lte cazurl, de 1 , 2 . . . 1 , 4 o r i.
se determine astfel: - pentru frezarea otêlurilor carbon d e oêlurilor aliate: M unde

m m 750
construcfii
i a
n S ,
(1 4 .8 )
este rezistenfa de rupere in N/mm2; expanentui n = 0,3; - pentru frezarea fontei cenuii: HB K^p = ( --- m 190 (14.9)
unde n = 1,0 pentru freze annate cu carburi metalice, respectiv n = 0,55 pentru freze din oêl rapid; - pentru frezarea fontei maleabile: HB - ( ) n, 150 |
,3i
(14.10)
unde n * 1,0 pentru freze armate cu carburi metalice, respectiv n = 0,55 pentru freze din oêl rapid* Forta de avans FH trebuie s S satis facS urm&toarele conditii: i pentru mafini de frezat cu masa avind ghidaje dreptun ghiulare:
532
(14.11) pantru Brfndunioas maini de frezat cu masa avlnd ghidaje In coadd
1 i
--------- --- j --k + jifk* + 23Cy)
F.., - ^
[N]
(14.12)
tn care:F, este forfca maxim admisS de rezistenâ mecarri smului avans al mainii de frezat, in N;G -greutatea elementelor in BjcCare (masa nvainii care se deplaseazS impreuna cu semifabrijjjtuDjin N; k- un coeficient empiric care ine seama de influaiâ inclinSrilor masei datorite! momentului de basculare, a carui valoare se ia k = 1,4; 0 - coeficientul de frecare raportat la ghidaje (pentru ghidajele mainilor de frezat 0 = 0,2); k^ = I /pH; k, p Fl/FH;Fv -componenta verticals a fortei de apchiere, BfapendicularS pe planul ghida jelor ;Fa-componenta fortei de adiiere perpendiculars pe direefcia avansului,intr-un plan paralel cu planul ghida jelor mesei. I Tinind seama de valorile rapoartelor cxmpanentelor fortei de apchiere date in tabelul' 14.6,rezultS cS la metoda uzualS de frezare contra avansului (cu freza cilindrica elicoidalS) se pot 3qpta urmStoarele valori mediitkj = 0,1; k ^ = 0,25 tgo. HsT' Forâ maxim admisS de mecanismul de avans F ^ se determi ne din cartea mainii sau se calculeazS in functie de rezistenfa ultimului element al mecanismului de avans,adicS a urubului KiefenducStor, respectiv a piuliêi.In aoest scop,urubul conducStor pentru micarea de avans a mesei se verifies la flambaj,iar piulitî se verifies la solicitarea de presiune de contact. pTErin urmare, considerind la metoda de frezare contra avan sului: > Fh = (l,l...l,2)Ft, [N] (14.13)
prin aplicarea relaîilor (14.7), (14.13) fi testarea candiiilor (14.11) respectiv (14.12) se realizeazS verificarea avansu lui in functie de rezistenâ mecanismului de avans. In primS aproxiinaîe,greutatea G a elementelor in micare poate fi neglijatS in calcule. * , 2. Verificarea avansului in functie de rigiditatea d o m u partfrezS se face consider ind d o m u l ca fiind o barS incastrat5 la capStul dinspre arborele principal i simplu rezematS J celSlalt capSt. Forta care solicits d o m u l la incovoiere este rezul.tanta R p. 14.3):
533
r =Jf
*+f/
(14.14)
Introductnd F/Ft 1 , rezulti:
R=Ft yi+i5
[N]
(14.15)
urrie raportul 1 = 0 ,4 ...0,6, conform tabelului 14.6. Forâ Ft care produce sSgeata admisiMlfi fa c t a a dornulm este: 4E f t d a d 4 [N] (14.16) F, t in care: E este modulul de elasticitate al materialului domului,in N/mm ; d - diametrul domului., in mm; 1 - distanâ dintre lagSrele de reazera ale domu lu i , in mm. SSgeata admisi hi !a a 'domului se poate lua fadl = 0,2 ram la degro are i 0 ,1 mm la finisare. Pentru ca sub acfciunea formei d e afchiere sS n u se producS o incovoiere elastic^ inadmisibiia a d o m u l u i , este necesar ca: R Ff, adic3: (14.18) Avansul admis de rigiditatea d o m u l u i portfreza se va determina cu relatia: (14.17)
-r
F fD 9 "
[mm/dinte]
(14.19)
in care se v a lua: v/l+e2= l, 0 8. . .1,16 Metodica verificSrii avansului in functie de rigiditatea d o m u l u i portfreza va fi deci urmatoarea: a. se verif ica daca este satis facuta C a n d i d a (14.17); b. daca nu este satisfacuta candiîa (14.17),atunci se de termina avansul pe dinte admis, cu relatia (14.19). Se precizeaza ca verificarile avansului se efectueazS de obicei numai la frezarea de degropare i nu sint necesare 1# frezarea de finisare, cind regimul de afchiere este mai uor. 534
Viteas SB agcblere.La frezarea suprafetelor plane cu freza -ninJrioe din otel rapid, viteza de agchiere se va calcula cu I S tabelul 14.8 i se va corecta prin inmultiiea cu .ggjicientul de corectie Kv, care tine seama de cardi^-iile Jfioe de achiere:
^ m v ^s1'
coeficientul de corectie, Ks1 - coeficientul de gtarea suprafetei semifabricatului. BjP Coeficientul Kn i y se determinS cu r 14.9pentru oteluri,fonte cenuii |i fonte aliaje de cupru i aliaje de aluminiu este p coeficientul cm i exponential n ^ , pentn belul 14.9 sint dai in tabelul 14.10.H functie de starea suprafetei sanifabricatului] ;iui 14.12. I ' La frezarea suprafetelor plane cu freze cilil cu plScute din carkwri metal ice, viteza de a^chierel la cu relatiile din tabelul 14.14 i se va corectal tirea cu coeficientul de corectie K^,: Kv = Kv Ks1 Ksc, in carerK,, este coeficientul de corectie in functie de mat rialul prelucrat (tabelul 14.9) ;Ks1 I coeficientul de corecti', infunctie de starea suprafetei semifabricatului ( tabelul 14.12) ;Kso-coeficien.tul de corectie in functie de grupa de utii j lizare (marca) plScutelor din carburi metalice (tabelul 14.15). I Erezele cilindrice cu plScute din carburi metalice nu sint Kgtandardizate in STAS, insS sint standardizate in GOST 8721-69, fiird prevSzute conform GOST cu plScute eliooidale din carburi metalice (mSrcile T5K10, T14K8, T15K6, VK6 i VK8). 14.3 FREZAREA FRONTALA Adincunea de a$chiere la frezarea frontalS se alege pe cit ^ste posibil egalS cu marimea adaosului de prelucrare,in soopul t -lndep4rt&rii acestuia intr-o singura trecere.La frezarea de degro?are cu freze annate cu piacue schimbabile din carburi metalice,adincimea de achiere t este limitata de lungimea plScutei (fig. 14.4). La frezarea de finisare adincimea de achiere 1 1 0,5.. .1 mm.
S care: iLv este rialul prelucrat;
53$
p tr u v i t . K d>
g fr*M r M g ,r " Undrt.
a din otl rpWVitas* da apchiere v, m/min
Oteluri carbon de constructH cU *
0,45 62,5 D ,0 ,3 3 t 0.3 , d0,2
t 0,1 ,0,1
R =750 N/mm
0,45 41 D
t 0,33
t 0,3
, d0,4
t 0,1
57,5
D0ft
i d
0,2 t0,3 0,3 %
< 0,15 Fonts cenupie cu H B* 190
t0,25
| 0,5
28,9 0P,7 > 0,15

T 0 ,2 5 t l ' 5 . d0 ' 6 t '3 z0 ' 3 v
78 00,45
5 0 ,1
Fontfi maleabilS cu HB* 150
t 0,33
t 0 ,3
km
t 0 #1 p | %
> 0,1
50 00,45 T0,33 t 0 ,3
1
0 ,4 d
t 0,1 z0,1
Aliaja de cupru eterogene H B = 100...140

> 0,1
0,45 115,5 D [0,33 0 ,3 | 0 ,2
. sd
|0,1 z
t 0.1 z0,1
*v
74,3 D0,45
t0,33 m 0 ,3
s<j0 ,4
Situmin pi aliaja de aluoiniu pentru turnStorie cu

^00...200 N / m m , duralumin u j y f 300 400
208
0,45 0 ,2 a t 0,1 ,0,1 v
< 0,1
t0,33
0 ,3 1 133,5
N / m r o 2
> 0 ,1
D 0 ' 45
k tervatii; 1,
sint
d a te
la re la tia (14.2).
D u r a b ilita te a
T se | # p
**nt V itabil pentru frezarea o telu lu i pi fontei de eluainiuC ffi?ir r I P! 0tW fr#2arofl fontei cenupii, alUJelor da cupru 1 Co#ficUnt^ | c o r e o tie T - vezi r . L t U (1 4 .2 0 ).
536
t . i u.f.Cotf lolintul da oorwtfa r I HR Ta*lul lul prelucrat H ffl I

Hatarialul prelucrat
I I B E3fc9 9 In funott* da ctM'U-
Otel
...
750
K *v
f t I
! IH I I
1 1 B P j i g | n | B nv v '
Fonti cenupie
K v
HB 150
Fonts oaleabilS
Kav
HB
Obsrvatii*
t* *i H B reprezintfi re z iste n ta la tractiuna tn N/wm,respectiv duritataa B rineII a m aterialului prelucrat. ic ie n t 2 . Coef C o eficie tu l de p re lu c ra b ilita te pi exponentul n sin t dati in tabeLul 1 4 .1 0 .
1*
Tabelul 1 4 .1 0 . Valorile coeficientului C pi exponentului n,
Materialul prelucrat
Coeficientul Cffl IExponentul ny pentru freze Ipentru freze din 5.'' * din :
otel rapid
carburi cTel c arburi natal ice apid e talice
Oteluri carbon ( C < 0,6 X ) cu R. m < 550 - cu Rm > 550 Oteluri cu crom Otaluri carbon cu C >
0 ,6 % , N/mm N/mm;
1 ,0 1 ,0
1 ,0 1 ,0
-0,9 0 ,9 1,45 1,35 1,35

1 ,0
1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0

1 ,0 1 ,0
0,8 5
oteluri Cr Ni, Cr-Mo*V
0 ,8
0,95 0 ,9
0 ,8 0 ,8
I I I I
Ofeluri Cr-Hn, Cr-Si, Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Mo, Cr-Mo-Al Oteluri Cr-V Oteluri cu nangan Oteluri Cr-Ni-W, Cr-Mo Oteluri Cr-Al Oteluri Cr-Ni-V
O te lu ri
0 ,7 0 ,8 5 0 ,7 5
0 ,8
0 ,9 0,85
0 ,8
1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
0 ,7 5 0,7 5
0 ,6
0,8 5 0,7-
rapids pentru scule
0,9*
F o n tf i c e n u j i e
1.25 1.25
0 ,8!
F o n ts m a le a b ilS ____
Frew Tabelul 1 4 . 1 2 . C o a f i c i a n t u l d e c o r e c f i e K . a v i t e z e i d o apchiere Tn functie s u p r a f a t a i s e a if a b r i c a t u l u i _________ ___ ----------- de sterea Frez< cilii froni cu ci Frezi ferl
Starea suprafef.ei semif abricatului
Material ou cruitl
Frtz prof pi u
Turnat din font! sau otel
Aliaje de
Observ singur de fre
cupru
Frfi c r u s t s
aminat
Forjat
Obipnuit
Cu incluziuni
aluminiu turn***
0,8...0,85 1, L --- J U 0,9
0,5.
ill
ii
suri degr pent din cart
538
jggrtul 14.13 Vfclori M dli al* d u r a b ility i f ru a la r , T In ifn.
Observatie: V alorile d u ra b iliti^ U o r din tabal sfnt data pantru oazul frezirii cu o inguri scuia. La freza rea cu mai multe fraza ainultan (cu "joc1 1 da fraza sau pa Baîni frezat cu mai multe axe p rin c ip a le ), durabilitltile T trebuie majorate.
Alegerea avansului .La frezarea frontalcUde degro are avansurile sint limitate de rigiditatea sistemului tehnologic. La degrofare se v a alege avansul pe dinte sd din tabelul 14.16 pentru freze frontale i freze-disc d in oêl rapid, respectiv iin tabelul 14.4 pentru freze frontale armate cu pl&cue din carburi metalice.
539
Tabttul 14.14 Belatil d m uloil pentru vittn de aphlart lm f r a u r M cu frmxm o i l i ^ ^ o m au pllouta din ovtur( M U l f o t
Mater Salui prelucrat
Litimea de frezare H M B
Lungimea de contact t^ , m m 1 2
Avansul V nm/dinte
Viteza de apohiere, v , m/min 390 D^'U t > H H

t 0,33
t , 10* 3
0,38
. d ' za 'i Kv I),** BUM S,
tQ fn
VI
D'1 7 t 0 -05 a
Otaluri carbon de conatrucjii ou 9 R =750 N /m m > 35

> 2
1 I
616 D 0 ' 17
i 2
t 0,33 t ^0,19 ^ 0 , 2 8 t 0,08 g U 700 D0/17 t 0,33 t 0,38 3^0,28 t 0 ,8 923 D0 '37 <
0 ,2 2 0,1
t0,42
t 0,1 3 3^0,19 t 0,23 z0,lfcv 588 D0 '37
5 2,5 Fontfi cenupie > 0,2
HB* 190
<0,2 > 2,5 > 0,2 1
t 0,42 t 0,13 3 0,47 t 0,23 z0,l4v 1 d 1180 D0 '37 T0,42

1
0,40 3 0 ,1 9 t 0,23 z0,lfcv d 0 ,4 0,4 7 0,2 3 0,l4v d 1
750 D0 '37 t 0,42

1
Observatj i : 1. Notapiile fo lo site sint date la formula (1 4 .2 ). D urabilitatea T se va la
I'
80 min. 2. R elafiile din tabel sin t valabile pentru frezarea firS r ic ir e a oteluri lor 91 fontelor. 3. Pentru coeficientul de corec(ie K y vezi r e la tia (1 4 .2 1 ).
La frezarea frontal^ de finisare, avansul este limitat de rugozitatea suprafefei prelucrate i se alege din tabelul 14.17 In general, la frezarea de degropare cu adincimi de achiere mari, peste 3 mm, se folosesc freze frontale cu dinti rarif iar la frezarea de finisare se utilizeazfc freze cu dinti mSrunti/ care asigurS suprafete cu rugozitate redusd. Verificarea avansului .Avansul ales se verified in functie d e rezistenta mecanismului de avans al maînii de frezat, cu ajutorul relatiilor (14.11) i (14.12), in care rapoartela 1 c , M k se determine pe baza urmfitoarelor considera^dd..
r*slul 14'15 Coef lolantul di ooraetlt KM atal I n

Hatarialul d> pralucrat Ofeluri carbon da construct iI P 40
tn funotie ds tipul pllou|tlor din eerfaurl
Coaficiantul Kso pantru grupa ds utilizare a plicutei: P 30 0,68 P 30 1,40 HRC | 30...50
P 20 0,85 P 10 1,00
P 01
1,30
0,47 Otsluri tereorezistente | razistente la corozfuna Oteluri P 10 d l ite 1,00 Fonti cenupie, fonti aaleabili, pi nafaroase
K 40
| 40 1,00
P 10 1,90 HRC = 51...62 | 40 0,83

i
P 01 1,25
K 30
K 30 0,85 i 20 1,00
| 20 1,0 1 C 01 1,40
| 30 0,92 P 30 2,00
1 4 0,7
10
P 2 2,4
0,85
1,00
1,30
Tabalul 14.16 Avansuri la frezarea da dagroiare cu freza frontale $* otel rapid
freze disc
din
Puterea aapinii de frezat, kW
Rigiditatea sistemului piesi'dispozitiv
Froze ou dinti rari pi fraze cu dinti demontabU 1 din otel rapid
Freze eonobloc cu dinti depi
Avsnsuri pa dinte s^, mm/dinte Otel de construct ii Fonti pi aliaje de cupru 0,15...0,30 0,10...0,20 0,30...0,50 0,20...0,40 0,15...0,25 0,40...0,60 0,30...0,50 0,20...0,30 Otel de construct fi 0,04...0,06 0,03.. .0,05 0,08...0,12 0,06...0,10 0,04...0,08 ------Fonti pi elieje da cupru 0,12...0^0 0,08...0,15 0,20... 0,35 0,15...0,30 0,10...0,20 ___ --- 1 1
media Plni la 5 mici mare Pasta 5 ptni la 10 medie mici mare Peste 10 medie mici bervatii:
0,06...0,07 0,04...0,06 0,12...0,20 0,08...0,15 0,06...0,10 0,20...0,30 0,15...0,25 0,10...0,15
Valorile mari ale avansurilor se vor lua pentfru adtncimi da epchiere pi Lfitimi da frezare mai mici, iar valorile mai mici ala avansurilor,pentru edlnoimi fi litlmi da frezare mai mari. 2. La frezarea otelurilor termorezistente pi rezistente La cocoziuna, avans* urila se vor lua din ooloans "otal da construct!i" , firi ai dapipeesei 0,30 mm/dint#.
1.
raUlut H .17 A vm u ri la f r w ir w Itm aare cu f r e ie fron tale pi freze-diac din ^ rapid f i carburi h U I I m , In m /ro t
Froze frontale pt freze clie cu dinti aplioatl

tuQOzllatei suprtf otei
din carburi Betel ice
din otel rapid 1,20...2,70 0,50...1,20 0,23...0,50 i
6,3 3.2 1,<

P P 0,4
0,50... 1,00 0,40...0,60 0,20...0,30 0,15
unde direc mese:
Tabelul 14.18 Raportul coaponentolor fo r te i da epchiere le frezeree fro n ta li
Metoda de frezare SiaetricA HesiaetricA contra avanaului Nesleetr ica tn sensul avansului
FH ' Ft
0,30...0,40 ' # ____ 0,60...0,80
fr ' |
0,30...0,40
1 1
0,85...0,95
0,50...0,55
0,60...0,70
0,30...0,40
0,50...0,55
0,20... 0,30
0,90...1,00
0,30...0,40
0,50...0,55 oft pi la
Ohsarvatie: Valorile rapoartelor d in tabel se refer! atit le freze frontale freze-doget care lucreazi d upa ichaaa frezirif frontale.
Forâ rezultanta de achiere R, la frezarea cu fr e z e fron tale, se descompune in componente conform fig. 14.5. Rapoartele conponentelor fortei de achiere la frezarea cu freze frontale si cu freze-deget, care lucreaza dupd schema frezSrii frontale, sint date in tabelul 1 4 . 1 8 . In relaîile (14.11) i (14.12), a| plicate la frezarea frontal^, se va considera:
(14.22)
rea toar rind
iv
avan nent I
jnde Fv e s t e componenta vertical# a fortei de a chiere, perpeniicularA pe g h i d a jele mesei;
iff
T m m H
I
( 1 4 .2 3 )
'.A?
unde F^r este ocxiqpcnenta formei de afchiere perpendicular^ pe dixecîa avansului , intr-un plan paralel cu planul ghidajelor nesei.
/ 1 2 1 5 V
t 9 1 2 1 S
Fig.14.4 liaiterea adTrtciatl d* apchiere L a frexarea frontelS tn functie de lungita plftcutei
t 1 1 16 22 1 2 w
Pe baza valorilor rapoartelor din tabelul 14.18, la frezarea frcntalS nesimetricS contra avansului se pot adopta urmStoarele valori medii: k_ = 0,75; ky = 1. Prin urmare, ccnsiderind la frezarea frentals nesimetricft contra avansului:
V0,?Ft
(14.24)
fi utilizind conditiile (14.11), respectiv (14.12), se verified avansul in functie d e rezistenâ mecanismului* de avans. ConpoW x t a tangential S l F; se calculeazfl cu relatia (14.7), utilizind ftyxnentii d i n tabelul 1 4 . 7 .
543
F ig- W-5 Caapanmtml* 1ar%mi dt cydiirt
f l H U i f
frtzarM frcnuii; H < m 9 tuttficl' E frazara naswatrici contra avanauUH; H r o a r t M t a v t / c4 la m m h I *rir
Viteza de agtiri.ere.ra frezarea suprafeêXcr p~j*~ cu w . frontale din opel rapid,viteza de asctdere ae -/a c u relatiile din tabeiuJ 14.19 fi se va oorecta prin inwlîrea cu ooeficiantul de corectie K,:
K .1 K* * (14.25)
unde: este ooeficierrtul de corectie In functie d e aterialul prelucrat (tabelele 14.9 fi 14.11); Ks1 - coeficientul de oo recfcie in ftmcfcie de starea supralevei w w i fahriratuluiiij^M lul 14.12);K( ooeficientul de corectie in functie de unfrriul de atac principal % (tabelul 14.20).
544
mm
Hffi Dffi S BSflB * loui pxiim vt* 9 Hw , M, H , I __ I I din otel r^>id r * U trmzmnm frta
Avanaul i.r a / dinte' Oteluri carbon de construttil cu | S c 750 N/aaT "a < 0,1 ___
t0.2
frontal*
I |
Viteie da apohlere v, a/aln 73

M
aJO.2 46,2 M
S a g
> 0,1 K
*0,1 8
B 0,4 #d
0,15 l1
*V
Fonta canupia HB f 190

t 0.2
52,2 D0 -2
m w &
m s s
Fonti aaleabili HB 150
< 0,1
101 D0,25 0,2 t0,1 ,5 To ,i P ,d0 , 2 0 ti0,15 D0 '25 ,d0 > tl0,15'x0,1 -v -V
> 0,1
< 0.1 Aliaje de oupru aterogene HB = 100...140 Siluain pi aliaje de aluminiu pentru turnare cu B = 100...200 N/mm , HB<65 -duraluminiu cu . Ra = 300...400 H /m d, HB<100
136 D0 -25 T0.2 t0,1 ^0,20 ^0,15^0,1^
>01 | P < 0,1
86,2 H P 0,1 a 0,4 * d 245 D0 '25

t 0.2
0,15 l1 0,15
o,rv S o,rv 1
*0,1 1 .0,1 1 .
0,20 *d , 0,4 *d
>0,1
155 0 >S
t 0,2
0,15
0 ,rv
siaetrici;* sensul me1
Observat ii: 1. Not at i tie folosite sint dete le relatia (14.2). Durabilitatea T pentru frezeie frontale se alege din tabelul 14.13. 2. R e la ti i l e d in tabel s in t valabile pentru frezarea otelului pi fontei maleabile cu ricire, respectiv pentru frezarea fontei cenupii,aliajelor de cupru pi alum iniu firi ricire. 3. Pentru coeficientul vezi relatia (14.25).
e cu fre ze ; la c u re * La frezarea suprafetelor plane cu freze frontale annate ultirea c u cu plScute din carburi metalioe P10 (T15K6) pentru oteluri,res pectiv K30 (VK6) pentru fcnte cenuii i fonte maleabile,viteza de achiere se va calcula cu relati ile din tabelul 14.21 i se (14.25> ! va corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectie 1^:
mate#**
n tu l*ff(
ii
Kv = ^
<1
K*
>
<1 4 26>
nghial^
unde:K este coeficientul de corectie pentru materialul prelu crat (tabelul 14.9)2 K 1-coeficientul de corectie in functie da
oil
545
i t m wyrafîi cntul d e ooracti* la ftir^f m d i
f t M M 4i Kttt*r%
^ I ' o M d e ld M ig .
g o r i e r d i n ca c ie u r i i m l l n i ftd fceiaft d e onr e r ^ l a p en t r u v n x u & 4 * i u c j r j a r t f f i
H H B | 14,29 CMfteHMrf Kg uur H I H Aaaa iH^9p|iE| m| ||H | ^ 6 H H I a a a * . m i ! mtMmtm B H m K m h j m n l Maariatat KUUi Uncial I0 I eiat rt0*d 1M | 4* 1
jp
jiiai 0 fm
aa 9 9 I *Js 1 1
1 Coaf lei totI ) lyBT /V \*jm I 1J* * M j m | ^9 1 1^ ! m * !M i | * of#t [ 1 Coaflaiancut! ft pmirv o, I 1,40 (*>* I 1 ,* 1t>K I 1 I f#l> * fonti
Tabalul $4,21 ItUfii da caicui pmmrw ptmum w i B m md b > apdHbw a r a u cm yH w f 4h ovtarl MUII
l ^
pr*Uiert
Barter tat ut
Atranaat
t iM a ds aorira v
O^lurl ctroon da conftruetH cu_ 8 . - 750 X / w T
I *
M9
IS
AJf fm j * 5 I
Fonti cnu|i cu
Mi - W O
x 40*
** A * ffe l-' 3* i*- S * 1
s&r m
a
ejs t d
1 f *-
Fonti M l u b i l i cu HB = 150
/*
t * m 1
_ c 3^2^ ^ f tu ut t *
din tM m lul 14.13*. 2- Frezarea otelurilor,fcn*at#r * * f j r u t ^ oafcodtglBi lj I frontal# cu pifout* it* corfetrt m m ica aa a*onidt firi ricfira* J, Pantru coaf icientul da aoract *a .*, zf raiatto |14.2fri.
14.4. F R E Z A R E A C U FREZEJ-DIBC
Alegerea avansului.La frezarea cu freze-disc din ot*l rap id avansul se alege din tabelele 14.16 | 14.17. Pantru frezar u de degropare cu freze disc cu pl&cute din carburi metalioe avansul se alege din tabelul 14.4, insi la frezarea canalelor valorile din tabel se vor mifcora de douS ori. Pentru frezarea de finisare cu frez e-disc cu dinti armati cu plAcute din car buri metalice se alege avansul in nm/rot din gajSgjMl 14.17. Pentru frezarea cu freze-disc a pieselor din aliaje de aluminiu avansul sd se va lua 0,10...0,15 mm/dinte. Viteza d e afchiere. la frezarea suprafetelor plane (praguri) $1 a canalelor cu freze-disc din otel rapid, viteza de af chiere se va calcula cu relatiile din tabelul 14.22 i se va corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectie K^, dat de relatia (14.21). Pentru frezarea suprafetelor plane fi a canalelor cu fre ze disc annate cu plficute din carburi metalioe,viteza de afchi ere se va calcula cu relatiile din taheliil 14.23 si se va co recta cu coeficientul de corectie calculat cu relatia (14.21).
14.5. FREZAREA CU FREZE CILINDRO-FRCWTAI CU CQADA, FREZE FERASTRAU SI FREZE FRO F H A T E Alegerea avansului. Pentru frezarea suprafetelor plane cu freze cilindro-frantale cu coadS (fig. 14.1,f),avansul se alege din tabelul 14.24 (freze din otel rapid) fi tabelul 14.25 (fre ze cu plScute din carburi metalioe).In tabelul 14.26 se dau va lorile avansurilor recomandate pentru frezarea canalelor cu freze cilindro-frantale cu coadS din otel rapid (fig.l4.1,g). In frezSrii canalelor de panS cu freze pentru canelat pe mafini de frezat canale cu avans pendular (fig.14.1,1c) fi pe mafini de frezat verticale intr-o trecere (fig. 14.1,1) ,avansurile se vor lua din tahaliil 14.27.In tabelul 14.28 se dau avansurile pentru frezarea cu freze fer&strfiu, iar in tabelul 14.29 -avansurile pentru freze profilate din otel rapid. Viteza d e afchiere. Calculul vitezei de afchiere pentru frezarea cu freze cilirriro-frontale cu coadfi, freze ferSstr3u, freze profilate fi freze unghiulare se efectueazS cu relatiile date in tabelul 14.30. In scopul calculului companentei tangentiale Ft a fortei de afchiere la frezarea cu freze cilindro-frontale cu ooad&, freze fer&stru fi freze profilate ,se vor folosi formula (14.7) fi da tele din tabelul 14.7.
Tabalul 14.22 Beletli da caloul pantru vitexe da afohlere au freaa-dlae din otel rapid
11 I Avansul mm/dinte 75 s
S 0,1
Materialul prelucrat
Tipul frezei
Viteze de apohtere, a mm/rnin
Oiso cu trai tiipur monobloc Oteluri carbon da construot!| | cu 11 | 750 N/om
1)0,25 d0 '2 t0,1 2o , i\
S 86
D0 '25 H D'25 . '4 *d D0 '25 d0 '4 oO.a t0,1 z0,1 v t0,1 2o ,i \ t0,1 20 , 1 1
Disc cu deaontobili > 0,1
I | T 2
1 1 55
1 | T0 '2 Oiso cu trei teipuri aonobloc Disc cu dinti deaontabili Disc monobloc
1 '3 104
Fonts cenupia HB | 190
yO/15
1 '5 122
V 3 0,15 144 *| 0,2 H i 158,5 S 0,1 D0 -25 * 0o,25 d '2 00,25 d'4 1)0,25
I p f i
Aliaje de cupru HB | 100...140
,0,1 2o , i S
Disc cu , demontabili > Disc aonobloc 0,1
T0,Z
*1'3 102
t0,1 Z0 , 1 V
V Silumin aliaje de de turnare s 0,1
t 2
1 'J 259
t0.1 z'l S
r0 *2
M'3 265 D>?5 d0 '2 D/25 d '4
t0.1 *0,1 N
R =300... N/mm
HB < 100
91 duraluminiu cu
R =100...200 N/mm2
D isc cu o inti d > 0,1
t 0,2
*1'3 185,4
rv 1 t
m
V t 0,2
Observatii: 1. Notat Iile folosite sint date fn reletie (14.2). 0ur*abil itatea T pentru freze-disc se va lua din tabelul 14.13. 2. Relatiile din tabel sfnt valabtle pentru frezarea otelului cu ricira, respectiv pentru frezarea fontei cenufil, aliajeLor da cupru pi aliaje* lor de aluminiu firi rioira. 3. Pentru ooefiolentul Ky * vezi relatia (14.20).
548
Tabelul 14.23 to Iat 11 da otleul pantru v i t n a da a|ohiar ia f r n a m ou (raa-dtao au plKouta din carburi aatailoa Hatarialul prelucrat Tipul frezei Opera*1* Avansul ad ,aa/d1nte < 0,12 Viteza da afahtere v, / In 1340'fiM' T0 '35^ 0 '4 - . ^ 12 740.d 0 '2 | 0,12 T0,35.t 0,4 0,4 I l1 *d 1500-D0 '2 Frezare canale < 0,06 | 1 | I | 1 I |
Opel carbon de construot j1 u 2 R * 750 N/mm 1
Frezedlao cu 3 tilpurl din carburi metalioe
Frezare suprafat* plane n praguri
j I T0.35.ti0,J.J(0,12.t0 (1 v I 678-D0 '2
> 0,06 Frezedisc cu trai tiifurl din carbur i mataIlc*
v . T0,35.t 0,3 0,4.,0,1 ! l1 *d i 1500*D0 '2
Fonti cenufia
Frazara canale
< 0,06
| | T0,45.tiO,3.S (jO,1.tO,15 | 750*D0 '2
t 0,06
V I T T0,45.t t10,3 sd0,33 l0,15K v
Observatii: 1. Notatiile folosit* sfnt dat fn relatia (14.2). Durabilitatea T se va la din tabelul 14.13. 2. Frezarea otelului fi fontei cenufli ou scule annate cu carburi natalica se faca firi ricire. 3. Pentru coeficientul de corectie K - veari relatia (14.21). Tabelul 14.24. Avansul la frazaraa suprafetelor plane cu fraze coadX, din ot*l rapid ciLtncfro frontal* cu
Elementele frezei
Materialul da pralucrat
Diaaetrul NumSrul D, mm de dinti z
Otel
Fonti fi. aliaja de cupru
Avansul s^mm/dinte. pantru lungiiea de contact t ^ , mm Pina la 3 Peste 3 la 5 Peste 5 la 8 Pint la 3 Pasta 3 la 5 Pasta 5 la 8
16 20 I 25 40 50
4 5
32
5
6 6 6
0,08..0,05 0,10..0,06 0,12..0,07 0,16..0,10 0,20..0,12 0,25..0,15
0,12..0,10 0,15..0,12 0,07..0,04 0,18..0,14 0,09..0,05 0,22..0,14 0,12..0,07 0,14..0,08 0,08..0,05 0,25..0,16 0,15..0,10 0,10..0,07 0,30..0,16
0,10..0,07 d , 12..0,08 m 0,15..0,10 0,18..0,12 0,12...0,08 0,20..0,12 0,15...0,10
Tipul frezei
DiaiW' tru | mu 20 25
Avansul s^. mm/dinte, pentru adtnoimea de frezare t^, mm: Da la 1 la 3 0,06...0,10 0,08...0,12 0,10...0,15 0,10...0,18 0,10...0,20 0,12...0,20 Peste 3 la 5 Paata I la 8 Peate 8 la 12 --- . Peate 12 le 20 E9 1 - 1 u
0,05...0,08 0,03...0,05
0,06...0,10 0 #05.|.0,10 0,05...0,08 0,08...0,12 0,06...0,10 0,05...0,09
Cu pllcute 1fooidale
32 40 50 60
0,08...0,13 0,06...0,11 0,05...0,10 0,04...0,07 1,10...0,15 0,08...0,12 0,06...0,10 0,05...0,09 0,10...0,16 0,10...0,12 0,08...0,12 0,06...0,10 Frezare de finisare
Diametrul frezei,D, nm Avansul sr , ma/rot
10...16 0,02...0,06
20...22
0,06...0,12
25...35 0,12...0,24
40...60 0,03...0,06
Observe!: ii.1. La frezarea de degropare a fontei, avanaur ile din tabel pot fi najorate cu 30...4(3% ;la frezarea de finisare a fontei se pistreazi avansurile re comandate tn tabel pantru frezarea de finisare a otelului. 2. La frezarea de degrosare limitele superiodre ale avansurilor se vor lua tn oazul prelucrlrii pe mapinf de frezat de putare mare si pentru o 14" time a i d de frezare; liaitala inferloare I pentru o litiae aare de frezare, pe aapini de putere aedie. 3. La frezaree pentru avansurile reconandate pentru finisare se obtin rugozitft(1 1,6...0,8 /a . Tabelul 14.27 Avansuri pantru frazaraa canalelor da panS La piose din otel, cu freze pentru eanalat din ot*l rapid, STAS 1680-85 pi 1681-85 (fig 14.1,I t si 14.1,1) IDiametrul Frezarea pe mepini Frezarea pe masini de frezat verticala,Intr-o frezei, cu avans pendular, singuri trecere D, aa pentru adtncimea de apchiere pa cursi Pitrundere axial3 pe adtn Avans longitudinal pe lun cimea canelului de panS gimea canalului de pani _________ 6 8 10 12 16 18 20 25 28 32 36 40 t, mm 0/3 0/3 0/3 0/3 0/4 0/4 0/4 0/4 0,5 0,5 0,5 '5 Avansul pe dinte 0 ,10 0 /12 0 /16 0 ,18 0,25 0 /28 0 /31 0 /38 0 /45 0 ,50 0 ,55 0,65 sd , mm/dinte 0,006 0,007 0,008 0,009 0,010 0,011 0,011 0,012 0,014 0,015 0,016 0,016 0,020 0,022 0,024 0,026 0,028 0,030 0,032 0,036 0,037 0,037 0,038 0,038
0bserva(ia: Avanauriia sint data pentru oteluri da constructii cu R <750 N/mm^; pentru frazaraa otalurilor cu razistenti mai aare, avansurile se vor miopora cu 20 - 40%
14.26 Avansuri l fraxaraa *
ou o M d l , din otal r ^ l d T S r S ^ i l S T l*l0r 011 fr "
ofUrrfrO-frental*
Adfnciia oanalului t, tm Diaaetrul frezei, 0/ Ml
12
20
32
Ip, sts 32 I
Avansul p >e dinte *d . / dint< , pantru otel 0,013 0,017 0,022 0,029 0,038 0,042 0,054 0,070 0,091 0.108 0,120 0,010 0,013 0,019 0,025 0,033 0,037 0,047 0,061 0,079 0,049 0,106 0,011 0,018 0,022 0,029 0,032 0,041 0,053 0,069 0,083 0,094 0,015 0,020 0,028 0,036 0,046 0,060 0,072 0,081 0,020 0,031 0,040 0,052 0,062 0,069 0,022 0,028 0,045 0,054 0,060 0,031 0,034 0,037 I
6 8 10 12 16 20 25 32 40 50 63
Avansul pe dinte
6 8 10 12 16 20 25 32 40 50 63 0,022 0,027 0,035 0,047 0,061 0,067 0,086 0.112 0,131 0,160 0,180 0,020 0,024 0,030 0,040 0,053 0,059 0,075 0,098 0,118 0,140 0,160 0,016 0,018 0,021 0,033 0,046 0,051 0,066 0,085 0,103 0,125 0,145
mm/dinte, pentru piese din font!
0,024 0,032 0,045 0,058 0,074 0,090 0.108 0,128 0,032 0,050 0,064 0,078 0,093 0,112 0,035 0,045 0,067 0,081 0,100 0,047 0,051 0,62
Tabetui
Fraza ferlatrlu ou dfn(1 rarf Dfame* Operatia Freze ferlatrlu trul pfa Avanaul ad ,aa/dinte,pentru adlnoimea da creatare (dabitara) t.,^ aei 0, aa 20 6 19 5 10 3 3D 9 B 1 I Crestare 0.009... 0,007... 0,01... 40 ..0,007 ..0,003 ..0,005 50 63 Creatare Crestare Dabitara 60 Crestare Debitare 100 125-200 )ebitare Jebitare 0,010... ..0,006 0,013... ..0,008 0,008... ..0,004 0.010... ..0,005 0,015... ..0,025 i t0,012... ..0,008 0,015... ..0,01 0,025... ..0,015 0,025... ..0,01 0.03... ..0,015 0.03... ..0,02 0,015... ..0,01 0,02... ..0,01 0,02... ..0,01 0,025... ..0,01 0.027... ..0,015 I * 0,015... ..0,007 0,02... ..0,01 0,022... ..0,012 0,03... ..0,02 ra 1 1 i 0,023... ..0,013 0,028... ..0,016 1 B E 1 1 -1 - I 0,02. ..0,01
Observedie: 1.Valorile din tabel se recomandi pentru frezarea otelului. 2.La frezarea fontei, aliajelor de cupru pi aliajelor de aluainiu avansuri' le pot fi Dajorate cu 20...30%. Tabelul 14.29 Avansuri pentru freze profilate concave pi convex din ofel rapid fi freze unghiulara
IDiametrui Tipul freze Avansul s^, mm/dinte , pentru adincimea de frezare t^, aa (piesei D, as Ptni la 3 Peste 3 la 5 Peste 5 la 8 Peste 8 la 12 Peste 12 la 20 35
1
Profilati pi unghiularS [Profilati fi unghiulari Profilati fi unghiulari Profilati fi unghiulari

If*rofilati fi
0,08... ..0,04 0,09... ..0,05 0,10... ..0,06 0,10... ..0,06 0/12... ..0,08 0,12... ..0,08
0,07... ..0,05 0,07... ..0,05 0,08... ..0,05 0,08. . . ..0,05 0,18... ..0,06
- -
- S - ii
40
0,06... ..0,03 0.06... ..0,03 0,06... . .0,04 0,07... ..0,05 0,010... ..0,05
I I
50
6 0
75
0,05... ..0,02 0,06... ..0,03
f fjs
0,05..* ..0,03
unghiulari 90
Ip rofilati pi I unghiulari
0 ,12 ..;
..0,05
o;oe...
..0,04
H.29. (witIrutra)
A>Mfvatti* In otiuk frazfrli ou fraza profilata v ilo rU a n u rUu am m i avanaur ov r din tribal ooraa* pund pantru fraza convaxa ou prof 11 ou virlitii I Ini; pantru fraza oonvaxa 001 ou prof II ou varta t la bruacl aau pantru fraza oonoava, avanaur Ha aa vor _______ alopora ou 4 0 |,______
Tabalul
1 4 .3 0
Salat i i da caloul pantru vitaza da aychlara la frazaraa ou fraza o l l l n dro~ frontal a ou ooadk,f rasa far&atriu.f raza profilata B fraza unahiulara
Hatarlalul
pralucrat
Tipul frazaI
Hatar ialul tiip u r llo r
Vitaza da asohlara v,a/ain
Otal carbon da con struct 11 cu
CIl indroOjaV rapid f r o n ta li ou coadi

Frazi farlatriu Prof llatl convaxi Otal rapid
46,7D0 '45
t 0,33
1 0.50 sd0,50 *0,1 _0,1 t1 t z
Otal
rapid
,0,25 53,00 ,0,20 I i t , 0,30 |sd0,20 t 0,2 z0,1 60,20',0,45 T 0,33 0,30 0,20 *0,1 | | 1 H *d _____
46,00,0,45
11
>rSo N/aa
P ro flla ti |0 t a l concavl sau u n g h iu tari

Cilindro-
rapid
,0 ,3 3
*1
0,3 0
0 ,2 0 ,0 ,1
_fl,1
__________
f*
fro n ta lft ou coadi ,p lic u t l i p i t a
lio a P 10
234 D0 '44 y0,3 7 ^ 0 , 2 4 ^ 0 , 2 6 *0 ,1 20 ,1 3

12 ,00'
t0,2 6
"v
Frazi da ca- Otal no Iat cu doi dinti Fonts ca* nupia Cl Iindrofrontali cu coadi
rapid
,0,30
^ 0 , 3 0 ,^ 0 ,2 5 72,0D0 ' 70
Otel
rap id
V s
HB=190
t0,2 5
t 0 ,5 0 H o p * 0 ,3 20 ,3 3 1 ,5D
"v
Frazi faria- O tel triu coadi Aliaja da CilindroO tal cupru eta* frontali cu rogene coadi HB*100.. . .. .1 4 0 Frozi foris- O tal fcriu coadi
rap id
v=
-0 ,1 5
0 ,5 0 s 0 ,4 0 t 0 ,2 20 ,1
d
________________
ra p id
1030'4S
v*
,0 ,3 3 . 0 ,3 0 | 0 ,2 0 ,0 ,1 113,3D0 ,2 5
ra p id
Vs
t0 ,2 0
t 0 ,3 0 | 0 ,2 0 t Q,2 ,0 ,1 ,185,50
B
0,20 t0,1 ,0,1
Hunfn pi C itin d ro I itjo da f r o n t a l i cu Al ou coadi

HB<65
O tal
ra p id
V3
.0,33 , 0,30
1 O tal ra p id
v3
d
,0,25 2000
._
Fraza f a r i a triu
|T 0 ,20 t 0,30 ^0,20 t0,2 ,0,1
14.6 FREZAREA FTLEIHXR
Prin frezare se obfiji filete cu precizie mi jlocie g f f l se pot prelucra cu ajutorul frezelor- disc pentru filete lungi i al frezelor pieptene pentru filete sairte.Freza - disc se folosegte pentru prelucrarea filetelor interioare 1 exterioare cu pasul p > 5 mm# iar freza pieptene pentru filete exterioare gi interioare cu pasul p % 6 mm. Tot In categoria operafriilor de frezare se va trata gi prelucrarea filetelor exterioare cu filiera, precum gi prelucra rea filetelor exterioare gi interioare cu ajutorul capetelor de filetat (aa-numita filetare in virtej). a. Stabilirea avansurilor Pe lingS avansul longitudinal executat de frezS gi egal cu pasul filetului,este necesar incfi un avans de p&trundere a fre zei pina la adincimea filetului. In cazul prelucrarii filetelor scurte cu freza pieptene avansul de pfitrundere se asigurS couplet la 1/6 -3/8 rotatii ale frezei gi se reoomandS 15% din avansul circular (pe dinte). La prelucrarea cu freze pieptene avansul pe minut (vite za de avans) se calculeazS cu relatia:
zul pr* zul fil P( recomoj
in car lului
V / = *-d
[mm/min]
(14.27)
in care d este diametrul exterior al filetului, nm; n_ | tu ra tia piesei, rot/min. Avansul pe minut v( se poate determina gi cu relatia:
vf - s r -n,
[mm/min],
(14.28) in cs
in care: i| este avansul la o rotaîe a frezei,rrm/rot; n -tu r a tia frezei, rot/min; sd - avansul pe un dinte al frezei, mm;z numSrul de dinti ai frezei. Avansul pe dinte la prelucrarea cu freza pieptene e s te d a t in tabelul 14.31. In cazul prelucrSrii cu freze-disc, metoda specifics file telor lungi, pentru avansul pe dinte: - clasa de precizie find gi mijlocie sd - 0,02 - 0,04 mm/dinte; - clasa de precizie grosolanS sd 0,05 - 0,07 mm/dinte. b. Viteza de agchiere La prelucrarea cu freze-disc a filetelor lungi viteza se reocmandS: , I pentru prelucrarea otelului carbon v = 30 - 55 m/min; I pentru prelucrarea otelului aliat v = 28 - 40 m/min. Recomandarea este ca valorile m i d s& se foloseascS in ca-
i r m .
de fi durai
?i 1
554
I ppaiucririi materialelor cu duritataa mai oar* m u In caH filetelor cu valori marl ale paaului. K * 4 pentru prelucrarea filetelor acurte cu fraza piaptana aa relatia:
cvd0 5 iI P o . < . *p * d Po,r Bp

I H care Cv este coeficientul care tine seama de natura matariaI lului de prelucrat i este dat in tabelul 14.32.
Dura bi li ta t ea f re ze ip i ep te ne s er e c o m a n d i :
- pentru Df = 2o mm | pentru Df = 40 ran
T*
T
90 min;
120 min;
| pentru Df = 60 n r a T - 160 min. Diametrul frezelor se reccraand& astfel: | frezeie-disc Df - 60 - 80 ran; - frezele pieptene cu ooadA: 10, 12, 15, IB, 20 , 25 , 30, 35,40 inn; - freze cu alezaj: 45 , 55 , 65, B0, 90 ran . c. Stabilirea turatiei Turatia arborelui principal latia: ________ 1000 v [m/min],
7T Df
al frezei se stabllegte cu re
(14.30)
in care v este viteza de atihiere, m/min; Df -diametrul frezei, i r o n * Se alege turatia inferioarS din gama de turatii a maginii de frezat filete i apoi se recalculeazA viteza de agchiara 1 durabilitatea sculelor achietoare. Turatia piesei se calculeazS cu relatia:
iL = -------------7 Td
[rot/min]
(1 4 .3 1 )
Se alege o valoare aprqpiatfi din gama de turatii a ma?inii fi apoi se recalculeazS avansul pe dinte sd -------
feff t ,
z n,
[mm/dinte]
(14.32)
555
T- * U U
H.S1 A *
.
p . dint. u
f r w
p .w
f~
- ri
N*t*riilul de prelucrat
Diaaetrul fiietului care se prelucreszl, u Ptna la 20
20-40
40-70
Peste 70
Avansul pe dinte fn functie da pasul fiietului d prslucrst,
< 1
1-1,75 0,040 0,038 0,036
1/75 3,5 0,049 0,047 0,045
< 1 0,040 0,038 0,036
1,0-1,75 1,75-3,5 0,051 0,048 0,045 0,06 0,06 0,054
<
1-1,75 1,75-3,5 0,055 0,052 0,050 0,064 0,066 0,062
I 1 0,050 0,057 0,045
1-1,75 0,006 0,057 0,054
1,75-3 I 0,080 I 0/176 1 0/172
15Cr08;18MnCr10 0LC35; QLC45 41CrNi12
0,030 0,028 0,025
0,045 0,043 0,040
556
Otel de tabunatitire 0LC35; OLC45;15Cr08; 40CM0; 41CrNi12 0,050 I
0,018
0,025
0,030
0,025
0,031
0,037
0,028
0,034
0,043
0,030
0,037
Fonta cenupie Fonts aalaabila
0,053 0,038
0,072 0,050
0,090 0,063
0,072 0,050
0,090 0,065
0,110 0,077
0,082 0,058
0,100 0,070
0,125 0,089
0,090 0,065
0,110 0,077
0,145 0,100
1 4 . 7 FILETAREA. CU FTLIERA
Cu
W * 1
se pot prelucra
viteza d a apchlere
llet6 in
de precizie
In oaw.il folosirii filierelor rotunde a pieptenilor H H moritaî in capete cu descbidere automata,viteza de aschiestabile?te duptL tabelul 14.33. pentru durabilitatea scailelor a^chietoare din relaljiile ^tezei de aciiiere se recomandd: W * - pentru filiere rotunde T - 100 - 200 nm; 1 pentru capete de filetat t | 80 I 160 min. b. stabilirea puterii necesare Relaîile pentru calculul puterii sint date in tabelul 14 .34* c. Manentul d e torsiune necesar la filetarea cu filiera B p dat In tabelu l 14.35. In tabelul 14.36 sint date regimuri de a^chiere pentru filetarea cu filierfi di n oêl rapid Rp 3 pentru o durabilitate | = 90 min.
Tabelul 14.32 V alo rile c o e fic ie n tu lu i Cy din r t l a t i i vitezei de e>chiere
M aterialul de prelucrat Ojel Otel Otl Otal carbon cu Rm = 750 N/mm ; carbon o te l crom - nichel cu R^ =750 N /m m crom- s iI iciu-mangan cu Rm =750 a lia t c i l i t 9 1 re v e n it cu H RC < 42
Tabalul 14.34 J te le fii de c a lc u l f i coef icienfii da corectie pentru puterea efectiv! la f i l e t a r e a cu f i l i e r e rotunda sau capete da f iletet cu daschidere autoaatl Danuairaa sculei H a te rie lu l sc u le i FilierS rotundS 0SC 12 M aterielul da Lichidul da r ic ir e p re lu c ra t 0LC 45 Emulsie = Capete ds f i l e tat cu deschidera automata O tel ra p id 0LC 45 Sulfofrezol N e * Puterea, In CP 0,Q6d1 '6 p ' 6 T0,S 0,151d1' 3 p0'3 T 0 ,5
Coef ic ie n t 1 i de c o r e c tie in fu n c tie de nature m aterialului

Danuairea sculei
0LC10 0LC20 0LC35 0LC45
41Cr10 0,9 0,9
20Cr-Ni
FontA modif icats 1,4
Fitiere rotunde Capet# da f H e tat cu deiohide* N auiceatA
0,6 0,4
0,7 0,6
1,0 1,0
1,0
m 1,1
0,9
If
557
Tabalul 14.33 to Iat 11 ds ealwt pi onef latent I da oarwfla pentru datenalneree vltnt B a u M m la f l U t a m ou fillere jptiuilrii Hatarlalul Matarialul fl proluorot Llohldul da rlolra aoulal aoulal 0SC 12 Vitaza da apchiere 2,7 d ^ ^
Otal oarbon
ou Rf *730 N/aa l
Eaulafa
08C 12
I F Hare
H P I oroai pi ou oroaniohel j
Eaulaia
T * 5 p1^ 2,16d 1,2 T0^5 p1#2 1,11d1'2

v
rotunda
ou R fl-750 N/aa* 08C 12

Otal oroa-siltoiu-nan* gan * ou *,"730 N/an Ouralualnlu pi alaotron Eaulaia
jQ'S p1#2
12 d 1,2
OSC 12
Eaulaia
T0,5 p1,2
OSC 12 Alan! Eaulaia 9 d 1,2
T0,5 p1,2
Otel ra Opal
pid
carbon
Sulfofrezol
7,4 d 1,2
ou R *750 N/aua
ii P H
Sulfofrezol
ICapeta da Otal rapid Otal crom pi cu cromniohal Ifilatat ou I *750 N/aa leu daa* lohidara (automata 0(al rapid Otal oroa-aHiciuaangan 9 cu Ra*750 N/aa
v=
5,9 d 1,2
Sulfofrazol
v
5,9
d1,2
Pi m
Coaf Icient i da corectie functie de natura naterialului Danuairea sculei Haroa otelului Bronz pi alaal Fonta nodificatl
Filiara rotunda 0LC10 OLC20 OLC 35 0LC45 41Cr10 20Cr-Ni pi capote do f i* letat ou deachi* 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,0 [dare automata
2,0
1'7 I
14,8 BTLEEAREA IN VIKI1SJ
Filetarea in virtej este o variants a frezSrii filetelor sau a frezSrii cu capete de frezat.Se pot executa filete metrice sau trapezoidale, precum i melci. Prelucrarea se execute in tr-o singuri trecere. a- Stabilirea raportului intre diametrul cercului descris de virfurile cutitelor de pe capul de filetat i diametrul fiietului d se face in functie de rugozitatea suprafetelor ,uzu-
Tab*lul 1*-33 ala|1f oalcul pi ooaf tolantl da oaraotta pont.ru aaaanurt da tar a tuna m o m r la f ILatara
' jûalraa aailvl Haroa ofa* lulul ptllari rotund* Capita da fila tat ou daaohldaautoaati
OSC 12
Hatarialul da Llehldul da praluorat riatra

QLC 45
Hoaantul da toratuna, daH x aa
Caulala Sul f ofrazol
im
0 (a l rapid
O L C 45
1 *4,6 d1*1 p1' 5
Coaficiantil da coracfcia fn funotta da natura aatarlalulul Danualraa aoulai Filiari rotunda Capata da f Uatat ou daach idara autonat* OLC 10 1,0 0,7 0LC20 1,0 0,8 OLC35 1,0 0,9 0LC45 1,0 1,0 41Cr10 1,1 1,2 20Cr-HI 1,1 1,2 Fonti aodtftcatl
o,e 0^8
ra i durabilitatea tdiului sculei,forâ de achiere i vihraiile din timpul prelucr&rii. In tabelului 14,37 sint date valorile raportului astfel ncit retragerea capului in poziîe initials (in direcîe lon gitudinala ) s& se faca f&rd retragerea radialS a cuîtelor. In mod practic se reccmanda pentru raportul d y d N l ,3-1,6. Rapor tul diametrelor in cazul filetSrii melcilor este dat in tabelul
14.38.
b. Stabilirea avansurilor Avansul circular al piesei la o rotaîe a capului portcnî te se stabi le te cu relatia: d n_ s r = -------- [nun/rot]/ (14.33) nc cos 4 in care d este diametrul exterior al filetului, mm; r y turatia piesei, rot/min; - unghiul de inclinare al elicei filetului , stabilit cu relatia: P , p = arctg ------ (grade) (14.34) in care: p este pasul filetului, mm; d^ -diametrul medxu al fi letului, mm. , La u n cap c u z cutite avansul circular pe rotaîe i pe cufit: s jrdiL sd a _ = ------- -------- [mm/rot] (14.35)
nc z
cos pm
559
Tabelu I 14.36 &iaetrul f ilejtul MR Pasul Viteza f iletu- v. lui nun m/m in ________ Normal Filat metric t fM " f H i pentru f U .t 1 m f t wfViUi
pi ?i bronzului, folosind scula din Rp3, pantru
T=3D iin
f in i
Turatia Pasul Vitaza n. f iletuv. lui rot/min '3 192 175 146 127 mm 4 0,35 0,35 0,50 0,50 0,75 1,50 1,50 1,50 1,50 1/50 1,50 m/m in 5 3,0 3,1 w 3,2 r 3,3 3,4 3,5 3,6 3,7 3,8 3,9 4,0 4.1 4,2 4,3 4,4 4,5 4,6 *,7 4,8
Turatia Pasul Vitaza n f iletu- v. lui P, rot/min mm ID/m in
Turatia
Pasul filatu lui
Vitaza v. a/a in
rot/min
Turatia Pasul Viteza n.' filatului P, rot/min mm a/ain
Tura tia rot/ in

Rr
1
0 3 '0 3,5 4,0 4,0
2 2,0 2,1 2,2
6
w 320 f c i W 285 255
560
0,50 0,60 0,70 0,80 1,50 1,75
212
6,0 I 8/0 1 10,0 ] 12,0

14,0 16,0 18,0
1,00 1,2
2,3 2,4 2,5 2,7 2,9 3,0 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6 3,7 3,8
210
180 140 115 85 77 71 65 61 57 52 48 41 36 34
2,6
100
84 72 64 57 53 49 46 44 40 37 32 28 27
1,00 1,00
24,0 27,0 30,0 36,0 42,0 45,0 48,0 52,0
20,0 22,0
2,50 2,50 2,50 3,00 3,00 3,50 4,00 4,50 5,00
2,00 2,00
2,8
100
0,50 w t^ 0,75 f 0,75
3,00 3,00 3,00
2,00 2,00 2,00
1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

1,50 1,50 1,50
3,00 3,00
2,00 2,00 2,00
3,00
I 6 ,7
41
2,00
53
/ IfM
ii o a * * 0 3 r a w
1-----
'
1 1 _________ Coef icienti de corectie tn functie de reziatenta la rupere a eaterialului
Ttalul H.3b.(ont\niKrt'k 1
R^ , H/na? I Otel
450 0,60
550 0,70
750
850 m 0,80
950 0,70 H
1,00
Observatie: Pentru filetarea fontei se va corecta viteza cu ky = 0,50 i i bronz cu HB=90 far? racire, cu aatarialul Filetarea cu filiera pentru filet Withworth 91 gaz a otelului carbon cu R =700 H/m j filierei Rp3 pi durabilitatea T=90 min. Pentru alta conditii aa vor corecta valorile vitezei cu coeficientii da aai jos.
Filet normal, fn toli Withworth
Filet pentru tevi, fn toli
Ilf
Diametrul nominal, D tol i
Diametrul I D, mm mm
Viteza v, m/min
Turatia n, Avanaul rot/ain v*, mm/min
Turafia n, I Avanaul
rot/aln |Vf
,
i/ain
j j , 3/16
4,76
1,58
1,55
110
gi
1/8
9,728
0,907
100
KB
IH V 4
6,35
1,27
1,85
92
116
1/4
13,175
1,337
3,7
81
117
5/16
7,94
1,41
2,00
80
113
3/8
16,662
1,337
4,6
65
113
T a b * tut
H.J6
(a ni
Z9S
Tibtlul 14.37 Raportul d^/d pantru pratuorarM filatului fllatul d a preluoret 2 3 4 Pasul f 1letulul, 5 6 4,/d, Hetric Trapezoidal 1,2 9 1,2 7 1,3 2 1,25 1,37 1,23 1,33 1,18 1,35 V,15 1,31 8 ainia ' | 1,39 1,37 |
on 10 12
16 j 20
-
I 24 1---- j -
1,34 I 1,34
1,32 1,29
Tabelul 14.38 Raportul d^/d pantru prelucrarea aaloHor
Unghiul elicei,grade 0... 5 5...10 10...15
| /d 1#1 1,2 1,3-1,4
Unghiul elicei, grade 15...20 20...25 2$...30
dt/d 1,4-1,| 1,5-1,6 1,6-1,8
In tabelul 14.39 sint prezentate valorile recomandate pen tru avansul pe cuît la capetele cu tangents interioarS., in ca zul cuîtelor cu pl&cuê din carburi roetalice P10.
Tabalul 14.39 Avansul pa cutit la filetarea In vfrte]
P ro p rie tltile mecanice ala otelu lu i da p relu crat Rezistanta Io ru D uritatea Brine11 pere R^, N/mnr H B 550 650 750 850 1 5 3 ...1 6 1 1 7 9 ...1 9 2 2 1 0 ...2 2 0 2 3 5 ...2 5 0
Avansul circular pa un c u tit sd , aa
Observatii
1 ,0 ...1 ,2 0 ,8 ...1 ,0 0 ,6 ...0 ,8 0 ,4 ... 0 ,6
Valorila aai eari ale avansului pe cutit sa iau pantru prelucrarea
pieselor rigide
c. Stabilirea vitezei de achiere La filetarea in virtej cu cutite prev&zute cu carburi roetalice, % a filetelor metrice i trapezoidale, viteza de achierese calculeazS cu relatia:
m m
v *= -----------
cv Kv
* sdv
[m/min],
(14.36)
in care: Cv este un coeficient care *fine seama de natura mate rialului. Pentru oel cu rezistenfa la rupere = 750 N/mm i cufitele capului de filetat din plflcufce metalice P10,CV * 2330; T - durabilitatea cuîtelor, pentru care se reoomarrii 80 min. 563
JMov 9-fli d t t n B a a c M f n l a m U l vaicrile: H - y m o #5 ; - C D P f k i w t tie o i w ^ k a i v i t e z e i car a e deterainl oa relatia: (14.37) Id care: K^( este cee p e rialului x se eslzzZfazA ac rplaîa: seaaa de natura sate-
!L
(--- 1
(14.38)
in care || are volcrile:

- pantru ael ngrhnr c c C < 0,6%
1 1 1,0;
- pentru sêl ra rSxro aa C > C>6% Kg * 0,9, iar eamcDBnetul n v == 1,0; K> t - coefxcieKt de ougtp;ie In fixjcîe de grupa d e ur,ilizare a pldcupei, dat in 14.40; - ooefidenfc in fizTCîe de astoda de filetare: - filet ex pas aare, exnrrat cu cuyire d e degropare i finisare: 1 ^ = 1,0; - filet ewRraatat direct: cc c c p t e de finisare ** 0,75.
Taoeiui Coef c i n t a i d e a e r e c s w
Ksfcsr
am prmltoBrm
GruaBB at tcii u * r * a : p, .5 su 5#t 1 M l
earturi w u l c 1 f01 .4 M <40
fD p e i cmrtxm de OQBitn x tii
*J5
^ 6
* *
I ^
ti
dr Galrulal Itoafia piftsei rr = c a l c u l m z a c u relatia:
Iwt/Wn],
(14.39)
iar turafia cap u ^ a p c r i C L ^ r e a- rilaîa:

1000 v
Dc
^
J.
Iro t/m in ]
(14.40)
564
potflEninBraa puterii filetarea intr-o singura trecere neoesitA o putere: I pentru filerte raetrioe:
I I _0,5 I 0,4
0,1 P
SB
Z j \r
0,3
0,6
aJ----- i---Hn - ------- ~ C l

I pentru filete trapezoidale:
Nn
0,028 p 1'2 sd0'6 z0'5 v0'8 --------ill-------- a
[W]
(14.42)
In cazul prelucrarii unor filete cu pa?i mari din mai mul. treceri, puterea calculate cu rela^dlle (14.41) fi (14.42) H gjpiificct cu raportul intre inaitiraea a^chiata la o trecere H jjîîmea totals a filetului. H in tabelul 14.41 sint recomandate valori pentru reginul de --chiere in cazul prelucrarii unor filete trapezoidale cu un | H cu doua cutite.
14.9 RB3IMURI DE ASCHHRE IA PK EEU C R A R iiA PE HRSINI DE FREZAT CU MAI Mir.TR smTK STMIT.TOH
In cazul prelucrarii prin frezare cu mai multe scule siniltan, conditiile concrete de lucru pot conduce la aparitia uyia sau a mai raultora dintre restictiile urmatcare: 1. exista o aceeai lungime de deplasare cu avans de lucru pentru toate sculele; M 2 . se impune ca toate frezele sa lucreze cu o aceeaî tur a t i e de lucru; 3 . este necesar ca turatiile de lucru ale frezelor sa se afle intr-un anumit raport; 4.apare necesitatea ca pentru toate sculele a^chietoare sa s e lucreze cu aceea?i viteza de avans, in mn/mim 14.9.1 Cazul vitezei de avans unioe Proiectarea regimului de achiere presupune parcurgerea pmStoarelor etape: 1. Se determina elementele generale aferente unei anumite prelucrari: i alegerea schemei de prelucrare; 1 alegerea mainii-unelte; I stabilirea metodei de instalare a semifabricatului;
Tabelul 14.41
Viteza da apchiere le filetarea fn vfrtej a filetelor trapezoidala cu un cap cu 2 cutita, e/sin Materialul cara aa prelucreazX
I Pasul Otal da constructii, otel carbon, otel crce,ot*l f ile- c om-nicheI ,otel crom-siliciu-mangan cu Rb ,N/m tului, p,BB 650 750
Otel croarsiliciu-aengan Rr , N/an^
2
1150 ' ft 0,6 161 143 131 113 0,3 248 221 202 175 0,4 200 179 162 141 0,6 148 132 121 104 1250 I m
Dtl croe crcai-nichel R * N/aa i3B i 1150 1250
Avansul pa cutit, 0,8 3 1 4 I 5 6 8 10 12 274 238 212 194 168 151 137 1,0 245 212 -.190 174 150 135 123 1,2 224 194 174 158 137 123 113 0,6 275 238 212 194 168 150 137 0,8 238 206 184 168 146 131 119 1,0 212 184 164 150 130 117 106 0,3 269 240 219 190 0,4 216 194 176 153
,3 I 0,4 215 173 146 129 173 155 141 122
0,6 129 114 105 90.6
0.3 0 #4lo/ 198 178 163 , 140 159111 143 10 130] 9 1121 6
CJI o\ o\
Coeficientul de corectie
a. In functie da nurfrul da cutita din capul portcutite ?i da durabilitatea sculelor Nuaarul da cutita din capul portcutite Durabilitatea recooandabila. in Materialul cara aa prelucreazS Coef icientul de corectie Oteluri carbon da constructs, oteluri crom, oteluri cro*-nial vitezei da chel de calltate apchiere ||S| b.In functie da valoaraa uzurii cutitului MSriaaa uzurii cutitului pe. suprafata de alezare, aa Coeficientul de coreotie e vitazai de epchiere, 1 Cy 0,4 0,8 0,| 1,0 | 1, jj In* I i Oteluri necalita pi otel calit croa-ailiciu-mangan 20 1,41 1,46 2 40 1,0 1,0 | | 3 60 0,82 4 ] 0 1
1 ' 71 I
0,80 I 0(6S I
gtabilixea sculelor afchietoare, a dispozitivelor fi ve^relor; stabilirea modului de instalare a sculelor. 1 gg determinfi valorile adindmilor de a$chiere, respoc in principiu reoanandSrile de la prelucrarea cu o sing | pe asemenea, unnSrindu-se recamandSrile valabile la prerea cu o singurS scuIS, se determina valorile avansurilor V * np/dinte, pentru fiecare dintre frezele care vor lucra a a iitan. Se verifies avansurile la ccndiîile de rezistenfcS a j|?misinului de avans i de rigiditate a domului portfrezS. h M se determinft avansul pe rotaîe sr( pentru fiecare fre-
z S :
sri = s d5 z, [itin/rot], (14.43) numSrul de dinL ai frezei. H 5 . pe baza diferitelor recamandSri sau a datelor din tabe lul 11-37s stabilesc durabilitSfcile csDnven^cml-eoanamice ale frezelor. 6 . Apelind la relaîile valabile in cazul prelucrSrii cu o gjjûra scuIS, se calculeazS vitezele de afdiiere convenîonal-eccnamice ' 7 . se detervinS avansul conventional - eccnanic sBj, in nn/ndn, considerind cS fiecare frezS lucreaza independent: s.s = * W spi [mm/tain]
(14.44)
9. Cunoscindu-se valorile avansurilor pe minut sBj fi cele ale ooeficienfilor exponential! ai vitezelor relative (coeficienî utilizaî la calculul vitezelor de a^chiere, z { = 1/m,),se calculeazS mSrimile auxiliare H {:
1000
zi
(14.45)
w, = (----) ,
s. i
10. Se determinS suma ZW, a mSrimilor auxiliare i,cu ajutonil acestei^, avansul cooiun scot|:
sco, ----------1
(ZW,)
1000
[Am/min],
(14.46)
zi
gi
CbsarvBtia. Atunci cind frezale lucraazA aimultan cu valo. ri diferitfi ale ooeficianfilor z, ai vitezelor relative, inain te da a se determina mSrimile auxiliare H )f se va recurge la analizS a valorilor celor mai scAzute ale avansurilor sa(. Din. tre valorile sal se stahile^te astfel valoarea minimi a 1n.
DacA valorile avansurilor sa, pentru celelalte freze aepAjesc cu mai nult de 50% valoarea sa B)n, mSrimile auxiliare W, se vor calcula ccnsiderindu-se pentru z, o valoare unicA, i anume cea corespunzAtoare frezei care lucreazA cu avansul minim sa I , iSca insA valorile avansurilor sa, pentru celelalte freze depAesc valoarea smat cu mai puîn de 50%, se deterrainA valorile auxiliare W, in nod separat,cu valorile z ( corespunzAtoare lor. Se vor obpxie ca atare douA valori pentru avansurile ccmune (s^, H scoa2), ^ ccnsideraîlle ulterioare urmind a se lua media aritmeticA a acestora ( s ) . A s t f e l de situatii se intilnesc insA relativ rar in practica uzinalA.
11. Prin luarea in ocnsiderare a mSrimii avansului ocnun s , din gama de avansuri a mainii de frezat se adoptA avan sul s^, in mm/min, cxmun tuturor frezelor. 12. Pentru fiecare dintre freze, se calculeazA turatiile neoesare de lucru n ^ , . Hnw i
S< u
SH
[rot/min]
(14.47)
13. Se adoptA,din cartea mafinii de frezat, turatiile s B pentru fiecare dintre freze. 14. Se determinA avansul efectiv sr afi, in mm/rot, pentru fiecare frezA: Srtfi= in care ---
I D U * V u )
[ran/rot],
(14.48)
fiecare frezA, adoptatA din cartea mafinii-unelte, in ror/min. 15. Se calculeazA avansul efectiv pe dinte, s, pentru fiecare frezA: s^j = ---2i r of i
5inii-unelte,in mm/min,iar n^, - turatia realA de lucru pentru
este avansul comun ales din gama de avansuri a ma-
[nm/dinte],
(14.49)
16. Cunoscindu-se turatiile reale n ^ i diametrele de calcul ale frezelor, se determinA vitezele efective de afchiere vaf(/ in m/min. I
17. Utilizlndu-se relatiile de la prelucrarea cu o slngurft goul&# 98 determine mSrimile canpanentalor tangenîale F u ale fortelor da achiere, in N. IB. Se calculeaza puterea efectivS de achiere pentru fieoare frezS:
------ [kW] 6000
F ti v .ft
(14.50)
H care Ft i este mSrimea ccenponentei tangential a fortei de a^chiere, determinate prin luarea in considerare a avansului efectiv de lucru, in daN, iar v#fl -viteza efectivS de achiere, n m/min. 19. Se realizeazS o verificare privind asigurarea puterii necesare pentru achiere de cStre puterea electromotorului ma inii de frezat:
J$y '
2N#fi <
r , ,
(14.51)
in care SNefi este suma puterilor efective necesare achierii; K - puterea motorului de acîonare a micSrii principale; rj m raniamentul transmisiei. In cazul in care:
m t
= a > 1,
(14.52)
r j N, mu se va efectua o miscare ds a ori a avansului conun s ^ i,prin urmare, i a turaîilor de lucru n ^ ale frezelor. 20. Evaluarea durabilitStii fre2elor pe baza numSrului de piese prelucrate i stabil irea intervalului de timp dupS care se va efectua inlocuirea fiecSrei freze presupune determinarea prealabilS a norraei de timp pe bucatS Nt, pe baza companentelor acesteia (timp de pregStire-incheiere, tiup de bazS,tirapi ajutStori, timpi de deservire tehnicS i organizatoricS, timp de odihnS i necesitaî fireti), in min. 21. Se calculeazS durabilitatea efectivS a fiecSrei freze, T#f. , folosind relatia: vconvi. T conv i --------------
zi v .f i
zi
Tef- =
[min]
(14.53)
in care voony. este viteza conventional - economics considerate initial, in m/min; Tconvi -durabilitatea conventional-economics,
569
in min; vsf, I viteza efectivS de afchiere,In m/min; z, - coefi cientul exponential al vitezei relative de afchiere. 22. Pentru fiecare frezS se determini durabilitatea,pe ba za numirului de piese prelucrate: i I
T
[buc]
(14.54)
^ b l
in care t,, , este tlopul de baz& aferent fiec4rei freze. 23. Se calculeazS intervalul de timp dintre doua schimbSri consecutive ale fiecarei freze: t ( = q, N t [min] (14.55)
in care N t este norma de timp pe bucata, in min. 14.9.2. unei hiraîi unioe a tuturor f r p m l n r
0 exemplificare a unei asemenea situatii se poate ccrearetiza prin cazul utilizSrii mai multor freze mcntate p e acelafi d o m portfreza. Schimbarea uneia dintre freze reclamS o inlocuire fi a celorlalte scule, pentru a nu fi afectat& precizia reglcLrii frezelor la dimensiunile de lucru.La proiectarea regimu lui de afchiere, se va presupune c S . toate sculele sint caracterizate prin aceeafi valoare a coeficierrtului exponential z al vitezelor relative, situaîe de altfel frecvent intilnitfi in practice ( prelucrindu-se de obicei unui sau mai multe semifabricate dispuse in ir,cu freze avind partea activ& d i n acelafi material). Etapele de proiectare a regimurilor de afchiere sint: 1. Se determinS elementele generale ale prelucrSrii, aHing cele menfcicnate la punctul 1 din subcapitolul 14.9.1. 2. Se stabilesc valorile adincimilor d e afchiere pentru fiecare frez. 3. ItonSrindu-se recomandflrile d e la prelucrarea cu o singurS scula, se aleg valorile avansurilor p e dinte sdj, in mm/dinte. 4. Se calculeazS avansul pe rotatie srjf pentru fiecare frezS s ri = sdf z, [mm/rot], (14.56)
Deoarece sculele sint mcntate p e acelafi d a m , ele trebuie a-lha u n avans unic pe rotatie,srj: d i n acest motiv,se adopt* drept avans ocmun sr valoarea avansului minim rezultat pe baza
s &
5 . se r ecalculeazA avansurile pe dinte pentru fiecare fre-
Eelt^l (14.36).
sd, g
z,
[mm/dinte]
(14.37)
Valorile avansurilor pe dinte se verifies ^.inirtl cont de niLîile de rezistenâ a mecanismului de avans i d e rigiditatea dornului portfrezS. 6 . Utilizind relatii adecvate.se determina lungimea cursei achiere lca) pentru fiecare freza, in mm. 7 . Se calculeaza coeficientul timpului relativ de a chiere pentru fiecare freza, cu ajutorul unei relatii de forma:
cai ^cai nax
(14.58)
in care lcti este lungimea cursei de achiere la faza i, iar | . este valoarea maxunS a lungimii cursei de achiere, dincele determinate pentru frezele montate pe acelai dorn. 8. Urmfirindu-se datele din tabelul 11.3,se stabilesc durabilititile conventional - economics Tconvi pentru fiecare frezS. Se calculeaza I Tconyi a acestor dur abil itaî ccnventiop1-economice. 9. Folosind recomandarile de la prelucrarea cu o singura scul&, se determinS viteza de ajchiere pentru fiecare freza v jf in m/min. 10. Cunoscindu-se valorile vitezelor de aehiere v ; fi diametrele de calcul Dcj ale frezelor, se calculeaza turatiile conventional-eccmomice (de calcul) noj. 11. Se stabilefte freza pentru care a rezultat turatia conventional -economics minima (scula limitative), mSrimile aferente primind indicele lim. 12. Se determina valoarea aproximativa a coeficientului de corectie pentru durabilitatea frezei limitative: Kr = ------------------ Tconv Iim t lim 1 t conv1,
(14.59)
in care r este coeficientul timpului relativ de afchiere pentru freza limitativS. 13. In functie de valoarea aproximativa K, a coeficientu lui de corectie a dur abil itStii sculei limitative i ds valoarfea z a coeficientului exponential al vitezei relative, din ta belul 1 1.5 se determina valoarea aproximativa a coeficientului
K_, da oorectie a vitaaai da afchiere. 14. Se calculaazi turatia aamunA da lucru a frezelor: * W êonvlia !*/**] (14.60)
15. Se adopt*, din cartea mainii de frezat, turatia cea mai apropiat* de valoarea nMjl aceasta fiind turatia real* n^. 16. Se determinS m&rimea avansului unic pe minut: s sr [mm/min] (14.61)
17. Din cartea mainii de frezat, se adept* valoarea avan sului unic efectiv pe minut, s^. 18. Se recalculeazS avansurile pe rotatie gi pe dinte: sr -
SI J U
[nm/rot]
(14.62)
sdi * ---
Sr
zi
[nm/rot]
(14.63)
19. Se determinS vitezele efective de agchiere pentru fie care frezS: se stabilesc mSrimile oompanentelor tangeniale ale formei de achiere pentru fiecare frezS, folosind relatiile de la prelucrarea cu o singurS scula. Cunoscindu-se aceste date,se efectueazS verificarea legatS de asigurarea puterii necesare aijchierii, prin puterea motorului electric al maînii de frezat. 14.9.3 Cazul unor scule a^chietoare instalate la mai multe poyyifri.i de lucru 0 astfel de situaîe apare, de exemplu, atunci cind maina de frezat dispune de mai multi arbori principali, unii dintre aceftia lucrind cu o singurS frezS, in timp ce pe alfrii sint montate mai multe freze.Se prespune, aadar, o combinaîe a cazurilor din subcapitolele anterioare. Etapele de proiectare a regimurilor de afchiere sint urmStoarele: 1. Se deterrain* elementele generale specifice opera$iei de frezare, adicS cele menîonate la punctul 1 din 14.9.1. 2. Se stabilesc valorile adincimilor de afchiere pentru fiecare dintre freze. 3. Se determine valorile avansurilor p e dinte sdj, in mm/dinte, pentru fiecare frez*. 4. Se calcul'eazS, pentru fiecare frezS, valoarea avansului pe rotatie sri:
572
sri - Sdl * 1
f iix t l
[mm/rot],
(14.6 4)
L4.60) i cea
I
4.61)
avan-
nuiafirul d a dinî ai frezei. ^tunci cind pe aoalagi dorn sint marrtata mai multe freze, e*r p t valoare unica a avansului pe rotaî.* H adopts valoarea | B g l dintre cele obtinute cu ajutorul relabel anterioare. 5 . In cazul frezelor pentru care s~a adoptat o altA valoaB I avansului pe ratable decit cea unicA, se recalculeazA H riea avansului pe dinte. In aceasta etapA, se pot efectua de asanenea verif icarile privind rezistenâ mecanismului de avans H rigiditatea d omurilor portfrezA. DacS este necesar, se pro-
.62)
IfieI ale I) d e Isare at.
JedeazS la mic orarea avansurilor pe dinte i se reiau calculele incepind de la punctul 3. 6. Urmcbrindu-se recomandarile valabile la prelucrarea cu o singura scuIS, se stabilesc valorile vitezelor de a^chiere. 7. Cunoscindu-se valorile de achiere H cele ale diametrelor de calcul ale frezelor, se determine turatiile de calcul DacS p e acelaî dorn sint montate mai multe freze, drept turatie corounS se v a folosi cea determinate pe baza relaîei (14.60), p r i n urmArirea indicaîilor din subcapitolul 14.9.2, pinS la punctul 14 inclusiv.DacS pe dorn se afia o S B frezA, turatia d e calcul a acestaia se determine dupa indicatiile expuse la prelucrarea cu o singura sculA. 8 . Pentru fiecare freza instalate pe acelai dorn portfrezA, se calculeaza avansul pe minut sai:
s rn i
l5 #se
= s ri n ci
[mm/min]
(14.65)
Ite ina tre Lnt

i Si
s j fiind avansul p e rotaîe determinat pentru frezele montate pe acela i d o r n portfrezA, in mm/rot, iar nci - turatia de cal cul, i n rot/min. 9. Corespunzator avansurilor sBi determinate cu relatia (14.62), s e cal cu l ea za valorile mSrimilor auxiliare W.:
1000
zi
(14.66)
Wj = (-- -)
de
ru
10. Se determine suma I W i a marimilor auxiliare calculate la punctul anterior. 11. Dispunind de* valoarea sumei marimilor auxiliare, se calculeaza marimea avansului comun scon ^:
1000 -
i i
[mm/min] s
(14.67)
(2 Wt)
l/Z
5 73
Observable. Atunci cind fresale inatalate In poeturi diatincte de lucru se caractarizeaz* prin valori diferite ale aoaficienîlor exponenîali ai vitezelor relative de aqchiere, H vor lua In considerate indicaîile menîonate la cbeervaîa da la punctul 10 din subcapitolul 14.9.1. 12. Din cartea maginii de frezat, se adoptA avansul real M in mm/min, valoare camm* tuturor frezelor. 13. Se calculeazfi turatiile de lucru n, pentru fiecare ar
bore principal:
sj
n, |
r l
[rot/min]
(14.68)
14. Din cartea raaginii de frezat, se stabilesc turatiile efective pentru fiecare arbore principal. 15. Se recalculeaz* avansurile pe rotatie i avansurile pe dinte pentru fiecare frez*, pe baza indicaîilor de la punctul 18 din subcapitolul 14.9.2. 16. Se determine viteza efectiv* de afchiere v#f,: v. ---------1000
* Dc l
[n0nin],
(14.69)
D^j fiind diametrul de calcul al frezei, in mm, iar - turaia efectiv* a arborelui principal pe care este instalat* freza respectiv*, in rot/min. 17. Se stabilesc in3riia.ile canpanentelor tangenîale Ft j ale forêlor de afchiere, folosind indicaiile de la prelucra rea cu o singur* scul*. 18. Se verifies masura in care puterea necesarS procesu lui de achiere este asigurat* prin puterile motoarelor electri ce de acîonare a arborilor principali. 14.9.4 Exenplu de calcul al parametrilor regimului de af chiere la frezarea cu nai suite scule simultan Se va lua in considerate cazul unei piese de tip carcas*, executat* din font* cenuie Fc 200, pentru care unele suprafeê plane exterioare pot fi prelucrate pe o mafin* de frezat longi tudinal: in fig. 14.6 sint menîonate doar acele dimensiuni ale piesei care intereseaz* din punctul de vedere al prelucrSrii. Suprafeêle care urmeaz* a fi prelucrate au fost evideniate prin hajurare incruciat*. Se presupune a fi necesar* da terminarea numai a parametrilor regimului de afchiere. 574
. !
+ -
M a te ria l: FC 200 D u rita te : 190HB(daN/cm2)
Fig. 14.6 Piaai de tip carcaaS pi suprafetele cara urroeazS a fi obtinute prin frazara
Fosibil itatea prelucrfirii suprafetelor respective p e o mainS de frezat lcngitiriinal, prevSzuta cu 3 capete d e lucru, conduce la incadrarea probleraei in cazul I prezentat in aoest capitol, cel al prelucrarii cu viteza unicS de avans. Sint menîonate in continuare etapele parcurse in vederea determinarii regimului de afchiere: rezultatele diferitelor calcule sint inscrise intr-o fi3 de calcul al parametrilor regimului d e achiere (tabelul 14.42). 1. Stabilirea schemei de prelucrare: se consider^ a fi posibild prelucrarea prin frezare a suprafetelor plane in ccnformitate cu schema din fig. 14.7. 2. Alegerea ma inii-unelte pe baza oandjfciilor concrete existente: se va executa prelucrarea pe o main& de frezat lcngitudinal de tip FP 16. 3. Stabilirea metodei de instalare a sendfabricatului: se va recurge la orientarea i fixarea sendfabricatului direct p e masa mainii, cu ajutorul unor bride i al unor uruburi. 4. Stabilirea sculelor achietoare:se vor folosi trei fre ze frontale annate cu plcue din carburi metalioe de tip K30; dou& dintre aceste freze (N2 i N3) vor avea un diametru exte rior de 315 mm i un numSr de dinî z2 = z3 - = 16 dinti,iar fre za HI va avea un diametru exterior de 400 mm si un numfir de dinî z1 * 20 (unghiul de atac principal x * 60 ). In calitate de verificator se va folosi un ubler L 300/0,1.
575
*u aai aul< raw a unal pita* aa d tip aareaal
I
P
5. Stabilirea modului de instalare a sculelor: frezele I frontale sint ptw&aut* cu aleeaje prin intermediul cSrora are : loc fixarea lor pe domuri, ce se vor manta, la rindul lor, In : arborele principal al fiecArui cap da frezare. ?. Detaradnarea valorilor adincimilor de achiere: pentru I toate s^rafeâle necesar a fi prelucrate, adincimea de acJiiere va fi t 5 nm 8 . Stabilirea valorilor avansului pe dinte: avindu-se in j vedere atit recowandSrile da la prelucrarea cu o singuri sculfi, c i t $i oondj^.iile c o n c r e t e de prelucrare, se adoptA sd " 0,3 jlind
m m / d in te .
9. Calculul avansului pe rotaie: tinlnd de dini ale frezelor, se poate serie:
de
numerele | [mm/rot] [mm/rot] 1
s1 - sd, z, - 0,3-20 6,0 Sj = Sj - Sjj 2j - 0,3-16 4,8
10. Pentru freza N1 se va lua in consider are o durabilitate T, = 360 min, in tirep ce pentru celelalte douS freze T2 | T3 240 min. 11. Calculul vitezelor d e afchiere se
tia:
va efectua cu rela
464-Dj0' 2
v , ----------------------------- K.v K.i K so K x
m 0,32 * 0,15 0,35
[m/min]
>
dl
0,2 .
* 11
Pentru frezele N 2 fi M3, lungimea de contact t. se va lua oeva mai micS decit valoarea maxima, intrucit frezele vor lucra relativ pufin timp c u o lungime de oontact la aceasta valoare. 376
464-400a
36 U'
I 93,73 [m/taim]; 464 3150,2
1 . 0 0 , B Sl . o i . OI
* '^ P ? 5 H
Vo I P ( ..
= 97,56
24Q0'32 5 '15 0 ,3 '* 13q*2 [m/min];
' ~
I 1 ' 0 # 085*1#0*1# 0
Le r
V3 j_ H (
464-315,2 240'* 5'15 o,30' 35 iso02 ] 1 ' ' '85 1' 0 ,1 ' 0 |
I 94,81 [m /m in],
Ln H p Le
if I 12. Turatiile cxinventianal-eoaoaiiiae se vor determina ape, 3 lirel la relatia:
t ] |
1000 vi n . 1 -*XOnVl r -----------------T tD ;

Inlocuirvi valorile cunoscute, se ajunge la:
[rot/min]
a- B C ^ f i l f ; ' ; " ^convl
1000-94,73
7T-400
= 75,38
[rot/min];
I fi&: c o n v 2
ua r
1-315
100 0-94,81 ____ _______ 95,80
[rot/min].
xa I
^conv3
M 315
577
13. Avansurile ocsnr^êntlcarial-eocmanaoe vor f U
S.1
I H
s 1- 75,38-6,0
- 452,28 | 473,18 | 459,84
[mm/min]; [mm/min]; [mn/min].
s,2 I n 00nv2 | | 98,58-4,8

M
1 - 95,80-4,8
14. MSrimile auxiliare H t aferente celor trei avansuri oon ventional-economice vor fi: z 1000 1 i ( --- )
s b1
1
1000 0,32 | (----- ) I 11,935; 452,28
1000 1000 0,32 W 2 = (---- ) = (------) - 10,364; sb2 473,18
z2
1
1000 1000 0,32 W 3 - (---- ) - (----- ) - 11,333. s3 459,84 15. I Prin Insumarea mSrimilor auxiliare W,, se obine: W, = W, + w 2 + Wj = 11,935 + 10,364 1 11,333 | 33,632 z. 3
Avansul oomun va fi deci
1000 (Z W,)
1/z
1000
* 324,66 33,632'32 [mm/min]
16. Avind In vedere posibilitile de variable continuS a itezei migcfirii de avans in cazul maînii FP 16, se adopts vaoarea sf f l u = 325 mm/min. 17. Turatiile necesare ale frezelor vor fi deci:
578
a 333 Sffl! - -- - --a 54,16 1 6 ,0
[rot/min]
r W i | W ---- *7,70 4,8 18.
[rot/min]
de
for& turatiile:
iV ji
Din cartea maînii-unelte,se adopts pentru fiecare cap
| 56 rot/min;
i w - n^j - 71
[rot/min]
19. Avansul real pe rotaîe va i:

s.* 325 ---------- 5 ,8
56
[nan/rot];
H 325 ra------------*,57
[mm/rot].
>W
71
20. lorile:
Pentru avansurile efective pe dinte, se vor obtine va
325
[m m /dinte];
20 4,57
Bd df3
= 0,285
[m m /d in te ].
16
21. Vitezele efective de achiere vor fi:
* D0< v.n---------1000
579
[m/min]
i 400*56 70,37 1000
[m/min];
nzularul * (tabalul
Tabalul 14.
hi
a v. f s
1 70,26
1000
[m/ndn].
22. Canponentele F ti ale termina cu ajutorul relatiei;

m
forelor d e afchiere
se vor de-
| cF t
11
sd
Y t
z d
[daN]
Hr.ort
Ft 1 | 54, S0' 90 ,29] 10011400"1' | 464,10 Ft2
[daN]
I 54,50'9 0,2850' 7*j 1301j 16 j 315"1,0 i 605,07

|
[daN] [daN]
FtJ | 54,5 5 ' 0,285' 7416 315"1' | 698,16'
23. Puterea efectivS, calculate pentru fiecare frezS, va fi: F t1 v # f1 6000 464,1-70,73 6000 605,07-70,26 6000
10
N.,1 *
wk m
F t2 v .f2
7,08 kW
11
6000
F t3 V f3
698,16-70,26 = 8,17 KW 6000
12
tf.f3 =
6000
Pe de alta parte, puterea disponihil& va fi:

H - Nn
13 14 15 16 17 18 19
20
r ? * 13*0,8 = 10,4
[Wi
2 1
22
se constate c & pentru toate capetele de frezat, pxiterea lisponibiia dep&?ete puterea efectivfi de afchiere. Diversele rezultate ale calculelor au fost trecute in for580
mularul "Fiâ de calcxil (tabalul 14.42).
al parametrilor regimului de aqchiere1 1
Tabelul 14.42 Fifa dt calcul al pari itr ila r regiaulut 9 ifohiara la frazarea ou aai aulta acula miaultan.
F I S A D E C A L C U L A L P A R A M E T R I L O B REGIMULUI DE ASCH1ERE
Danuaire raper:Carcamft
N u a A r das e n : 7 0 . 0 1 9 . 0 6 3
Mapina-unealtfi:
&a?ina
da frazat longitudinal F16 D i p o z t t t v e : b r i d a , t u r u b u H

V e r i f i c a t o r : yii ) U r L = 3 0 0 / 0 , 1 Sinb o l
Nr.crt
Mir feea da calcul
Fraza N1
Fraza NZ|Fraza N3
Scule asc h ie to ere
Frezl frontali
Id >315m |z-= i clinti 11 inti *60/K30 60o/K3011=60 /K30
: 2 i 0 dinti z*1 6
D=400aa D:315aa
I I
2
3 4 5
7
8 9
10 11
12 13 14 15 16 17 18 19 20
21
22
Adincimea de a?chiere,mm Avansul pe d in te recomandat, aa/d in te Avansul pe r o t a t i e , mra/rot D u ra b ilita te a conventional* economics,min V iteza de ay ch iere conventionat-econom ic! ro/min IT u ra tia conventional economics, rot/m in Avansul conventional economic, mm/min C o e fic ie n tu l exponential a l v ite z e i re la tiv e Marimea a u x ilia r y Suma marimi lo r a u x ilia r e Avansul comun, mm/min Avansul adoptat,mm/min T u ra tia n e c e s a r l, rot/m in T u ra tia ad o p tatfi, rot/m in Avansul r e a l pe r o t a t i a , nun/rot Avansul r e a l pe d i n t a , mm/dinte V ita z a a f o o t i v i da a?ch'iera,mm/fflin Componenta ta n g e n tia l8 a f o r te i de a ? c h i e r e , daH P u te re a e f e c t i v ! de a$chiere,kW P u te re a nominalft a raotoruLui capului de frazat,k W P u te re a d is p o n i b il i a ca p u lu i de f r a z a t K W
5 0.3 6,0 360
V :
5 0,3 4,8 240
4 ,8 | 240
' 3
v n 3n
94,73 75,38 452,28 3,125 11,935
94,81 1 97,56 95,801 98,58 473,18 I 459,841

3,1251 3,125 10,364 11,3331 33,632 324,66 325 67,701 67,70 71 71 4,571 4,57 0,2851 0,285 70,261 70,26 605,07 7,08 13 10,4
2
V
scoa smu nneo
r v mu
s ref sdef vef
54,16 56 5,80 0,29 70,37 464,10 5,44 13 10,4
698,16 8,17
13 |
10,4
581
Cap.15. RB3IMURI DE A S C H U R E LA RABOEMRE SI M3KEEZARE 15.1. NOTIUNI DE BAZA Prin rabotare se pot prelucra suprafeê plane orizontale, verticale,inclinate sau canale de diferite forme 1 dimensiuni. Operatia de rabotare capStd denumiri specifice, in functie de maînd: rabotare longitudinal & pe mafini de rabotat langitu- 1 dinal (raboteze), fig. 15.1; rabotare transversal^ pe mafini de rabotat transversal ( epinguri), fig. 15.2; mortezare pe mafini de rabotat vertical, fig. 15.3. In tabelul 15.1 sint prezentate mi^cdrile principale i de avans in cazul celor trei tipuri de prelucrSri.
Tabelul 15.1. Nipdrilt m m m t * pralucririi prin rabotare
Mijcarea principali Hasfna directia executS diractia orizontal piasa Rabotezi scula inclinat orizontal! orizontal vertical
Avanaur\la
executi
scula
piasa Raping vertical scula vertical scula fnclinat verticals Mortazl fnclinatl longitudinal transversal circular piesa
582
D in
p r in c ip a la c )
Dir. efectiva = Dir. principal o

b)
c )
Fig.. 15.2. Rabotara transvaraali
583
fie I
ca ra
I a
D O u a
B
0,2
cime
vale
1 5 .2 . REGIMURI DE ASCHIERE IA RA BO TA REA LCNSriUDINALA SI 1RANSVERSAIA

tn fig. 15.4. sint definiî parametrii regimului de archie re la rabotarea suprafetelor plane i a canalelor.
Plan baza
de j man (e fin ali lax
rec re
mei
0/
ca
Avans
Miscare prmap ala IVp) Plan de lucru Plan aschiere a)

Fig. 15*4
b)
Parametrii regimului da a^chiara la rabotaraa auprafafcalor
584
a. M i n c m e a d e afchiere. ftdlncimaa da afchiere S alege tinind seama d e urm&toarele reccmandfiri: I pentru rabotarea d e degropare adincimea da afchiere afi fie egalA c u adaosul d e prelucrare; - se pot executa treceri de semif inisare numai cu ccndiîa ca numSrul lor sfi fie minim; - daca dupa rabotarea d e finisare suprafata plana trebuie s& se prelucreze p r i n rectif icare, adincimea de afchiere la ra botare n u tretuie sa depSfeasca 3 nm; 1 dacfi prelucrarea d e rabotare se executa cu ajutorul cu titelor late, adincimea d e afchiere n u trebuie s & depgfeasc& 0,2 - 0,3 mm. In tabelul 15.2 sint date valori orientative pentru adin cimea d e afchiere in cazul prelucrarii unor oteluri fi forite, valori corelate c u avansul d e lucru. L a degrofarea p e mafini d e rabotat longitudinal adincimea de afchiere pentru prelucrarea aliajelor d e aluminiu se recomanda t 9 6.. .7 mm, iar pentru mafinile d e rabotat transversal (fepinguri) t > 2,5 mm; se reccmanda t = 0,2...0,5 n m in cazul finisarii acestor materiale cu ajutorul cutitelor late. Pentru aliajele magneziului se reccmanda la degrofare t > 12...14 mn, iar la finisare t = 0,2...0,4 ran. In cazul rabotarii oêlurilor inoxidahile i refractare se reccmanda pentru degrofare t - 1,5...2,5 mm, iar pentru finisa re t 0,4...0,7 mn. Pentru rabotarea aliajelor titanului se reccmanda adinci mea d e afchiere la degrofare t = 6..6,5 ran, la finisare t 0,2. *0,4 mm, I n cazul folosirii cutitelor late fi t = 1,5 ran in cazul folosirii cutitelor obifnuite. b. Avansul. Avansul pentru operatia d e rabotare (longitudinaia sau transversaia) depinde d e natura operatiei (degrofare sau finisare), d e felul suprafetei, de natura materialelor cutitului fi piesei, d e adincimea d e afchiere, de calitatea suprafefei fi d e precizia dimensionalS impusS. In tabelul 15.3 se d a u valorile pentru avans la rabota rea d e degrofare a suprafetelor plane p e mafini d e rabotat lon gitudinal a pieselor d i n oel fi fonta, c u cutite d i n oel ra pid fi c u piacuê d i n carburi metalioe. Valorile d in tabelul 15.3 sint d a t e pentru durabilitatea cptim3 a sculei fi pentru un volum m ax i m d e afchii detafate. In cazul schimbSrii ccnditiilor d e lucru avansul determinat d i n tabelul 15.3 se modifies cu u n coeficient d e corectie determinat cu relatia: K = K S.KX .Kr Kd.Kr . (15.1) in care: K - este u n coeficient d e corectie care tine seama de starea suprafetei d e prelucrat; K - coeficient d e corectie ca re tine seama d e unghiul d e atac principal; K t - coeficient de
585
oorecfcie in fu n c tie de lungim ea in oonsolA a c u ^ it u lu i ; c o e fic ie n t de c o re c tie in fu n c tie de d u rita te a 9! re z is te n ta m a te ria lu lu i de p re lu c r a t ; ra I c o e fic ie n t c a re in e seama da r ig id it a t e a s is te m u lu i te h n o lo g ic .
Tab*lul 15.2. Valori oriontativ* pantru adfncieaa da apehitr* la rabotaro

Materialul da pralucrat Ad?ncfea de apchtare t, aa 6.50
0L 42 4,75 4,50 18,00 16,00
Avansul a, ain/cd 1,2 1,5 1,8 0,6 0,9 1,2
Volufflul da natarial datapat, ca/ain

69 62 I
74 148
Fc 200
12,50 11,00
197 204 225
Coeficientii de corectie sint dati in tabelul 15.4. Avansurile pentru finisarea suprafetelor plane la prelu crarea pe maini de rabotat longitudinal sint date in tabelul 15.5. Avansul pentru degroarea suprafetelor plane pe maini de rabotat transversal (eping) sint date in tabelul 15.6, iar pentru finisarea suprafetelor sint date in tabelul 15.7. In tabelul 15.8 sint date avansurile pentru degroârea i finisarea pieselor din bronz pe ma ini de rabotat longitudinal, in tabelul 15.9 avansurile pentru prelucrarea de degrofare i finisare a pieselor din aliaje ale nichelului pe ma ini de ra botat longitudinal, iar in tabelul 15.10 valori ale avansului pentru prelucr&rile de degrofare i de finisare ale altor mate riale. Avansul la prelucrarea canalelor se alege in functie de tipul canalului, dup3 fig. 15.5.
Fig.15.5. Avansul la pralucraraa canalelor
586
Tabelul 15.3. Avmuri pentru rabotare* d a dagrojare a at(jrafetelor plane p e e*ini di r*x*at longitudinal
a i
Tabelul 15.3. Avanauri pentru rabotarea da dagrojare a

suprafetelor plane pe aa?ini 9
nk#i*t longitudinal
Materialul
* prelucrat
Duritataa materialului HB daN/iwn2 H ( f 1MPa]
Rezistenta la rupere a materialului R# ,
Adincimea da aschiere t, aa, pina la: 2,5 4 6,3 8 10 | 12
16
N/mm
[MPa]
Avansul a, aa/cd
Rabotarea cu cutite din otel rapid
Fonta
< 170 1 7 1 . . . 200
2,68

2,42
2,00
1,80 1,55
> 200
2,45 2,15
2,20
1,90
Otel
< 500 5 1 0 ...6 0 0 6 1 0 ...7 0 0 7 1 0 ...8 0 0 > 800
1,98 1,80 1,65 1,40 1,24
1,76 1,62 1,48 1,25
1,58 1,32
587
1,20 1,02
0,90
1,10
Rabotarea cu c u tite din carburi aetalice
Tabalul 19.4. Coefiotentl d a c o rta tia al evanaulut a ta b lllt din t a b e lu l 15.J

1. Coafioientul t m tn funotie da atarea auprafatei da preluorat Starea suprafetei Coafioiantul 9 Cu orusti
1,00
Firi oruati 1/15
Cu fntreruperl
0,8
2. Coeficientul Kx Tn functie da unghiul da atao principal Unghiul da atao principal 20J 1,14 30 1,09 45 1,00 60 0,80 75 0,50 90 0,40
J. Coaficiantul Eg Tn functie da lungiaea tn consoli a cutitului Lungimea tn consoli I tn funotie da Tnlltioaa h a corpului cutftului Coaficiantul I
2h
2,5h 1,00
3h 0,80
3,5h 0,65
4h 0,50
1,25
4. Coaficiantul Rezistente Ra , h / w m Coef io ientul Ouritataa HB Coafioiantul K,
in functie da rezistants si duritatea materialului [MPaJ < 500

1,2
510-600
1/1
610-700
1/0
710-800 0,85 >
> 800 0,75

200
S 170
m
171...200
1,0
0,85
5. Coaficiantul 1^. fn func(ia da rigiditataa sistemului tehnologic 1 Rigiditatea I Coeficientul K r Ridicatfi

1.0
Media 0,9
Redusl
0,8
Tabelul 15.5. Avansuri pentru rabotarea d e finisare a s ^ i f e t e l o r plane pe M ? i n i d e rabotat longitudinal
Rugozitataa suprafetai a , 12,5...6,3
Tipul si materialul cutitului
Materialul Adfncisea rabotat de aschiere t, in Otal Fonts,

< 2
Avansul a mn/cd 0,5...1,5 1,0...2,5

6...12 8
Cut it normal, otal rapid

0
<
12,5... 6 ,3 Cut it lat, carbur i natalica
tracare
Otal Font! Praalabili Otal Fonti Otal Fonts
I 1,5 S 1,5 0,3...0,5 0,3...0,5 0,15...0,25 0,15...0,25
...14
3,2...),6
DouS traceri Finisare
8 .. . 1 2 10...14
4... 8 8 .. . 1 2
588
i l l Mater ialul de prelucrat
15-6 - Av" uri P^
ru i S p l
- - 4
t.lor p l ~ S K
1 |
tmmrul
t , tm, pine La
Duritatea materialului
HB
Rezistenta de rupere a materialului R^, N/mm 2 [MPa] Rabotarea cu cutite din otel
Adincimea de aschiere
daN/mm 2 [10"1 MPa]
Avansul
a. mtn/cd
rapid
.... < 170 171...200 > 200 -j 2,25 2,08 1,80 2,15 1,96 1,70 1,60 1,47 1,34 1,12 1,00 2,04 1,85 1,60 1,50 1,38 1,25 1,05 0,94 1,90 1,72 1,48 1,43 1,25 1,15 0,98 0,86 j 1,70 1,52 1,30 1,32 1,10 1,00 0,85 0,75 1'K 1 1,40 J 1,18 8
H 1 1,06 1 0,96 / 0,82
Fonta
Otel
< 500 510...600 610...700 710...800 > 800

Rabotarea cu c u t it e d in
1,52 1,40 1,18 1,05
1,68
'
589
0,70
c a rb u ri
metal ice
Fonta
Obaervatie. Valorile
------------- r , I H I avanaului, date in taoei.
e o r U . a ou c o .f t e i.n t n 1
Tabalul 15.7. Avanauri pantru rabotarea da f Iniaare a aufirafaxelor plana pa napfnf da rabotat tranavaraal
I Rugoiitataa Materialul 1 auprbfetef da 1 prelucrate preluorat

1 V
Unghiul da atao sacundar X1# grade
Raza la vTrf
1 2
J12,5
0
Avansul
0,80...0,90 0,70...0,80 0,20...0,35 0,30...0,40 0,12...0,18 0,15...0,25
a, mn/cd
1,o5.. 1,35 .. 1 , 2 0 0,60...0,80 0,80...0,90 0,40...0,55 0,50...0,65
*el Fontfi
4.. .6 > 5...10 3...4 3...5 2...3 2...3
1 ,0 0
6,3
Otel Fonti Otel Fonti I
0,40...0,60 0,50...0,70 0,25...0,35 0,30...0,40
3,2
Ofaaeewaitili 1. Valorila avansului a, data Tn tabal, corespund pralucririi cu cutita normaIe din ofcel rapid sau carburi natalica. Daci aa utilizeazi cutita lata pantru fi* niaare, avansul a sa alege la (0,060.. .0,75) din lunginaa tiipului sculai. 2. La rabotaraa otelului cu vitaza nai aari da 50 n/ain, avansul sa poata mSri cu 25% fati da va lor ila din tabal. 3. La rabotaraa natarialelor greu a?ohlabile (oteluri rafractara f| rezistente la coroziuna, oteluri cilite, fonta dura ate.) avansul se micôreazi, valo rile din tabal corectTndu-se cu coeficientul 0,7...0,8.
Tabalul 15.8. Avansuri pantru degroparea ?i f inisarea piaaalor din bronz pa aapini da rabotat longitudinal
Duritatea Haterialul de preluorat da HB, prelucrat [10" 1 MPa] daN/nm 2 3
Adincimea
da
afchiere
t, aa
12
24
f inisare s, mm/cd
Avansul la degrofare s, mm/cd Rabotaraa cu cutita din otel rapid
I Bronz
50 85
3.5...4.6 .0 ...3.0
1 .8
.8 ...3.4 ...2 . 8
2.5...3.0 1.6...2.4
1 .2
.6 ...2 .4 ... 1 . 8
16...22 12...18
I I Bronz 50 85
Rabotaraa cu cutita din carburi metalica 2.2... 3,5 2 .0 ...3.0

1 ,8 1 ,6
...2 , 8 ...2 ,4
1 ,6 ... 2 , 6 1,5...2,0
1.5... 2 . 0 1 .2 ... 1 . 8
16...22 12...18
0bservafe. Avansurile la finisare stnt data pantru cutite lata cara luoreazl ou adtncimi da afroMore t 0,2...0,4 am. Pantru outita obi gnuite, avansul da finisare * 0,5... 1,0 m / c . d .
Tabelul 15.9. Avansuri 91 viteze de a*chiere pentru degroâree i finisarea

pieselor d m aliaje ala nichelului pa naîni de rabotat longitudinal
Tdaalul 15.10, Avanaur I pantru dagrofaraa pi flniaaraa unor atarlala pa amp ini da rabotat lonflitudinal
Dagropara Hatarialul da pralucrat Adtnoiaaa da apchiara t, on Avansul a, aa/cd
Finisara Adincimea da apchiara t, n u n Avanaul a, aa/cd 1
Al lajala aluainiului Aliajala aagnaziului Aliajala titanului Otaluri refrectaro
2.5...3.5 6.0...7.0 12...14
3.0...3.2 2.0...2.3 2,2...3,0
La pralucraraa cu cutita lata avansul sa ia 3/4 din lungiaaa tiipulul sculai Esta limitat da rugozitataa suprafatai ?i rigiditataa sistemului tehnologic Cu ou(it 0,2...0,3 0,4...0,7 12,0...20,0 0,25...0,38
6,0...7,0 1,2...2,5
1,5...2,5 0,5...0,75
In tabelul 15.11 sint prezentate avansurile pentru rabota rea longitudinal S i transversals a canal elor pe piese din otel cu scule din otel rapid, in tabelul 15.12 sint date avansurile! pentru rabotarea longitudinals i transversals a canalelor pe piese din fcntS cu scule din otel rapid, in tabelul 15.13 sint date avansurile pentru rabotarea longitudinals i transversals a canalelor pe piese din fonts cenugie cu scule annate cu plScute din carburi metalice. Pe maînile de rabotat longitudinal, se prelucreazS i profilul ghidajelor mainilor-unelte. in? functie de dimensiunile^ fi profilul ghidajelor, sculele folosite i avansul de lucru sint prezentate in fig. 15.6. Parametrii regimului de aschiere (adincime de acfaierer avans de lucru, vitezS de aschiere) sint daî in tabelul 15.14. Prelucrarea suprafetelor profilate ale ghidajelor cu lStimi de peste 150 mm, cu avansul realizat dupS schemele din fig.15.6, e i f, se face prin rabotare de trecere cu avans paralel cu suprafetele profilate cu valoarea s = 1/1/1 imn/c.d., in care 1 este lungimea muchiei achietoare a sculei. Avansul ales din tabelele prezentate se verifies pentru rabotarea de degroare, din punct de vedere al rezistentei corpului cufitului, al rezistentei plScuêi din carburi metalice i al fortei maxime de tractiune, iar pentru rabotarea de fini sare verificarea se face din punct de vedere al cugozitSîi impuse suprafetei prelucrate. Verificarea avansului din punct de vedere al r e z i s t e n t e i corpului cutitului se face considerind cS solicitarea principa ls este de incovoiere, cu relatia:
592
1
fl
I
m * i
t _I B |
c
&
Tabelul 15.11. Avansuri pentru rabotarea longitudinal a pj piese din otel cu scule din otel raoidI_____
transversal a canalalor pantru

______ 1^
Adincimea maximS i c a n a lu lu i I
Lungimea taijului principal b 1 = t , aa console Sac(iunea cut itului b x h, mm x ram
10 x 10
12 x 12
16x10
20x 12
Avansul s. mm/cur sa dub I a
da
coractia
ai
avansului
1. In functie de rezistente materialului

R e z is te n ta Ra/ N/mm
2. In fu n ctia da unghiul de degajare
Coeficient da corectie
Tabelul 15.12. Avansuri pentru rabotarea longitudinal* si transversal* a canalelor pentru piese din fonta cu scule din otel rapid
Adinciaea aaxiaa a canalului l^(
8 1 2 2 0
25
Lungiaea tn consola a c u t i t u lu i
Lungieea taisului principal b^ = t. aa

> B
Sectiunea cut itului b x h, x *
I . nun
10x10
12x12
16x10
20x12
Avansul
25x16 s , mn/cursa dublft 0,46-0,58 0,31-0,39 0,23-0,29 0 ,18-0,23 0,15-0,19 I | |
32x20
32x20
0 ,4 0 -0 ,5 0 0 ,2 7 -0 ,3 4 0 ,2 0 -0 ,2 5 0 ,1 5 -0 ,1 9 0 ,1 3 -0 ,1 6
0 ,4 2 -0 ,5 2 0 ,2 8 -0 ,3 5 0 ,2 1 -0 ,2 6 0 ,1 6 -0 ,2 0 0 ,1 3 -0 ,1 7
0 ,44-0,54 0 ,3 0 -0 ,3 6 0,2 2 -0 ,2 7 0 ,17-0,21 0 ,1 4 -0 ,1 7
0,52-0,62 0,35-0,42 0,26-0,31 0,20-0,24 0,17-0,20
I | j j |
0,56-0,66 0,39-0,45 0,29-0,34 0,22-0,26 0,18-0,21
2,5h
nfi
3h 3,5h
4h
O o e fic ie n ti de corectie
avansului|_______
1. In functie de duritatea materialului de prelucrat Duritatea HB, daN/mm^ 110 MPa] < 170 Hi
1,06
2| In functie de unghiul da degajare
i f grade
171 - 200 Coeficient de corectie
> 200 I 0,90 I
12-15
Coeficient de corectie 1,00

I 1,06
1,0
Observatie. In cazul rabotirii degajirilor laterale la canale tn form* de L sau T avansur
ile se corecteazi cu 0 , 8 .
T.belut 15.14. Schema prelucrarii
Mb
t O T ^ ^ f .t.lor profile. ( id.j.tor) | pje din fonti

prelucrarii
S u n n y it a t * . Rugozitatea suprafetei
m*j Adincinea de apchiere t,
F e tu l
Ra,
in
Avansul , am/cd
Vftesa 1 prinoipela ds spchiare 1 v . a/ain
I *v J B
A.
Degro pare p r in :
Cuite
din
otel
repid
pitrundere
cu s El
trecere letereli cu s_-

patrundere cu El
CU cruttl
1 0 - 2 0
0,2-0,3 12,5 1,0*1,5

,2 - 0 ,3
15-20 20-25
fire
crustiS
1 0 - 2 0
20*25
trecere cu 8
&
letereli
,0 - 2
, 0
20-25
596
S e m ifin is a re (p a b & ru ire )
pentru
sau
razuire
6,3
0 ,4 -0 ,8
8 - 1 0
rectificare
B < 100 mm
Finisare In locul razuirii sau recti* ficarii pe lungimea nuchiei apchietoare a cutitului preala bi la
B >
1 0 0
0,15-0,20 6,3 0,15-0,20
4-6
6 - 8
mm
5 -7
4-6
Defini tivS
B < 100 mm
0,0 5 -0 ,0 8
2 -4 3-5
6 - 8
1,6 I 3,2 B > 100 mm

0,05 -0 ,0 8
4-6
loorAliuiri)
B. Cutita
cu pi acuta
cu c r u s t )
din
carburi
mata.lica
Degrofare f i r i c ru s ta
2 0
23
S e m ifin is a ra p a n tru r a z u ir a sau r a c t i f icara
prim a tracara
6 ,3 -1 2 ,5
0 ,7 - 0 ,9
23 - 28
a doua tracara
3 ,2 -6 ,3
t p v o
Semifinisara pentru razuira sau ractificare

C u tita la ta
3 ,2 -6 ,J
,0 -
1 2 , 0
Preala bila Finisare In locul rezuirii sau rectificarli
3 ,2 -6 ,3
11
1 ,6 -3 ,2
Degrofare
Sanifinisare prin rizuire sau rectificara
Priae trecere
Tabelul 15.14 (cont
In f unct ie de
durabilitatea Durabilitatea
cutitului T . min
Coeficientul
de
corectie K
Carburi metalice Tn
M a t e r ia lu l t a i? u lu i
functie
de
lungimea
In
console
cut itului
Lungimea Tn consol8, mm, fn functie de InaltiMa h a cozii cutitului
598
cutitului Coeficientul Otel rapid $i carburi metalice 3. In Hatarialul taiûlui functie de calitatea placutei din carburi placutei metal ice de corectie 1 C
Simbolul
Coeficientul
de
corectie
C a rb u ri
m etal ice
Tabalul 13.16. COatlo,*m il ^
a/Bln
25 30 35 40 45 50 55
Tabalul 15.17. Coafioiantul da coraotia K dagajara a l out itu lu i
fn functie
da unîiul da
Coaf iciant da coractia K Unghiul dagajara da Otel 9 1 materiale tanaca plastice
pantru:
Font! pi materiale fragila
-20
-18 -16 -14

-12 -10
1,39 1,36 1,33 1,30 1,27 1,24

1,21
1,33 1,30
1 '2 7
1 i S
1,24
1,21
-8
-6
1,18 ill
1,12
-4 .9 C, n u
d / H
6 8 10 12
1,18 1,15
1,12
1,09 1,06 1,03 / .

1,00
1,09 1,06 1,03

1,00
0,97 0,94 0,91

0,88
0,97 0,94 0,91

0,88
14 16 18
20
23 26 30
0,85 0,82 0,79 0,75 0,70 0,64
0,85 0,82 0,79 0,76 0,73

0,68
0,64 0,58
599
T *.M
15.13.
. U for.
,-olfl-*
M - h L f P,.
Pz diN/aa [10 1MPal
Expo nentu I u 2 0,17 0,26 0,17 0,30 0,22 0,20 0,14 0,18 0,17 0,26 0,25 0,20 0,21 0,20 0,26 0,26 0,21 0,18 0,22 0,21 0,25 0,26 0,17 0,17 0,19 0,24 0,17 0,25 0,18 0,19 3 296 434 351 555 352 339 338 365 381 458 438 473 420 412 545 484 441 437 638 178 216 253 266 296 364 242 296 135 134 49 4 285 408 338 518 335 323 327 350 366 431 413 452 400 393 513 456 420 419 606 170 204 238 259 285 348 229 285 128 128 47 5 237 384 324 482 317 308 316 336 352 405 389 431 381 375 482 426 399 402 575 161 192 224 246 273 333 216 273 120 123
n
0,05
0,063
0,08
0,1
0,125
0,10
0,2 \
Coafloientul
0 OL OL OL OL OLC ac OLC IOLC 34, 37, 42 50 60 70 15 35 45 X 60 X
1 178 199 211 226 182 222 213 229 229 210 207 260 224 226 250 222 235 255 330 85 102 116 160 178 206 118 178 64 78 28
6 263 362 312 451 302 295 307 322 339 382 368 412 363 358 455 404 381 386 548 154 181 211 237 263 319 205 263 114 118 |BZ 43
7 254 343 300 422 288 282 297 310 326 361 348 394 347 343 429 381 364 371 521 147 172 199 228 254 306 194 254 108 113 42
8 243 321 288 392 272 268 287 296 313 338 327 375 329 326 403 358 345 355 494 140 161 187 219 243 292 183 243 101 109 40
9 234 302 277 366 259 257 278 285 301 319 310 359 314 312 380 337 330 341 470 133 153 176 210 234 280 174 234 96 104 38
[15 Cr 08 118 HnCr 10 140 Cr 18 130 HoCrNi 20 133 HoCr 11 135 HnSi 12 141 HoCr ft |50 VCr 11 112 NiCr 180 lOteluri TiNiCr lOtaluri reziatente Ila uzuri IFc 150 |Fc 200 |Fc 250 IFgn 420-5 {Fgn 500-7 IFonti durS jFont5 naleabili Bronz turnat lAliaja de AL, turnate [Alania [Aliaja da Mg
Qbservatie. Valorii# formal speoifice p z ouprinaa fn tabal neferoase caaante; a 5, til# din carburi natalfoa
(ooloana 2) afnt valabile aau o(al rapid, pantru
600
- Pi' I | 00*f i 0 " n t U l u ' S n e*loulul forfai f l M c M . r , I M
Grostaaa
0.2
atohiai
a,
aa
-----------
0,25
0,315
0 ,4
0,5
0,63
0 ,8
1,23
iciantul
C H daN/aa 10
110 V a l 11
MM
12 13 14 15 16 17
---------------- 1
10
19
20
234 302 277 366 259 257 278 285 301 319 310 359 314 312 380 337 330 341
225 285 267 343 247 245 270 273 290 301 293 343 300 298 358 318 314 327
217 269 257 320 235 234 261 262 279 284 276 328 286 285 338 300 300 314
208 253 247 298 223 223 252 251 268 266 260 312 272 272 317 282 285 301
200 238 237 278 212 214 245 241 258 251 246 299 259 260 299 266 272 289
193 225 228 260 202 204 237 232 248 237 232 285 247 248 282 250 259 277 365 105 115 131 173 193 225 132 193 72 85 31
185 211 219 242 191 195 229 222 238 223 219 272 235 236 265 235 246 265 347 100 108 123 166 185 215 125 185 68 81 29
178 199 211 226 182 186 222 213 229 210 207 260 224 226 250 222 235 255
171 188 203 212 173 178 215 205 221 198 196 249 214 216 236 210 224 245
164 176 195 196 164 169 208 1% 211 186 184 237 203 206 221 197 213 234
158 166 168 184 156 162 202 188 204 175 174 226 194 197 209 185 203 225 283 82 86 97 142 158 181 100 158 54 69 25
152 157 181 172 fl 155 195 181 194 166 165 217 186 186 197 175 194 21* 27)
470 133 153 176

210
448 127 144 166 203 225 268 165 225 91 100 36
426 121 136 157 195 217 257 156 217 85 96 35
404 115 128 147 187 208 245 147 208 81 92 33
384 110 121 139 180 200 235 139 200 76 88 32
330 95 102 116 160 178 206 118 178 64 78 28
314 91 96 110 154 171 197 112 171 61 75 27
296 86 91 103 148 164 188 105 164 57 72 26
234 280 174 234 96 104 38
1 | 1
_j
alabfla Ipantru
pentru y = 6 la rabotaraa otalurflor >i y = v - 90... 125 m/m in.
2 la
rabotaraa fontalor pi aU a j a l o
601
b.h*.R,, | 5 -----------------------6.I^.t.Cb.Kv.Kt.Kh.K,
[nm/c.d.]
(15.2)
in care b,h sint l^fcinea,respectiv in&ltimea, secîunii corpului cutitului, mm; Rja I tensiunea admisihi.l& la incovoiere 8 materialului corpului sculei, N/n2 [MPa]; L^.- lungimea in con sole a cutitului, mn; t 1 adincimea de achiere, mm; I ooeficient al materialului stabilit In tabelul 15.15; ooeficient de corectie in functie de viteza principals d e aschiere, tabelul 15.16; este coeficient de corectie in functie de un ghiul de degajare al cutitului, tabelul 15.17; ||] I coeficient de corectie in functie de marimea uzurii cutitului, tabelul 15.18; K a- coeficient d e corectie in functie de starea materia lului de prelucrat, tabelul 15.19. Valorile admisibile ale avansului in functie de rezistenta sculei la rabotarea otelului i fantelor, cu cutite din otel rapid i cu plAcuê din carburi metalice sint date in tabelul 15.20. Verificarea se poate face folosind relatia (15.2) sau va lorile din tabelul 15.20. V erificarea avansului in uncie d e rezistenta pl3cuei dure pentru prelucrarea otelurilor necSlite cu cutite avind un ghiul de atac principal % * 45 se face cu relatiile: 6,64.S1' 8 s < -----------t '3J ^ [nm/c.d.] pentru R_ > 600 N/mn [MPa] (15.3)
0,8.S1' 8 s ~ n [nm/c.d.] pentru IL < 600 N/nm2 [MPa]
t ' .fL '
(15.4)
in care: 5 este grosimea pltoifei din carburi metalice, mm; t adincimea d e a chiere, mm; R^ - rezistenta d e rupere la tractiu ne a materialului d e prelucrat, N/mn [MPa]. Atunci cind % * 45, avansul calculat cu relatiile (15.3) fi (15.4) se corecteazfl cu factorul: c fl=
( _ ^ _ ) 2
2 sin x
l l
in care z ** 0,7 pentru materiale cu EL > 60b N/iura2 [MPa] ii I 0,87 pentru materiale cu Ra < 600 N/mm [MPa]. Avansurile determinate cu relatiile (15.3) i (15.4) la prelucrarea fontelor se modified p r in urmfitorii factori d a co rectie;
602
F i g .1 5 .6 .S c u t ep ia v a n s u ll ap r a l u c r a r e ag h i d a j e l o r
- fonta cu HB = 150 - 170 daN/iran] [l0'1 MPa] - fonta cu HB = 180 - 200 daN/nnf [10'jMPa] I - fonta cu HB = 210 - 240 daN/mm2 [l0'1 MPa] 1 C C
C,
- 3,2j - 2,7;
| 2,4.
In tabelul 15.21 sintcalculate avansurile admisibile in functie de rezistenfca pl3cuei din carburi metalioa.
Tibktul IS. 1t CMflolantul d m q o t m M * kk p m fata d m m p m i m r m ttatar lalul c u ({t u lu i

C a rb u rJ
uaira aoulal
,
2,0 1,0
Tipul apehltl
dm tm tm tm
Usura outItului h 0,3 0,9

1,00 1,0 1,01 1,2
1,5 1,03 0,97 0,83
aatalioa
Otal rapid
Aachff da rupara A?ch] 1 da curgara Afchli da rupara
1,03 0,96 0,82
1,05
1.00
0,93
0,94
0,95 0,82
0,83
0,91
1,00
Tabalul 15.19. Coaf iciantul dm coractia gj| in funotia 3 aatarialului di pralucrat Natarialul da pralucrat (al Fonta Nafaroasa
0
ataraa
Turnat Laainat Forjat Hatritat 0,85 0,80 Naracopt 0,80 0,85 0,90 Racopt 0,90
1,00
Cu oruatl fi nisip 0,50 0,50 0,70
Intrarupari
1,00
1,00
0,70 0,70 0,70
Verificarea avansului la finisarea suprafetelor se face cu relatia: ll|fgH|j _ _y u . Rj . r
s <
[ mm/c.d.],
(15.5)
t* xz
*i
in care este coeficient in functie de materialul de prelu crat; R^- ui&lîmea medie a neregularit&tilar d e suprafa^kc / i m ; r - raza la virf a cuitului, mm; t- adincimea d e afchiere, nm; X si %i sint unghiuri de atac principal i respectiv secundar ale cufcitului, in grade; x, y, z, u - e x p o n e n t in functie- de materialul de prelucrat. Valorile coeficientului i ale expcaientilar x, y, z, 1 sint date in tabelul 15.22. c. Viteza de aschiere, Viteza de afchiere la rabota longitudinals i transversal^ se calculeazd cu relatia: v *
Kv [m/min],
(15.6)
in care Cv este un coeficient de corectie care îne seama da materialul de prelucrat i de materialul sculei, tabelul 15.23; T - durabilitatea economic^ a sculei a chietoare, min; 1 1 adincimea de afchiere, mm; s- avansul de lucru, mm/c.d.; m, m
604
ilul 15*20. V a l o r t U a d i t i f b l U ill n m l u l

da 1
la r d w t a r t fn f u r u | U corpului cutitului
lô^tupaa ^ rp u lu i
Adfnotaaa da apchlara t
1|
cutUului b a
1 S B
3,7
6,5
13
16
19
24
Avanaul adaiaibfl a, aa/od A. Ofcat ou Rb 1 650...850 N/aa fMPal; cujite din oâl rapid
0,35 0,64 1,3 2,0 4,0 0,27 0,46 0,9 1,3 2,9 0,2 0,35 0,68 1,0 2,2
16x25 20x30 25x40 30x45 40x60
1,8 3 .3 6,2 9 .3 a
M 2 ,4 4 ,7 7 ,0 15
1,1 1,8 3,6 5,4 11
0,67 1,4 2.7 4,1 8.7
0,50 0,84 1,73 2.5 5.5
0,26 0,52 0,78 1,7
0,55 1,3 0,45 0,971 1
8. Fonti cu HB * 150...245 daH / m 2 I10 1 4Pa]; cutite ou carburi aataiioa 16x25 20x30 25x40 30x45 40x60 Sac(iunea corpului cutitului b x h, b b x na 3,5 6,0 11,5 a a 2 ,9 5,0 9,5 14,2 a 0,61 1,0 2,0 3,1 6,6 0,46 0,79 1,4 2,3 5,0
2,5 4,3 8,2 12,2 a
2,1 3,6 6 ,9 10,3 a
1,46] 1,18 2,46 1,94 3,8 4,8 7,2 5,7 15 11,6
0,80 1,4 2.7 4,1 8.7
0,35 0,271 0,60 0,461 0 ,9 1 1,2 1,3 I 1,8 3,8 2/9 I
Adfnciaea je aschiere t , aa 3,5 4,3 5 ,3 6,5 8 9,8 12 15 j 18 22 I 34 I
Avansul adaisibil s, aa/cd C. Fonti cu HB > 200 daN/aa^ 1 1 0 Pa] ; cutite din otal rapid
16x25 20x30 25x40 30x45 40x60
3.3 2.4 6,2 4,7 9.3 7,0

* 5
1,8
1.4
3,6 2.7 5,4 4,1 8.7 11
1,1 1,8
0,8 1,4
6,6
0,61 0,46 0,79 1,0 1,6 2,0 2,3 3,1
5, I
0,35 0,60 1,2 1,8
3'*,
2,9
0,271 0,46/ 0,9 1,3
0,26 0,35 0,68 I f 2,2 |
0,4 8 0,78 m
0,32 0,55 M i 1,3 0, 971
Qbsarvati i. 1. In cfisufcele notate prin *, vilorile avansului acknisibil sfnt pree aari (s >15 aa/cd) pantru a aai const itui o restrictie semn if icativi Tn proiectarea ragiaurilor da a?chiere la cabotare. 2. La rabotaraa cu cuita din otel rapid a pieselor din o t a l cu R < 650 N/ m m [MPa], valorile date in tabel ale avansului ediiisibil se a u ltiz plici cu coeficientul 1,31... 1,34, iar la rabotarea pieselor din otel cu R ffl > 850 N/aa IMPb], valorile avansului admisibil se multiplies cu coeficientul 0 , 7 2 . . . 0 , 8 2 (v a lo rile aai mici ale coef icientului de corectie sa aleg pentru adfnciai de a^cîare1aai reduse) .3. La rabotarea cu cutite din otal rapid a fontelor cu HB < 2 0 0 daN/aa [10 HPeJ, valo rile avanaului adoiaibil date fn sect iunea C ae multiplies cu coefiofentul 1 , 3 1 5 . . 1 , 3 2 0 4. Valorile avanaului admisibil dete Tn sectiunile A, B si C corespund unei lungiai fn consoli egaii cu 2 , 5 h , unde h este fniltiaea sectiunii corpului sculei. Pentru alte lungirai fn conaoli I se aplioi uraitorii coef icfenti de corectie: 2,0 pentru I s 1,5h; 1,35 pentru I = 2h; 0,78 pantru lc = 3h si 0,64 pentru lQ =3,5h. 5. La rabotarea cu aai aulte cutite simultan cu fapirîrea adaosului da prelucrare fn adfnciai da apohiere difarite pentru fiecare cutit, avanaul admisibil se alege fn funop'e de adfnoiaea aaxiai da aachiere.
605
funaftla dm rutitanti plloutal din owtirl aatallaa Tn aaaul praluorlrll fantalar oanupft 1 1 i Adlnataea d apoKlara, t aa Qroafaaa plloutat a 1 10 8 7 6 5 4 > 10 8 7 6 5 4 > 10 8 7 6 4 > 10 8 7
6
Ungh ul d atao principal i, irada 20...50 | Avansul a, aa/cd 9,6 11 5,6 4,3 3,2 2,2 8,0 5,8 4,6 3,6 2,6 1,8 6,9 4,9 3,9 3,0 2,2 1,5 5.8 4.1 3.1 2,6 1.8 1,3 8,0 5,8 4,6 3,6 2,6 1,8 6,9 4,9 3,9 3,0 2,2 1,5 5,8 4,1 3,1 2,6 1,8 1,3 4,9 3.4 2,7 2,1 1.5 1,0
45
| 60
70...90 |
12,0 8,0 6,6 5,1 3,8 2,6 6 6,9 5,6 4,3 3,2 2,2 8,0 5,8 4,6 3,6 2,6 1,8 6.9
4.9
6,9 4,9 3,9 3,0 2,2 1,5 5,8 4,1 3,1 2,6 1,8 1,3 4,9 3,4 2,7 2,1 1,5 1,0 4,1 2,9 2.3 1,8 1.3 0,8
5,8
4,1 3,1 2,6

1,8
n 4,9 3,4 2,7 2,1 1,5 1,0 4,1 2,9 2,3 1,8 1,3 0,8 3.4 2.4 1,9 1.4 1,1 0,7
13
22
3.9 3,0 2,2 1,5
Tabalul 15.22. Valorila ooaf iciantului Cu yi ala axponan(ilor x, y, i f u din ralafcia 15?5 Hatarialul da pralucrat Otal FontS
X 0,008 0,045 0,30 0,25
y
1,40 1,25
u 0,70 0,75
z 0,35 0,50
yY - exponent, tabelul 15.23; K - coeficientul de corectie al vitezei care se calculeazfl cu relatia:

Kv
33
^vT
*^ v p *^ v h ^ y q /
in care KyT este coeficient de corectie in functie de durabi litatea sculei a^chietoare, tabelul 15.24; - coeficient de corectie In functie de materialul de prelucrat, tabelul 15.25; Kv - coeficient de corectie in functie de starea semifabrica tului r tabelul 15.26; 1L - coeficient de corectie in functie de unghiul de atac principal al cutitului, tabelul 15.27; K ^ 606
T a b a l u l 15.23. V a lo r ila e o a fie l a n t u l u iC

Matarialul da praluorat Fontl oanu1a ou Tipul praluorftrl1 traoara (plant) Rabotara da pitrundara (canala) da tracara da pitrundara da tracara da pitrundara otal rapid 167 Matar lalut aoulal
r. v
"V
1 162 38,2 39,2
s 0,15 0
I 1 |
HB-190
daN/m m
Carburi aatalIca
0,20 0,20 0,10 0,15

0,1 0,2
0,4(1 1
110 ' V a l
Fontl canupia cu
0,40 1 0,40 1 0 40 1 o,66 I
HB*1902
otal rapid
0,15 I
0 0,25 0 I
daN/m m M O 'W a ] Otal pantru conatruct f i , ot*l a lia t cu C r, CrNI, cu Rb650

H / m 2 CHPaJ
19,5
61,1
otal rapid 20,2
I 0 , 6 6I
j
0,50 I
Aliaja ala cuprului
da tracara
0,2
0,12
coeficient de corectie in functie de unghiul d e a ta c s e c u n d a r, tabelul 15.28; Kvr - coeficient de corectie in f u n c t ie d e ra z a cutitului, tabelul 15.29; Kvh - coeficient de c o r e c t ie in fu n c tie de uzura admisibiia pe fata de alezare a s c u l e i , t a b e lu l 15.30; Kvq - coeficient de corectie in functie d e s e c tiu n e a corpului cutitului, tabelul 15.31. In tabelele 15.32 i 15.33 sint prezentate valori orientative pentru viteza de afchiere la prelucrarea pe mafini de ra botat longitudinal a pieselor din otel i in tabelul 15.34 va lori ale vitezei de afchiere la prelucrarea pe mafini de rabo tat transversed a pieselor din otel, fontA i neferoase. In tabelul 15.35 sint date viteze de afchiere la rabotarea longitudinals a pieselor din aliaje de cupru. La prelucrarea pieselor din aliaje de magneziu i aluminiu viteza de afchiere se poate alege la valoarea maximfi. Pentru prelucrarea pieselor din nichel i aliajele lui pe maini da rabotat longitudinal, viteza de afchiere este dat& in tabelul 15.9. Alia jele de titan se preluerazS pe mafini de rabotat lon gitudinal i transversal cu viteze intre 12.. .14 m/min pentru piese cu duritate medie i de 5.. .6 m/min pentru piese cu duri tate ridicata, cu utilizarea sculelor din otel rapid.Pe sisteme tehnologioe cu rigiditate ridicatfi i cu scule prevfizuta cx pldcuê din carburi metalioe, viteza de afchiere poate cre?t*
607
T a b a lu l 15.24. V alo rIla c o a fio la n tu lu ld ao o r a o tia K V T

Durabilitatea T , lin
in c a ire re - m /m in ; 1 r\;
180 240 360 ?nal m * nn; K
u
1 lul da
lul
60
90
120
Coafloiantul da ooraotia jg r T
dm
1,09 1,19 1,15 1,07
1,03 1,08 1/05 1,03 1,05
1,00
0,95 0,90 0,92 0,96 0,94
0,91 0,84 0,87 0,93 0,90
Otal
Otal rapid
tracara da pitrundare
1,00
0,87 0,76 0,80 0,90 0,85
i n c a re in g o l,
carburj metal ice Fonti I cenupie Otal rapid aliaja ala cuprului Orel rapid
de tracara de tracara da pitrundare da tracara
1,00
1,00
1,11
1,00
1,19
1,03
1,00
0,95
0,91
0,87
Tabalul 15.25. V a lo rile coa ficiantului da oorectie I Otel pentru constructii cu Mate rialul sculei Rf f l ( N / m 2 [MPe]) pinl la: Fonti cenupie cu HB pinl la: Aliaje Eterogene cu duritetaa : ale *0 cuprului
450
550
650
750
850
170
190
230
Cu cooCupru tinut gene >15X Ridi* Medie Pb cati

0
Otel rapid Carbur i metalice
1,80
1,37
1,00
0,78
0,62 1,18 1,13
1,00 1,00
0,72 0,79
0,70
1,0
2,0
8,0
12,0
cu pin# la 4 ori. Ofelurile refractare se prelucreazS cu viteze de aschiere reduse 3...5 m/min. d.NtmSrul de curse duhle .NumSrul de curse duble ale mesei maînii de rabotat longitudinal, sau ale berb^cului mainii de rabotat transversal, se determine cu relatia:
1 0 0 0
.v
n c. d
[c.d./min], L(1 + K)
6 0 8
(15.7)

360
In c a re v e s t e v i t e z a a e a s c h ie r e c a lc u la t e c u r e l a t ia ( 1 5 . 6 ) , m / m in ; L - lu n g im e c u r s e i w e s e i d a ra b o ta t l a t i t u d i n a l s a u a m e s e i b e r b e c u lu i l a n a ^ i n ile d e rz flx ita t transversal, n ra ; K - r ap o r t u l v i t e z e l o r :
115.8)
1 v it e z a c u r s e i
0,87 0,76
i n o a re v t e s t e v i t e z a c u r s e i a c t iv e , n / n in ; v i n g a l , m / m in .
lTab*lult5.26. Valoril coaf iciantului da corectie raj 0,80 0,90 Mater1 Mater 1e lu l a lu l da sculei p ra lu crat Firi I Crusti crua-l Firi cruatk Cu cruatl I Crusti pi jLaaina- 1 Turnate, for jata I iepur i- jta pi ITur laaina* cu HB tit Iforjatalta Ita I < 160 160 - | * 1 2001 I turnare I 0,50... ...0,60 1,00 0,90 j 0,90 0,75 0,85 0,85
IB
Carbur i e t e lice Fonte
1,00
j 0,80... -.-0,85
I OteL I re p id
Otel Fonta
I ...0,85 I ...0,60
A lia je e le cu pru lu i
0,90.,. I
-0,95
Tabelul 15.27. V a lo rile coeficientului da corectie K r ............... n 3 lt r I l l U l sculei Unghiul da atac principal X, grada neteri aiui da p relu crat 50 45 75 ^ 0,83 0,74 0,79 0,73
0,66
90
Coeficientul da corectie C a rb u ri metal ice Fon ti Otel O tel ra p id L Fo n ti A lia je ale cuprului
1,20 1,00 1,00 1,00 0,88
1,26
1,20
0,84
0,88 1,00
0,73 0,83
----------
Ta belul 15.28. V a lo r ile co e ficie n tu lu i da corectie Unghiul da atac secundar x, grade Materialul sculei
10
15
20
30 ^ v
1
45
Coeficientul da corectie K
7)
Otal
rapid
1/00
0,97
0,94
0,87
609
___
Tabalul 15.29.
V alo rila c o a flo ia n t u lu i dm o o r a o t la ICyr

Otal Fonti Aliaja ala euprului
oulai r(| B Raza la vlrf a

1
Materialul scule i
Coaf ioiantul de ooractia Kyp 0,90 0,97 0,94

1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
Opal rapid
1,04
1,06
Tabalul 15.30. Valorila coafioiantului d m coractia f O Uzura adaisibtli ha nit^riBiui nlbarlllUl da 0,5
1,0
, plni la:
2,0
1,5
3,0
4,0
Coafioiantul da coractia Otal Otal Fontl Carburi aatalica Fonti da tracara da eanalat da tracara da eanalat 0,93 0,85 0,82 0,85 0,90 0,95
1,00 0,86
0,97
1,10
1,00
I 0,93*
1,00
0,90
1,00
0,90 0,95
1,20
0,95 f k!
1,00
Tabalul 15.31. Valorila coaficiantului da coractia Sactiunaa Matarialul aculai Hatarialul da pralucrat Otal Fonti Aliaja ala cuprului 15 x 25 corpului cutitului, 30 x 45 K
1,00 1,00 1,00
in x aa 40 x 60 60 x 90
20 x 30
25 x 40 de
Coafioiantul Otal rapid 0,90 0,95 0,95 0,93 0,96 0,96
coractia 0,97 0,98 0,98
1,04
1,02 1,02
1,10
1,05
I .
Valorile coeficientului K sint: - pentru raainile de rabotat longitudinal: K = 1,2...3,5; - pentru epinguri: K = 1,2...1,8. Valorile coeficientului K se gdsesc in cartea maînii, sau se calculeazS. Lungimea cursei de lucru se determinS cu relatia: L = 1 + li + li e, || M V J (15.9)
in care: 1 este lungimea suprafeêi de prelucrat, mm; - lun gimea de intrare a sculei, mm; li e - lungimea de ieire a scu lei, mm.
T a b a lu l 1 5 .3 2 .
Viteza da aydiiar* la prelucrarea pa Batini da rrfntet pantru T = 120 ain
Avansul a, aa/cd
M a t e r ia lu l da p r e lu c r a t M a te ria lu l
0 , 2 0
0 ,2 5
0/32
0 ,4
s c u le i
0/5
0 ,6 3
0 , 8
1/0
1/25
1/6
2 / 0
2 , 5
Viteza da
ejtchiere
v, a/ain
60
OL 3 7 , OL 4 2 , OLC 15 OL 5 0 , OLC 15 OL 6 0 , OLC 45 OL 7 0 , OLC 60 Fgn 3 7 0 -1 7 Fgn 4 5 0 -5 Fgn 5 0 0 -7 Fc 150 Fc 200 Fc 250
O te l r a p id Rp 3
31 23 18,5 15 25 19/5 15 32 23 18
29 21/5 17 ,5 14 23 18 14 29 20 15
27 20 16 13 21 16 ,5 13 26 18 13/5
25 18/5 15 12 ,5 19/5 15 12 23 16 12/5
23 17/5 14 11/5 18 14 11 21 14/5 11/5
22 16 13 10,5 16,5 13 10,5 18 13 10,5
20 15 12,5 10 15,5 w 12 9 ,5 16 11/5 9 ,5
19 14 11/5 9 14,5 11,5 9 15 10,5 w /5
17,5 13 10,5 8 ,5 13,5 10/5 8 13 9 ,5 1 5
16,5 12 10 8 12,5 9 ,5
n
11,5 8 ,5 6 ,5
15,5 11,5 9 ,5 7/5 11/5 9 ,0 7/0 10,5 7 ,5 M
OL 3 7 , OL 42 OL 50 OL 60 OL 70 Fgn 37 0-17 jFgn 4 5 0 - 5 Fgn 5 0 0 -7
Carbur i B e ta lice
72 65 58 4 9 ,5 3 8 ,4 31 22
68 60 55 47 36 29 21
65 57 52 44 34 2 7 ,5 20
60 54 4 9 ,5 41 32/5 26 18,7
57 51 47 39 3 0 ,3 24,5 17/6
54 48,5 44 37 28,5 2 3 ,3 16,5
51 46 41 34,5 27 22 15,4
48 ,5 43 39 33 25,5 21 14,5
46 40,5 37 31 24 20 13/7
43 38 34,5 29 23,3 18,7 12,9
40,5 36 33 27,5 21,5 17,6 12/3
Observetti. 1. Velorile v it a z e i v , date fn tabal, corespund prelucrarii unor sea ifabricate, cu strat ai^jerf icial ecru i aai cu e edlnciae da a p ch ie re t < 12 am pi unei lungini a cursei ective L < 400 aa. 2 . Daca aeaifabricatul nu are atrat e cruia at v a lo rile v din tabel ae aultiplioe cu factorul 1 ,1 5 ; dacl adincimea da aschiere eata t > 12 aa, factorul da corectie eata 0 85* I I 400 aa, uzura cutitului aa intensified pi se introduce un fector da corectia agal cu 0,85. 3. Factorul H peraite treoeree * r o a v aativa da la vitezala da aschiere coreapunzatoere durabilitatii T | 120 ain, la vitezele da aschiere ooresptsizstoere i n i d u ra b iltt&ti a cutitului de T I 60 nin.
Tabelul 15.3J. Vitez. do m fchi, n
ribot, r
longitudjn.lS
Materialul da pralucrat
Adlnciaea
de
a sen l e r e Viteza de afchiere v, a/ain, la finitara
V iteza de apchiere v , m/rain, la degropare
Rabotarea
cu
c u t it e
d in o te l
rapid
Fonta
8 . . . 1 0
7 ...8 5 . .. 7
Rabotarea
cu
c u t it e
d in
ca rbu ri
natal ice
Fonta
O b e r v i t . 1 . P r in v i t . z . v tJ i* le t.
Vitezale principal* de a*cRi*ra pentru
.. t a jg g
lafcalul 1 . l * . V ite z a da atafelare l a r*b aU *ae i r m w r n i l
Vitaza ch afohiere v, a/ain Dagrofara Aliaiiniu AlaaS ai bronz Fonts canuaia Otal carbon pi slab aliat Otal Tnalt aliat, otal rapid Aliaja taraoraziativa I i Obaervatie. Valorila aari ala vitezai alnt utilizata pantru outita ou vlrf valorila a i d pantru cutita o u tit; lat pantru finiaare. u o u ( i t iar 40...50 36...44 18.!.22 14...18 11...14 3.. .5 I | Flniaara 60...65 60...65, 12..*32, 11...26 JB. 1.24 6...10 (
1 \
Tabalul 15.35. Vitaza da aschiere la rabotaraa din aliaja da o^ni
longitudinall a piaaalor
1
Matarialul * pralucrat Staraa HRB ,
Materialul tiisului sculei Otel rapid Carbur\ aetalice 1
Vitaza da apchire v , a/ain Degropare Finisare Itegropare FinisereI 96 % 1
Aliaja u$or eachlabile Calane pluaboase)
Recoapti Deformat5 la race
20...70 60...100
58 64
72
86
96 96
|
1
Recoapti Al ia ja da a?chiabiIitata Deforaati media (toobacuri,alaoe bi* la race nara, bronzur i cu staniu) Aliaja u*or apchiabile (alaae pluaboase) Recoapti Deforaati la race
20...70 60...100
38 42
51 55
96 %
96 96
20...70 60...100
16 19
23 24
80 80
60 80
Ofoservattj. 1. La rabotaraa da degrofare, dataLa coraspund unei pralucriri cu adinciaea da achiere t = 12,5 m o pi cu avans t 1,5 mm/cd. 2. La rabotaraa da finitara, da tala coraspund unei preluorlri cu adlnoinea da aschiere t 0,25 m |i ou avans agal cu 3/4 din lungimea tlipului cutitului lat pantru finisare.
613
Tabelul 15.36. Lungiiaea cursei wpl l a e n t a r a (Intrart |1 l|ir) m M i l i l la rabotara
Tipul aaplnii-unelta
Lungimea suprafata1 rabotate I, an
Lunginaa da intrare pi lapira (l^H^), an
HapIni da rabotat longitu dinal (raboteze)
< 2000 2000...4000 4001...6000 6001...8000 < 100 100...200 201...300 > 300
200...325 325...375 375...450
200
Hapini da rabotat tranaveraal (pepinguri)
Valorile lungimii suplimentare 15 = 1^ + l ie se dau i n ta belul 15.36. EXipS calcul area num&rului de curse duble pe m in u t se a le g e din gama ma inii valoarea imediat inferioarS (na) i a p o i se recalculeazS viteza de aschiere i durabilitatea r e a lS a s c u le i achietoare cu relatiile:
n a. L , ( 1 + K)
1 1
40...55 50...65 70...80
v p * --------------1 0 0 0
[m/min] ,
(15.10)
1/
Tr =
. [ ------------ ]
Vr
[m in ]
(15.11)
i n c a re e s te d u r a b ilit a t e a econom ics a s c u le i , i n m in ., f o lo s it S i n r e l a t i a ( 1 5 . 6 ) p e n tru d e te rm in a re a v i t e z e i p ie s e i, v ; m - exponential d u r a b i l i t & t i i . e . P o rta d e a c h ie re . F o r t a p r in c ip a ls d e a s c h ie re l a ra b o ta re a lo n g it u d in a ls i t r a n s v e r s a ls s e c a lc u le a z S c u r e l a t i a :

x f2
* CF
*2
. t
Yf2 2 . s * . Kf
rZ
[d a N ]
4
(15.12)
i n c a re C Fz e s te c o e f ic ie n t c a re d e p in d e d e n a tu ra m a t e r ia lu lu i d e p r e lu c r a t i a s c u le i a c h ie to a re , t a b e lu l 1 5 . 3 7 ; x Fz i y c , e x p o n e n t!, t a b e lu l 1 5 . 3 7 ; KPz - c o e f ic ie n t d e c o r e c t ie a l fo rm a l p r i n c ip a le d e a s c h ie r e i s e d e te rm in S c u r e l a t i a :
l i t
<1*441
Ttbelul 15.38.
Coefi icientul
da
c o re c tie
Kfz
d in
re le tie
(15.13)
1 I ' In func^ ie H a t e r ia lu l s c u le i
&
ca lita te a m aterialului de prelucrat
Otel carbon de construct ie si aliat cu Rm , N/mm2 (MPa), pfna la:
616
,-u.nrf 15.38. (continue**
Tabalul 15.38. (oonti nuara) ^
1V 4 I V . 10
Materialul scutei
Materialul da p ra lu c ra t
P Ia cu â d u r l
FontS
O ê l r a p id
O tel Fonta
617
Tabelul 15.39. Forte principale de apchiere la rabotarea pieselor din otel OL 50

Avansul s , mm/cd
1,80
2,00
2,50
3,00 |
Forta p rin c ip a ls de apchiere Fz , daH
Ida prelucrare: c u t i t d i n u titu lu i I * 2 aa; re* p C T ^ ^ ^ ^ P e d T a c h ie r e F H P in ta b a l, coreapund u r.a to e re lo r c o n d ip .F c da Late* e o o n o a i c i a c u t i t u l u i O b s e rv e tie . V a lole r atac x= , unghiul da degajare Y= 10, unghiul de ajezare 5 = 5 , r a n la v ir f a cut ,fSrB r a c i r e , ia r v ita z a de a fc h ie re este in aa f e l aleasa in ctt at aa asigure <*jrabilita Kp 3 , u n gh iu l de m | | este con sid erat egal cu unitatea. b o ta re e a re lo c H = 60 B in . F a c to ru l de c o re c tie Kp^
Tabelul 15.40. Forte principals da aschiere la rabotarea pieselor din fonta Fc 15

Avansul s, an/cd
0 ,1 0 0 ,1 5 0 ,3 0 0,50 0 ,6 0 0 ,7 0 0 ,9 0 1,00 1,20 1,50 1,80
2,00
2,50
5,00
Fort* principals da apchiere ||| daN

9 17 26 35 52 12 24 36 48 72 95 119 143 167 190 238 285 333 380 475 21 41 62 82 123 164 205 246 288 328 410 492 574 656 820 31 62 93 123 185 246 307 369 430 492 614 737 860 983 1228 71 107 142 213 284 355 426 497 567 709 851 993 1135 1418 > 121 160 240 320 400 480 560 640 800 960 1120 1280 1600 *S B 148 197 295 393 491 589 687 786 982 1178 1374 1571 1963 214 321 427 534 641 747 854 1067 1280 1494 1707 2134
a
>$3
.Ji'.V
~"sPr
lip I '
V
8 g fa
ra j
j f i
Q
i H i -
370 493 616 739 862 985 1231 1477 1724 1970 2462
440 587 733 879 1026 1172 1465 1758 2051 2344 2930
681 851 1020 1191 1361 1700 2042 2383 2722 3402
gsl
921 1105 1289 1474 1842 2210 2578 2947
ii&j
6X9
69
5
6
86 104 121 138 172 207 241 276 345
1095 1314 1532 1751 2142 2627
1264 1515 1768

2 0 2 0
7
8
1 0
2525 3030
12
14
3064
Obaarvatia. Valorfla fortat principal, da a'chlara F_, data In tabal cor.tpund urutearalor oonditlf ripia Rp 3, unghiul da atac x=unghiul da dagaâra T* 10, unghiul da . H r a S . B H rabotarea are loc firi ricire, iar vitaza de apchlere eata astfel aleasi fncit al ae o a i g u r e T = 6 0 ain. Factorul de corectie f&L eate conaiderat egel cu unitataa. ac
J***"* i W i w S
n
T ab e lu l 15.41. V alori oriMtativi p an tru fr|o di froaare

Greutatea a tel aplnli'urwlte aa*' Greutatea pieaei pi d U p o i i t l v u l u t 9 | dart 490 980 1470 1960
Forta de freoare F^, daN 49
-- -----------------------Observatie. Valorila formal da frecare sfnt data pantru u n coeficient da fracara /f*0,05 Nu a-a luat Tn conalderare component* a fortei da freoare.
490 960 1470 1960 2940
74 98 123 175
74 98 123 147 196
98 123
147 175 220
123 147 175 196 245 E
in cara Ff este forfa de frecare pe ghidajele ma inii de rabo tat fi se poate calcula cu relatia: Pf - M [Fy + Gp + GM#i] [daN] , (15.16)
in care m * 0,05...0,12 este coeficientul de frecare; F componenta de respingere a eforturilor de a dhiere (relatia 15.14), daN; Gp - greutatea piesei de prelucrat, daN; GBaai greutatea mesei mainii de rabotat, daN. Verificarea se face cu ajutorul relatiei: ~ ^ " a d i i ' (15.17)
in care F . este forfa maxima adraisS de mecanismul de avansuri al ma inii cEe rabotat, valoare care trebuie datA in cartea mainii sau se poate calcula cunoscindu-se puterea motorului actionSrii principale i viteza de afchiere v calculate cu rela tia (15.6). f . Puterea necesarS se stabile te cu relatiile: - pentru rabotarea pe epinguri;
Nn - -----
F.v
[kW] ,
(15.18)
6000 * - pentru rabotarea pe ma ini de rabotat longitudinal:
Nn - ------ ---6000
(f 2 +
)v
[kW] ,
(15.19)
Trebuie respectatS conditia:

620
I
* > s N..n .
(15.20)
in care Nm este puterea motorulul acîcmarii principale, W); H 1 randamentul lanûlui cinematic al mi^cSrli principale pen tru care se reconandfl a s 0 ,6 ...0 ,8 . 1 5 .3 . REGIMUL DE ASCHIERE IA PRELUCRAREA PRIM MCRTEZARE In f ig . 1 5 .7 sin t date direcîile micSrilor principale ?i de avans.
Fig. 15.7. Directiile raijciritor principale de avans la aortezare
a. Adinrimea d e aschiere. Adincimea de aschiere la mortezare se stabile te in concordant^ cu indicaîile din fig. 15.2.a cu precizarea c5 adincimea minima este: tB)n 1 0,15...0,3
mm.
b. Avansul. Pentru mortezarea de degrofare i de finisare a suprafetelor plane i pentru mortezarea canalelor, valorile avansului sint date in tabalul 15.42. Valoarea minima a avansului la mortezare este de
621
Tabalul 15.42. Avanauri pantru aortazaraa de deuropare pi da finisare a Kjvafatalor plana pi pantru ortesarea aanalalor
1 .P r a l u c r a r a ad ad e g r o p a r ea a u p r a f e t e l o rp la n a
AdTnoiaea da apohlara t, Matarialul da pralucrat
Sect iunea sculei.
mm I
pfni la:
I
Avansul s, aa/oursl dabII

16 x 25 20 x 32 32 x 50 16 x 25 20 x 32 32 x 50
Otal
I f1 P 2,0 - 1,7
1,2 - 1,6 2,0 I 1,7
1 ,A 1,8
1,2
1,0
0,7 | 0,5 1,2 - 0,8 1,6 I 1,2

1,2 I 0,8 1,6 * 1,3 2,0 - 1,7
0,4 I 0,3 0,7 - 0,5 1,2 - 0,9

1,0 I 0,6 0,4 - 1,0 1,6 - 1,3
Fonti
2. Preluorarea da finisare a suprafetelor plana Raza de rotunjlra r Calitatea suprafata! Ra, fm Matarialul de pralucrat Unghiul da atao secundar 3-4 5-10
1,0 2,0
a vtrfulul, aa HH
Avansul a, aa/cursi dubll 0,9-1,0 0,7-0 , 8

1 ,2 1 ,0
12,5
Otal p1 fonti
-1 ,3 *1 , 2
Otal 6,3 Fonti 2-3
0,25-0,4 0,35-0,5 3. Pralucraraa canalelor
0,5-0,7
0
0,7-0,9 0,9-1,0
,6 -0 , 8
Litimaa canalului b^, aa. pTnl la: Rigiditata* sisteraulul tehnologic Mataria Lungimea canalului lul da pralucrat ptni la: Otal Font!
0 tl
10
12
Avansul s,
m s /c u t si
dub 11 0,18-0,22 0,35-0,40 0,14-0,18 0 ,1 0 -0 , 1 2 0,08-0,11 0,25-0,30 0,20-0,24 0,16-0,20
Rigid
0,12-0,14 0,15-0,18 0,18-0,20 0,22-0,27 0,28-0,32 0,10-0,36

0
100
Narigid (pralucraraa canalelor Tn gluri cu 0 * 1 0 0 urn)
200
300
100
,1 0 -0 , 1 2 0,11-0,13 0,12-0,15 0,07-0,10 0,09-0,11 0 ,1 0 -0 , 1 2 0,05-0,07 0,07-0,09 0,07-0,08 4
Font!
200
300
0,18-0,22 0,20-0,24 0,22-0,27 0,13-0,15 0,16-0,18 0,18-0,21 0 ,1 0 -0 , 1 2 0,12-0,14 0,14-0,17
622
Tabalul 1 5 .4 3 . Coaf f o fa n tl da o o r w t U a l vtte xe l da aychlere U i o r u u r a
1. In funotU da dirabUltatai aculat afoMetoare

Hater talui da pîluorat
Falul auprafeta I da pralucrat

Plani
D u r a b U itatea eculai, T ( In ain
Coeficient da corectie K
Canele
PlanS
Canele
2
. ln funofcie de rezistente aau duritataa materialului de prelucrat, cu aoule din otel rapid Duritataa HB. daM/i
Hata r i a l u l
Felul fetei
Rezistenta materialului R , N/m
IMPa]
supra
prelucrat
Coeficienti de corectie j|
PlanS Canale PlanS Canale 3. In functie de starea suprafetei de prelucrat, prelucrare cu scule din otel rapid! FSrS crusts
Hatarialul
Cu cruatS Laninat
Cu crustl
prelucrat
Felul supra fetei
FSrS
FSrS Turnat crusts incluziuni incluziuni sau forjat
Turnat
PlanS Canale Fonts PlanS
4. In functie de unghiurile de atac principal pi secundar, prelucrarea cu scule din 1 oal rapid Materialul Felul supra prelucrat feei Unghiul de atac secundar Xi Unghiul de atac prinoipal |
PlanS
Tabelul
IS.43. (o o n tin u a r e )
5. In fu n c tie d e lu n g ia e a9 < felul can alulu i, p r e lu c r e r e ec ue o u le din o te lr a p id

Meterialul de prelucrat Otal i fonti Felul
supra-
Lungieea canalului, Tn m < 50 1.15 51-100

1.0
Felul oenalului
fetei
101-200
0,8
> 200
0,65
Interior
1.0
Exterior
Canele
1.15
IXxrai sierat& * Coef 2 ^ cu rel
6. In functie de ricire Materialul de prelucrat 0(el Materialul aculei Otel rapid Felul suprafetei Plani u ricire 1,25 Firi ricire 1.0
s>in *0,04.. .0,06 ran/c.d. VerificSrile avansului se fac in oonditiile stability la rabotarea suprafetelor plane. c. Viteza de aschiere. In cazul mortezfirii otelului cu R = 650 N/mn [MPa] i a fontei cu HB = 190 daN/nm [0,1.MPa] viteza de aschiere se poate determina cu urrafitoarele relatii, in cazul utilizSrii sculelor din oel rapid;
pentru o$el cu
= 650 N/mm2 [MPa]:
prelucrarea suprafetelor plane: v = 13,7.1^

^,12^0,66^.0,26
[m/min] ,
(15.21)
prelucrarea canalelor: v = 19,2.1c,

I ^ . s
0 '6 6
[m/min] ,
pentru fonts cu HB = 190 daN/nm2 [l0 1 MPa]: prelucrarea si^rafetelor plane: 14,8.1c,
10,16-0,4
[m/min]
I prelucrarea canalelori
18,5 K*
I ---- j ^ r s 6 > ' (15-24)
Durabilitatea economics in relatiile de mai sus este ocngiderati T - 240 min. Coeficientul global d e corectie al vitezei ra se determi ne cu relatia: " KvT-Kv.-Kv.f^.^.K^.K,! , (15.25)
in care || este coeficient de oorecîe in functie de durabili tatea sculei afchietoare; K,,, - ooeficient de corectie in funcîe de rezistenta la rupere sau duritatea materialvLLui de pre lucrat; fl - oceficient de corectie in functie de valoarea unghiului d e atac principal al sculei; k || - ooeficient d e co rectie in functie de valoarea unghiului oe atac secundar; 1CC coeficient d e oorectie in functie de lungimea i felul canalu lui; - coeficient d e corectie in functie de utilizarea lichidului de rSdre-ungere. Valorile ooeficientilor da corectie sint date in tabelul 15.43. DacS se prelucreazS alte materiale, se pot folosi indicatiile din 15.2,c. In tabelul 15.44 se dau viteze de mortezare a sqprafete lor plane pe piese din otel carbon de construct! i cu R, = 550 N/mm [MPa], din fonts cenuie cu HB = 190 daN/mm [10 MPa] fi din bronz laminat cu duritatea HB = 90 daN/nm [10 M P a ] . In cazul modific&rii oonditiilor de lucru, se folosesc cpeficientii d e corectie ai vitezei, dati in tabelu l 15.45. Dacfi durabilitatea sculelor afchietoare este diferitS de T = 90 min, valoare pentru care s-au stabilit vitezele d e af chiere din tabelul 15.44, se vor folosi ooefidentii d e corectie din tabelul 15.46. d. NumSrul d e curse i * W a in care raportul vitezelor K = lungimea suplimentarS a |i dep&pirii piesei, se ia din se calculeazS cu relatia (15.7), 1,0...1,6. cursei sculei, necesarS intrSrii ta belul 15.47.
e. Forta d e afchiere. Components principals F z se calculeazS cu relatiile (15.12) i (15.13). Pentru prelucrarea o t e lului de ocnstructii OL 50 i a fontei, se pot utiliza & valo rile fortei de afchiere date in tabelele 15.39 fi 15.40. Pentru prelucrarea materialelor neferoase forta principals de afchiere se poate lua din tabelul 15.48. IXipfi calcularea componentei radiale fi d e respingere F cu Relatia (15.14) se coraparS cu valorile admisibile pentru supor-
Tabelul 15.44. Viteze de apchiere la aortazarea suprafetelor plane IAdincimea de I apchiere t, am
Avansul s, aa/cd
0,10
0,15
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,20
1,50 [2,00
Viteza de aschiere v, a/ain

8
10
0,5
1
1,5
2
3 4
o \
5 6
7
fO
&
8 10 12
14 16
Otel car bon pentru construct i i cu R =550 N/mm [MPa] STAS 500/2-80
20
0 ,5
60 52 47 44 36 34 32 30 29 28 27 25 24,5 24 22
16,2 14,2 13 12,5 11.4
58 46 41 38 34 31 29 28 27 26 25 23 22.5 21
50 42 37 35 32 30 27 26 25 23 22,5
46 35 32 30 27 25 23
22
21 20,5
21 20
20
19 18 16
19
37 31 27 25 23 21 19 18 17 16.5 16 15 14 13.5
26 23 21.5 19 17.5 16.5 16 15 14 13 12.5
20.5 19 17 16 15 14 13.5 13
17 15 14 13 12.5
15 14 13 12.5
12
11
12
11.5 10.5
10.5
12
11
10.5
12
11.5
10
1
1,5
3
4
| 6
7 8
10
12
fkmta cenu pie cu graf it lamelar cu duritataa I B 180 ...20G 110 ' MPa] STAS 568-67
pi
12.8 11.8 11,2 10.5
20
10
9 ,5 9
9.5 9 8.5 8
12
13.6
12
11 10
9 .5 8 .5 7 ,9 7 .5 7 .3 7 6,8
11
10
8,6
11,2
10,4 9 .6 9,1
8
7 ,4 7
8.5 7 ,8 7 .3
7.1
6,8
11
10.4
10
6.6
5 ,7
10
9 .7 9 ,5 9,1 8 .8
9 .4 9
8.6 8.3
8 7,8 7,5 7.3
6,6
6 ,3
6.3 6 5.4 5,3 5,2 5
8.7
8 .5
8,1 7.8
6.5 6.4
6,1 6 5,8 5,6
6 ,8 6.2 5.9 5.6 5,4 5,2 5 4.9

4.7
6.4 5,9 5.6 5,3 5,2 iii

4,8
4.7 4.5
6.4 6 5.6 5.3 5,1 5 4,8 4.7 4.5 4.3
J_ _ _ _
0 14 16 H 1
P | 1
1 * |
3
7 ,5
4 7 6,7 62 57 54 52 50 49 48 47 45 44 43 42 41 40 39
5 6,1 5,9 52 47 45 43 41 40 39 38 36
35 34
6 5,4 5,3 45 42 40 37 35,5 35 34 32 31,5 30,5 30 29,5 29 28 2V
7 4,8 4,6 39 37 33,5 32 31

29,5 28,5 28
8 4,6 4,4
a a
* 4,4 4,3
.
10 4,2
|
11
12
I 13 3 ,5 3 #4 B -
1 14
8,4 8 80 67 Bronz laminat cu duritatea HB -80 65 63 61 57 55 54 53

52 f k
7,3 71 63 60 56 54 52 50 49 48 47
45
4 3,8
3,7 n >
11 DJ| 1 H I 9
H
H
3, 2 |
m .i
p |||
i''
|8i9 3g11
32 31
28 ,5 28 27 28,5 28 1
5lB9
28
26
* I 20 gg 19 18 I 17 / Mr / 14 1 16
25,5 1 23,5 23,5 I 22
4 5
a \
26 25,5 25 24 23,5 23
22 21,5 21 20
25
daN/mm^
24,5 ! 22 24 23
22 21,5 20,5 20 19 18 1* 18
21,5 I 19 20 i 16
to
ia
6 7 8 10 12 14 16
20
[10 1MPaJ
26
25
j 21,5
I 20,5 I 19,5 I 17,5 / 16,5 I 13,5

I 20
27,5 26,5 26 25,5 25 24
24,5 24 23 22,5
22 21,5
19
16,5 I 16 16 15,5
I UP r
51 50 49 47 45
J 16 17,5 I 17
15,5 j 12,5l 15
44 43 42 41
33 32,5 32 31
12 1
11,5j
14,5 1 14 4
17,5 I 16 ,5 I 16,5 15 ,5
j 13
13.5 1 10 1 12, 5 /
^ ^ m S E S S i IIB I
ra p id avin d d u r e b ilit e te a economica T 1 *0 " J " -
H cut1 tu lu i 32 I 20 H
Pntru H
T a b e l u l 15.45. Covfiotenti d ec o r e c t ie pantru vitaza data tn tabalul 15.44

|l. Coaf iciantul IReziatenta la rtJpere -R_, N/aa (MPa) 450 550 650
750 850 950 1050 1150
d
coreotie
tn functie da rezistenta la rupara a otelurUor Tipul otelului
0(el pantru constructii 1,35 1,00 0,79 0,63

0,52
' | V-:'i
Otal aliat cu croa ' 0,96 0,76 0,60

0,50 0,42 0,38 0,35 *
Otel croa-niohel
| ^
croa-aol ibdon S 0,90 0,55
Otel
Otel rapid
-
0,95 0,73 0,58 0,41 0,40 0,36

0,33
0,69 0,46 0,38 0,34 0,31
0,38 0,33 0,29 0,25 *
2. Coaf Iciantul da corectie & Staraa saaifabricatuIui Laainat
tn functie da staraa saaif abr icatului din otel Turnat For jat Naracopt
Racopt
Cruatl pi nisip Cu tntrenjper 0,50
Coaficiantul K-
1,00
0,85
0,80
0,90
0,70
13. Coaf iciantul da corectie |Duritataa9 HB, datf/aa j I10" 1 MPa] I ----- -------I Coeficientul 1,50 4. Coeficientul ( fonti de corectie Turnati, < 160
Tn functie da duritataa saaif abr icata lor din fonti 161-180 181-200 221-240
201-220
> 240
1,21
1,00
0.85
0,72
0,63
in functie de starea suprafetei saaif abr icatului din TurnatI, recoapti

1,0
r --------------- n IStarea suprafetei ICoef icientul K,
nerecoaptS
0,80
Cu crusti pi nisip 0,50
Cu TntrerupaH f* 0,70
15. Coeficientul de corectie Kg Tn functie de tipul aliajului neferos Aliaje ale cuprului r ~ [ Hateri CuSnU CuAl10Fe3 CuZnlO alul de CuSnlO CuZn15 prelu CuSn9Zn5 CuAl9 CuZn20 crat Aliaja ala aluainiului CuZn40Mn Al ATCu CuZn37 ATCuSi ATSi2Hg (turnat tn aaestec de foraare) 60
4
ATSi5Cu5 ATCulO (turnat tn cochi li)
ATSi10 (turnat tn cochili pi tratat teraic)
Duritetea HB Coafi* oiantul i
75
90
120
40...80 80...120 40
80...100
110...130
1,25
bo I
0,85
1,95
1,57
3,60
3,00
2,20
628
Tabelul 15.45 (oontlnuare) G S W u l | cor.cn. | In #UBnl. | Forjt g g ...((.brto.rulul din .U.J.l.
Scares aemlfr1catulu1 Ca*f icientul

i
Leal net
Turnat
Intreruperl 0,70
Cu
Cu orustA pi nlslp
1,00
0,60
0,90
0,7D
7. Coeficientul de corectie K? In functie de unghiul de etec principal al outltulul HateriaLul sculei Haterialui da Otel rapid Carburi aetalioe Rigiditatea aiateaului ridicati media redusl ridioatl
medie
redusl
Unghiul cle atao principal x,0 radi 30

Otel
45
1,0 1,0
60 0,84
0,88
75 0,76 0,83
90
0,66
30
1,20
45
60 oo
75
0,86
90 0,81 0,73
1,20
0,73
* Coeficientul de corecti Kq In funotie de raza la vlrf a cutitului Raza de vlrf a cutitului rf , HR Hortezare Degropare Finisare de: 0,5 0,85 0,75
1,0
--------- ------- --------
Fonts
1/26
1,13
1,0 1,0
0,83
1,5 o o
2,0 1,0 1,0
3,0 1,05
1,10
5,0
0,90 0,85
1,20
9..Coef icientul de corectie Kg tn funotie 4 sct^nee transversals a cutitului Sect iunea Dreptcozi i unghiucutitului larS aa x ram Patrata
8x5 x6
1 2 x8
16x10
1 2 x1 2 *12
2 0 x1 2
25x16
2 0 x2 0 20
32x20 25x25 #25

1,00 1,00
40x25 32x32 #32 1,04

1,02
50x32 63x40 40x40 50x50 #40 1,08 1,04 #50

1,12
1 0 x10 010
16x16 #16 0,93 0,97
RotundS
Hateria- Otel lul de prelucrat Fonti
46
0,8
0,87 0,93
0,90 0,93
0,97 0,98
0,89
1,06
Gbserva(ii. 1. Valorile nominale ale vitezei de apchiere \a nortezare data tn tabalul 15.44 se multiplies cu coaf icientH da corectie, dupS cum urmeazi: pentru otel Kj, IU, Kg# K-0 ; pentru fonti: Kj, K,, K ?t Kg, *9 , K 10; pentru alia jele cuprului: K*, IL, Kg, pentru aliajele aluminiului: * 5 # <8 ' * 1 0 : ,Valorile coefioientulul 3a corecfie K-q pint date In tabalul 15.46. In cazul nortezlril aliajelor neferoaaa, pan* tru coeficientii K y ?i Kg se pot adopta valorile de la otel sau fonti dupi cum archil* le detepate la praluorarea aliajului neferoa consider at alnt da curgere iau da ri^pere.
Tabelul 15.46. Coe# iefeittul R ooreotie fn functie 3 *jr*IHtatee
apchietoere pantru vltoia d m apfihlvr* deti fn U t o i u l 15.44 I Cutite din otel rapid Cutite din oerburt aetalloe
Durabilitatea cutitului T, min Material de pralucrat 30 60 90 60 90

*10 1,00 1,00 1,00 120
Coeficientul de oorect Otal Fonti Aliaja neferoase

1,10
1,06 1,15
1.00 1.00 1.00
0,96 0,97 0,92
1,10
1,06 1,15
0,96 0,97 0,92
Tabslul 15.47. Lu n g i M a sqpliaentarl (ds intrara pi iafira) m sculelor la aortezere Sectiunea cozii cutitului Rotundi d, mi
6
Hatarialul Otel ji fonti aleabili 30 30 30 45 60 60
da
praluorat Fonti cenupie 45 45 45 60 90 90 90 90 105 105 105
Dreptunghiulari hxb, x 6x4 8x5 10 x 6

m
8
10 12
12 x 8
16 x 20 x
10 12
16
20
25 32 40 50 63
25 32 40 50 63
x x x x x
16 20 25 32 40
60 60 75 75 75
Tabalul 15.49. Valorila adBisibiI ala coqponentei F^ pantru suportul port-cutit Diame trul suportului D# , nm 20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70
71-80
Schema da pralucrara
Lunginea libarl a suportului I . ma, pfni la: 60 100 Valori 466 2360 7460 100 510 1610 3930 8260 150
acinise
200
pantru
250
300
400
500
600
componenta
Fy, daN
32 150 477 1170 2420 64 32 103

4 '
18 160 146 300 562

956
200
490
1220'
37 92 128 237
463
35 61 65 121
206
250
18 37 70
120
620 970
1660
1885
3220
Tabelul 15.48 For (a principals de a^chier* ia nortezaraa pieselor din brcnz laeinat cu HB SO
Adtncimea
de jc h ie re t, am 0,10 0,15 0,20 0,30 0,40
Avansul s, mn/cd 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,20 1,50 2,00
Forê principals da aschiere Fz, tn daN

8 15 10 20 I 34 43 65 86 108 138 160 173 216 320 320 364 453 14 26 42 54 81 112 134 167 197 216 278 410 410 453 528 18 36 52 73 106 143 182 220 250 290 360 516 516 598 745 22 50 67 90 140 170 226 270 318 362 452 663 663 750 936 79 80 107 160 190 268 323 380 430 543 660 800 900 1130 90 123 179 240 306 367 438 472 622 770
898 990 1300
0 , 5
1*5
23 32 47 65 80 96 124 I 138 1 160 I 224 I 224
|
3
a
138
151
202
276 344 416 466 551 700 860
1000
1128 1430
220
296 379 450 530 610 764
938
240 312 415 484 578 664

820 1030
260 349 450

540 625 716 900 1120 1300 1500 1900 410 516 475
Ci*
A
595 730
1 875 1 1000
/ 1240
580
690
5
6
623 I I
' 1 74J 825 1042 1360 1540 1680 I 1
800 926
1150 1465 1670
7
8
I 1460
' 1 7 90 2060 2250 j 1
1 0
1 2
1100
1230 1560
1200
1350 1700
14 16
2 0
1870
264
2100
2310
332
Tabelut 15.48 (oanttnuara)
CoefIcieriti de corec*ie
1. In functie de
tipul
materialului
neferos
Alieje ele cuprului
Alieje
ale
aluainiului
Haterialul
rabotat
CuSnlO CuSn9Zn5
CuSn14 CuAl9
CuAl10Fe3
CuZnlO CuZn15 CuZnZO
CuZn40Hn CuZn3
Al
ATSi10 ATSiCuS ATCu ATCuSi turnat fnl ATCu10 cocMla f i l (a lia je (a lia je tumete fn turnete fn tratat tarafc) eitec de cochi la) foraara) 60 j 0,52 80. ..100 0,30 110...1201 1,08
632
Duritatea HB Coeficient de corectie 75 0,80 90 1,00 ataree 120 1,25 auprafetei 40...80 0,70 aaterialului
1 80...120 0,91 40
0,42
2. In functie de
neferoa
Staraa
auprafetei
Laainatl
For jati
Turnatl
Cu In t r a r ^ e r i
Cu crusta B aSaip
Coeficient da corectie
1,00
0,80
0,90
0,70
0,70
Observatii. Valorile noa inale ale fortei principale de apchiere au foat determinate fn uraatoerele condfjti da p r li r e r ^ eirffare fire racire; cut it cu uraatoarea geoaetrie: X* 45 , y= 4 .. .8 , a = 4... 10^, rf * 2 , I o o x ii: S 8 2D , liafcrtMB
la a in e t.
Tabalul
15.50. Valor 11
tul part-cutit, tabelul 15.49

15.50.
5!
pentru oacpul
sculei, tahriin
f. P ut e r e a ne o e s a r S s e c a l c u l e a z S c u relatia (15.18) I verificarea s e face c u rela t i a (15.20), i n c are n - 0,65 - m S Experimental, la p r e l u c r a r e a s i f r a f e ^ e l c r plane cu d i n oêl rapid, s - a u s tahilit fi u r m a t o a r e l e r e l a t i i e ^ d r i c e :
- pentru prelucrarea otelului cu R, = 650 N/kai [HRa):

N n | 0,444. t.0,75 ' . J),35 s . K ^ [k] g
( 1 5 . 2 6 )
in care: (15.28) in care este ooeficientul de corectie al vitezei, determinat cu relatia (15.25); Kn - coeficigit d e oarecîe al pute* rii, dat in tabelul 15.51.
. ANTQNTUK
2. 3. 4. 5.
6
7. .
9. 10. / 11. 12. 13.
14.
V. E. . a. - Spravocinik konstrucktora po rasciotu i proektirovaniu stanocinih prisposoblenii. Minsk, 1969. B A L A K ^ I N B. S. - Qsnovi tehnologhii ma inostroenia. M o s k v a . Maînostroenie, 1969. B A R A N O V SKI I. V. . a. -Rejimi rezania metal lov. Spravocinik. Moskva . Ma inostroenie, 1972. BEL O U S O V V. - sinteza sculelor afchietoare. Ed. Junimea, Iai, 1980. B L A C K H. P A U L - Theory of metall cutting. New York. Me. G r aw-Hill, 1961. BQHOSIEVICI C. .a. - Tehnologia prelucrarii p e strun g u r i automate monoax tip SARD. Indrumar de proiectare. Institutul politehnic Iai, 1986. BQHO SIEVICI C . , LUPESCU 0 . - Tehnologia prelucrarii p e ma$ini-unelte cu cctnanda numerica, Institu tul politehnic Iai, 1984. BO O T H R O Y D G. - Fundamentals of metall machining. Lon don, Edward Arnold, 1965* BOTEZ E. - Angrenaje, Bucure ti, Ed. Tehnica, 1962. B R I E R L Y R. G . , SIEKMANN H. J . - Machining principles a n d cost control Me. Graw-Hill Book Company, New-York, 1964. BOUX L L E T J . P. - L a coupe de metaux. Paris. Dunod, 1964. BU Z A 1 U V., ZENOVEI C. - Tabele pentru ateliere mecanice, Bucure ti, Ed. Tehnica, 1970. CASLER GH. . a. - Determinarea parametrilor forfcelor d e afchiere in procesul d e strunjire longi tudinals la oêlurile romane^ti grupa QL 500-49. In Bui. I.P. Iai, tom IV (VIII), fasc. 1-2, 1958. CALLER GH. . a. - Determinarea parametrilor formei d e afchiere in procesul de strunjire longitudinaia la oteluri romSne^ti, grupa oêl aliat d e construcîe STAS 873-53. In Bui. I.P.Iaî tom VI (X), fasc. 1-2, 1960.
I'
635
.M
15. CHIRIACE9CU S. B Calculul regimului de aschiere cu paramstri variabili. I n Ganstructia d e roaîni

nr. 11, 1971. ! a. 1 Corelatia d i n t r e s t r u c t u r a i prelucrahilitatea p r i n asch i e r e la strunjirea de finisare a otel u l u i O L C 25. I n C o n s t r u c t s d e ma ini nr. 6, 1967. 17. COMAN GH. - Tehnologia c o nstructiei d e ma ini. Rota print. I.P. Iai, 1978. 16. C I UCA C.
18. DACEA I. - Metode de optimizare. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1976.
19. DA^CENKO A. I., SMELOV A. I.
Naladka
agregatnft
stankbv. M o s k v a ,Visâia Skola, 1982.
20. DEGNER W. . a. - Spanende Formung. V E B Verlag-Technik. Berlin, 1969. 21. DOLMATOVSKI L. A. I Spravocinik tehnologa po obrabotke metallov rezaniem, Moskva , Maghiz, 1962.",*; 22. DQRIN AL. . a. - Sisteme de scule pentru maîni-unelte cu comandS numeric#, Hi. TehnicS, Bucureti, 1986. 23. DRAGHICI 6 . * Bazele teoretice ale proiectArii prooeselor tehnologice in constructia de maini. Ett. TehnicS, Bucure^ti, 1971. 24. DRAGHICI G. - Tehnologia canstructiei de maîni, Bucureti, E.D.P. 1984. 25. DUMITRESCU D. - Aspecte ale prescrierii rugozit&tîi suprafetelor. In Standard!zarea, nr. 3, 1968. 26. ELIEZER S. - Scule cu pl&cuê. Ed. TehnicS, Bucuret$, 1969. 27. ENACHE ST. - Proiectarea sculelor a^chietoare, E.D.P., Bucure^ti, 1983. 28. ELEKES C. - Scule pentru prelucrarea alezajelor adinci. Scrisul romanesc, 1985. 29. FADIUSIN L . , MUZICANT I. A., MESCERIAKOV A. I. . a. 1 - Instrument dlia stankov s CHJ, mnogoel,vih stankov i GPS. Moskva, Maînostroenie* 1990. 30. FARINA M. V. - Flowcharting. Prentice Hall, New Jer sey, 1970* 31. FELDSTEHN E. I. . a. - Rejimi rezania na t o k a m i h avtomatah. M a g g M z , Moskva , 1960 32. GAVRIIA I. . a. - Indrum&tor pentru proiectar^l tehnologiilor pe strunguri, Bucure tif I.P. Bucureti, 1974. 33. GAVRIIA? I., DRAGUT E. . a. - Tehrlologii de prelucra re cu scule din materiale dure i extradure. Bi. TehnicS, Bucureti, 1977. 34. GAVRILA^ I., VOICU N. - Tehnologia de f abricate I r0' filor dintate pe maîni-unelte clasice ||
6 36
aotnandi numeric*,
1985.
Bucureti, Ed. TehnicS,
GJLEIM G.A. - Program flowcharting. Holt,New-York, 197a rf h EKRIOT G. I Traits theorique et pratique des angrenges. Tom 2, Hi. Dunot, Paris, Franca,
1961.
|^| h LEBANIN N. F. I Narezanie koniceschih zubciatih koles. Mainostroenie. Leningrad, 1978. hqli ANDA D. - Aijchi'ere i scule afchietoare. E.D.P., Bucure^ti, 1982. 39. I A K Q B S C N M. O. - Tehnologhia mehanioeskoi obrabotki v avtomatiz irovannom proizvodstve, Moskva, Maghiz, 1962. 40. IGUMNOV B. N. - Rasciot optimalnih rejimov obrabotki dlia stankov i avtomaticeskih linii. Mojino41. ISUTKIN V. I. -
42.
43 .
44.
45. 46. 47. 48. 49. 50.
51.
52.
Reglarea mainilor-unelte, Bucurefti, Ed. TehnicS, 1962. IVAN N. V. - Model area matematicS a datal or experimentale necesare rezolvSrii prin calculator a problemei adaosurilor optime de prelucra re. In oanstrucfcia de mafini, nr. 2, 1982. IVAN N. V. - Bazele optimizSrii proceselor tehnologi oe, Universitatea Brasov, 1984. JACOBS H. J. . a. - Spanungsoptimierung. Verfanrensgesteltung durch technologische optimierung in der Spanungstechnik. VEB Verlag Technik, Berlin, 1977. KABANOV S. D. . a. - Novii metod rasciota pripuskov na mehaniceskuiu obrabotku. Vestnik mari nes troenia | 1, 1962. KALA^NIKOV S. N. - Zuboreznie rezôvie golovki. Maînostroeriie, Moskva , 1972. KALA NIKOV S. N. - Eroizvodstvo zubciatih kolios (Spravocinik). Moskva , Ma^ghiz, 1963. KAMISNII N. I., STARODUBOV V. S. - Konstructia i nalaika t o k a m i h avtomatov i poluavtomatov. Visfaia oola, Moskva , 1975. KAPUSTIN N. M. - Razrabotka tehnologhioesldh protessov obrabotki detalei na stankah s pcmo^ciu E.V. M. Moskva , Maînostroenie. 1976. KASTALIAN I. A., KLEVZOVICI V. I. - Qbrabotka n a stan kah c cislovim progr mnnim x^pravleniem. Spravocinoe posobie. Minsk, Vigeiâia fkola, 1989. KORSAKOV V. S. - Precizia prelucrarii mecanice (traducere 1. rusS), Bucureti, I.D.T., 1963. KOUAN V. M. - Calculul adaosurilor de prelucrare in
stroenie, Moskva , 1974.
ccmstrucia d e ma$ini, Hoskva I KB 9ghizr1963. 53. KREMENT A. I. H a. I Hcariingovanie i superfinirovariie
niem (traducere din lisaba englezS). Ma$inostroinie, Moskva ,1976. 55. MANU A. .a. 1 M&nualul inginerului raecanic. Tetanologia ccnstrucfciei de nicS, 1972. 56. M.I.C.M. - Normative unifioata pe eoonooie pentru pre lucrSri pe maîni de frezat In producîe de serie mijlocie, N.T. 67, Bucureti, 198157. M.I.C.M. - Normative Tehnice unificate pe M.I.C.M. pentru prelucrSri pe maini d e brcat, N.T. 104, Bucure^ti, 1984. 58. M.I.C.M. - Nonwative Tehnice unificate de regiiiri ||| timpi de lucru pentru procerieele suplieenfcarre de danturare i rectificare. Bucure^tx, 1966. 59. MONAHOV G.A. .a. - Sfcariki s prrxjrawnia upravlenia. Ma inostroenie. Moskva ,1975* 60. MORARU V. .a. - Centre de prelucrare. 3d.TehnicS, Bucureti, 1980. 61. PEIRICEANU G H . .a. - Proiectarea proceselor tefcmlogice i reglarea strungurilor automate. M . DidactioS, Bucure^ti, 1979. 62. PEIRICEANU GH. .a, - Tehnologia ccnstrucîei de Beini. IndrumStor pentru proiectarea procese lor tehnologice pe strunguri autcaate. Institutul Politehnic Cluj, 1978. 63. PEIRICEANU GH. .a. - Tehnologia oonstrxxîei d e Ma rini. Proiectarea proc es e lo r tehnologice pe strunguri revolver c u c om an d S program.Institutul Folitehnic Cluj, 1978. 64. PICOS C. .a. - Calculul adaosurilor d e prelucrare a L al reginmrilor d e aschiere, Ed.TefcnicS .Bl c u reti, 1974. 65. PICOS C. .a. - Nbrroarea tehnicS pentru prelucrSri prin aschiere. Vol. I, II,Bucuret, Bi-TtebnicS, 1979, 1982. 66 . POPESCU I. .a. - Reglarea strtngurilor revolver au tomate monoax. I.D.T., Bucure^ti, 1964 * 67. P0P0VICI M.,ANTCNESCU V. - G h i d p e n t r u ocntroiul sta tistic al calitSîi procfejselor industrials^ Si.TehnicS, Bucure$ti, 1973. 68 . PRI7TEANU O . V . , MUSCA GV. - Rezolvarea p e calculator H regimurilor d e aschiere la strunjire. Têfcna*: mus-84,Suoeava, 1984*
54. TfSLT v.
d e t a l e i , M a ^ i n o s t r o e n i e , L e n i n g r a d , 19088 Ispolaovanie stankov I R S \jpravLe-
69. RAEULEBCU 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79.
80.
81.
82. 83.
84 .
85.
86.
* Calculul proiectarea rotilor din\Atoa. I.P.Bucure^ti, 1978. ROGNTTZ H. - Proiectarea formei (traduoare din limba germanA), EH.Tehnica, Bucure^ti, 1958SAUER L. .a. - Angrenaje. Tehnologia, control,problem e speciale. Bucuregti, Ed. Tehnicft, 1970. SAUER L.~ Glurirea adincd. Ed. Tehnic4,Bucure$ti, 1962. TAIT B . A . (subredacîa) | Proizvodtvo zubciatih co les. Moskva 8 Ma inostroenie, 1975. TOUZQT L. | Procede KURVEX pour le taillage des engrenaged ooniques a dantures en arc d e cercle. In Machine m o d e m e . Franca nr.710, 1968. TEMCIN G. I. I Mnogoinstrumentalnie naladki. Teoria i rasciot. Ma^ghiz, Moskva | 1963. V L A D A L . , GRIGCRESCU H. - Reglarea strungurilor auto mate. Ed. TehnicS, Bucure ti, 1965. VIASE A. . a. - Regimuri d e afchiere, adaosuri de prelucrare i norme tehnice d e tinp. Vol. 1, II, Ed. TehnicS, Bucure ti, 1985. VIASE A. . a. - Calculul analitic al regimurilor de afchiere la frezare, I.P. Bucure^ti, 1983* VIASE A. . a. - Metodologie i tabele normative pen tru stabilirea adaosurilor d e prelucrare, a regimurilor d e afchiere i a normativelor tehnice d e timp la strunjire, Bucure^ti, I.P Bucure ti, 1979VIASE A., STURZU A., ATANASE M. - Metodologie i ta bele normative pentru stabilirea adaosurilor d e prelucrare a regimurilor d e danturare, Bucure^ti, Instituted politehnic, 1980. VIASE A. . a. - Metodologia i tabele normative pen tru stabilirea adaosurilor d e prelucrare i a regimurilor d e prelucrare a canelurilor, Bucure^ti, I.P. Bucure ti, 1980. ZAPATOV N. F . , L0PAT0 G. A. - Kaniceschie kolesa s krugovimi zubiami Moskva , Ma inostroenie, 1966. WAIiCER J. Machining fundamentals. Goodheart, Villcox, Chicago, 1969* * * Qb cema inostroitelnie normativi rejimov rezania i normi rashota instrumenta dlia tiajiolih t o k a m i h stankov. Naucino isledovatelski i institut informatii-Ma inostroienie M o skva , 1980* * * * - Regimuri d e afchiere a metalelor feroase cu scule prevdzute cu placuê d i n metale dure, Bucure^ti, I960. * * * Normative tehnice unificate, i m b u n A t ^ i t e GH.
639
p e n tru p r e lu c r S r i M IC M -IC TC M , 1 97 2.
pe
s tru n g u ri
87. * *
1 Normativi p o rejimam rezania p r i ranogoi mentalnoi obrabotke. Ma ghiz, Moskva
Moskva . Mainostroenie, 1985* Spravocinik mainostroitelia. Tam 5, kniga I Moskva , Maînostroenie, 1964. 91. * 1 * - STAS 5730/2-85 - Starea suprafetelor. Paranî trii de rugozitate i specificarea rugozitH ii suprafetei* 92. * * it Spravocinik tehnologa mainostroitelia. w I. Moskva . Mainostroenie, 1972. 93. * * * Spravocinik tehnologa maînostroitelia. Ton Moskva , Mainostroenie, 1985, 90. I *
m n o g o in g ^ * m e n ta ln o i o b ra b o tk e . M a g h iz , M oskva I 89. 1 | * S p ra v c < ii.n lk te h n o lo g a n a ^ i n o s t r o i t e l i a , T c ^ ?
8 8 . 1 1 * a N o r m a t iv i p o re ju n a m i r e z a n ia p r i
_________________________ rr-u---- m i i_;------- .1 ._________________________
Bun d e tipar 8.06.52. Formatul 70 x 100 1/16. T lpar o fiet. Coli de ttpv 33,15. Impr. crom. conv. 33,15, Coli editoriaie 29,38. Tirajul 12000. C om anda Nr.201^0.

Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere Vol I PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere Vol I PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRCHECTAREA TEHNOLOGItLQR E P R E U J C R A R E mecanicA P R I N A CH!

PR O I E C T A R E A TEHNOLOGIILOR O E P R E L U C R A R E M E C A N I C A PRIN A$CHIERE

Editura UNIVERSFTAS CHISINAU 1992

Capitolul 2. 2.1. 2.2. Capitolul 3. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4.

186 1Q6 188

5.3. 5.4. 5.5

Capitolul 7. 7.1 7.2 7.3 Capitolul 8. 6.1

417 417 417

440 453 453

Capitolul 12. 12.1.

4B6 486 467 306 512

513 523 523 528 535

C a p .l PREC IZIA PRELLCRARII MHCAKICE

1.1 ERCRTLE DE PRELUCRARE - DEFINmE,CXASIFTCW*E

GiurIre Llrgire a. cWyrojAre b. finisara Altztre a. ctegro^are

Frazara c H i n d r i d a.degro^are b.f inisara

Strunji re exterioarl a.dgro?are b . seaifinisare c.f inisara d.foarta fini

0.25 0.3 0.4 0.5 0.6 0,8 1 1,2 2 2,5 3 4 5 6 8

0.4 0.5 0.6 0.8 1 1,2 1.6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12

0.6 0.8 1 1.2 ii 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20

1 1.2 1.6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30

6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 100 120 160 200

10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 100 120 160 200 250 300

16 20 25 30 40 50 60 80 100 120 160 200 250 300 400 500

Tolaritala bStSii circutare radiale CLASA DE PRECIZIE

Tabelul 1.5 feerttl

10 16 25 40 60 100 160 250

16 25 40 60 100 160 250 400

25 40 60 100 160 250 400 600

200 250 300 400 500 600 800 1000 1200

dupfi elomontul care are dimesiunea coa mai mare.

Tabelul 1.7 Precizia econo*ica do foruS $i pozitie

1.1.4 Clasificarea erorilor de prelucrare d in P jn^ de vedere al structurii statistics

iffi--.-fcostt- c o s P + ~ [ sinQ+sina- sin(a+P)R sin(a+P) uB B uB | uB "m

Cutite disc pi prisaatice

0,2... 0,3 0,2....0,3

Tabelul 1.11 Diaaetrul ISrgitoarelor aa

0,3 0,3 0,4 0,4 0,4

' 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4

0 ,1 ...0,5 0,3. ..0,5

La frezarea cu capete de frezat, uzura relative se calculeasa. cu relafcia:

aoeastci baza, se poate scrie: FA n ------ - 20Fa d

CoafioianfH pantru ealwlut i m u t I I

ca dtp ind dm mmtmrtalul ik prvlu^at pt *

*u 0,014 0,01* 0,0J1 0,036 0,010

0,* 0,16 o fl 0.1*

Matarialul sculai Coaf iciant1] Valoarea coafIciantului 9 Unghiul da atac,

P30(T5K10) 1,54 30 2 550 0,75 | 45 U 650 1,0

M0(T1H6) 1,0 60 1,0 790 1,

Valoaraa coaficiantului Raziatanta la ruoare a otalului apchiat j M N/ao Valoaraa coaficiantului H

- la strunjirea fdrd lichid de rficire a materi&Xului GL60

-fl - e-0' 2447 r )([(-0,0425 s + 0,0154)^ + (7,44 6 - 3,0198)v-

- 229,75595 s + 191,8305]t +(0,019 s + 0,0008)^ +(-3,7747 s+ + 0,1861)V + 154,9962 s + 1,0942 }

Avansul s, an/rot 0,5 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 51 57 64 70 64

0,1 0,2 0,3 0,4 0,6

128 133 139 144 155

192 195 198 201 207

256 257 258 259 261

321 319 317 316 312

0,1 0,2 0,3 0,4 0,6

180 188 197 205 222

287 276 266 255 233

395 365 334 304 342

u 0,014 0,01 0,0J1 0,036 0,010

T d b a l u l 1.21 V a lo rii* u z u rif r a d ia l* a c u f .it u l u 4d as t r in gd i m4 4 r a p id a lr u n jir** o (*lu lu i OX 4 5

W sin(<np-e)--Rje sing y* i Xac+c (ss3C' sin(a+p-e) *RSC sina