Universitatea Dunarea de Jos Facultatea de Economie si Administratrea Afacirilor

CAPACITATEA ADMINISTRATIVA A REGIUNII NORD- EST

REALIZAT: CIUDIN I.

Regiunea nord-est

Organizarea administrativ teritoriala

Nord-Est este o regiune de dezvoltare a Romniei, creat n 1998. Ca i celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funciile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regional i absorbia fondurilor de la Uniunea European. Conine ase judee ce fac parte din regiunea istoric Moldova: Bacu, Botoani, Iai, Neam, Suceava i Vaslui.

Unitati administrativ teritoriale Suprafata Numar Numar Numar Numar Numar Judetul Totala Locuitori Municipii Orase Comune Sate (kmp) Bacau 6.621 716.176 3 5 85 491 Botosani 4.986 448.423 2 5 71 333 Iasi 5.476 829.973 2 2 93 418 Neamt 5.896 562.489 2 3 78 344 Suceava 8.553 706.720 5 11 98 379 Vaslui 5.318 450.269 3 2 81 449 17 29 506 2.414 Total Regiune 36.850 3.714.050

Resursele materiale
Regiunea se caracterizeaz printr-o mbinare armonioas ntre toate formele de relief, 30% muni, 30% relieful subcarpatic, 40% podiului. Relieful bogat ofer zone de deal i cmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltrii turismului.

DEMOGRAFIE
CU O POPULAIE DE 3.734.546 LOCUITORI (17,25% DIN POPULAIA ROMNIEI) I O DENSITATE A POPULAIEI DE 101,3 LOCUITORI/KM2. REGIUNEA NORD-EST OCUP LOCUL AL DOILEA N CEEA CE PRIVETE DENSITATEA DUP REGIUNEA BUCURETI-ILFOV). POPULAIA REGIUNII ESTE LOCALIZAT CU PRECDERE N MEDIUL RURAL (56,6%).

Forta de munca
POPULAIA OCUPAT ESTE APROPIAT MEDIEI PE AR, DE 33,8%. O PONDERE FOARTE MARE O DEINE POPULAIA OCUPAT N AGRICULTUR (42,7%), MAI ALES JUDEELE BOTOANI (52,9%) I VASLUI (51,2%). PONDEREA POPULAIEI OCUPATE N INDUSTRIE I SERVICII SE AFL SUB MEDIA PE AR (23,5 %), RESPECTIV 19,4, JUDEELE BOTOANI (15,1%) I SUCEAVA (16,8%) AVND CEL MAI MIC GRAD DE OCUPARE N INDUSTRIE, IAR JUDEUL VASLUI (30,0%) N DOMENIUL SERVICIILOR

Transport
INFRASTRUCTURA DE DRUMURI, REELE DE AP I CANALIZARE RIDIC PROBLEME N MAJORITATEA

JUDEELOR, DAR CELE MAI AFECTATE SUNT JUDEELE

BOTOANI, IAI, VASLUI.

- DENSITATEA DRUMURILOR PUBLICE ESTE DE 36,3

KM/KM2.

- DENSITATEA REELEI DE CALE FERAT ESTE DE

44,3/1000KM2.

N CADRUL REGIUNII EXIST TREI AEROPORTURI

(BACU, IAI I SUCEAVA).

Utiliti publice
ATT REEAUA DE ALIMENTARE CU AP POTABIL, CT I CEA DE CANALIZARE SUNT

INSUFICIENT DEZVOLTATE, PONDEREA LOCALITILOR CU REEA DE AP POTABIL FIIND DE 54,8%,

COMPARATIV CU MEDIA PE AR (61,0%), IAR JUDEELE IAI I VASLUI AVND O PONDERE A

LOCALITILOR CU REEA DE CANALIZARE DE DOAR 13,3%, RESPECTIV 12,8%.

DE ASEMENEA, CAPACITATEA STAIILOR DE EPURARE A APELOR REZIDUALE CT I CAPACITATEA

DE DEPOZITARE A DEEURILOR SUNT INSUFICIENTE, FA DE CERINELE ACTUALE. DOAR 13,8%

DIN NUMRUL TOTAL AL LOCALITILOR REGIUNII SUNT CONECTATE LA REEAUA DE

DISTRIBUIE A GAZELOR NATURALE, JUDEELE BACU, IAI I NEAM, AVND PONDEREA CEA MAI

MARE.

Mediu
LA NIVELUL REGIUNII PRINCIPALELE PROBLEME DE MEDIU SUNT LEGATE DE: PROASTA GESTIONARE A DEEURILOR INDUSTRIALE I MENAJERE (COLECTARE NESELECTIV,

GRADUL REDUS DE REVALORIFICARE I/SAU TRATARE A DEEURILOR, DEPOZITARE INADECVAT SUB

ASPECTUL AMPLASRII I AMENAJRII HALDELOR, EXISTENA DEPOZITELOR DE RUMEGU PE

MALURILE CURSURILOR DE AP, DE-A LUNGUL CILOR RUTIERE);

DEZAFECTAREA UNOR FOSTE NTREPRINDERI DE STAT

DESPDURIRI, CU IMPLICAII N ACCENTUAREA ALUNECRILOR DE TEREN;

FENOMENELE DE EROZIUNE A SOLULUI CARE AFECTEAZ, N PRINCIPAL, PARTEA DE EST A

REGIUNII;

POLUAREA LOCAL SAU ZONAL

Educatie
AVND N VEDERE C DIN CELE OPT REGIUNI DE DEZVOLTARE, REGIUNEA NE DEINE CEA MAI MARE PONDERE A POPULAIEI I A ELEVILOR (17,2% SI RESPECTIV 17,7% ), NUMRUL UNITILOR DESTINATE PROCESULUI EDUCAIONAL ESTE MIC, ACESTA REPREZENTND NUMAI 10,19% DIN NUMRUL UNITILOR DE NVMNT PE ANSAMBLUL ARII. TREI JUDEE BACU (23,6%), IAI (16,3%) I SUCEAVA (14,4%) I DEIN APROXIMATIV 60% DIN NUMRUL TOTAL AL COLILOR EXISTENT LA NIVEL REGIONAL.

Sanatate
REGIUNEA NORD-EST DEINE 164 DE UNITI SANITARE (SPITALE, POLICLINICI, DISPENSARE MEDICALE, SANATORII TBC), REPREZENTND 12,07% DIN NUMRUL TOTAL AL UNITILOR SANITARE DIN ROMNIA AFLATE N PROPRIETATE PUBLIC. ELE SE AFL NTR-O STARE PRECAR, EXISTND RISCUL CA MULTE UNITI S NU MAI PRIMEASC AUTORIZAIE DE FUNCIONARE. N PLUS, DOTRILE TEHNICE DE CARE DISPUN SUNT UZATE ATT FIZIC CT I MORAL I NU MAI CORESPUND CERINELOR ACTUALE.

Servicii sociale
N REGIUNEA NORD-EST S-AU NREGISTRAT CEL MAI MARE NUMR DE NOU NSCUI DE LA NIVELUL NTREGII RI (5,4% DIN TOTAL NAIONAL), DAR INSTITUIILE PENTRU PROTECIA COPILULUI SUNT INSUFICIENT DEZVOLTATE. ACEAST SITUAIE NU FAVORIZEAZ REINTEGRAREA PRINILOR PE PIAA MUNCII. JUDEELE IAI I SUCEAVA NU DISPUN DE NICI O INSTITUIE DE ASISTEN SOCIAL.

Economia regionala
REGIUNEA NORD-EST ESTE REGIUNEA CEA MAI SLAB DEZVOLTAT A ROMNIEI (N 2011, PIB/LOCUITOR REPREZENTA 65,2% DIN MEDIA NAIONAL). N INTERIORUL REGIUNII, CELE

MAI SRACE ZONE SUNT SUDUL JUDEULUI IAI, SUD-ESTUL

JUDEULUI NEAM, ESTUL JUDEULUI BACU, JUDEELE BOTOANI I VASLUI.

Cercetare inovare si dezvoltare in regiunea nord est.

ATAT IN ROMANIA CAT SI IN REGIUNEA NORD-EST SE REMARCA EXISTENTA UNEI TRADITII ACADEMICE CE ACOPERA PESTE 50 DE DOMENII STIINTIFICE SI TEHNOLOGICE SI A EFORTURILOR DEPUSE PENTRU ALINIEREA LA STANDARDELE UE. IN ANUL 2009IN REGIUNEA NORD-EST CHELTUIELILE EFECTUATE DIN FONDURI PUBLICE (78,42%) DETIN O PONDERE MULT MAI MARE FATA DE CELE EFECTUATE DE INTREPRINDERI (15,50%), SITUATIE DIFERITA FATA DE PERIOADA 2000-2004 CAND IN REGIUNEA NORD-EST CHELTUIELILE PRIVATE ERAU DE PESTE 50%.

Bibliografie
HTTP://WWW.MDRL.RO WWW.ADRNORDEST.RO WWW.ADRSE.RO WWW.INFOREGIONORDEST.RO/