Capitalul strain in sistemul bancar romanesc

Adina Husar MRAI AN II

n sistemul bancar romnesc activeaz 40 de bnci, dintre care: 26 cu capital majoritar privat strin, 4 cu capital majoritar privat autohton, 2 bnci cu capital integral sau majoritar de stat, 8 sucursale ale bncilor strine; acestora li se adaug i o organizaie cooperatist de credit. Bancile cu capital majoritar strain aveau, la sfarsitul anului 2011, o cota de piata de 83% din totalul activelor bancare din Romania si de 82,5% la finele primului trimestru din 2012, in principal pe seama vanzarilor de active imobilizate si neperformante, se precizeaza in raportul anual al BNR. Bancile au inregistrat pierderi in a doua parte a anului 2011, fiind afectate de cheltuielile ridicate cu provizioanele, precum si de declinul profitului operational. Unele banci mari si mijlocii au reusit in 2011 sa recupereze spre sfarsitul anului o parte din pierderile acumulate anterior. De asemenea, in primul trimestru din 2012, sistemul bancar autohton a revenit pe profit, in principal datorita adoptarii standardelor internationale de raportare (IFRS), care permit constituirea unor provizione mai reduse. Din punct de vedere al tarilor care detin participatii la capitalul social al bancilor autohtone si al sucursalelor bancilor straine, la finele anului 2011, primele trei pozitii au fost in continuare ocupate de Grecia (cu 22,9%), de Austria (cu 20,8%) si, la mare distanta, de Olanda (cu 11,5%). Bancile cu capital austriac continua sa detina pozitia majoritara, cu o cota de piata de circa 38% din active. Pe de alta parte, cota bancilor cu capital grecesc a scazut la 13% la sfarsitul lunii martie 2012, ca urmare a restrangerii bazei locale de depozite, pe fondul ingrijorarii unor deponenti cu privire la evenimentele din Grecia. Astfel, bancile cu capital elen sunt surclasate pentru prima data de bancile cu capital romanesc si francez, care detineau, la 31 martie 2012, o cota de 17,5% si respectiv 13,1%. Capitalizarea sistemului bancar romanesc s-a mentinut la un nivel confortabil pe tot parcursul perioadei analizate. Indicatorul de solvabilitate a fost de 14,9% la 31 decembrie 2011 si de 14,6% la 31 martie 2012, niveluri superioare pragului prudential de 10%, recomandat de banca centrala odata cu aparitia efectelor crizei financiare internationale.

In luna Mai 2012, datorita evenimentelor din scena politica, peste 2 miliarde de euro au fost retrase din Romania, iesirea masiva de capital strain din tara noastra reflectandu-se in deprecierea leului fata de euro. Recordul iesirilor de capital a atins nivelul maxim in perioada de dinaintea alegerilor din Grecia, cand exista amenintarea ca tara sa iasa din zona euro, si, ulterior, la nivel local, dupa caderea Guvernului Ungureanu. Aceste doua evenimente majore au determinat investitorii straini sa isi scoata banii din tara noastra, afectand cursul valutar, leul pierzand 1,5% in fata monedei unice, in luna mai. Odata cu expirarea acordului de la Viena, la sfarsitul lui 2011, in care se stipula ca bancile straine care au filiale in Romania nu isi vor retrage din capital, tara noastra nu mai avea niciun instrument cu care sa mai impiedice acest lucru. Agravarea crizei Greciei i mai apoi declanarea crizei politice au transformat Romnia ntr-o victim a retragerilor rapide de capital. A fost doar o mostr vizibil a aa-numitului proces de dezintermediere pe care bncile strine i alte categorii de investitori l-au iniiat de mai multe luni pentru reducerea expunerilor considerate prea riscante. BNR semnalase chiar n cursul lunii mai c temerea sa cea mai mare este ca acest fenomen s nu ajung la o desfurare brutal i haotic, un asemenea scenariu fiind foarte greu de gestionat chiar i cu o rezerv valutar de circa 33 mld. euro. n luna mai au ieit de pe pia n cea mai mare parte bani care erau plasai pe termen scurt, dar n acelai timp bncile au pierdut ntr-o singur lun 234 mil. euro din depozitele pe termen mediu i lung constituite de nerezideni. n mod tradiional, astfel sunt clasificate depozitele deschise de bnci strine n filialele locale pentru a le asigura necesarul de finanare stabil n valut, iar diminuarea acestor sume nu face dect s confirme tendina de reducere a expunerilor pe piaa local. Fa de nivelul de la sfritul anului trecut, depozitele bncilor strine n filiale locale s-au diminuat cu 725 mil. euro, mrind presiunea pe resursele locale de finanare n valut. n primele patru luni ale anului cele nou bnci strine care i asumaser n 2009 angajamentul de a-i meine banii n Romnia Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank

EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Socit Gnrale, Alpha Bank, Volksbank i Piraeus Bank, scoseser deja peste 2 mld. euro, conform datelor FMI. Pe lng ieirile de capital de pe burs, strinii au vndut titluri de stat n lei nsumnd peste un miliard de lei, adic aproximativ 238 mil. euro. Astfel, ponderea titlurilor de stat n lei deinute de nerezideni a cobort la 9,3% din titlurile existente pe pia la sfritul lunii mai. Pe lng titlurile n lei, strinii mai aveau la sfritul lunii mai portofolii de titluri de stat denominate n euro nsumnd peste 800 mil. euro, conform datelor Ministerului Finanelor. Acestea reprezint una dintre categoriile de active de care strinii pot scpa cel mai uor atunci cnd vor s-i reduc expunerile i chiar dac nu este vorba despre sume impresionante, astfel de vnzri au impact vizibil pe o pia valutar pe care oferta de euro este redus. Chiar dac tensiunile legate de Grecia i de viitorul zonei euro s-au mai temperat n a doua jumtate a lunii iunie, deprecierea continu a leului n raport cu euro sugereaz c ieirile de capital strin au continuat. Factorul determinant a devenit instabilitatea de pe scena politic, astfel c suspendarea preedintelui Traian Bsescu a coincis cu deprecieri record ale monedei naionale, cursul srind la peste 4,5 lei/euro. n luna mai lupta cu ieirile de capital strin a costat rezerva valutar de la BNR mai mult de jumtate de miliard de euro, ieirile totale din rezerv nsumnd aproape 2 mld. euro, fr a pune la socoteal rambursarea eurobondurilor de 760 mil. euro emise de Romnia n urm cu zece ani. Analitii strini avertizaser deja c piaa financiar local, chiar dac este mult mai subire dect alte piee din regiune, risc s resimt cu duritate micri de retragere a capitalului strin. Iar astfel de micri sunt cu att mai periculoase cu ct nu exist intrri care s le echilibreze ct de ct, investiiile strine directe aflndu-se la minime istorice, iar intrrile de fonduri europene mult sub ateptri.

Romnia nc nregistra la sfritul lunii mai un stoc de datorie extern pe termen scurt de 20,8 mld. euro, reprezentnd peste o cincime din datoria extern total, iar aceast component volatil poate fi sursa presiunilor de depreciere a leului care s-au accentuat n ultima perioad. Datoria extern pe termen scurt urcase pe parcursul lui 2011 cu peste 3,4 mld. euro, apropiinduse de pragul riscant de 23 mld. euro, n condiiile n care Romnia redevenise un plasament interesant pentru anumite categorii de investitori prin prisma credibilitii ctigate pe piaa extern i a girului dat de FMI. Numai c astfel de fluxuri de capital ies la fel de repede cum intr, motiv pentru care n toamna lui 2008 Romnia era considerat a se afla ntr-un pericol fatal din cauza stocului de datorie pe termen scurt de circa 23 mld. euro. Numai c atunci rezerva valutar era de 27 mld. euro, iar acum se ridic la circa 33 mld. euro, permind o acoperire mai bun a acestui tip de datorie extern. Ultimele sptmni n care agravarea tensiunilor politice s-a suprapus cu deprecieri record ale leului n raport cu euro au indicat un viraj important n politica de curs de schimb a Bncii Naionale.

Dac n perioada aprilie iunie 2012 BNR intervenea n mod vizibil pentru temperarea presiunilor de depreciere a leului, continua s minimalizeze acest fenomen i s vorbeasc despre un curs de echilibru adaptat condiiilor macroeconomice, dintr-o dat leul a fost lsat din brae i astfel cursul leu/euro a dobort record dup record, ntrecnd chiar i cele mai pesimiste ateptri. Analitii bncii americane Citibank consider c mediul politic dificil va menine presiunile de depreciere a leului la niveluri ridicate, n condiiile n care intrrile de capital strin se anun reduse. De altfel, i FMI a recomandat bncii centrale la ultima evaluare s-i reduc interveniile pe piaa valutar, mesajul constituind o premier dup ce BNR invocase constant regimul de flotare controlat a cursului pentru a-i permite operaiuni n favoarea leului i a transforma astfel moneda local ntr-una dintre cele mai stabile. Banca Naional a Romniei a lansat in luna Septembrie ediia din 2012 a Raportului asupra stabilitii financiare, unde face o radiografie foarte precis i complet asupra sistemului bancar romnesc actual. Raportul clarifica urmatoarele concluzii: - cota de pia a bncilor cu capital majoritar strin a sczut. -pentru prima dat n ultimii ani, cota de pia a bncilor cu capital romnesc a depit-o pe cea a bncilor cu capital grecesc. - dac n 2011 au plecat din sistemul bancar sub 1.000 de angajai, n primele 6 luni ale lui 2012 au prsit sistemul nu mai puin de 3.700 de angajai. -cele mai mari 5 bnci din Romnia au devenit i mai puternice: mai mult de jumtate din activele totale ale sistemului bancar sunt concentrate n aceste 5 bnci. - doar bulgarii i grecii au rata de credite neperformante mai ridicat dect Romania n ceea ce privete cota de pia, grupa bncilor cu capital romnesc a surclasat-o pe cea a bncilor cu capital grecesc, ocupnd locul secund dup grupa bncilor cu capital austriac.

Cota de pia din punct de vedere al activelor a bncilor cu capital majoritar strin a continuat trendul descendent din 2011, atingnd valoarea de 81,2 la sut la finele primului semestru din 2012. Reducerea cotei de pia s-a datorat, n principal, vnzrilor de active imobilizate i neperformante n contextul restructurrilor bilaniere. Bncile cu capital majoritar austriac dein, similar anilor precedeni, cea mai mare cot de pia (38 la sut la iunie 2012).

Bncile romaneti cu capital de stat sau privat i-au majorat substanial cota de pia pe parcursul ultimului an n defavoarea celor straine, reiese dintr-o analiza realizat de Bancherul.ro. Astfel, cele trei mari banci cu capital romanesc, CEC Bank, Banca Transilvania si Banca Carpatica, au castigat pe parcursul ultimului an, pana la sfarsitul lunii septembrie 2012, aproape 4 procente din piata totala a activelor detinute de sistemul bancar, de 373, 5 miliarde lei, adica 15 miliarde de lei. Valoarea totala a activelor sistemului bancar s-a majorat cu 30 miliarde lei in perioada septembrie 2011-septembrie 2012. Bancile cu capital strain au pierdut, in perioada septembrie 2011-septembrie 2012, peste 3% din activele detinute in Romania, institutiile de credit din Grecia fiind printre cele care si-au redus cel mai mult gradul de intermediere, cu 1,5% din totalul activelor.

Bancile romanesti au reusit, odata cu majorarea activelor, sa realizeze si profituri, fata de concurentele straine care se confrunta cu pierderi substantiale in unele cazuri. Astfel, CEC Bank avea la finalul primelor 4 luni un profit brut de 42 milioane lei, Banca Transilvania a raportat la finalul T3 un profit mult mai mare, de 265 milioane lei, in crestere cu 30%, iar Carpatica si-a consolidat rezultatul brut, care s-a ridicat la 16,9 milioane lei la 30 septembrie 2012. Sistemul bancar inregistra, la finalul trimestrului 3 din 2012, o pierdere de 100 de milioane de lei, mult mai mica insa fata de ce se intampla in aceeasi perioada a anului 2011, cand pierderile se ridicau la peste 700 de milioane de lei. Indicatorii de profitabilitate s-au imbunatatit insa in mare parte datorita trecerii la raportarea contabila internationala (IFRS), care a permis cosmetizarea rezultatelor bancilor, dar fara ca acestea sa poata profita de sumele eliberate din modul diferit de constituire a provizioanelor pentru creditele neperformante, intrucat BNR a mentinut filtrele prudentiale aplicate anterior. Creditele neperformante vor ramane principala provocare a bancilor si in urmatoarea perioada, din cauza conditiilor economice dificile, fapt care determina bancile care inregistreaza pierderi sa continue sau chiar sa intensifice procesul de restructurare si reducere a cheltuielilor. Rata creditelor neperformante a crescut de la 14% la peste 17% in septembrie si ar putea atinge 20%, conform declaratiilor analistilor. In aceste conditii, bancile au continuat sa-si reduca cheltuielile, fapt demonstrat prin inchideri de unitati si reduceri de personal. Pe parcursul 2012 au fost inchise 280 de unitati bancare, numarul total al acestora ajungand la 5780, in timp ce 3.800 de bancheri au ramas fara loc de munca, numarul total al angajatilor din banci scazand la 62.700 de oameni.

sep. Numr instituii de credit din care sucursale bnci strine Total active nete (mld.lei) Active instituii cu capital privat 1 (% n total active) Active instituii cu capital strin 2 (% n total active) Indicatorul de solvabilitate (8%) (%)* Efectul de prghie 3 (%)* Credite restante i ndoielnice 4 (% n total credite) Creane restante i ndoielnice 5 (% n total active) ROA 6 (%) ROE 7 (%) Rata rentabilitii activitii de baz 8 (%) Credite acordate / Depozite atrase 9 (%) Rata riscului de credit 10 (%)* Rata creditelor neperformante 11 (%)* 2011 41 8 343,9 92,7 84,6 13,43 7,50 2,45 1,64 -0,31 -3,37 151,35 118,63 23,03 14,18

dec. 2011 41 8 353,9 91,8 83,0 14,87 8,07 2,32 1,50 -0,23 -2,56 147,53 116,65 23,28 14,33

mar. 2012 41 8 362,9 91,5 82,5 14,63 8,60 0,14 1,30 179,38 119,61 25,56 15,88

iun. 2012 41 8 370,9 90,9 81,2 14,66 8,42 -0,11 -0,96 166,67 120,65 26,06 16,76

sep. 2012 41 8 373,5 90,7 81,3 14,67 8,30 -0,04 -0,34 173,04 120,69 26,78 17,34

*) Indicatorii cuprind numai bncile i Creditcoop; sucursalele bncilor strine nu raporteaz solvabilitatea, fondurile proprii i clasificarea creditelor.
1

) Activele bilaniere ale instituiilor de credit cu capital privat sau majoritar privat (inclusiv ) Activele bilaniere ale instituiilor de credit cu capital strin sau majoritar strin (inclusiv ) Fonduri proprii de nivel 1 / Total active la valoare medie ) Credite restante i ndoielnice / Total portofoliu de credite (valoare net)

sucursalele bncilor strine) / Total active

2

sucursalele bncilor strine) / Total active

3 4

5 6 7 8 9

) Creane restante i ndoielnice / Total active (valoare net) ) Profit net anualizat / Total active la valoare medie ) Profit net anualizat / Capitaluri proprii la valoare medie ) Venituri operaionale / Cheltuieli operaionale ) Credite acordate clientelei (valoare brut) / Depozite atrase de la clientel ) Expunere brut aferent creditelor nebancare i dobnzilor, clasificate n ndoielnic i pierdere ) Expunere brut aferent creditelor nebancare i dobnzilor, clasificate n pierdere categoria a

10

/ Total credite i dobnzi clasificate, aferente creditelor nebancare

11

2-a, n cazul crora serviciul datoriei > 90 zile i/sau n cazul crora au fost iniiate proceduri judiciare fa de operaiune sau fa de debitor / Total credite i dobnzi clasificate, aferente creditelor nebancare Note: Indicatorii se calculeaz folosind raportrile financiare FINREP i COREP ale instituiilor de credit. Total active i capitaluri proprii pentru indicatorii Efectul de prghie, ROA i ROE sunt la valoare medie.

Bibliografie:
http://www.ziare.com/bani/banci/bancile-cu-capital-majoritar-strain-au-peste-80-la-sutadin-piata-locala-1176400http://www.ziare.com/bani/depozite-banci/iesiri-masive-de-capital-strain-din-romaniaafla-suma-uriasa-retrasa-in-mai-1178951-

http://www.napocanews.ro/2012/07/valul-iesirilor-de-capital-strain-loveste-romaniapeste-2-miliarde-de-euro-au-plecat-in-luna-mai.html http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/document-aproape-4000-de-bancheri-au-fostdati-afara-171826.html

http://www.ultima-ora.ro/2012/12/19/topul-bancilor-in-2012-institutiile-de-credit-cucapital-autohton-castiga-teren-in-fata-celor-straine/

http://www.bnro.ro/Indicatori-agregati-privind-institutiile-de-credit-3368.aspx