Modele de subiecte: Proba A de evaluare a competenelor lingvistice de comunicare oral n limba romn pentru Examenul naional de bacalaureat 2012

MODEL 1 Conformarea fat de un model elaborat de o cultur nu se rezum la nvesmntarea formelor umane, ci mprumut si aspectul unor interventii directe. Tatuajele sau inciziile, alungirile craniului sau modificrile danturii, machiajele ceremoniale si mutilrile religioase, tunsorile sau coafurile cu semnificatii riguroase sunt numai cteva dintre modalittile de a actiona asupra corpului cu scopul de a-l remodela. Aceste interventii nu sunt motivate numai de o estetic corporal consacrat de traditiile locale. n toate civilizatiile, corpul este considerat suport al fortei vitale, al sufletului, si devine, din aceast cauz, obiectul unor interpretri mitice. Tehnicile de prefacere a aspectului vizibil al persoanei au, de cele mai multe ori, menirea de a corecta formele, de a le oferi semnificatiile profunde precizate de mit. Mrcile corporale, cu functii magice sau religioase, nu au numai rostul de a proteja, de a ne neutraliza orice actiune malefic orientat mpotriva persoanei, ci constituie adevrate sisteme de semne care compun aproape un limbaj. Ca orice limbaj, nici acesta nu are sens dect n interiorul conventiilor care lau fixat si l-au admis. (Silviu Angelescu, Portretul literar) 1. Formuleaz rspunsuri la ntrebrile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avnd n vedere scopul comunicrii? b. Crui stil functional i apartine textul de mai sus? Motiveaz-ti rspunsul. c. Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici n textul dat? 2.Care este opinia ta despre impactul modelului asupra unei culturi? Sustine, cu argumente, opinia prezentat. MODEL 2 [Citeste cu voce tare textul.] - Cititi mult? - Cteodat mai mult, cteodat mai putin. - Dar, asa n mijlociu... - Hm! Cam opt, nou ore pe zi. - Opt, nou ore pe zi? - Da. Fata l privi uimit, ca pe un lucru rar. Niciodat nu i-ar fi trecut prin minte c sunt oameni care citesc pn la zece ore pe fiecare zi. Credea c povestile astea nu se petrec dect prin romane. Era, de altfel, o observatoare foarte slab si niciodat nu si-ar fi putut da seama ce se petrece n afar de mediul ei. Biatul plec ochii n jos, nrosindu-se pn n rdcina urechilor. Apoi, ca s se dezvinovteasc: - Bine, dar nu citesc ntruna. Mai scriu, mai lucrez la entomologie*, mai traduc... Apoi, am colectie de pietre, ierbar... m ocup si cu chimia. Vorbea repede, nelundu-si ochii din vrful sandalelor, ca si cum s-ar fi lepdat de o greseal fptuit n nestiint. Fata l privea mereu, lunecndu-si ochii pe fata ars de soare si ptat cu cosi strpiti de nerbdarea aceea necjit caracteristic adolescentilor, care din orisice neam si-ar trage

viata si n orisice mediu si-ar tri zilele, n fundul sufletelor lor, doresc ntotdeauna s plac. (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop) *Entomologie s.f. Ramur a zoologiei care se ocup cu studiul insectelor 1. Formuleaz rspunsuri la ntrebrile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avnd n vedere scopul comunicrii? b. Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici n textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz -ti rspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii n viata unui adolescent? Sustine, cu argumente, opinia prezentat.