UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE FACULTATEA DE MEDICIN GENERAL

REGULI I NORME DE ELABORARE A GRANTURILOR FINANATE DE U.E. REFERAT FCS6

CURS: LEGISLAIE EUROPEAN N CERCETARE

Prof. univ. Dr. Francisc MIXICH

Conductor tiinific: Prof. Univ. Dr. Doina Crstea

Doctorand: Broscaru Maria Marilena

CRAIOVA 2011
grant Definitie: contributia financiara la realizarea unui proiect care ii este oferita solicitantului fara obligatia rambursarii ulterioare (ajutor financiar nerambursabil)
Prin colective de grant/cercetare se neleg colectivele ce desfoar activitate de cercetare pe baz de contract ncheiat ntre instituii: granturi naionale - CNCSIS, CNMP, CEEX, PN II, IDEI, IDEI COMPLEXE etc. granturi internaionale FP7, ESF, Marie-Curie, colaborri bilaterale, alte granturi internaionale contracte de cercetare ntre UMF/o structur din cadrul UMF i alte instituii (UTCN, UBB, USAMV, ntreprinderi, etc.).

n data de 10 februarie 2004, Comisia a adoptat o propunere cu privire la bugetul pentru o Uniune European extins la 27 de state membre pe perioada 2007-2013. Aceasta a fost o decizie important, Comisia adoptnd viziunea c interveniile Uniunii ntr-o serie de domenii de politici-cheie au nevoie de ntrire. ndeosebi, Comisia a decis c o politic de coeziune ambiioasa ar trebui s constituie un element esenial n pachetul total. Important, n noua structur bugetar, Comisia susinea viziunea c trebuie gsit pentru politica de coeziune un titlu bugetar unic i transparent, care s fie esenial pentru furnizarea siguranei i stabilitii necesare n vederea planificrii urmtoarei generaii de programe multianuale, naionale i regionale. n dezbaterile publice pe marginea viitorului politicii de coeziune, o concluzie general a fost c exist o serie de factori importani pentru coeziunea n Uniune: tema competitivitii, dezvoltrii durabile i a restructurrii economice i sociale. Aceste elemente sunt eseniale pentru nelegerea propunerilor cu privire la prioritile viitoare. Propunerea Comisiei urmrete o abordarea mai strategic, mai puin birocratic i mult mai concentrat a provocrilor economice i sociale dup extinderea Uniunii. Mai precis, politica de coeziune este acum legat de prioritile pe termen lung comunitare i de dezbaterile anuale din timpul Consiliului de Primvar. Concentrarea bugetului, descentralizarea managementului fondurilor, proporionalitatea aplicrii regulamentelor, un numr mai mic de instrumente i un sistem simplificat de livrare vor conduce la reducerea birocraiei. Comisia a propus deci ca aciunile finanate prin politica de coeziune ar trebui s se concentreze pe investiii ntr-un numr limitat de prioriti comunitare, reflectnd agendele Lisabona i Gothenburg, prin care se preconizeaz c intervenia Comunitii va determina un efect de bumerang i o valoare adugat semnificativ. Pachetul legislativ elaborat n sprijinul prioritilor politicii de coeziune, const din 5 noi reglementari:

- Un regulament general, care stabilete principiile, regulile i standardele pentru implementarea noului sistem cu accent pe simplificare i descentralizare. (REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999); - Un regulament asupra rolului Fondului European pentru Dezvoltare Regional de a finana proiecte de cercetare, inovaie, mediu, prevenirea riscului, infrastructura n cel mai puin dezvoltate regiuni. (REGULAMENTUL (CE) NR. 1080/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regional i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999); - Un regulament asupra Fondului Social European: proiecte pentru ocuparea forei de munc, productivitatea i calitatea muncii i incluziune sociala. (REGULAMENTUL (CE) nr. 1081/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1784/1999); - Un regulament asupra Fondului de Coeziune: investiii n proiecte de mediu i reele transeuropene n cele 12 noi state membre, plus Grecia si Portugalia. (REGULAMENTUL (CE) nr. 1084/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006 de instituire a Fondului de coeziune i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1164/94); - Un regulament asupra unui noi instrument, Gruparea europeana a cooperrilor transfrontaliere, pentru proiectele cu acest specific. (REGULAMENTUL (CE) NR. 1082/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI din 5 iulie 2006 privind o grupare european de cooperare teritorial (GECT)) Strategia i resursele politicii de coeziune vor fi grupate pe trei noi obiective prioritare pentru aciuni structurale, denumite pe scurt convergen, competitivitate i cooperare. n continuare, prezentm instrumentele i obiectivele politicii de coeziune, comparativ pentru perioadele 2000-2006 i 2007-2013. 2000 2006 Obiective Fondul de Coeziune Obiectiv 1 2007-2013 Instrumente Obiective financiare Fondul de Convergenta Coeziune competitivitate FEDR FSE FEOGA IFOP 3 Instrumente financiare si Fondul de Coeziune FEDR FSE

Obiectiv 2 Obiectiv 3

FEDR FSE FSE

INTERREG FEDR URBAN FEDR EQUAL FSE LEADER + FEOGA Dezvoltare rurala si FEOGA restructurarea sectorului IFOP pescuitului in afara Obiectivului 1 9 obiective 6 instrumente

Competenta regionala si ocupationala - la nivel regional FEDR - la nivel national FSE Cooperare FEDR teritoriala

3 obiective

3 instrumente

Ca rspuns la criticile privind problemele ntlnite n managementul fondurilor, propunerea aduce, de asemenea, anumite simplificri. Pe viitor, prioritile politicii de coeziune vor fi prezentate ntr-un document strategic general, adoptat de ctre Consiliu, iar n cadrul naional, documente realizate de ctre statele membre pe baza propunerii Comisiei. Aceste documente vor servi ca baz pentru programele specifice naionale i regionale. Anumite aspecte cuprinse n propunerea Comisiei au ntrunit un suport unanim. Pare s existe un consens asupra legturii create ntre politica de coeziune i agendele Lisabona i Gothenburg; asupra ncercrilor de simplificare a regulamentelor privind Fondurile Structurale; asupra celor trei noi obiective i coninutului acestora. n particular, a existat un consens general asupra importanei concentrrii sprijinului financiar ctre cel mai puin dezvoltate zone din Uniune. Chiar dac exist un sprijin larg pentru obiectivul Convergen, unele state membre l-au aezat sub semnul ntrebrii, iar cteva chiar au solicitat eliminarea acestuia. Unele propuneri au vizat acordarea sprijinului ctre cel mai puin dezvoltate state membre i nu regiunilor, respectiv convergen naional pus n opoziie cu cea regional. Cu alte cuvinte, principalele discuii se refer la suma care trebuie alocat obiectivelor respective i dac ajutorul ar trebui direcionat ctre toate regiunile sau numai ctre cele din noile state membre. Cele mai semnificative schimbri aduse de reform includ urmtoarele: o introducerea unui dialog strategic anual cu statele membre n cadrul Consiliului, precum i in cadrul Parlamentului, Comitetului Economic i Social i Comitetului Regiunilor, pentru a se asigura c prioritile europene sunt respectate pe tot parcursul perioadei; o recunoaterea deplin i finanarea crescut pentru zonele dezavantajate i mai mare atenie acordat dimensiunii urbane; 4

o o mai mare delegare a responsabilitilor ctre statele membre i regiuni, inclusiv n domeniul controlului simultan cu meninerea unei riguroziti financiare; o o reducere a numrului de instrumente financiare de la ase la trei; o includerea domeniilor de aciune ale iniiativelor comunitare URBAN i EQUAL i a aciunilor inovative ntre prioritile programelor operaionale ale statelor membre i regiunilor; o finanarea programelor operaionale dintr un singur fond (FEDR sau FSE) cu excepia programelor de infrastructur care vor fi finanate att prin FEDR ct si prin FC; o aplicarea programrii multianuale pentru FC si acelorai reglementari ca i pentru fondurile structurale; o concentrarea politicii de coeziune asupra celor mai dezavantajai, dar printr-o adaptate la situaiile specifice, astfel nct toate teritoriile si toi cetenii Uniunii s beneficieze de pe urma acestei politici. Resursele financiare dedicate politicii de coeziune reflect ambiia unei Uniuni extinse de a promova creterea si crearea de noi locuri de munca in zonele cele mai defavorizate. Pentru perioada 2007-2013, Comisia a propus in cadrul perspectivei financiare alocarea unei sume echivalente cu 0.41% din VNB al UE27 in sprijinul celor trei prioriti ale politicii de coeziune reformate. Acest procentaj corespunde sumei de 308 mld Euro pentru toat perioada. Aceste resurse rmn ca obiectiv de cheltuieli supuse regulii n+2. Diviziunea indicativ a acestei sume ntre cele 3 prioriti arat in felul urmtor: - aproximativ 82% pentru convergenta (regiuni mai puin dezvoltate, Fondul de Coeziune i regiunile afectate de efectul statistic), cu accent pe sprijinul acordat celor 10+2 noi state membre. Importana relativ a Fondului de Coeziune va fi pus n eviden prin faptul c aceste fonduri vor reprezenta o treime din alocrile financiare pentru noile state membre, ca o consolidare a efortului nceput n 2004-2006 in contextul nevoilor semnificative a acestor ri in termeni de infrastructur de transport si mediu; - Aproximativ 16% pentru Competitivitatea regionala si ocupaional; - Aproximativ 2,5 % pentru prioritatea cooperare teritorial. n afara celorlalte aspecte ale regulamentului general, putem de asemenea sa subliniem pe scurt elementele care rezult din regulamentele specifice celor trei instrumente financiare: Fondul European pentru Dezvoltare Regional: sub obiectivul convergen, pe lng mbuntirea infrastructurii de transport, mediu, energie, educaie, sntate si sprijinul pentru IMM-uri, se plaseaz un nou accent asupra 5

inovaiei si asupra prevenirii riscului; aciunile sub obiectivul competitivitate se vor concentra pe cele trei prioriti: economie bazat pe cunoatere si inovaie, mediul si prevenirea riscurilor, accesul n afara centrelor urbane la servicii de transport si telecomunicaii de interes economic general; sub obiectivul cooperare, programele transfrontaliere se vor concentra pe ncurajarea antreprenoriatului, managementului comun al mediului si infrastructura comun. Programele transnaionale vor include managementul i conservarea apei, accesul la reelele majore si la interoperabilitatea sistemelor, prevenirea riscurilor si cercetarea in acest domeniu, activiti de dezvoltare tehnologic; regulamentul privitor la FEDR include de asemenea prevederi specifice legate de dimensiunea urban, zone cu dezavantaje naturale, regiuni ultraperiferice i zone rurale i alte alte zone dependente de activitatea de pescuit. n ultimul caz, intervenia FEDR va acorda asisten altor activiti dect agricultura si pescuit, ca si pentru mbuntirea accesului si a legturilor intre orae i zone rurale. Fondul Social European va exista o legtura mai puternic ntre FSE, strategia european de ocupare si prioritile comunitare in domeniul incluziunii sociale, educaiei si instruirii, oportunitilor egale in vederea anticiprii schimbrilor datorate restructurrii economice si sociale, dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere si modificrilor demografice; principalul scop al obiectivului convergen va fi dezvoltarea resurselor umane in vederea unor mai bune perspective ale ocuprii forei de munc, creterea productivitii muncii si stimularea creterii, ca si ntrirea capacitilor administrative; sub obiectivul competitivitii, aciunile se vor concentra pe capacitatea angajailor i a firmelor de a se adapta la schimbare, s acceseze piaa muncii, incluziunea social a celor mai dezavantajai, lupta mpotriva discriminrii si dezvoltarea parteneriatelor si reelelor pentru incluziunea sociala si a forei de munca. activitile inovative vor fi in totalitate incluse in programele FSE si in aciunile de cooperare transnaionale Fondul de Coeziune Propunerile de regulament rein condiionalitatea interveniei prin Fondul de Coeziune: respectarea criteriilor de convergen economic, controlul cheltuielilor publice si implementarea programelor de stabilitate; n ceea ce privete reelele de transport trans-european (TEN-T), aciunea fondurilor se concentreaz in particular pe proiecte prioritare de interes european; 6

n vederea acoperirii nevoilor majore ale noilor state membre, interveniile nu vor acoperi

doar infrastructurile majore de transport sau de mediu, ci si domenii legate de mediul nconjurtor, ca de exemplu eficiena energetic si energia regenerabil, transportul intermodal, cel urban si public, etc.