Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
521.
Pe piaa muncii, cererea de for de munc scade mai mult dect crete oferta de for de munc. Salariul i numrul de lucrtori angajai la nivelul de echilibru: a) cresc; b) scad; c) crete i respectiv, scade; d) scade i respectiv, crete; e) rmn constante. La un moment dat, pe piaa muncii exist exces de ofert de for de munc. Salariul are tendina s: a) creasc; b) scad; c) rmn constant; d) fie egal cu zero; e) fie ntotdeauna ntr-o relaie invers cu productivitatea muncii. Amplificarea excedentului ofertei de munc fa de cererea de munc este influenat de: a) scderea omajului; b) creterea numrului locurilor de munc; c) creterea omajului; d) reducerea natalitii; e) caracterul extensiv al economiei; Activitile care fac obiectul cererii i ofertei de munc sunt: a) realizate de toi cei care lucreaz; b) casnice; c) realizate de salariai; d) realizate de nesalariai; e) realizate de studeni i elevi.
522.
523.
524.
525.
Cererea de munc: a) este egal cu nevoia de munc existent n economie; b) exprim nevoia de munc salariat format, la un moment dat, ntr-o economie; c) se ilustreaz prin numrul locurilor de munc solicitate de omeri; d) reprezint cererile formulate de tinerii care doresc s ptrund pe piaa muncii dup absolvirea unei forme de nvmnt; e) este dat de cererile exprimate, ntr-o anumit perioad de ctre cei care doresc s se angajeze pe piaa muncii. Fac obiectul cererii i ofertei de munc activitile: a) casnice; b) realizate de studeni; c) realizate de militari n termen; d) realizate de salariai; e) realizate de nesalariai. Cererea de munc deriv din: a) nevoia de bunuri care se pot obine prin munc salariat; b) nevoia de a munci a persoanelor adulte; c) cerina omerilor de a se ncadra n munc; d) solicitarea de a munci formulat de persoanele casnice; e) nevoia de a munci a tinerilor absolveni ai unei forme de calificare. Cererea de munc n raport cu nevoia de munc: a) este mai mic; b) sunt egale; c) este mai mare; d) este constant; e) nu au nici o legtur.
526.
527.
528.
529.
Diversitatea muncii n cadrul societii n raport cu munca ce formeaz obiectul cererii i ofertei pe pia: a) este mai puin cuprinztoare; b) este mai ampl; c) sunt egale; d) are caracter constant; e) nu se pot compara. Cererea de munc: a) este mai cuprinztoare dect nevoia de munc; b) este egal cu nevoia de munc; c) se identific cu locurile de munc; d) include i munca prestat n gospodria proprie; e) cuprinde i activitile realizate de studeni. Nu sunt particulariti ale ofertei de munc: a) perioada ndelungat n care ea se formeaz; b) mobilitatea perfect a ei; c) proprietatea de a nu se putea conserva; d) limitarea angajrii sub o anumit vrst; e) are la baz procese demografice. Prestarea unei munci salariate fr contract de angajare reprezint: a) economie natural; b) economie casnic; c) pia neagr a muncii; d) pia monopolistic; e) pia de monopol.
530.
531.
532.
533.
Prima treapt sau faz a pieei muncii const n: a) ntlnirea cererii cu oferta de munc n termeni reali; b) dimensionarea precis ca volum i structur a cererii de munc; c) delimitarea ofertei de munc pornind de la programul de munc; d) manifestarea pieei muncii pe ansamblul unei economii; e) determinarea mrimii i dinamicii reale ale salariului. A doua treapt sau faz a pieei muncii const n: a) manifestarea ei pe ansamblul unei economii; b) formarea condiiilor generale de angajare a salariailor; c) conturarea principiilor ce acioneaz la stabilirea salariilor; d) conturarea unei anumite tendine de stabilire a salariilor la nivel nalt sau sczut; e) ntlnirea cererii cu oferta de munc n termeni reali. Nu sunt condiii pentru funcionarea normal a pieei muncii: a) asigurarea nengrdit a dreptului la munc; b) neinterzicerea muncii forate; c) respectarea dreptului la grev; d) perfecionarea pregtirii i reconversia profesional; e) nengrdirea libertii de asociere n sindicate. Nu sunt factori prin care, la nivelul firmei, cererea i oferta de munc se adapteaz, pe termen scurt, n sensul creterii sau scderii: a) diminuarea programului de munc; b) orele suplimentare; c) munca permanent, nentrerupt; d) omajul tehnic; e) concedierile.
534.
535.
536.
537.
Formarea ntr-un timp ndelungat reprezint o caracteristic: a) doar a cererii de munc; b) doar a ofertei de munc; c) a pieei muncii; d) numai a cererii de munc pentru tineri; e) numai a ofertei de munc pentru persoanele ce realizeaz activiti casnice. Din confruntarea cererii cu oferta de munc, la nivelul firmei, se determin: a) doar mrimea salariului; b) condiiile generale de angajare a salariailor; c) mrimea i dinamica salariului; d) principiile generale pentru stabilirea salariilor; e) tendina de ansamblu a salariilor.
538.