Sunteți pe pagina 1din 24

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune

CONCURENTA

Profesor coordonator: Craciun Liliana

2004-2005

Cuprins

Capitolul I. Capitolul II. Capitolul III. Capitolul IV. Capitolul V.

Concurenta- premisa a echilibrului pietei prin pret .1 Concurenta- componenta intrinseca a pietei libere....3 Obiectivele concurentei.5 Functiile concurentei.5 Tipologia concurentei6 5.1 Piata cu concurenta perfecta si pura... .6 5.2 Piete cu concurenta imperfecta 7 Capitolul VI. Protectia consumatorilor impotriva practicilor abuzive in domeniul concurentei. 10 Capitolul VII. Protectia concurentei economice11 Capitolul VIII. Practicile anticoncurentiale12 Studiu de caz13 Bibliografie

Competitia conduce la continua perfectionare si eficientizare a productiei. Ea determina producatorul sa elimine risipa si sa scada costurile, astfel incat sa vanda la un pret mai mic decat altii. Ii elimina pe cei ale caror costuri raman ridicate si face astfel incat sa concentreze productia in mainile acelora ale caror costuri sunt mai mici Clair Wilcox

Cap.I Concurenta-premisa a echilibrului pietei prin pret


Intre agentii pietei se deruleaza numeroase relatii economice: ei coopereaza si conlucreaza pentru a-si realiza anumite scopuri comune; in acelasi timp, ei sunt in competitie. Conlucrarea si competitia dintre agentii economici sunt fatete ale aceleasi realitati: piata. Concurenta este o competitie in care fiecare actioneaza din interes economic. Concurenta este denumirea data relatiilor dintre subiectii care actioneza pe piata in vederea realizarii propriilor interese in conditii de libertate economica. In cadrul concurentei fiecare actioneaza din interes: cumparatorii actioneaza pentru a gasi vanzatorul cu pretul cel mai mic, calitatea cea mai convenabila si cele mai bune conditii de livrare si de plata a bunurilor marfare; vanzatorii sunt in competitie pentru banul clientului pentru a atrage cat mai multi cumparatori, cu venituri ridicate, stabili in achizitii. Cei care reusesc sa-si atinga obiectivele prospera. Concurenta in deplinatatea sa exista atunci cand si acolo unde pretul se formeaza liber, agentii cererii si ofertei sunt numerosi, iar libertatea lor este aparata si garantata de un sistem democratic. Ca si piata, concurenta cunoaste amploare diferita in timp si spatiu in functie de: numarul agentilor economici ( vanzatori si cumparatori); gradul de diferentiere a ofertei si a preferintelor; capacitatea societatii de a stimula initiativa, creativitatea si spiritul de competitie al agentilor economici. In toate tarile concurenta se desfasoara pe baza unui cadru legal, adaptabil la realitati in care sunt prevazute: regulile desfasurarii concurentei; organismele abilitate sa o supravegheze; sanctiunile care se aplica celor care o incalca etc. Cand se desfasoara cu respectarea regulilor si mijloacelor considerate corecte si recunoscute ca atare prin reglementari in vigoare in fiecare tara, concurenta este loiala sau corecta. Cand se desfasoara cu mijloace si prin actiuni contrare uzantelor comerciale legale, concurenta este incorecta, neloiala. Aceasta ii favorizeaza in mod artificial pe unii agenti economici care obtin avantaje nemeritate in dauna altora. Cei care apeleaza la asemenea

practici incalca legea si pot fi actionati in justitie la reclamatia celor prejudiciati sau a organismelor abilitate sa supravegheze concurenta. Economia de piata moderna se bazeaza pe conservarea principiului libertatii de concurenta intre cei care exercita aceeasi activitate, urmareste acelasi scop sau un scop asemanator. Concurenta este privita ca o conditie si o garantie a progresului. Dar, libertatea concurentei isi are limitele in practicile comerciale cinstite, partenerii avand datoria sa respecte un minimum de moralitate. Depasirea acestor limite transmite concurentei caracterul neloialitatii si angajeaza raspunderea celui care savarseste acte de o asemenea calificare. Aparitia tot mai frecventa a abuzurilor si a formelor comerciale anticoncurentiale, in lupta pentru puterea economica, pentru dominatia pietei a facut ca problema respectarii si apararii concurentei reale sa faca obiectul reglementarilor legale si procedurilor de urmarire si sanctionare, de reprimare a abuzurilor de la regulile normalitatii concurentei. Mecanismul economiei de piata functioneaza pe baza legii cererii si ofertei avand ca ax central pretul, care asigura autoreglarea echilibrului pietei. Dar, pentru ca pretul sa-si poata indeplini misiunea suprema de regulator al pietei, formarea lui trebuie sa aiba loc in conditiile mediului concurential normal. Aceasta este definita prin cateva coordonate: 1) existenta mai multor producatori si cumparatori, conditii care elimina posibilitatea existentei monopolului sau monopsonului; 2) existenta diversificarii sortimentale a unui bun omogen considerat; 3) intreprinderile sa se comporte ca entitati rationale, fiind preocupate fiecare la randul sau, de alegerea celor mai bune variante in combinarea factorilor de productie, in scopul atingerii obiectivului fundamental; 4) decizia pretului sa apartina exclusiv agentilor economici, neexistand imixtiuni din partea Guvernului in fixarea preturilor ca nivel nominal; 5) rationamentele de fundamentare a deciziei sa fie definite de cerintele dezvoltarii durabile a intreprinderii, care implica, obiective prezente si viitoare ale intreprinderilor interne si externe in mediul concurential; 6) rolul statului sa se manifeste, in special, pentru reglarea comportamentelor, in sensul legiferarii disciplinei de piata a operatorilor economici si al supravegherii respectarii acesteia, pentru eliminarea manifestarilor anticoncurentiale; 7) interventia statului in economie sa se faca prin alte instrumente decat pretul;

8) organizarea pietelor de desfacere ale bunurilor si serviciilor sa aiba ca obiectiv imbunatatirea calitatii prestatiilor catre consumatori; 9) manifestarea tendintei de stabilizare a preturilor, fenomen care demonstreaza ca exista si se manifesta cele doua laturi ale pietei: oferta si cererea si conditiile concurentei, care permit echilibrarea lor prin intermediul pretului liber, care se manifesta ca pret de echilibru; 10) bunastarea consumatorilor finali, asigurata de existenta cantitativa, calitativa si structurala a bunurilor pe piata, in concordanta cu utilitatea recunoscuta de catre insusi consumatori, ale caror preturi pot fi absorbite de catre veniturile acestora. Asadar, in economia de piata deschisa, vorbim de un pret de concurenta ca pret de vanzare minim al pietei. Actionand asupra reducerii preturilor, concurenta contribuie la largirea pietei prin cresterea cantitatii cerute, devenind din ce in ce mai puternica atunci cand preturile sunt mai mici. Desigur, concurenta dusa la absurd poate deveni si periculoasa pentru vanzatori si cumparatori, degenerand in infractiuni ca : alegerea preferentiala a clientilor, atragerea unor intermediari pentru vanzatori, reclama falsa etc. Pretul de concurenta nu trebuie sa fie un pret de mimare si sa actioneze ca bariera la intrarea in rama a altor producatori. El trebuie sa fie un pret acoperitor al costului.

Cap.II Concurenta-componenta intrinseca a pietei libere


Concurenta este un mod de manifestare a economiei de piata, in care pentru un bun omogen, existenta unui singur producator practic, devine irealizabila. Ea se concretizeaza in comportamentul individualizat al agentilor economici din aceeasi ramura, sector sau domenii de activitate, supus obiectivului maximizarii profitului pe seama utilizarii capitalului investit. Cunoscand conditiile de functionare a pietei asigurate de transparenta acesteia, fiecare agent economic este preocupat pentru conducerea activitatii sale astfel incat firma lui sa fie cea mai competitiva, iar castigul net sa fie cel mai bun. Conditiile de exercitare a concurentei se refera la: - existenta mai multor producatori specializati in producerea si livrarea unui anumit bun; - indeplinirea cerintelor de competitivitate a produsului respectiv, privind performanta pe aceeasi piata;

- individualizarea interesului de exploatare eficienta a capacitatii de productie si de utilizare rationala a resurselor materiale, financiare si umane; - autonomizarea conducerii si gestiunii prin pretul liber; - respectarea disciplinei legale comerciale si fiscale; - devansarea sau cel putin echilibrarea cererii de catre oferta. In absenta concurentei, orice ntreprindere- singura pe piata-si-ar fixa in mod liber pretul sau, fara confruntarea cu alti producatori si fara sa tina seama de optiunile clientilor. Cand in economie un bun este fabricat de mai multi producatori, nici unul dintre ei nu poate sa influenteze in mod izolat piata. Toti influenteaza piata aflandu-se in competitie. Ca urmare ei trebuie sa-si adapteze preturile la nivelul preturilor pietei. Pentru a-si atrage mai multi clienti producatorii pot proceda la coborarea nivelului pretului. Fenomenul se transmite, iar scaderea pretului, ca efect al concurentei, poate sa atinga cel mai coborat nivel, pana la cel de supravietuire, in care marja profitului este foarte mica. In acest caz, acei producatori care procedeaza la ridicarea pretului peste nivelul concurentei risca sa-si piarda in totalitate clientii si sa dea faliment. Coborarea pretului sub incidenta concurentei intre producatori se bazeaza pe posibilitatile pe care le au fiecare dintre rivali de a reduce costul unitar. Nivelul costului de concurenta definit ca fiind pretul cu cel mai mic nivel nominal, trebuie sa se situeze deasupra costului. Concurenta intre producatori exercita o permanenta presiune asupra scaderii preturilor de vanzare. Concurenta contribuie la largirea pietei in ceea ce priveste cantitatea ceruta de consumatori, care este cu atat mai mare, cu cat pretul este mai mic. Cunoasterea concurentei de catre intreprinderile producatoare a condus la identificarea unor tipuri de strategii de atragere a interesului pietei. Este vorba in mod deosebit de urmatoarele: a) strategia efortului concentrat destinat atragerii clientelei particulare pentru un produs particular, pentru care se ofera cele mai bune servicii; b) strategia diferentierii bunurilor intr-o gama superioara pentru cucerirea interesului clientilor pentru un produs particular; c) strategia dominatiei globale prin costuri cu care se asigura concurenta preturilor imbatabile, neexcluzandu-se calitatea produsului si a serviciului oferit clientilor.

Cap.III Obiectivele concurentei

Concurenta are loc atunci cand exista libertatea de a patrunde pe o piata si cand, in acelasi timp, pe acea piata exista mai multi vanzatori alternativi. Concurenta poate avea loc intre firme mari sau firme mici, firmele rivale putand intra in competitie pe piete locale, regionale, nationale sau mondiale. Cele mai importante scopuri ale concurentei sunt: satisfacerea cererii consumatorilor; promovarea inovatiei; alocarea eficienta a resurselor; limitarea puterii economice si politice; justa distributie a veniturilor. Piata este cea mai buna inovatie in organizarea cererii si a ofertei, si in intarirea si stabilirea diferitelor preferinte ale agentilor economici- fara folosirea concurentei. Concurenta constituie mijloacele necesare prevenirii si/sau diminuarii puterii economice concentrate in mainile statului si ale persoanelor si intreprinderilor private. De aceea, concurenta reprezinta un mijloc important pentru organizarea societatii.

Cap.IV Functiile concurentei


Se poate spune ca functiile concurentei sunt urmatoarele: 1. stimuleaza progresul general, ea incita agentii economici la initiativa, creativitate si inovare, la gasirea unor solutii mai bune pentru utilizarea resurselor. In felul acesta sporeste eficienta economica, iar nevoile sunt mai bine satisfacute; 2. diferentiaza agentii economici: ii avantajeaza pe cei creativi, abili, competenti si intreprinzatori. Ei isi imbunatatesc pozitia pe piata, isi maresc patrimoniul. Totodata, concurenta ii sanctioneaza pe cei imobili si conservatori, mergandu-se pana la pierderea patrimoniului. Prin mecanismele concurentei unii prospera, altii se ruineaza; 3. salubrizeaza viata economica de cei lipsiti de eficienta si poate duce la concentrarea pietei, a agentilor economici; unii producatori sau cumparatori pot ajunge la pozitii dominante, impunandu-si conditiile celorlalti; 4. conduce in mod natural la reducerea costurilor unitare, la diferentierea ofertei, iar uneori chiar la reducerea preturilor de vanzare, actiuni care in ultima instanta il avantajeaza pe cumparator. 5. faciliteaza ajustarea autonoma a cererii si ofertei in toate domeniile de activitate. Concurenta stimuleaza preocuparile pentru cresterea, diversificarea, imbunatatirea calitatii ofertei de marfuri pentru adaptarea ei la

dinamica cerintelor cererii. Pe pietele dominate de oferta (piata cumparatorilor), strategia competitionala determina firmele sa se particulizeze fata de rivali. Pe pietele dominate de cerere (piata vanzatorilor), in relatiile cu clientiile potentiali, se urmareste specializarea intr-un sector individualizat al cererii; 6. impiedica realizarea profitului de monopol de catre agentii economici, asigurand o alocare rationala a resurselor intre variantele utilizarii lor solicitate pe piata si statornicind o repartizare a profitului proportional cu contributia efectiva a agentilor economici in procesul de productie si distributie a marfurilor; 7. mecanismul concurential asigura preturile la niveluri reale, favorizand rationalizarea costurilor ca mijloace de sporire a profiturilor, altfel spus concurenta contribuie din plin la reducerea preturilor de vanzare; 8. concurenta are un rol direct asupra psihologiei agentilor economici, alimentand optimismul acestora, stimulandu-le creativitatea, facand ca ei sa se preocupe in permanenta de eficienta, de maximizarea profitului si implicit, de satisfacerea in conditii bune a nevoilor de consum.

Cap.V Tipologia concurentei


5.1 Piata cu concurenta perfecta si pura
Virtutile intrinseci ale concurentei, potentialul de progres al acesteia sunt puse in evidenta prin modelul teoretic al concurentei pure si perfecte. Aceasta constructie teoretica ofera o imagine asupra a ceea ce ar trebui sa fie o lume economica in care o mana invizibila asigura alocarea si utilizarea cea mai buna, optimala a resurselor. Ea este in acelasi timp un model spre care trebuie sa tinda pietele reale. Ca model teoretic, acest tip de piata se bazeaza pe o serie de caracteristici care in interactiunea lor constituie mecanismul perfect de functionare a pietei. a. Atomicitatea pietei- desemneaza situatia in care agentii cererii si ofertei sunt numerosi, fiecare are o forta economica redusa. Ca atare, prin deciziile si actiunile proprii nici unul nu exercita un efect semnificativ asupra cererii, ofertei si pretului; b. Omogenitatea perfecta a bunurilor marfare- in sensul ca pe piata unui anumit bun toate ofertele sunt perfect identice indiferent de producatorul sau vanzatorul de la care provin. In baza acestei caracteristici cumparatorul nu are nici un motiv sa prefere un producator sau altul;

Transparenta pietei- inseamna ca informatiile privind piata sunt larg difuzate, corect si permanent cunoscute de catre toti agentii cererii si ofertei; d. Libera intrare/iesire de pe piata oricarui bun e. Factorii de productie au mobilitate redusa- in sensul ca ei se deplaseaza fara nici o dificultate (tehnica, economica, juridica, ecologica) dintrun domeniu in altul in raport de cerintele pietei si criteriile de eficienta. Pretul este dat indiferent de cerintele individuale ale vanzatorilor si cumparatorilor; ei pot actiona doar asupra cantitatilor cerute si oferite. Piata cu concurenta pura si perfecta tinde in mod natural spre echilibru, spre gasirea pretului la care cantitatile oferite sunt egale cu cele cerute. Daca cererea si oferta cresc, curbele acestora se deplaseaza spre dreapta, conferind o alta stare de echilibru, cu modificarea sau nu a pretului de echilibru. In contextul echilibrului economic al pietei cu concurenta perfecta si pura sunt relevate unele regularitati de comportament ale agentilor pietei, cunoscute sub numele de legea cererii si ofertei.
c.

5.2 Piete cu concurenta imperfecta


In economiile de piata reale, cele care functioneaza efectiv in diferite tari, se intalnesc piete cu concurenta imperfecta. Asemenea piete infirma una, mai multe sau toate caracteristicile pietei cu concurenta perfecta sau pura.

Diversitatea pietelor cu concurenta imperfecta


Agentii ofertei Agentii cererii Numerosi Cativa Unul
A.

Numerosi piata monopolistica piata de oligopson piata de monopson

Cativa Unul piata de oligopol piata de monopol oligopol bilateral piata de monopol contrat monopson monopol contrat bilateral

Piata cu concurenta monopolistica- este forma de piata reala care pastreaza dintre caracteristicile pietei cu concurenta pura si perfecta pe cea privind atomicitatea. In tara noastra, pe piata monopolistica actioneaza in calitate de ofertanti gospodariile taranesti care furnizeaza pietei o parte din productia de cereale, legume, fructe si zarzavaturi, produse agrozootehnice la care se adauga cele peste 350000 de intreprinderi mici si mijlocii care activeaza in sectoarele neagricole (industrie, servicii, comert, prestari de servicii). Oferta

bunurilor de un anumit gen provine de la un numar mare de producatori si isi pierde caracterul de omogenitate. Fiecare producator incearca sa personalizeze bunurile pe care le produce, conferindu-le unele caracteristicichiar si secundare, prin care se deosebesc de ale celorlalti. Concurenta dintre producatori, fiecare urmarind ca, in cadrul genului de marfa, sa ofere un bun care sa vina cat mai bine in intampinarea gusturilor si preferintelor anumitor categorii de cumparatori. Pretul este fixat autonom de fiecare producator luand in considerare costurile la care adauga o marja de castig dimensionat in raport de situatia de ansamblu a pietei si reactia cererii pentru bunurile sale la modificarea pretului. Intrarea a noi concurenti pe aceasta piata este relativ usoara pentru ca restrictiile tehnice, economice si institutionale sunt inexistente sau reduse, iar cumparatorii au largi posibilitati de alegere intre numeroase bunuri substituibile. Piata de oligopol isi pastreaza caracterul de atomicitate a cererii existand numerosi cumparatori de forta economica redusa. Oferta bunurilor de un anumit gen (autoturisme, televizoare, calculatoare, materiale de constructii, electrocasnice, bunuri alimentare prelucrate industrial etc.) este concentrata la un numar mic de producatori cu forta economica ridicata, fiecare detinand o pondere ridicata in oferta totala. Fiecare agent poate prin deciziile sale sa influenteze in mod sensibil piata bunului respectiv. Piata de oligopol este o piata in care fiecare ofertant tine seama in actiunile sale de reactiile pe care le vor avea ceilalti si implicatiile pe care aceste reactii le au asupra sa. In reactiile reciproce, firmele de oligopol pot sa desfasoare o concurenta violenta sau procedeaza la realizarea unor intelegeri de tip cartel sau trust privind fixarea nivelului preturilor, modul de modificare a lor, impartirea pietelor. Cand intervin asemenea intelegeri se reduce rolul concurentei prin pret: ea se desfasoara prin alte mijloace (al caror scop este atragerea unei clientele cat mai numeroase, stabilite si cu forta economica ridicata) ca: publicitatea, acordarea de avantaje cumparatorilor (tombole, reduceri de pret, cadouri), acordarea unor garantii atractive postvanzare (organizarea unor activitati de service diversificate si prompte). Asemenea intelegeri sunt supravegheate de catre autoritatile publice si sunt reglementate prin acte legislative. Piata de oligopol reprezinta principala forma de piata in tarile dezvoltate din punct de vedere economic.
B.

C. Piata de monopol sau cu situatie de monopol reprezinta acel tip de piata in care oferta unui bun este concentrata in forta unui singur agent economic avand putere economica ridicata. El se confrunta cu o cerere atomizata, fiind in masura sa controleze piata. Monopolul impune dominatia producatorului asupra consumatorului. De aceea, in legislatia statelor cu economie de piata si regimuri democratice sunt promovate masuri legislative antimonopoliste pentru limitarea tendintei de monopolizare a productiei unor bunuri si reducerea puterii pe care o detin producatorii aflati in situatie de monopol. In practica economica pietele avand caracteristici de monopol sunt diverse. Exista situatii de monopol absolut sau pur bazat pe exclusivitatea producerii unui anumit bun economic. Ele se intalnesc cand ofertantul detine un zacamant dintr-o materie prima speciala, o licenta sau brevet de inventie, o intelegere cu administratia publica in baza careia are exclusivitatea producerii si comercializarii unor bunuri materiale, dar mai ales servicii (de transport pe calea ferata, de telefonie, de distributie a gazului combustibil sau a apei potabile) sau este autorul unei lucrari stiintifice ori cultural- artistice. In prezent, in economia Romaniei cele mai reprezentative monopoluri sunt regiile autonome si unele societati comerciale cu capital public. Desi situatiile de monopol pur nu sunt excluse, in practica se intalnesc situatii care tind spre monopol in care o firma puternica domina autoritar piata unui anumit bun, chiar daca alaturi de ea exista si unele firme mici, fara nici o posibilitate de a influenta piata. In functie de situatie, monopolul poate fixa pretul marfurilor, la un nivel superior celui de concurenta, iar productia este cea pe care o cere piata in functie de pretul respectiv. Alteori, monopolul fixeaza insa volumul productiei si lasa pietei libertatea de a impune pretul in functie de raportul cerere- oferta. D. Piata de monopson: cand bunurile marfare de un anumit gen sunt achizitionate de catre un singur cumparator, iar oferta provine de un numar mare de producatori, fiecare avand o forta economica redusa. In aceasta situatie, pretul este fixat de catre cumparator datorita pozitiei exclusive si fortei economice ridicate de care dispune. E. Oligopson: cand pe piata unui bun exista cativa cumparatori puternici, iar oferta provine de la un numar mare de producatori, fiecare cu forta economica redusa. Pretul este fixat sau influentat de catre cumparatori. Este, spre exemplu, cazul pietei semintelor de floarea-soarelui pentru ulei sau al legumelor si fructelor pentru conserve ori al cerealelor pentru export pentru care

cumparatorii sunt cativa, puternici, iar ofertantii- zecile de mii de producatori agricoli, cu forta economica scazuta. Pe aceste tipuri de piata, producatorul este cel dezavantajat.

Cap.VI Protectia consumatorilor impotriva practicilor abuzive in domeniul concurentei


Necesitatea unei protectii a consumatorilor a aparut, in general, din cauza multiplicarilor practicilor abuzive in domeniul concurentei, a prevederilor moderne de marketing, care nu totdeauna sunt loiale in raport cu un concurent, dar echivaleaza chiar cu o presiune exercitata asupra consumatorilor. In tarile cu economie de piata problema protectiei consumatorilor concentreaza tot mai mult atentia autoritatilor publice. Consumatorii pot fi lezati datorita actelor de concurenta neloiala de natura comerciala. Actele de concurenta neloiala pot fi sesizate atat de catre profesionistii dar si de catre consumatorii insisi lezati, care pot cere incetarea acestora, atunci cand sunt atinse interesele lor esentiale. Principalele masuri restrictive de protectie a consumatorului sunt cele referitoare la preturi si cele referitoare la formele de vanzare. Pretul este obiectul esential al competitiei economice. Conditiile de formare a preturilor au o importanta decisiva pentru existenta unei concurente loiale, intrucat ele determina atat autonomia distribuitorului in raport cu furnizorii, cat si concurenta dintre distribuitorii din aceeasi retea. Analiza practicilor referitoare la preturi se refera la: 1) practicile preturilor impuse-cuprind acte si fapte cu caracter legal prin care se urmareste, intr-un anumit stadiu al procesului de distributie, fixarea, limitarea sau controlul preturilor. Ele privesc raportul intre producatori si vanzatorii en-gros sau en-detail. 2) preturile discriminatorii sunt interzise, nefiind justificate de diferente corespunzatoare ale costului; 3) preturile diferentiate sunt incriminate de cadrul legal, deoarece genereaza conditii de vanzare diferite pentru aceleasi produse sau servicii si mai ales avantaje acordate dupa facturare; 4) vanzarile in pierdere si cu pret redus sunt forme promotionale de vanzare si sunt interzise atunci cand au ca scop eliminarea concurentilor; vanzarile cu pret redus pot fi incadrate in conditiile vanzarilor in sold si a lichidarilor autorizate.

Cap.VII Protectia concurentei economice

Implicarea statului in economie este ilustrata si de politica sa in domeniul protejarii concurentei pentru a face fata carentelor pietei intr-un mediu economic caracterizat prin excelenta prin concurenta imperfecta. Teoretic, in conditii de concurenta perfecta, echilibrul concurential garanteaza ca fiecare ramura isi dezvolta productia pana in punctul in care pretul va fi egal cu costul marginal al firmei si unde avantajul marginal social va fi egal cu costul marginal social. Cand o ramura este caracterizata prin concurenta imperfecta, fiecare ntreprindere va dispune in cadrul ramurei respective de o anumita putere de monopol. Implicarea statului in mentinerea unui mediu concurential adecvat constituie un domeniu marcat de controverse economice si politice. Parerile economistilor sunt divergente: a) cei care nu considera ca statul sa se implice in lupta contra monopolurilor, deoarece acest efort este zadarnic; b) cei care considera ca aceasta implicare este necesara din cel putin doua considerente si anume: - costul social al puterii de monopol; - necesitatea de a arbitra conflictul intre o morala manageriala avand in final ca scop suprem profitul si o morala politica care urmareste minimizarea costului social si maximizarea avantajelor pentru colectivitate. Institutiile abilitate in Romania sa administreze si sa puna in aplicare prevederile care reglementeaza protectia consumatorilor economici sunt: Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei. Consiliul Concurentei-creat prin legea concurentei este definit ca autoritate administrativa autonoma, faptul ca dispune de puterea proprie de a sanctiona. E compus din 10 membri, din care un presedinte, 3 vicepresedinti si 6 consilieri de concurenta. Ei sunt uniti pentru o durata de 5 ani, mandatul putand fi reinnoit de cel mult 2 ori. Numirea se face prin Decret al Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare a Camerei Deputatilor. Membrii Consililui sunt functionari publici si sunt supusi unor reguli de incompatibilitate specificate in lege. Oficiul Concurentei este organul de specialitate in domeniul concurentei aflat in subordinea Guvernului; aceasta institutie continua activitatea organelor cu atributii in domeniul preturilor si al concurentei din cadrul Ministerului Finantelor, la nivel central si local. Conducerea acestei institutii este asigurata de catre Seful Oficiului Concurentei; acesta are un adjunct. Reteaua teritoriala este constituita din inspectorate de concurenta judetene si ale municipiului Bucuresti conduse de un director.

Oficiul Concurentei are competenta de reprezentare a Guvernului consultativa.

Cap.VIII Practicile anticoncurentiale


Practicile anticoncurentiale sunt acte si fapte la care recurg intreprinderile, in scopul dobandirii unei pozitii dominante pe piata. Pozitia dominanta pe piata este o situatie similara cu aceea de monopol, respectiv atunci cand o firma care activeaza singura pe piata in cauza poate sa profite din plin de puterea ei fata de distribuitorii si consumatorii bunurilor sau serviciilor pe care le furnizeaza. Un monopolist poate sa hotarasca pretul de vanzare care sa-i aduca cel mai mare profit, fara a fi scos de pe piata, prin competitie. In scopul de a dobandi o pozitie dominanta pe piata, o ntreprindere are 2 posibilitati: o fie incearca sa devina cea mai puternica sau unica ntreprindere care aprovizioneaza piata, prin utilizarea unor practici anticoncurentiale care sa-i sporeasca puterea pe piata; o fie incheie intelegeri cu concurentii existenti (cei care vand acelasi produs sau presteaza acelasi serviciu): intelegeri de fixare a pretului si impartire a pietelor.

Studiu de caz
Orange si Connex vor inceta sa se mai bata in preturi, calitatea serviciilor este urmatoarea reduta. In Romania sunt aproximativ 400000 de clienti companii. Aici includem intreprinderile mici si mijlocii afirma Yves Gauthier, director executiv adjunct

in cadrul Orange. Acestia sunt cei care conteaza cu adevarat, atat pentru Orange, cat si pentru Connex, principalii operatori de pe piata. Cei doi mari sunt umar la umar in batalia pentru clientii business. Este interesant de urmarit care a fost evolutia acestei lupte. In 2002 si in 2003 o data cu rebrandarea companiei, Orange a devenit agresiv pe piata de business. A reusit chiar sa smulga niste clienti ai principalului sau competitor prin reducerea marjelor comerciale, care oricum se situau la un nivel destul de ridicat. Connex s-a trezit insa la timp si a contacarat cu aceeasi moneda: reducerea preturilor. Razboiul preturilor se apropie de sfarsit, deoarece afecteaza profiturile. In etapa urmatoare lupta pe segmentul business se va da pe calitatea serviciilor. Este vorba, in special, de calitatea si capacitatea retelelor de a sustine traficul de voce efectuat de clientii business, fiind eventual nevoie de noi investitii in retelele operatorilor principali. Connex ofera solutii complete de comunicare pentru afacerea ta. Fie ca esti la inceput de drum sau ai ajuns deja in elita afacerilor, Connex este gata sa preia o parte din proiectele tale-pe cele legate de comunicatii, oferindu-ti solutii complete perfect adaptate companiei tale Ofertele pe care Connex le ofera sunt: One4All sunt oferte la nivel de companie, ce contin pachete de minute din care pot consuma toti utilizatorii, permitand astfel controlul costurilor de comunicatii. Ofertele One4All sunt destinate companiilor care inregistreaza un tarif de convorbiri lunar constant, dar variabil la nivelul utilizatorilor individuali. Poti alege una din ofertele: cu 500, 1000, 2000, 3000, 4000, 5000, 6000, 8000 sau 10000 de minute incluse. Ofertele One4All au urmatoarele caracteristici: - contin un abonament la nivel de companie, un abonament pentru fiecare utilizator si un pachet de minute incluse din care consuma toti utilizatorii; - minutele incluse sunt destinate numai convorbirilor nationale; - minutele neconsumate vor fi reportate in luna urmatoare, in limita numarului de minute incluse in abonament; - minutele gratuite primite in cadrul programului de loialitate Connex in fiecare zi vor fi folosite de catre toti utilizatorii. Aceste oferte sunt disponibile pentru clientii persoane juridice cu cel putin trei cartele SIM. Tarife convorbiri nationale (USD/min)

Abonament

Minute Incluse

One4All 500 One4All 1000 One4All 2000 One4All 3000 One4All 4000 One4All 5000 One4All 6000 One4All 8000 One4All 10000

500 1000 2000 3000 4000 5000 6000 8000 10000

Abonament lunar companie ($) 80 125 245 370 470 590 680 870 1060

Abonament lunar utilizator ($) 7 7 7 7 7 7 7 7 7

Tarife la incluse in Connex & Romtelecom 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10

depasirea min. abonament Alte retele nationale 0.15 0.15 0.15 0.15 0.15 0.15 0.15 0.15 0.15

One4All + Grup sunt oferte la nivel de companie ce contin pachete de minute din care pot consuma toti utilizatorii, permitand astfel controlul costurilor de comunicatii. Ofertele One4All sunt destinate companiilor care inregistreaza un trafic de convorbiri lunar constant, dar variabil la nivelul utilizatorilor individuali. In plus, optand pentru aceste oferte beneficiezi de minute incluse pentru convorbiri in cadrul grupului si de tarife speciale pentru aceste convorbiri dupa terminarea minutelor incluse. Grupul este constituit din toate numerele de telefon apartinand companiei. Poti alege dintre cele 9 oferte, cu: 500, 1000, 2000, 3000, 4000, 5000, 6000, 8000 sau 10000 de minute incluse; aceste pachete de minute sunt destinate convorbirilor nationale in afara grupului. Fiecare oferta One4All + Grup are inclus si un pachet de minute destinate convorbirilor in grup, ce contine 250, 500, 1000, 1500, 2000, 2500, 3000, 4000 respectiv 5000 de minute.

Ofertele One4All + Grup au urmatoarele caracteristici: contin un abonament la nivel de companie, un abonament pentru fiecare utilizator si 2 pachete de minute incluse din care consuma toti utilizatorii. Tarifele pentru convorbirile nationale la depasirea minutelor incluse in abonament sunt aceleasi pentru toti utilizatorii; daca optezi pentru oricare dintre aceste oferte, beneficiezi de 2 pachete de minute incluse: - un pachet de minute destinate convorbirilor nationale in afara grupului;

- un pachet de minute destinate convorbirilor in grup. minutele incluse sunt destinate numai convorbirilor nationale; minutele gratuite primite in cadrul programului de loialitate Connex in fiecare zi vor fi folosite de catre toti utilizatorii; dupa consumarea minutelor incluse in pachetul destinat convorbirilor nationale in afara grupului vor fi tarifate, chiar daca minutele incluse in pachetul destinat convorbirilor in cadrul grupului nu sunt consumate; dupa consumarea minutelor incluse in pachetul destinat convorbirilor in grup, convorbirile in grup vor fi tarifate, chiar daca minutele incluse in pachetul destinat convorbirilor natioanale in afara grupului nu sunt consumate; convorbirile in cadrul grupului vor avea un tarif special. minutele neconsumate vor fi reportate in luna urmatoare, astfel: - minutele pentru convorbiri nationale in afara grupului vor fi reportate in limita numarului de minute pentru convorbiri nationale in afara grupului incluse in abonament; - minutele pentru convorbiri in grup vor fi reportate in limita numarului de minute pentru convorbiri in grup incluse in abonament. Aceste oferte sunt disponibile pentru clientii persoane juridice cu cel putin 3 cartele SIM. Minute gratuite dupa 12 luni neintrerupte petrecute in retea, companiile abonate Connex primesc lunar minute gratuite pentru convorbirile Connex-Connex. Pot fi folosite de toti utilizatorii din companie. Connex Convorbiri Internationale:
Destinatie SUA, Canada, Israel, Alaska Europa Restul lumii Sateliti

Tarif ($/min) Abonament Connex 0.55 0.65 0.85 3.00

Tarif ($/min) Optiunea International Intensiv (ab 2$) 0.30 0.40 0.70 3.00

Pachetul Web Start asigura companiilor acces la Internet prin Dial-up Gold si pagina proprie de Internet prin intermediul serviciului myDomain si are urmatoarea stuctura: - 30 de ore de acces la Internet prin Dial-up Gold; 0.5$/ora trafic suplimentar; - inregistrare si gazduire nume_domeniu.ro; - 10 MB gazduire site web; - 5 adrese de e-mail;

- abonament lunar: 7$. Pachetul Web Start Plus asigura companiilor acces la Internet prin Dial-up Gold si pagina proprie de Internet prin intermediul serviciului myDomain si are urmatoarea stuctura: - acces nelimitat la Internet prin Dial-up Gold; - inregistrare si gazduire nume_domeniu.ro; - 10 MB gazduire site web; - 5 adrese de e-mail; - abonament lunar: 10$. Connex in fiecare zi- recompensarea fedelitatii prin puncte de loialitateeste cel mai complex program de loialitate de pe piata telecomunicatiilor din Romania, prin care sunt rasplatiti toti abonatii, prin beneficii si optiuni variate: minute gratuite, telefoane si accesorii, pachete de servicii gratuite sau acces gratuit la Internet. Punctele de loialitate se acumuleaza in functie de valoarea fiecarei facturi emise si achitate, precum si pentru folosirea serviciului Connex Vox. Numarul de puncte de loialitate de care beneficiezi se calculeaza inmultind cu trei valoarea facturii in USD fara TVA. Poti beneficia si de avantajul de a cumpara telefoane la preturi speciale, minim 15% din valoarea telefonului fiind necesar a fi achitata cu puncte de loialitate. De asemenea si Cartela Connex este solutia ideala pentru nevoia de comunicare. Beneficiezi de: o cartela SIM SMART reincarcabila cu un credit initial pe care il poti folosi din primul moment pentru a efectua apeluri; posibilitatea de a efectua apeluri timp de 4 luni din ziua efectuarii primului apel si de a primi apeluri inca 10 luni; solutie avantajoasa de reincarcare a creditului si prelungire a perioadei de valabilitate a acestuia prin incarcare electronica si cartele valorice; posibilitatea de a-ti alege oricand cele mai avantajoase tarife in functie de nevoia de comunicare; posibilitatea de a alege numere favorite din orice retea nationala, indiferent de planul tarifar pe care esti inregistrat; tarife reduse cu 50% pentru apelurile catre numere favorite alese, indiferent de ora sau de zi; tarife reduse cu 50% pentru apelurile efectuate seara si in weekend;

tarife reduse pentru mesajele scrise trimise catre numerele favorite alese; tarif catre Romtelecom acelasi cu cel catre Connex; acces la convorbiri internationale inca de la activare; posibilitatea de a folosi telefonul mobil si in strainatate, in tarile cu care Connex a incheiat contracte de roaming pentru Cartela Connex; servicii de divertisment: Connex Freestyle, jocuri Java, Connex Astre, Myx, Connex Wap si Connex Chat; prin cele patru planuri tarifare disponibile: Standard, Ore favorite, Numere favorite sau Simplu, Cartela Connex iti ofera posibilitatea sa alegi tarifele care ti se potrivesc; initial, Cartela Connex este inregistrata pe planul tarifar standard. Apeleaza 444 daca vrei sa alegi unul din celelalte planuri tarifare disponibile. Prima schimbare a planului tarifar este gratuita. Orice modificare ulterioara se taxeaza cu 1$. taxarea pentru apelurile nationale si internationale se face astfel: primul minut se taxeaza prin rotunjire la minut, iar dupa primul minut taxarea se face la secunda; bonusuri variate: bonus aniversar: la fiecare an de la activarea in reteaua Connex primesti un bonus aniversar de 1$; bonus la reincarcare: Connex te rasplateste cu un bonus intre 3% si 20% din valoarea incarcata; bonus pentru apelurile primite: la fiecare cumulare a 100 de minute de apeluri primite, ti se ofera un bonus de 1$. Dupa 18 luni de la activarea in retea, valoarea bonusului creste cu 50%, adica 1.5$ pentru fiecare 100 de minute de apeluri primite; bonus pentru fidelitate: - 2$ la implinirea a 6 luni, respectiv a 12 luni de la data activarii; - 3$ incepand cu aniversarea a 18 luni de la activarea in retea. Relatii cu clientii: *222 sau +40213022222; Informatii credit: *123# sau 444; Informatii bonus pentru apelurile primite: *130#; Reincarcare: 444; Alegerea numerelor favorite: 455; Modificarea planului tarifar: 444; Connex Vox: - ascultare mesaje: 333, 334 sau +40722033333; - inregistrare mesaj intampinare:335;

- modificare cod Connex Vox:336; activare roaming: *100#-1 sau *222. Poti sa faci un gest frumos de sarbatori, iar la anul ramai aproape de cei dragi. Beneficiezi de o reducere la abonament de 50% un an intreg, dar si de telefoane la preturi exceptionale, incepand cu 12$. Orange te indruma sa incerci una din cele 3 optiuni: a. 360 de minute in retea; b. 100 de mesaje scrise lunar, in primele 2 luni de abonament; c. 50 de message multimedia lunar, in primele 3 luni de abonament, pentru telefoanele cu camera. Ia-ti orice abonament din Planul Personal pana la 31decembrie si poti incerca gratuit orice optiune la alegere in primele doua luni de abonament. Pentru telefoanele cu ecran color ai o reducere de 10$. Daca te abonezi pe 2 ani, primesti 10 minute lunar pe viata, in orice retea, optiunea aleasa este gratuita si in luna a treia de abonament si in plus primesti 50 de puncte Thank You. Pentru studenti cartela reincarcabila PrePay de 6$ costa acum 3$. Cu PrePay tu detii controlul. Nu ai abonament sau factura de platit. Tot ce trebuie sa faci este sa alegi, in functie de nevoile tale de comunicare, unul din pachetele PrePay disponibile: de 6$+TVA (cu credit de 5$) sau de 11$ (cu credit de 11$). Cu pachetele PrePay ai acum la dispozitie o noua cartela SIM cu o capacitate mai mare si noi facilitati: o memorie extiinsa la 250 numere pentru agenta ta telefonica; o acces direct la serviciul Info 311 utilizand meniul Orange/Info 311 Tarife PrePay: prin serviciul Alege, PrePay iti ofera posibilitatea alegerii unuia dintre planurile tarifare Standard, Mesaje scrise, Unic, Numere favorite sau Timp favorit, in functie de nevoile tale de comunicare. Astfel, de la primul apel in retea vei fi trecut automat la planul tarifar Standard, iar apoi poti alege unul dintre celelalte planuri tarifare. Prima alegere este gratuita, fiecare modificare ulterioara se taxeaza cu cate 2$. Ai taxare la secunda dupa primul minut pentru toate apelurile nationale si internationale. 1. cu planul tarifar Standard nu conteaza ora la care suni, pentru ca tarifele sunt aceleasi si ziua si noaptea; 2. cu planul tarifar Mesaje Scrise trimiti mesaje scrise cu 0.05$/mesaj si vorbesti cu 0.30$/minut indiferent de destinatia si momentul apelului tau;

cu planul tarifar Unic nu conteaza ora la care suni si nici pe cine suni. Apelurile tale sunt taxate la un tarif unic, indiferent daca numerele de telefon apelate sunt din reteaua fixa sau mobila; 4. planul tarifar Numere Favorite ti se potriveste daca apelezi frecvent pana la 5 numere favorite (prieteni, familie). Ai tarife cu pana la 24% mai mici decat tarifele Standard pentru apelurile initiale catre maximum 5 numere de telefon alese de tine. Cele 5 numere de telefon Orange, pot apartine retelei nationale de telefonie fixa sau altor retele de telefonie mobila din Romania. Alegerea celor 5 numere favorite este gratuita. Orice modificare se taxeaza cu 1$/numar. 5. planul tarifar Timp favorit: poti alege aceasta optiune daca vorbesti la telefon mai mult seara si in week-end. Ai tarife cu pana la 28% mai mici decat tarifele Standard pentru apelurile efectuate de luni pana vineri, intre orele 20:00-08:00, in week-end si in timpul sarbatorilor legale. Modalitati de reincarcare a cartelei SIM :
3.

Cartela de reincarcare 5& 9& + 1$ bonus 15& + 2$ bonus 24& + 4$ bonus 33& + 6$ bonus Bonusuri:

Pret (fara TVA) 5$ 9$ 15 $ 24 $ 33 $

Perioada activa 30 zile 60 zile 90 zile 120 zile 150 zile

Perioada de gratie 240 zile 240 zile 240 zile 240 zile

pentru apelurile primite care totalizeaza 100 de minute primesti un bonus de 1$, activ o zi; 2. pentru reincarcare la 30 de zile beneficiezi de acest bonus daca reincarci cartela SIM o data la maximum 30 de zile din ziua primului apel sau din ziua ultimei reincarcari. Daca reincarci in primele 30 de zile din ziua efectuarii primului apel, vei primi pentru reincarcare un bonus de 20% din creditul cartelei de reincarcare folosite. Daca efectuezi o a doua reincarcare in decurs de 30 de zile din ziua efectuarii primei reincarcari, vei primi un bonus mai mare si anume 25% din creditul cartelei de reincarcare folosite. Pentru a treia reincarcare efectuata in decurs de 30 de zile din ziua efectuarii celei de-a doua reincarcari, vei primi un bonus maxim de 30% din creditul cartelei de reincarcare folosite. Pentru cartela de reincarcare de 5$ nu se acorda bonus la reincarcare.
1.

de fidelitate se ofera celor care, in decursul unui an, consuma cel putin 50$. Valoarea bonusului reprezinta 5% din creditul total consumat in acel an. Anul se calculeaza din ziua efectuarii primului apel sau din ziua primirii ultimului bonus de fidelitate; 4. pentru aniversarea ta in reteaua Orange dupa un an in retea, primesti un bonus de 3$, activ o zi. Produsele PrePay sunt disponibile: in magazinele Orange; la partenerii Orange; in reteaua de distributie PrePay.
3.

Bibliografie
1. Gavrila, Ilie Economie

2. 3.

Ghita, Paul Tanase Nitescu, Dan Popescu, Constantin Mosteanu, Tatiana Mosteanu, Tatiana Floricel, Constantin Alexandru, Felicia Dumitrescu, Dalina

Editura Economica, Bucuresti, 2000 Concurenta: abordari teoretice si practice Editura Economica, Bucuresti, 2000 Preturi si concurenta Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti