Universitatea de Medicin i Farmacie Grigore T.

Popa din Iai Facultatea de Bioinginerie Medical Specializarea: Management pentru sntate Curs: Sisteme informaionale i informatice n sntate

Studiu statistic privind obezitatea la copii

Coordonator tiinific:

Lector Dr. Ilea Mihail - Ovidiu

Masterand: Subotnicu Neculai

Cuprins Prezentare generala Studiu statistic

Prezentare general
Obezitatea este o afeciune complex, multifactorial, caracterizat prin creterea greutii corporale pe seama esutului adipos. n ultimele decade, a devenit una din cele mai frecvente boli de nutriie din lume, avnd amploarea unei pandemii, conform raportului OMS 2011, fiind considerat boala secolului XXI Obezitatea la copil i adolescent reprezint un factor de risc pentru boli cardiovasculare, hipertensiune arterial, diabet zaharat tip 2, sindrom de apnee n somn i unele forme de cancer. Privind obezitatea la copii, am realizat un studiu pe un lot format din 50 de copii cu vrste cuprinse ntre 1 i 10 ani, proveniti atat din mediul urban cat si din cel rural. Parametri medicali urmarii au fost: varsta, sex, mediu de provenien, greutate, nlime, indice de masa corporala, ponderea de greutate, tensiune arterial sistolica, tensiunea arterial diastolica, glicemie, activitate zilnica.
NR. CR T. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 SEX F F F M F M M F M M F F M M M F F M F M M M F M F F F M M M F M F M F M M F M F M M F F F M M F F F MEDIU R U R R U U U R U R R U U U U U R R U R U U U U R R R U U U R U U R R U U R R R U R U U U R R U R U VARSTA 3 2 5 7 8 4 6 9 1 10 9 8 4 5 4 3 8 3 6 7 9 2 8 4 5 9 6 7 4 2 6 10 8 10 4 8 10 8 9 3 6 7 8 9 4 6 8 9 10 10 GREUTATE (kg) 15 10 20 25 25 18 35 41 11 35 60 26 30 28 20 15 23 19 31 40 30 15 34 42 23 40 27 28 20 12 50 45 38 30 20 26 32 25 27 16 25 20 30 48 25 40 27 28 33 51 INALTIME (cm) 90 80 99 113 115 96 109 120 72 120 121 116 102 105 99 88 118 99 110 115 127 84 125 101 103 126 110 108 100 81 111 141 120 125 98 116 131 115 120 89 116 107 119 120 104 115 115 121 131 115 IMC 18.52 15.63 20.41 19.58 18.90 19.53 29.46 28.47 21.22 24.31 40.98 19.32 28.84 25.40 20.41 19.37 16.52 19.39 25.62 30.25 18.60 21.26 21.76 41.17 21.68 25.20 22.31 24.01 20.00 18.29 40.58 22.63 26.39 19.20 20.82 19.32 18.65 18.90 18.75 20.20 18.58 17.47 21.18 33.33 23.11 30.25 20.42 19.12 19.23 38.56 PONDEREA GREUTATII normal ponderal subponderal normal ponderal normal ponderal normal ponderal normal ponderal supraponderal supraponderal normal ponderal normal ponderal obezitate morbida normal ponderal supraponderal supraponderal normal ponderal normal ponderal subponderal normal ponderal supraponderal obezitate grad I normal ponderal normal ponderal normal ponderal obezitate morbida normal ponderal supraponderal normal ponderal normal ponderal normal ponderal subponderal obezitate morbida normal ponderal supraponderal normal ponderal normal ponderal normal ponderal normal ponderal normal ponderal normal ponderal normal ponderal normal ponderal subponderal normal ponderal obezitate grad I normal ponderal obezitate grad I normal ponderal normal ponderal normal ponderal obezitate grad Ii TAS mm/hg 96 98 100 115 120 98 115 130 95 126 140 111 122 105 99 96 112 97 99 121 115 96 112 135 98 119 102 100 96 96 141 120 119 115 96 110 111 112 113 94 98 99 106 129 98 121 101 114 115 142 TAD mm/hg 65 70 70 68 65 71 76 81 65 68 74 68 81 59 68 71 66 71 81 79 65 68 75 82 72 81 79 71 68 70 82 85 72 76 71 75 76 74 81 68 74 68 82 76 64 71 73 82 81 86 GLICEMIE PE NEMANCATE (mg/dl) 85 78 91 92 91 100 120 118 74 89 124 89 120 101 78 81 76 81 92 98 79 81 86 116 76 89 79 112 78 76 96 93 112 116 79 88 110 83 75 91 116 101 96 117 97 112 84 76 77 126 ACTIVITATE ZILNICA ACTIV ACTIV SEDENTAR ACTIV ACTIV ACTIV SEDENTAR SEDENTAR SEDENTAR ACTIV SEDENTAR ACTIV SEDENTAR ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV SEDENTAR ACTIV ACTIV ACTIV SEDENTAR ACTIV SEDENTAR ACTIV SEDENTAR ACTIV ACTIV SEDENTAR ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV ACTIV SEDENTAR ACTIV SEDENTAR ACTIV ACTIV ACTIV SEDENTAR

Studiu statistic
I. Grafice pentru reprezentarea datelor
In prezentul studiu statistic, am reprezentat grafic datele privind mediul de provenienta, sexul, ponderea geutaii si tipul de activitate zilnica a subiectilor. a) Pentru a reprezenta grafic cati copii sunt de sex feminin si cati de sex masculin, am procedat asa: 1. Din tabelul initial facut in excel am copiat in sheet 2(redenumit REPARTIZARE DUPA SEX)doar coloana ce mentioneaza sexul copiilor. 2. Pentru a afla cate persoane sunt de sex feminin am aplicat in coloana B formula: =COUNTIF(A2:A51,"F") iar pentru a afla cate persoane sunt de sex masculin: =COUNTIF(A2:A51,"M") 3. Pentru a reprezenta grafic am procedat astfel: Insert chart pie 3D pie chart layouts layout 1. Rezultatul final a fost ca din 50 de copii 25 (adica 50%) sunt de sex feminim si 25 (adica50%) sunt de sex masculin

REPARTIZARE DUPA SEX

M 50%

F 50%

b) Pentru a reprezenta grafic cati copii provin din mediul rural si cati din mediul urban, am procedat asa: 1. Din tabelul initial facut in excel am copiat in sheet 3(redenumit REPARTIZARE DUPA MEDIU)doar coloana ce mentioneaza mediul de provenienta. 2. Pentru a afla cate persoane provin din mediul rural am aplicat in coloana B formula: =COUNTIF(A2:A51,"R") iar pentru a afla cate persoane provin din mediul urban: =COUNTIF(A2:A51,"U") 3. Pentru a reprezenta grafic am procedat astfel: Insert chart pie 3D pie chart layouts layout 1. Rezultatul final a fost ca din 50 de copii 22 (adica 44%) provin din mediul rural si 28 (adica56%) provin din mediul urban.

REPARTIZARE DUPA MEDIUL DE PROVENIENTA

R 44% U 56%

c) Pentru a reprezenta grafic distribuia de frecven a ponderea geutaii, am procedat asa: 1. Din tabelul initial facut in excel am copiat in sheet 4 (redenumit REPARTIZARE DUPA PONDEREA GREUTII)doar coloana ce mentioneaz ponderea greutaii. 2. Pentru a afla cate persoane sunt normal ponderali am aplicat in coloana B formula: =COUNTIF(A2:A51,"NORMAL PONDERAL"), pentru subponderali =COUNTIF(A2:A51,"SUBPONDERAL"), pentru supraponderali =COUNTIF(A2:A51,"SUPRAPONDERAL"), pentru obezitate grad I =COUNTIF(A2:A51,"OBEZITATE GRAD I"), pentru obezitategrad II =COUNTIF(A2:A51,"OBEZITATE GRAD II"), iar pentru obezitate morbida =COUNTIF(A2:A51,"OBEZITATE MORBIDA") 3. Pentru a reprezenta grafic am procedat astfel: Insert chart pie 3D pie chart layouts layout 1. Rezultatul final a fost ca din 50 de copii 32 (adica 64%) sunt normalponderali, 4 (adica 8%) sunt subponderali, 7 (adica 14%) sunt supraponderali, 3 (adica 6%) reprezinta obezitate grad I, 1(adica 2%) reprezinta obezitate grad II si 3(adica 6%) sufera de obezitate morbid

REPARTIZARE DUPA PONDEREA GREUTATII

obezitate morbida obezitate grad II 6% 2% obezitate grad I 6%

supraponderal 14% subponderal 8% normal ponderal 64%

d) Pentru a reprezenta grafic cati copii snt activi si cati sunt sedentari, am procedat asa: 1. Din tabelul initial facut in excel am copiat in sheet 5(redenumit REPARTIZARE DUPA ACTIVITATE)doar coloana ce mentioneaza activitatea zilnica. 2. Pentru a afla cate persoane sunt active am aplicat in coloana B formula: =COUNTIF(A2:A51,"ACTIV") iar pentru a afla cate persoane sunt sedentare: =COUNTIF(A2:A51,"SEDENTAR") 3. Pentru a reprezenta grafic am procedat astfel: Insert chart pie 2D pie chart layouts layout 1. Rezultatul final a fost ca din 50 de copii 36 (adica 72%) sunt activi si 14 (adica 28%) sunt sedentari.

REPARTIZARE DUPA ACTIVITATEA ZILNICA

SEDENTAR 28%

ACTIV 72%

II.

Determinarea dreptei de regresie

Ecuaia dreptei de regresie ne permite prezicerea (exprimarea) valorilor uneia dintre variabile n funcie de valorile celeilalte. a) Pentru a reprezenta grafic relaia dintre varst i greutate am porcedat astfel : 1. Am copiat cele dou variabile n sheet 2, mai nti variabila care va aprea pe axa Ox, n cazul nostru varsta, apoi variabila care va aprea pe Oy, n cazul nostru greutatea.
2. am mers in meniurile: Insert Scatter am selectat prima casuta din cele cinci Chart Layouts si a aparut graficul; 3. pe axa OX am scris VARSTA si pe axa OY am scris GREUTATE;

4.

pentru desemnarea Dreptei de Regresie am dat click stanga pe un punct albastru, dupa click dreapta meniul Add Trendline in fereastra aparuta am selectat casutele cu Display Equaion on Chart si Display R Squared Value on Chart Close. A aparut graficul in fereastra.

CORELATIA DINTRE VARSTA SI GREUTATE

70 60 50

y = 2.803x + 10.68 R = 0.437

GREUTATE

40 30 20 10 0 0 2 4 6 8 10 12

VARSTA S-a obinut urmatorul rezultat. Coeficientul de determinare (R Square) = 43%; Dependenta vastei in functie de greutate este cresctare; Odata cu cresterea varstei se observa i o cretere a greutii; 43% din variatia varstei se datoreaza regresiei; 57% este valoarea rezidual; Dreapata de regesie are un trend ascendent. b) Pentru a reprezenta grafic relaia dintre varst i inalime am procedat astfel : 1. Am copiat cele dou variabile n sheet 3, mai nti variabila care va aprea pe axa Ox, n cazul nostru varsta, apoi variabila care va aprea pe Oy, n cazul nostru inalimea. 2. am mers in meniurile: Insert Scatter am selectat prima casuta din cele cinci Chart Layouts
si a aparut graficul; 3. pe axa OX am scris VARSTA si pe axa OY am scris INALTIME; 4. pentru desemnarea Dreptei de Regresie am dat clic stanga pe un punct albastru, dupa clic dreapta meniul Add Trendline in fereastra aparuta am selectat casutele cu Display Equaion on Chart si Display R Squared Value on Chart Close. A aparut graficul in fereastra.

CORELATIA DINTRE VARSTA SI INALTIME

160 140 120 100 80 60 40 20 0 0 2 4 6 8 10 12

INALTIME

y = 5.242x + 75.96 R = 0.885

VARSTA

S-a obinut urmatorul rezultat. Coeficientul de determinare (R Square) = 88%; Dependenta vastei in functie de nlime este cresctare; Odata cu cresterea varstei se observa i o cretere a nlimii 88% din variatia varstei se datoreaza regresiei; 12% este valoarea rezidual; Dreapata de regesie are un trend ascendent. c) Pentru a reprezenta grafic relaia dintre varst i TAS am procedat astfel : 1. Am copiat cele dou variabile n sheet 4, mai nti variabila care va aprea pe axa Ox, n cazul nostru varsta, apoi variabila care va aprea pe Oy, n cazul nostru TAS. 2. am mers in meniurile: Insert Scatter am selectat prima casuta din cele cinci Chart Layouts
si a aparut graficul; 3. pe axa OX am scris VARSTA si pe axa OY am scris TAS; 4. pentru desemnarea Dreptei de Regresie am dat clic stanga pe un punct albastru, dupa clic dreapta meniul Add Trendline in fereastra aparuta am selectat casutele cu Display Equaion on Chart si Display R Squared Value on Chart Close. A aparut graficul in fereastra.

CORELATIA DINTRE VARSTA SI TENSIUNEA ARTERIALA SISTOLICA

160 140 120 100

TAS

80 60 40 20 0 0 2 4 6 8 10 12

y = 3.163x + 90.05 R = 0.378

VARSTA

S-a obinut urmatorul rezultat. Coeficientul de determinare (R Square) =37%; Dependenta vastei in functie de TAS este cresctare; Odata cu cresterea varstei se observa i o cretere a TAS 37% din variatia varstei se datoreaza regresiei; 63% este valoarea rezidual; Dreapata de regesie are un trend ascendent. d) Pentru a reprezenta grafic relaia dintre greutate i gliemie am procedat astfel : 1. Am copiat cele dou variabile n sheet 5, mai nti variabila care va aprea pe axa Ox, n cazul nostru greutatea, apoi variabila care va aprea pe Oy, n cazul nostru glicemia.

2. am mers in meniurile: Insert Scatter am selectat prima casuta din cele cinci Chart Layouts
si a aparut graficul; 3. pe axa OX am scris GREUTATE si pe axa OY am scris GLICEMIE; 4. pentru desemnarea Dreptei de Regresie am dat clic stanga pe un punct albastru, dupa clic dreapta meniul Add Trendline in fereastra aparuta am selectat casutele cu Display Equaion on Chart si Display R Squared Value on Chart Close. A aparut graficul in fereastra.

CORELATIA DINTRE GREUTATE SI GLICEMIE

140 120

GLICEMIE

100 80 60 40 20 0 0 10 20 30 40 50 60 70

y = 0.904x + 67.96 R = 0.402

GREUTATE

S-a obinut urmatorul rezultat. Coeficientul de determinare (R Square) =40%; Dependenta greutii in functie de glicemie este cresctare; Odata cu cresterea greutii se observa i o cretere a glicemiei 40% din variatia greutatii se datoreaza regresiei; 60% este valoarea rezidual; Dreapata de regesie are un trend ascendent.

III.

Histograma

Histogramele sunt diagrame formate din dreptunghiuri a cror baz este egal cu mrimea intervalului de grupare i nlimea proporional cu frecvena. a) Pentru a realiza histograma varstei am procedat astfel: 1. Am copiat in sheet 2( redenumita HISTOGRAMA VARSTEI) coloana VARSTA; 2. In coloana b am trecut limita superioara a intervalelor de clasa, mai putin ultimul. Intervalele sunt: (0, 3]; (3,6]; (6,9]; (9,10]; 3. Din meniul Data am ales Data Analysis ( instalata anterior) si am ales optiunea Histogram; 4. La Input Range sam selectat VARSTA, adica A2:A51, la Bin Range am selectat Intervalele de clasa adica B1:B5, am bifat Labels si am selectat opiunea New Worksheet Ply. Tabelul de frecven a fost ntr-o pagin nou al crei nume trebuie introdus n cmpul New Worksheet Ply, n cazul nostru Histograma Varstei si am copiat inca o data coloana VARSTA si am bifat Chart Output pentru a se afia histograma

INTERVALE DE CLASA 3 6 9 More

Frequency 8 16 20 6

HISTOGRAMA VARSTEI
25 20 Frequency 15 10 5 0 3 6 9 More INTERVALE DE CLASA Frequency

Interpretare: Pe coloana Frecvency sunt afiate frecvenele astfel: - prima valoare 8 este valoarea corespunztoare intervalului (0; 3], opt copii au varsta cuprinsa n acest interval, - a doua valoare 16 este valoarea corespunztoare intervalului (3; 6], 16 copii au varsta n acest interval, - a treia valoare 20 este valoarea corespunzatoare intervalului (6,9], 20 de copii au varsta cuprinsa in acest interval, - ultima valoare 6 corespunde intervalului (9; 10], 6 copii au varsta cuprinsa in acest interval. b) Pentru a realiza histograma greutatii am procedat astfel: 1. Am copiat in sheet 3( redenumita HISTOGRAMA GREUTATII) coloana GREUTATE; 2. In coloana b am trecut limita superioara a intervalelor de clasa, mai putin ultimul. Intervalele sunt: (0, 10]; (10,20]; (20,30]; (30,40]; (40,50]; (50,60]; 3. Din meniul Data am selectat Data Analysis si am ales optiunea Histogram; 4. La Input Range sam selectat greutatea, adica A2:A51, la Bin Range am selectat Intervalele de clasa adica B1:B7, am bifat Labels si am selectat opiunea New Worksheet Ply. Tabelul de frecven a fost ntr-o pagin nou al crei nume trebuie introdus n cmpul New Worksheet Ply, n cazul nostru Histograma greutatii si am copiat inca o data coloana GREUTATE si am bifat Chart Output pentru a se afia histograma

INTERVALE DE CLASA Frequency 10 1 20 13 30 19 40 10 50 5 More 2

HISTOGRAMA GREUTATII
20 15 Frequency 10 Frequency 5 0 10 20 30 40 50 More INTERVALE DE CLASA

Interpretare: Pe coloana Frecvency sunt afiate frecvenele astfel: - prima valoare 1 este valoarea corespunztoare intervalului (0; 10], un copil are greuatatea n acest interval, - a doua valoare 13 este valoarea corespunztoare intervalului (10; 20], 13 copii au greutatea n acest interval, - a treia valoare 19 este valoarea corespunzatoare intervalului (20,30], 19 de copii au greutatea cuprinsa in acest interval, - a patra valoare 10 corespunde intervalului (30; 40], 10 copii au greutatea cuprinsa in acest interval, - a cincea valoare 5 corespunde intervalului (40; 50], 5 copii au greutatea cuprinsa in acest interval, - ultima valoare 2 corespunde intervalului (50; 60], 2 copii au greutatea cuprinsa in acest interval. c) Pentru a realiza histograma glicemiei am procedat astfel: 1. Am copiat in sheet 4( redenumita HISTOGRAMA GLICEMIEI) coloana GLICEMIE PE NEMANCATE; 2. In coloana B am trecut limita superioara a intervalelor de clasa, mai putin ultimul. Intervalele sunt: (0, 85]; (85,95]; (95,110]; (110,120]; (120,126]. 3. Din meniul Data am selectat Data Analysis si am ales optiunea Histogram; 4. La Input Range sam selectat GLICEMIE, adica A2:A51, la Bin Range am selectat Intervalele de clasa adica B1:B6, am bifat Labels si am selectat opiunea New Worksheet Ply. Tabelul de frecven a fost ntr-o pagin nou al crei nume trebuie introdus n cmpul New Worksheet Ply, n cazul nostru Histograma glicemiei si am copiat inca o data coloana

GLICEMIE, am bifat Chart Output si am bifat si Cumulative Percentage pentru calcularea frecvenele cumulate si am dat OK pentru a se afia histograma.
INTERVALE DE CLASA Frequency 85 19 95 11 110 8 120 10 More 2 Cumulative % 36.73% 59.18% 75.51% 95.92% 100.00%

HISTOGRAMA GLICEMIEI
20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 85 95 110 120 More INTERVALE DE CLASA 120.00% 100.00% 80.00% 60.00% 40.00% 20.00% 0.00% Frequency Cumulative %

Interpretare: Pe coloana Frecvency sunt afiate frecvenele astfel: - prima valoare 19 este valoarea corespunztoare intervalului (0; 85], 19 copii are glicemia n acest interval, - a doua valoare 11 este valoarea corespunztoare intervalului (85; 95], 11 copii au glicemia n acest interval, - a treia valoare 8 este valoarea corespunzatoare intervalului (95,110], 8 de copii au glicemia cuprinsa in acest interval, - a patra valoare 10 corespunde intervalului (110; 120], 10 copii au glicemia cuprinsa in acest interval, - ultima valoare 2 corespunde intervalului (120; 126], 2 copii au glicemia cuprinsa in acest interval. d) Pentru a realiza histograma tensiunii arteriale sistolice am procedat astfel: 1. Am copiat in sheet 5( redenumita HISTOGRAMA TAS) coloana TAS 2. In coloana B am trecut limita superioara a intervalelor de clasa, mai putin ultimul. Intervalele sunt: (0, 95]; (95,102]; (102,105]; (105,107]; (107,120], (120, 142]. 3. Din meniul Data am selectat Data Analysis si am ales optiunea Histogram; 4. La Input Range sam selectat TAS, adica A2:A51, la Bin Range am selectat Intervalele de clasa adica B1:B7, am bifat Labels si am selectat opiunea New Worksheet Ply. Tabelul de frecven a fost ntr-o pagin nou al crei nume trebuie introdus n cmpul New Worksheet Ply, n cazul nostru Histograma TAS si am copiat inca o data coloana TAS, am bifat Chart Output si am bifat si Cumulative Percentage pentru calcularea frecvenele cumulate si am dat OK pentru a se afia histograma.

Frequency

INTERVALE DE CLASA 95 102 105 107 120 More

Frequency 2 19 1 1 17 10

Cumulative % 4.08% 40.82% 42.86% 44.90% 79.59% 100.00%

HISTOGRAMA TAS
20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 95 102 105 107 120 More INTERVALE DE CLASA 120.00% 100.00% 80.00% 60.00% 40.00% 20.00% 0.00% Frequency Cumulative %

Interpretare: Pe coloana Frecvency sunt afiate frecvenele astfel: - prima valoare 2 este valoarea corespunztoare intervalului (0; 95], doi copii au TAS n acest interval, - a doua valoare 19 este valoarea corespunztoare intervalului (95; 102], 19 copii au TAS n acest interval, - a treia valoare 1 este valoarea corespunzatoare intervalului (102,105], un copil are TAS cuprinsa in acest interval, - a patra valoare 1 corespunde intervalului (105; 107], un copil are TAS cuprinsa in acest interval, - a cincea valoare 17 corespunde intervalului (107; 120], 17 copii au TAS cuprinsa in acest interval, - ultima valoare 10 corespunde intervalului (120; 142], 10 copii au TAS cuprinsa in acest interval.

IV.

Coeficientul de corelaie Pearson este un indice numeric ce d o msur a relaiei dintre dou variabile cantitative continue. Coeficientul de regresie se noteaza cu R si variaza intre -1 si 1. Am calculate coeficienul de corelatie Pearson in urmatorul mod: 1. am selectat coloanele cu Varsta, Greutate, Inaltime, IMC, TAS, TAD, Glicemie din tabelul principal si le-am mutat in Sheet 2 (redenumit MATRICE CORELATII PEARSON);

Frequency

Coeficientul de corelatie Pearson

2. am intrat in meniul Data Data Analysis Correlation in fereastra aparuta la Input Range am selectat coloanele cu parametrii stabiliti apoi am selectat Labels in First Row OK; In tabelul realizat sunt prezentati coeficientii de corelatie care ne-au interest;
VARSTA GREUTATE(kg) INALTIME(CM) IMC TAS 1 0.661746 1 0.94121 0.689295582 1 0.144374 0.80786557 0.151221478 1 0.615266 0.891494697 0.576167552 0.760694 1 0.44842 0.593367605 0.46890445 0.443575 0.526068 0.296507 0.63453122 0.294496951 0.648838 TAD GLICEMIE

VARSTA GREUTATE(kg) INALTIME(CM) IMC TAS TAD GLICEMIE PE NEMANCATE(MG/DL)

1 1

0.56109 0.306462

Rezultatele sunt trecute intr-un tabel fomat in sheet 3(redenumit REZULTATE COEFICIENT PEARSON)
Column1 VARSTA VARSTA VARSTA VARSTA VARSTA VARSTA GREUTATE GREUTATE GREUTATE GREUTATE GREUTATE INALTIME INALTIME INALTIME INALTIME IMC IMC IMC TAS TAS TAD Column2 GREUTATE INALTIME IMC TAS TAD GLICEMIE INALTIME IMC TAS TAD GLICEMIE IMC TAS TAD GLICEMIE TAS TAD GLICEMIE TAD GLICEMIE GLICEMIE COEFICIENT DE CORELATIE PEARSON 0.66 0.94 0.15 0.62 0.45 0.3 0.69 0.81 0.89 0.59 0.63 0.15 0.57 0.49 0.29 0.76 0.44 0.65 0.52 0.56 0.31 CORELATIE moderata spre buna foarte buna slaba moderata spre buna acceptabila acceptabila moderata spre buna foarte buna foarte buna moderata spre buna moderata spre buna slaba moderata spre buna acceptabila acceptabila foarte buna acceptabila moderata spre buna moderata spre buna moderata spre buna acceptabila

V.

Statistica descriptiva

Prin prezentare se permite inelegerea facil a caracteristicilor evenimentelor studiate. a) Pentru a realiza statistica descriptiva a IMC am procedat astfel: 1. Am copiat coloana IMC in sheet 2 ( redenumita IMC); 2. Am intrat in meniul Data Data Analysis Descriptive Statistics in fereastra aparuta la Input Range am selectat coloana cu parametrii apoi am selectat Labels in First Row Output range si am selectat B2 Summary statistics OK;
IMC Mean Standard Error Median Mode Standard Deviation Sample Variance Kurtosis Skewness Range Minimum Maximum Sum Count Confidence Level(95.0%) 23.35878 0.917972 20.82 20.41 6.425806 41.29099 1.915824 1.593621 25.54 15.63 41.17 1144.58 49 1.845707

b) Pentru a realiza statistica descriptiva a inaltimii am procedat astfel: 1. Am copiat coloana INALTIME in sheet 3 ( redenumita INALTIME); 2. Am intrat in meniul Data Data Analysis Descriptive Statistics in fereastra aparuta la Input Range am selectat coloana cu parametrii apoi am selectat Labels in First Row Output range si am selectat B2 Summary statistics OK;
INALTIME Mean Standard Error Median Mode Standard Deviation Sample Variance Kurtosis Skewness Range Minimum Maximum Sum Count Confidence Level(95.0%) 110.0204 2.046544 115 115 14.32581 205.2287 0.324917 -0.60115 69 72 141 5391 49 4.114852

c) Pentru a realiza statistica descriptiva a TAS am procedat astfel: 1. Am copiat coloana TAS in sheet 4 ( redenumita TAS); 2. Am intrat in meniul Data Data Analysis Descriptive Statistics in fereastra aparuta la Input Range am selectat coloana cu parametrii apoi am selectat Labels in First Row Output range si am selectat B2 Summary statistics OK;
TAS Mean Standard Error Median Mode Standard Deviation Sample Variance Kurtosis Skewness Range Minimum Maximum Sum Count Confidence Level(95.0%) 110.6531 1.90295 111 98 13.32065 177.4396 -0.26567 0.703694 48 94 142 5422 49 3.826136

d) Pentru a realiza statistica descriptiva a TAD am procedat astfel: 1. Am copiat coloana TAD in sheet 4 ( redenumita TAD); 2. Am intrat in meniul Data Data Analysis Descriptive Statistics in fereastra aparuta la Input Range am selectat coloana cu parametrii apoi am selectat Labels in First Row Output range si am selectat B2 Summary statistics OK;
TAD Mean Standard Error Median Mode Standard Deviation Sample Variance Kurtosis Skewness Range Minimum Maximum Sum Count Confidence Level(95.0%) 73.46939 0.898838 72 68 6.291867 39.58759 -0.73997 0.11407 27 59 86 3600 49 1.807235

VI.

Determinarea coeficientiilor dreptei de regresie

Determinarea coeficieniilor dreptei de regresie, precum i a intervalului de ncredere pentru fiecare dintre acetia, poate fi realizat utiliznd opiunea Regression din modulul Data Analysis:

1. 2. 3. 4.

a) Pentru determinarea coeficientilor dreptei de regresie dintre varsta si greutate am parcurs urmatorii pasi: am selectat coloanele cu Varsta si Greutate din tabelul principal si le-am mutat in sheet 2( redenumit REGRESIE 1); am selectat urmatoarele meniuri: Data Data Analysis Din fereastra aparuta am selectat Regression Ok. In fereastra aparuta la Input Y Range am selectat coloana cu Varsta si la Input X Range am selectat coloana cu Greutate; Am bifat Labels, Confidence Level si Output Range, am selectat B2 Ok.

SUMMARY OUTPUT Regression Statistics Multiple R 0.661745807 R Square 0.437907513 Adjusted R Square 0.426197252 Standard Error 8.330984738 Observations 50 ANOVA df Regression Residual Total 1 48 49 SS MS 2595.425278 2595.425 3331.454722 69.40531 5926.88 F Significance F 37.39519933 1.67193E-07

Intercept VARSTA

Coefficients Standard Error t Stat 10.68035617 3.170485294 3.368682 2.80368284 0.458480593 6.115161

P-value 0.001496618 1.67193E-07

Lower 95% 4.305668351 1.88184584

Upper 95% Lower 95.0% Upper 95.0% 17.05504399 4.305668351 17.05504399 3.725519839 1.88184584 3.725519839

In graficul aparut putem face urmatoarele interpretari: Multiple R = 0.66 reprezinta coeficientul Pearson si observam o corelatie buna intre Varsta ; R Square = 0.43 (coeficientul de determinare) prezinta proportia variatiei (adica 43% din variatia varstei se datoreaza regresiei si 57% este valoarea reziduala; Ajusted R Square = 0.42 coficientul de determinare corectat (de calculator); Standard Error = 8.33- este eroarea standard estimata; Observations = 50 reprezinta numar total de subiecti intrati la studiu; Signifiance F = 1.67 n acest caz se respinge ipoteza nul (p-value<0,05), adic corelaia dintre cele dou variabile este semnificativ; b) Pentru determinarea coeficientilor dreptei de regresie dintre varsta si inaltime am parcurs urmatorii pasi: 1. am selectat coloanele cu Varsta si Inaltime din tabelul principal si le-am mutat in sheet 3( redenumit REGRESIE 2); 2. am selectat urmatoarele meniuri: Data Data Analysis Din fereastra aparuta am selectat Regression Ok.

3. In fereastra aparuta la Input Y Range am selectat coloana cu Varsta si la Input X Range am selectat coloana cu Inaltime; 4. Am bifat Labels, Confidence Level si Output Range, am selectat B2 Ok
SUMMARY OUTPUT Regression Statistics Multiple R 0.941210031 R Square 0.885876322 Adjusted R Square 0.883498746 Standard Error 4.935116191 Observations 50 ANOVA df Regression Residual Total 1 48 49 SS MS 9074.722153 9074.722 1169.057847 24.35537 10243.78 F 372.5963299 Significance F 2.89253E-24

Intercept VARSTA

Coefficients Standard Error t Stat 75.96292931 1.878134915 40.44594 5.242534375 0.271595144 19.30275

P-value 9.62593E-39 2.89253E-24

Lower 95% Upper 95% Lower 95.0% 72.18668604 79.7391726 72.186686 4.696455749 5.788613 4.69645575

Upper 95.0% 79.73917258 5.788613002

In graficul aparut putem face urmatoarele interpretari: Multiple R = 0.94 reprezinta coeficientul Pearson si observam o corelatie buna intre Varsta ; R Square = 0.88 (coeficientul de determinare) prezinta proportia variatiei (adica 88% din variatia varstei se datoreaza regresiei si 12% este valoarea reziduala; Ajusted R Square = 0.88 coficientul de determinare corectat (de calculator); Standard Error = 4.93- este eroarea standard estimata; Observations = 50 reprezinta numar total de subiecti intrati la studiu; Signifiance F = 2.89 n acest caz se respinge ipoteza nul (p-value<0,05), adic corelaia dintre cele dou variabile este semnificativ; c) Pentru determinarea coeficientilor dreptei de regresie dintre TAS si TAD am parcurs urmatorii pasi: am selectat coloanele cu TAS si TAD din tabelul principal si le-am mutat in sheet 4( redenumit REGRESIE 3); am selectat urmatoarele meniuri: Data Data Analysis Din fereastra aparuta am selectat Regression Ok. In fereastra aparuta la Input Y Range am selectat coloana cu TAS si la Input X Range am selectat coloana cu TAD; Am bifat Labels, Confidence Level si Output Range, am selectat B2 Ok

1. 2. 3. 4.

SUMMARY OUTPUT Regression Statistics Multiple R 0.526067508 R Square 0.276747023 Adjusted R Square 0.261679253 Standard Error 5.448948658 Observations 50 ANOVA df Regression Residual Total 1 48 49 SS MS F Significance F 545.330009 545.330009 18.36681982 8.72169E-05 1425.169991 29.69104148 1970.5 P-value Lower 95% 6.13316E-09 32.6788071 8.72169E-05 0.132694261 Upper 95% Lower 95.0% Upper 95.0% 58.74827414 32.6788071 58.74827414 0.367241574 0.132694261 0.367241574

Intercept TAS

Coefficients Standard Error t Stat 45.71354062 6.482894867 7.051408599 0.249967918 0.058326684 4.285652788

In graficul aparut putem face urmatoarele interpretari: Multiple R = 0.52 reprezinta coeficientul Pearson si observam o corelatie buna intre Varsta ; R Square = 0.27 (coeficientul de determinare) prezinta proportia variatiei (adica 27% din variatia varstei se datoreaza regresiei si 73% este valoarea reziduala; Ajusted R Square = 0.26 coficientul de determinare corectat (de calculator); Standard Error = 5.44- este eroarea standard estimata; Observations = 50 reprezinta numar total de subiecti intrati la studiu; Signifiance F = 8.72 n acest caz se respinge ipoteza nul (p-value<0,05), adic corelaia dintre cele dou variabile este semnificativ; d) Pentru determinarea coeficientilor dreptei de regresie dintre greutate si glicemie am parcurs urmatorii pasi: am selectat coloanele cu Greutate si Glicemie din tabelul principal si le-am mutat in sheet 5( redenumit REGRESIE 4); am selectat urmatoarele meniuri: Data Data Analysis Din fereastra aparuta am selectat Regression Ok. In fereastra aparuta la Input Y Range am selectat coloana cu Greutate si la Input X Range am selectat coloana cu Glicemie; Am bifat Labels, Confidence Level si Output Range, am selectat B2 Ok

5. 6. 7. 8.

SUMMARY OUTPUT Regression Statistics Multiple R 0.634531 R Square 0.40263 Adjusted R Square 0.390185 Standard Error 12.23915 Observations 50 ANOVA df Regression Residual Total 1 48 49 SS 4846.254 7190.246 12036.5 MS 4846.254 149.7968 F Significance F 32.35219 7.49E-07

Coefficients Standard Error t Stat Intercept 67.96602 4.876985 13.93607 GREUTATE(kg) 0.904253 0.158978 5.687899

P-value Lower 95% Upper 95%Lower 95.0% Upper 95.0% 1.71E-18 58.16018 77.77186 58.16018 77.77186 7.49E-07 0.584606 1.223901 0.584606 1.223901

In graficul aparut putem face urmatoarele interpretari: Multiple R = 0.63 reprezinta coeficientul Pearson si observam o corelatie buna intre Varsta ; R Square = 0.40 (coeficientul de determinare) prezinta proportia variatiei (adica 40% din variatia varstei se datoreaza regresiei si 60% este valoarea reziduala; Ajusted R Square = 0.39 coficientul de determinare corectat (de calculator); Standard Error = 12.23- este eroarea standard estimata; Observations = 50 reprezinta numar total de subiecti intrati la studiu; Signifiance F = 7.49 n acest caz se respinge ipoteza nul (p-value<0,05), adic corelaia dintre cele dou variabile este semnificativ.