Empatia Empatia este una din condiiile necesare i suficiente care faciliteaz comunicarea.

Empatia presupune acceptarea necondiionat a ideilor, sentimentelor, credinelor celuilalt, chiar dac acestea sunt diferite de propriile modele de referin, de modul subiectiv de a privi respectivele informaii. Empatia presupune a te pune n postura celuilalt, fr ns a pierde contactul cu propria persoana. Empatia presupune rezonanta cu celalalt Rspunsuri non empatice Te simi Din punctul tu de vedere Dup tine Daca a fi n locul tu ie i se pare c dar Gndeti c Crezi ca mi pui c Ascultarea Activ (empatic)

Rspunsuri empatice Poate c M ntreb dac Nu tiu daca am neles bine dar Nu sunt sigur ca am neles bine dar Corecteaz-m te rog daca greesc E posibil ca Poate ca tu gndeti c Am impresia c vrei s spui c

Receptorul este pregtit s asculte-acest lucru se poate transmite att verbal (am la

dispoziie un sfert de ora numai pentru dumneavoastr, v ascult) sau nonverbal (adoptarea unei posturi corespunztoare, deschise; centrarea ateniei pe celalalt, etc).

Receptorul menine contactul vizual cu interlocutorul, ncuviineaz, manifest interes,

confirma prin micri ale capului faptul c a neles mesajul, menine o poziie deschis, transmite interlocutorului expresii ale empatiei (un zmbet pentru a confirma nelegerea, un sunet aprobator)

Receptorul pune ntrebri pentru a-i confirma nelegerea corect a mesajului dar nu

ntrerupe interlocutorul dect atunci cnd acest lucru este posibil (nu l face pe interlocutor s i piard ideile, nu ntrerupe brusc comunicarea); parafrazeaz ceea ce spune interlocutorul

Receptorul lupt pentru a evita distragerile i rezum mental din timp n timp receptorul

se centreaz pe coninut; cntrete faptele evidente; nu judec, nu evalueaz pn nu nelege n totalitate ascult modulaiile vorbitorului, tonalitatea vocii, este atent la ritmul respiraiei acestuia i ncearc s se adapteze la ele. Intr-o lume din ce in ce mai grabita ne vine tot mai greu sa dam dovada derabdarea de a-i asculta pe ceilalti inainte de a ne exprima propriile dorinte. Vrem caceilalti sa ne inteleaga dorintele fara a fi dispusi sa le acordam noi mai intai aceasta sansa.Si chiar daca ii ascultam, de multe ori o facem doar din dorinta de a replica, de aintrerupe, de a spune dupa ce auzim doar

cateva cuvinte: Te inteleg perfect, stai sa-tispun cum mi s-a intamplat si mie exact la fel!Ascultam judecand, criticand, evaluand, interpretand, suprapunand propriul nostruego, propriile noastre valori, propriile noastre experiente personale peste ceea ce auzimde la cel care se gaseste in fata noastra.Si, ceea ce este la fel de rau, dam sfaturi fara sa cunoastem in amanunt situatia incare se gaseste celalalt. Chiar daca aceste sfaturi sunt bine intentionate, ele sunt completlipsite de valoare sau, si mai rau, daunatoare!Nu este de mirare ca acesta are de multe ori o atitudine defensiva atunci cand iivine randul sa ne asculte: in loc sa se concentreze asupra mesajului pe care vrem sa i-ltransmitem se concentreaza sa-si apere pozitia, sa-si pastreze imaginea, sa evite sau sarespinga amenintarea pe care o simte in urma faptului ca l-am ascultat in modul descrisanetrior.Comunicarea devine astfel alienata, blocandu-se fie la nivelul apararii, fie lanivelul contraatacului.Comunicarea empatica ne poate ajuta sa revenim la relatii armonioase cu cei dinjurul noastru - fie ca este vorba de familie, prieteni, colegi de serviciu sau oameni pe careii intalnim pentru prima data.Unul dintre principiile de baza ale comunicarii empatice este aceea de a-l intelegepe celalalt inainte de a ne face noi insine intelesi.Ascultarea empatica poate fi asadar definita drept acel mod de a asculta cuintentia sincera de a intelege harta celuilalt, modul sau de a vedea realitatea, felul incare se simte in legatura cu lucrurile asupra carora comunica, valorile si atitudinea sa. Un alt principiu de baza in ascultarea empatica este acela de a nu-i impuneceluilalt propriul tau sistem de valori, motivatii, propriile atitudini, propria ta experientade viata de aceea o astfel de ascultare necesita un mare efort de a arata toleranta.Judecam, evaluam, interpretam, dam sfaturi grabite fara sa ne dam macar seama.__ Cel de-a treilea principiu fundamental al comunicarii empatice: raspunsul pe careil dam trebuie sa contina doua parti.a) Partea logica - se refera la reformularea cu propriile noastre cuvinte acontinutului comunicarii. Astfel putem fi siguri ca nu vom evalua, interpreta, critica,judeca. O forma mai simpla este repetarea uneiparti semnificative a mesajului pe caretocmai l-am ascultat.b) Partea legata de sentimente - se refera la incercarea de a explora, de a intelege,de a reflecta care sunt sentimentele asociate continutului logic al comunicarii.Aceste tehnici nu vor avea efectul asteptat daca nu le folosim cu dorinta sincera de a-l asculta si de a-l intelege pe celalalt, propria lui viziune asupra lumii, propriile salesentimente, valori, atitudini.Cat depre sfaturi, ele ne vor fi cerute doar in momentul in care cel cu carecomunicam va simti ca il intelegem intr-o masura suficient de mare incat sa aibaincredere in judecata noastra. De aceea orice sfat dat (chiar cu buna intentie) inainte de ane fi cerut va fi interpretat drept o lipsa de respect si nu numai ca nu va imbunataticomunicarea, ci chiar o va inrautati.Suntem suficient de rabdatori, suntem suficient de toleranti pentru a comunica inmod empatic cu ceilati? Rezultatele obtinute ar putea justifica efortul pe care il vomdepune.In Grecia Antica, marii oratori isi construiau discursul plecand de la

trei elemente:ethos (legat de caracterul vorbitorului, de credibilitatea sa), pathos (sau capacitatea de arezona pe plan emotional cu auditoriul, de a empatiza) si logos (un discurs ce se supuneprincipiilor logice). Oratorii erau convinsi ca, pentru a convinge si a influenta prindiscurs, toate cele trei elemente trebuie combinate intr-o proportie adecvata.Plecand de la aceasta idee, trebuie sa observam ca, in majoritatea discursurilor noastre, cu exceptia poate a unor discutii personale, intre prieteni, sau politice, ceurmaresc sa influenteze electoratul, predomina componenta logica si mai putin ceaafectiva.De exemplu, intr-o discutie dintre manager si subordonat, argumentele sunt decele mai multe ori de natura rationala (de genul trebuie sa termini raportul, intra in atributiile tale), existand implicit si componenta de autoritate pe care o impune pozitiaierarhica.Receptorul mesajului, in functie de calitatea relatiilor ce exista deja intreinterlocutori, de experienta lor anterioara, poate reactiona in trei moduri diferite. Poate fiun ascultator defensiv, care nu se concentreaza asupra mesajului transmis, ci asupramodului cum siar putea apara pozitia, cum isi poate pastra sau imbunatati imaginea, cumpoate evita sau respinge amenintarea pe care o percepe in mesaj.In acest caz, comunicarea este compromisa, atitudinea va fi una de negare sauagresiva, de contraatac. Un al doilea tip de ascultare poate fi cea politicoasa, in care ceidoi interlocutori comunica numai la nivel logic, rational, in care subordonatul respectapozitia managerului si autoritatea sa si evita orice gen de conflict sau confruntare, chiar daca mesajul il nemultumeste. A treia varianta este ascultarea empatica, in care receptorulmesajului nu se opreste doar la componenta rationala, ci are si o atitudine de acceptare aemitatorului asa cum e el, cu nevoile si cu istoria sa personala, cu atitudinea sa. Mesajultransmis nu este receptat ca fiind neutru, functional, nu este luat ca o amenintare, ci estepersonalizat. Emitatorul nu este evaluat, criticat si, mai ales, nu este raportat la propriileasteptari sau experiente personale. Acesta este un punct de plecare esential pentru ocomunicare eficienta. Cei doi interlocutori se ajuta reciproc sa transmita cat mai bine ceeace doresc.De cele mai multe ori, primul impuls pe care il avem intr-un episod decomunicare este acela de a evalua interlocutorul, de a critica sau judeca ceea ce spune, dea urmari daca nu cumva mesajul sau ne lezeaza propria imagine sau propriile idei. Cu altecuvinte, ne proiectam instinctiv propriul ego, propria istorie de viata, propriile atitudini siasteptari asupra a ceea ce auzim.A asculta empatic insa inseamna a incerca sa intelegi interlocutorul, mai ales lanivel emotional.O comunicare empatica are ca prima conditie incercarea de a nu-i impuneinterlocutorului sistemul tau de valori, atitudini, motivatii, ci de incerca sa-l accepti pe alsau, asa cum este, fara o evaluare critica. Este un exercitiu de toleranta in urma caruiafiecare partener de discutie are de castigat.Exista insa si riscuri legate de comunicarea empatica. Cel mai mare risc este cel alvulnerabilitatii, deoarece, incercand sa-l intelegi pe celalalt, poti adopta fara sa vreicadrul celuilalt de referinta, fapt ce poate influenta propriul mod de a vedea lucrurile. Maimult, a fi

empatic implica mult efort si timp dedicat celuilalt. Rezultatele insa pot fi extrem de satisfacatoare, poti spera intr-o comunicare eficienta, poti influenta, motiva,convinge interlocutorul.Comunicarea empatica poate fi folosita cu succes si intr-o organizatie sau intrungrup de munca. Un angajat poate fi motivat nu numai prin nivelul salariului, ci si prinfaptul ca se simte inteles, apreciat, simte ca poate comunica, mai ales la nivel emotional,si ca este inteles. Un manager isi poate motiva oamenii intelegand care este sistemul lor de valori si asteptari in urma unui episod de comunicare empatica.