Globalizarea modific natura conflictelor locale i internaionale, dar in special multiplic tensiunile dintre persoanele religioase, etnice i lingvistice.

De asemenea este necesar de menionat ca din cauza unor diverse traumatisme , cum ar fi colonizarea, au aparut divergente dintre Occident i lumea arab, care a generat atracie pentru modelul occidental si reacii negative fata de imperialismului cultural. Globlizarea are de asemenea si un impact asupra culturii unei populatii. Fie c este vorba de muzic, filme sau emisiuni TV, procesul lent de americanizarea a preluat controlul media. Unele posturi locale de muzica inclusiv Viva Polska i MTV Deutschland, n Uniunea European, au primit ordine s difuzeze doar 10% din videoclipuri straine, lsnd astfel 90% pentru artiti locali. Frana a devenit juctor-

cheie n lupta pentru produsele interne ale culturii populatiei europene. In anul 1989, guvernul francez a convins comunitatea Europeana sa stabileasca ca 40% din programele TV sa fie interne. O alta problema rezolvata de guvernul Francez a fost consolidarea unui sistem complex de sprijin, unde cinematografele in care erau difuzate filmele strine se impozitau, cu scopul de a sprijini producia de film francez. Unii dintre membrii Guvernului francez au fost surprinsi de cantitatea mare de producie strine de pe piaa francez, incat in 1993, au ameninat s saboteze GATT (General Agreement of Tariffs and Trade/ Acordul general pentru Tarife si Comert) n scopul de a scuti materialele audiovizuale din acordurile libere de comert. Oficialii germani lupta impotriva globalizarii filmelor intr-un stil unic, diferit de ceilalti.

Germania este cel mai mare din lume productor de filme dublate. De fiecare data cand in cinematografele din Germania sunt aduse filme straine acestia le dubleaza cu ajutorul unui grup de actori germani care au voci similare cu personaje originale. Polonia in schimb alege subtitrarea la cele mai multe productii de filme importate, iar dublajul doar la filmele pentru copii cum a fiShrek sau Bee Movie/ Povestea unei albine. Aceste statistici nu sunt surprinzatoare, lund n considerare costurile de producie suportate de Hollywood care ajung n medie sa fie 100 de milioane de dolari. Odat ce un film american are succes pe piaa intern, copiile ncep sa curga si pe pieele strine. n opinia mea, nimic nu influeneaz cultura i mentalitatea unei populatii la fel de mult ca industria filmului.

Luand in considerare ca Hollywood-ul este cel mai mare producator de filme din lume, care a dus la schimbarea culturala si a inceput o data cu Americanizarea si nu mai poate fi oprit. Un articol din The Economist sustine c unul dintre motivele succesului Hollywood-ului este ca din primele zile piata Americana a fost deschisa la talente din strintate i la bani strini. Alte chestiuni incluse n articolul susin c la Hollywoodul devine tot mai mult preocupat de pia la nivel mondial, si din aceasta cauza produce tot mai multe filme de succes generice care pot s fi jucate la fel de bine ca n Pisa sau Peoria. Aceste filme sunt conduse de efecte speciale care pot fi apreciate de oameni cu o nelegere minim a limbii engleze, mai degrab dect prin dialog i complot.

Cultura occidental este un exemplu in dezavantajele procesului de globalizare. Ea are o influen puternic asupra diferitelor aspecte ale politicii globale, tendinele pieei, cultura populatii i a relaiilor international. Fiind unul dintre juctorii cheie ale globalizrii, Statele Unite ale Americii continu sa influene puternic schimbarea i adaptarea rilor strine n crearea unui sistem global de comunicare i de comert - unde altundeva sa construiesti o fundatie puternica ptr existenta viitoare decat influentand cultura tarilor straine. Prin introducerea de mass-media si a distribuiilor internationale in filmele americane, SUA a inceput sa impuna pozitia sa si sa spuna ce este corect, ceea ce este greit, ceea ce este nu i ceea ce nu este ... concomitent cu aceasta diminuarea a tot ce

este unic la fiecare ar, a dus la micsorarea lipsei de identitate, patriotismului i sprijinul rii. Acest lucru este cu adevrat, un impact enorm asupra culturii. Cultura local in special. Exist ri care lupt cu nverunare cu globalizarea, lovind industriile locale i produse tradiionale. Unele includ cafenele din centrul Italiei, fiind mpinse ncet de pe pia de ctre echivalentul su american ,, Starbucks. Din fericire, cei mai multi Italieni sunt traditionalisti, mai ales atunci cnd vine vorba de cafea i restaurante, precum i lupta pentru pstrarea specialitilor locale, este nc s fie de ctigat. Din pcate, acelas lucru nu se aplica si pentru Hyper / Mega / Super magazine care sunt principalul motiv care duc la inchiderea magazinelor locale de mancare sau nchiderea ntreprinderilor mici. Companiile straine ,

inclusiv Real, Wal-Mart, Makro / Metro, Tesco intra pe pieele strine cu sloganuri atragatoare si produsele calitative la un pret mic, promit inundarea pieei locale cu produse strine si uciderea spiritului antreprenorial local. Cu toate acestea procesul de globalizare are si pri bune ,datorita acestui proces se deschid oportuniti noi de locuri de munc, oferite de fiecare piata .