Curs de Constructii Hidrotehnice II ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Definitie

Barajele mobile (stavilarele) sunt baraje de mica inaltime ce se construiesc pe cursurile de apa in scopul ridicarii nivelului natural si eventual al realizarii unei acumulari. Sunt alcatuite din doua parti distincte: partea fixa - compusa din corpul deversor, pile si culei ; partea mobila alcatuita din stavile si batardouri.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Functii
asigurarea captarii sau derivarii debitelor pentru uzine hidroelectrice, pentru alimentari cu apa potabila sau industriala, pentru irigatii sau mentinerea in sectorul barat a adncimii necesare pentru navigatie; asigurarea capacitatii de evacuare a apelor fara ca nivelul maxim admis in amonte sa fie depasit; mentinerea unui nivel constant in aductiunile cu nivel liber care sa le fereasca de variatiile nivelului apei din albia naturala a rului; evacuarea in aval a aluviunilor depuse la anumite intervale de timp, fara a se pierde insa cantitati prea mari de apa; evacuarea cu usurinta a corpurilor plutitoare, aduse mai ales de apele mari precum si a gheturilor ce apar in perioada de primavara.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva

baraj principal dig mal stng CHE

baraj lateral

2 km

dig mal drept

pereu baraj lateral baraj principal CHE

Amplasamentele acestor lucrari sunt caracteristice in general zonelor de deal si de ses.

rigola stavilar

0 50 100 m

albie regularizata

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva in plan
pereu din b. a. baraj de pamnt cmp deversor zid de racord culee pila

STAVILAR

CHE

zid de sprijin

bazin disipator bazin de linistire albie regularizata

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva in sectiune transversala

pod zid de racord 98.00 umplutura de balast 84.00 79.50 umplutura de argila ecran de etansare in profunzime (perete ulat) roca de baza 71.00 galerie de vizitare si drenaj ax put de drenaj nisa batardou

acara portal

stavila clapeta stavila seg ent pila zid de garda barbacane 92.00 rost permanent 80.00 79.30 75.00 filtru invers blocuri din beton 77.00 pereu albie regularizata prag sicanat

placi din beton

corp deversor

69.00 bazin disipator in doua trepte

dren

rigola

rizber a

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Etanarea i drenarea fundaiilor

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Lucrarile de disipare a energiei
Lucrarile de disipare a energiei se compun din: bazin disipator si rizberma. Bazinul disipator se poate realiza intr-o singura treapta sau in doua trepte.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Partea mobila - Clasificarea stavilelor
In functie de orificiile pe care le comanda stavile de suprafata stavile de adncime (vane) Dupa destinatie: stavile principale pentru exploatare; stavile de reparatii si de avarii, ce dubleaza stavilele principale. Dupa forma: stavile plane; stavile segment; stavile cilindrice; stavile sector; stavile clapete; stavile ferme hidraulice; alte tipuri.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Partea mobila - Clasificarea stavilelor

Dup modul de transmitere a mpingerilor ctre partea fix din beton a barajului stavilele se pot clasifica n: stavile ce transmit mpingerea din presiunea hidrostatic pilelor i culeelor, lucrnd ca o grind simplu rezemat; stavile ce transmit mpingerea din presiunea hidrostatic corpului deversant (radierului), lucrnd ca o grind n consol. Pentru fiecare dintre cele dou categorii, stavilele difer i dup modul lor de micare i anume: cu micare de translaie, cu micare de rotaie, cu micare de rostogolire, stavile plutitoare sau combinate. Dup modul de acionare stavilele pot fi: acionate manual (stavile plane de lemn, sau metalice, de dimensiuni mici); acionate mecanic (majoritatea stavilelor); acionate hidraulic (sector, clapete, ferme hidraulice).

BARAJE MOBILE
Conditii de exploatare a stavilelor

Stavilele trebuie sa asigure functiile barajului mobil att in conditii normale de exploatare ct si in conditii speciale. Reglarea nivelului apei, ca si descarcarea apelor mari, se efectueaza prin deschideri de diferite grade ale stavilelor. La stavilele de tip ridicator scurgera apei se face pe sub corpul lor, iar la cele de tip cobortor, prin deversare.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva pentru sistemele de evacuare

1)

2)

1. 2. 3.

Cu profil deversant + stavile de dimensiuni mici sau cel mult mijlocii Cu prag deversant lat + stavile de deschidere si inaltimi mari profil deversant care adaposteste vane de fund si stavile de coronament

3)

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Conditii de exploatare

Stavile segment

Stavila plana dubla carlig

Stavila cilindrica

Stavile clapeta

Stavile clapeta

Stavile ridicatoare

Stavile ferme hidraulice

Stavile sector

Stavile in arc

BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile
Aceasta solutie tehnica se incadreaza in categoria "barajelor mobile" care se caracterizeaza prin aceea ca, atunci cand echipamentele lor sunt in pozitia de lucru, realizeaza retentia pentru care au fost concepute, iar atunci cand echipamentele se afla fara sarcina lasa apa sa curga liber aproape de talvegul cursului de apa. Termenul de "stavila gonflabila" se refera la o structura elastica inchisa sub forma unui sac orizontal fixat etans pe o fundatie din beton. Structura elastica este realizata din cauciuc armat cu tesatura textila capabila sa preia eforturile provenite atat de la presiunea realizata artificial in interior, cat si de la presiunea exercitata pe exterior de apa raului, presiuni pe care le transmite la fundatie. Prin introducerea aerului in interiorul sacului acesta isi mareste volumul si determina obturarea unei sectiuni de curgere a apei astfel ca se creaza posibilitatea de realizare a unei acumulari de apa pe raul respectiv.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Stavile gonflabile

Stavile gonflabile

Stavile gonflabile

BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile exemplu
Amplasament l araj l i mobil se afla la intrarea in canal l de aductiune ce face racordul dintre canalul de derivatie Dunare Marea Neagra si bazinul de distributie al pompelor principale de racire a reactoarelor de la CNE Cernavoda. Scop: asigurarea alimentarii cu apa de racire a reactorului Unitatii nr. 1 a CNE Cerna Voda
Radier et Umpl t ra di ar ila c mpactata

BIEF

ENTRA A
NNR + 3.00

TIUNE TRANSVERSAA BARAJ GONF ABI

+ 4.60

BIEF

ANA DERIVATIE

+ 3.50

+ 3.20

+1.50

- 1.00

     
at

l st Per
- 5.50 2.00 12.00 2.00

Umpl t ra c mpactata di ateriale l cale

        
- 3.50

Radier et at e at de alast

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

P R O F ILL O N G IT U D IN A LP R INB A R A JU LG O N F L A B IL 4u n ita ti 6p o m p e 5m .c./s

S C . 1: 5 0 0
S p a tiute h n o lo g ic

LS T A N G

B A R A JG O N FA B I D e sc id e reL=7 2m
P la tfo rm ab e to n a ta +7 .1 0 +4 .6 0 +3 .2 0 -1 .0 0 -3 .5 0 -5 .5 0
P e rn ab a la s t

 

P ilace n tra la L=1 2 m

2 .5 0 1 2 .0 0
1 .5 2 3 3

4u n ita ti 6p o m p e 5m .c./s
2 2 .0 0
3 3 3 21 .51 .5

3 .0 02 .5 0

6 5 .0 0

2 2 .0 0

2 2 .0 0

2 2 .0 0

P la tfo rm ab e to n a ta

+4 .6 0

2:1

2:1

U m p lu tu ra -3 .3 0
P e rn ab a la s t

-5 .5 0

Z idd esp ri ind inb e to n

C o lo a n etipB E N O T T O1 0 8 0 m m ; L=2 4 m

-2 5 .5 0 -2 8 .5 0

BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile - functionare
F ig . 2 .9 S e c t i u n e t i p p r i n s t a v il a g o n fl a b il a

F ig . 2 .1 0 S is te m u l d e fix a r e c u b o ltu r i a s ta v ile i g o n fla b ile S M IT O M O S c a r a 1 :5

Stavila gonflabila este reprezentata de o camera elastica (fig.2. ) realizata din cauciuc armat cu tesatura din fibra textila de inalta rezistenta. Camera elastica se prinde cu buloane (fig. 2.10) de un pat de beton amplasat la cota radierului raului. In radierul de beton se amplaseaza tevi care permit introducerea aerului sub presiune in interiorul camerei elastice de la suflantele amplasate intr-o camera situata pe malul apei. Prin umflare, camera asigura retentia apei intre radierul raului si cota superioara realizata de camera in stare umflata.

Fig. 2.11 Sistemul de control-comanda a ridicarii si coborarii stavilei gonflabile Scara 1:1

H maxim

H nom.

aer

aer

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Stavile Obermayer

Stavile Obermayer

BARAJE MOBILE
Stavile Obermayer

Avantaje: Control precis al nivelului amonte eschideri foarte mari Protectie impotriva plutitorilor Alcatuire modulara
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Conceptii moderne de alcatuire a partii mobile stavile Obermayer

Pregatire

Instalare

Final

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Stavile Obermayer

Problema colmatrii lacurilor

n regim natural cursul de ap se caracterizeaz printr-o stabilitate morfologic; Etapa iniial de colmatarea ncepe de la coada lacului, unde se depun aluviunile de fund mai grele, formnd aa numitul banc ntrit; Prismul aluviunilor de fund avanseaz peste prismul format din aluviunile aflate n suspensie, extinzandu-se n acelai timp i n zona de remuu, unde apar supranlri ale nivelului suprafeei libere; Procesul de colmatare continu, pn cnd dup un anumit numr de cicluri hidrologice, prismul aluviunilor n suspensie ajunge la baraj; Volumul iniial al acumulrii pn la NNR este practic colmatat, aluviunile depunndu-se parial n zona de remuu, iar alt parte fiind descrcat n aval; n etapa final teoretic a procesului, depunerile au evoluat pn la anularea funciilor lacului i reapariia pantei iniiale (I0).

Problema colmatrii lacurilor

1. Diminuarea capacitii de stocare prin reducerea volumului util ca urmare a depunerii de sedimente n acumulare, cu consecine asupra gospodririi apelor. 2. Afecteaz sigurana barajului deoarece este afectat capacitatea de preluare a viiturilor. Prin creterea volumului de depuneri n acumulare se poate ajunge n situaia deversrii barajului, care poate fi urmat de crearea unor bree sau chiar de ruperea barajului. Sigurana barajului este pus n pericol totodat i prin obstrucionarea organelor de golire. 3. Alt efect important const n blocarea intrrilor n prize cu materiale depuse n apropierea barajelor. Aceste blocri pot avea consecinte foarte grave prin scoaterea din funciune a unor consumatori. 4. Colmatarea la coada lacurilor are efecte asupra ntinderii i configuraiei zonelor inundate de viituri. Acest tip de colmatare poate pune n pericol aezri omeneti i alte obiective situate in amonte de acumualre (obiective industriale, ci ferate, drumuri, etc.).

Pucioasa

Criteriile de alegere a tipului de stavila

1. criterii functionale: evacuarea plutitorilor si a ghetii; evacuarea aluviunilor; evacuarea debitelor de viitura; reglarea nivelului amonte; automatizarea conditiilor de functionare pe timp de iarna. 2. criterii economice: greutatea stavilei si a mecanismelor; influenta tipului de stavila asupra costului partii fixe a stavilarului.

BARAJE MOBILE
Calcule de optimizare
Ipotezele de calcul:
1. pastrarea constanta a inaltimii stavilei si a corpului deversor, in timp ce numarul de deschideri variaza pentru o lungime totala a frontului deversant constanta; pastrarea constanta a numarului de deschideri si a debitului total deversat in timp ce lungimea acestora, inaltimea stavilei si a corpului deversor variaza.

2.

a-variatia costului cu numarul deschiderilor; b- variatia costului cu inaltimea stavilei; c-sectiune tip Olt-aval.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Aspecte privind tehnologia de execuie a barajelor

Devierea apelor

Devierea apelor

Baraje din elemente prefabricate

Principalii parametri de care depinde adoptarea soluie cu prefabricate sunt: dimensiunile cursului de ap; configuraia amplasamentului; condiiile hidraulice; spaiul disponibil n amplasament; posibilitile de acces; prezena unei uzine de prefabricare n zon; condiiile de navigaie: ecluze, poduri, adncime de navigaie.

Baraje din elemente prefabricate

Baraje din elemente prefabricate

Baraje din elemente prefabricate

BARAJE MOBILE
Exemple

Barajul Tismana (Tismana) compensare regularizare debite CHE Tismana Barajul Bulz (Iad)

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Exemple

Barajul Cerbureni (Arges)

Barajul

irde (Aries)

Alimentare cu apa Combinat Minier al Cuprului Rosia Poieni

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Exemple
Strejesti

Frunzaru

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Sisteme constructive de alcatuire a partii fixe a stavilarelor
a
a

b
b

Sistemul cu radier general. Radierul general este alcatuit dintr-o placa de fundatie, continua de-a lungul intregului front de retentie, in care sunt incastrare pilele

Sistemul cu pile independente. In acest sistem constructiv pilele sunt separate de radier prin rosturi permanente. Deoarece in acest sistem, pilele preiau sarcini importante, fundatiile lor se largesc si se adancesc fata de restul barajului.

Sistemul cu cuve. In acest sistem pilele sunt sectionate de rosturi in lungul lor. In acest mod, fiecare deschidere lucreaza independent, placa radierului (sau pragul deversor) si doua semipile adiacente formand un sistem monolit

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Aspecte de calcul Incarcarile ce actioneaza asupra unui stavilar
N amonte H
g

W Ca Ph E P al

P v G

Cg Pv
av.

N aval

am

Ph Ss

av.

am

Incarcarile ce actioneaza asupra stavilarelor sunt in mare masura cele care actioneaza asupra unui baraj de greutate: greutatea proprie G ce include creutatea pilelor, radierului, stavilelor, podului si a celorlalte echipamente mecanice; presiunea hidrostatica orizontala Ph si verticala Pv; subpresiunea statica Ss si dinamica Sd; presiunea ghetii Hg; presiunea aluviunilor Pal si impingerea pamntului amonte Eam si aval Eav;

Sd

presiunea valurilor W; incarcarile din cutremur - componenta inertiala Cg si cea hidrodinamica Ca; incarcari datorate variatiilor de temperatura; actiunea vntului; fortele provocate de tractiune sau frnare pe caile de rulare.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Ipoteze de calcul
ipoteza de constructie in care se considera incarcarile verticale provenite din greutatea proprie; ipoteza de exploatare normala: toate cmpurile sunt inchise de stavile; in bieful amonte nivel normal de retentie in bieful aval nivel minim; trebuie facute verificari si pentru nivelul critic cuprins intre cel maxim si cel minim, pentru care coeficientul de stabilitate la alunecare este minim; ipoteza de reparatie: un cmp este inchis cu batardourile de interventie in timp ce cmpul vecin deverseaza; ipoteza de regim catastrofal sau evacuarea unei viituri maxime care inseamna ca toate cmpurile sunt deschise, nivelurile amonte si aval corespunznd celor necesare evacuarii viiturii de calcul; se obisnuieste sa se considere de asemenea si functionarea partiala a sistemului de drenaj, ceea ce conduce la subpresiuni mari.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Etapele premergatoare calculelor statice constau in

adoptarea celui mai adecvat sistem constructiv, compatibil cu conditiile geotehnice ale amplasamentului; evaluarea incarcarilor in cadrul schemei de calcul considerate; stabilirea simultaneitatii incarcarilor, cu coeficientii de siguranta corespunzatori.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Calculul sistemelor cu pile independente

N W!

Mx My s s A wx wy

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Calculul pilelor prevazute cu nise

In cazul pilelor prevazute cu nise pentru batardouri sau stavile plane, se verifica eforturile de intindere si forfecare ce apar in sectiunea verticala ce trece prin muchiile aval ale niselor. Pentru aceasta se determina mai inti distributiile de eforturi normale W si tangentiale X din fundatia pilei. Se considera un plan vertical ce trece prin muchia aval a nisei impartind pila in doua portiuni I si II. Din ecuatiile de echilibru aplicate pentru una din cele doua portiuni se determina fortele sectionale M, N, si T ce actioneaza in centrul de greutate al planului.

N M Wt ! s A w

ediu

T A
Sarghiuta Radu

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Calculul radierului

La sistemele cu pile independente radierul se verifica in special la alunecare si plutire. Deoarece radierul preia incarcari verticale mici in raport cu cele orizontale conditia de stabilitate la alunecare este dificil de realizat. Ipotezele de calcul cele mai dezavantajoase sunt:

ipoteza regimului normal de exploatare si ipoteza de reparatii, care conduc la impingeri orizontale mari; ipoteza de regim catastrofal, care pericliteaza in special stabilitatea la plutire.

ef

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Calculul radierului
In cazul in care roca de baza se gaseste la adncimi mari se verifica stabilitatea la alunecare pe suprafete cilindrice si in masa terenului de fundatie precum si pe suprafetele de contact intre straturi in situatia unor stratificatii pronuntate cu inclinare spre aval.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Criteriile de alegere a tipului de stavila
1. criterii functionale:
evacuarea plutitorilor si a ghetii; evacuarea aluviunilor; evacuarea debitelor de viitura; reglarea nivelului amonte; automatizarea conditiilor de functionare pe timp de iarna.

2. criterii economice:
greutatea stavilei si a mecanismelor; influenta tipului de stavila asupra costului partii fixe a stavilarului.
"
stavila

L stavila
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Calcule de rezistenta la sisteme cu cuve

Calculul pilelor si semipilelor

Ft

+ P g Pg

Ft

Ph Pv

Ph

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Calcule de rezistenta la sisteme cu cuve

Ipoteza deformatiilor plane nu este indeplinita in realitate, mai ales spre capete, datorita schimbarilor bruste de sectiune ale pilelor. Se considera de aceea in calculele curente o zona delimitata de linii inclinate la 4560r ce pornesc din muchia fundatiei, in care este satisfacuta in mod aproximativ ipoteza deformatiilor plane

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

Calculul radierului
Radierul se considera in calcul ca o placa sau ca un sistem de grinzi pe mediu elastic. In functie de grosimea radierului rezulta o rigiditate finita sau infinita in raport cu terenul de fundare. Etapele de calcul sunt: determinarea diagramei de presiune pe terenul de fundare, presiunea reactiva ce trebuie sa satisfaca conditia de echilibru pe verticala; determinarea eforturilor sectionale, moment incovoietor M si forta taietoare T; armarea radierului, determinarea coeficientului de armare Q%. Ipotezele admise in mod uzual in calculul constructiilor pe mediu elastic sunt: ipoteza lui Winkler, care considera proportionalitatea intre deformatie si presiune pe mediu elastic

p ! ky

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Definitie. Functii
Priza reprezinta totalitatea constructiilor si instalatiilor care servesc la preluarea apei din sursa naturala si introducerea debitului instalat pe derivatie in scopul deservirii diferitelor folosinte. Prizele trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii: sa asigure captarea apei in cantitatile prevazute conform graficului de consum al folosintei respective; sa asigure o functionare permanenta flexibila si cu pierderi de sarcina ct mai reduse, permitnd operatiile de intretinere si reparatii; sa asigure calitatea apei asa cum este ceruta de catre consumator prin limitarea turbiditatii, a diametrului maxim al particolelor admise in suspensie pe priza si derivatie; sa impiedice accesul plutitorilor, ghetii si zaiului in incinta prizei.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Criterii de clasificare a prizelor
Dupa natura folosintei deservite prizele pot fi: hidroenergetice; pentru alimentari cu apa; pentru irigatii; pentru folosinte complexe. Nivelul apei in priza raportat la nivelul retentiei: prize cu nivel liber atunci cnd nivelul in priza NNR; prize de mica adncime sau de mica presiune; prize de mare adncime sau prize de mare presiune la care nivelul in priza este mult sub nivelul normal de retentie NNR.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA

Priza de mica adincime

Priza de mare presiune

Avnd o dispozitie constructiva comuna, prizele de mica adncime si cele cu nivel liber, alcatuiesc clasa prizelor de ru. Aceste prize pot fi amenajate cu sau fara baraj. Prizele de mare adncime se realizeaza pentru captarile in lacuri de acumulare. Priza de mare presiune
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Alcatuire constructiva a prizelor
Conceptia prizei urmareste sa limiteze la maximum patrunderea in derivatie a particulelor solide in stare de trre, suspensie sau plutire in apa.

Repartitia pe verticala a debitului solid, la intrarea in priza, nu este uniforma. Firele de curent de la partea superioara au un continut mai scazut de particule solide, in timp ce curentii de fund transporta o cantitate mai mare de aluviuni.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Combaterea patrunderii aluviunilor
O priza de ru poate fi considerata in mod simplificat o derivare a unui curent secundar dintr-un curent principal.

Amplasarea prizei fata de albie trebuie sa urmareasca captarea cu preponderenta a curentilor de suprafata pentru a se diminua in acest fel patrunderea aluviunilor in priza.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA

Combaterea patrunderii aluviunilor

Studiile efectuate pentru diferite valori ale unghiului de amplasare a prizei fata de axul rului au pus in evidenta faptul ca in cazul unui unghi ascutit sunt captate mai putine aluviuni de fund, sunt limitate zonele de vrtejuri si pierderile de sarcina. Orientarea prizei sub un unghi ascutit fata de albie va fi deci favorabila din punct de vedere al diminuarii patrunderii aluviunilor.

In cazul unor cursuri de apa cu transport mare de zai sau sloiuri, prioritara devine evitarea blocarii prizei de catre acesti plutitori si de aceea orientarea prizei se face sub un unghi obtuz.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Combaterea patrunderii aluviunilor

O masura constructiva aplicata in mod frecvent pentru impiedicarea patrunderii aluviunilor in derivatie este realizarea unui prag la intrarea in priza. Eficienta acestuia este diminuata din cauza vrtejurilor cu ax orizontal care favorizeaza saltarea aluviunilor peste prag.

Amplasarea prizei in concavitatea sectorului curb al rului va conduce la diminuarea patrunderii aluviunilor prin alimentarea din straturile cu turbiditate minima. Circulatia transversala a apei este intensificata de catre forta centrifuga. Curentii de suprafata sunt indreptati catre exteriorul curbei in concavitate acolo unde au loc eroziunile. Curentii de adncime incarcati cu aluviuni vor fi dirijati catre interiorul curbei acolo unde au loc depunerile.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Prize cu nivel liber fara baraj
In categoria prizelor cu nivel liber se deosebesc prizele fara baraj si prizele cu baraj.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Prize cu nivel liber cu baraj

fara canal de spalare

cu canal de spalare

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Prize cu nivel liber cu baraj
O alta solutie de imbunatatire a conditiilor de spalare consta in prevederea unei avanpile innecate in amonte, buzunarul fiind inchis. Ca urmare a golirii rapide a buzunarului de spalare, la deschiderea stavilei se produce o deversarea peste avanpila. La baza avanpilei se formeaza un vrtej cu ax orizontal care conduce la antrenarea rapida a aluviunilor.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Priza etajata
Exista solutii constructive in care pentru spalarea depunerilor din fata pragului se folosesc galerii amplasate sub prag. Efectul de spalare al acestor galerii este local. Principalul dezavantaj este acela ca atrage curentii de fund spre priza, inlesnind patrunderea particulelor solide prin saltare in aductiune, in timpul spalarii. O dezvoltare a acestui tip de prize il constituie prizele etajate. Frontul captarii este situat deasupra unor galerii de spalare scurte dar de sectiune mare, ce intra in componenta barajului.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Exemple de prize cu baraje de derivatie realizate la noi in tara

Ogrezeni, realizata intre anii 194 -1950, pe rul Arges, destinata alimentarii cu apa a municipiului Bucuresti. Debitul captat este de 8 m3/s. Principalele uvraje ale amenajarii sunt barajul, priza de apa, desnisipatorul si canalul de aductiune. Barajul este alcatuit dintr-un prag fix de beton si un baraj mobil cu 6 deschideri de cte 26 m, echipate cu clapete de 2.00 x 26.00 m2 si 3 deschideri de spalare de cte 5.80 m echipate cu stavile plane.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Exemple de prize cu baraje de derivatie realizate la noi in tara
Isalnita are ca scop alimentarea cu apa industriala a Combinatului Chimic Craiova, a termocentralei Isalnita si a orasului Craiova. Debitul captat necesar acestor folosinte este de 39 m3/s. Barajul captarii, de tip stavilar, cu inaltimea constructiva de 16 m, are 6 cmpuri deversoare echipate cu stavile segment cu clapete de 16.00 x 5.00 m2 si o deschidere de spalare de 10 m, echipata cu stavila plana.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Prize pe ruri de munte
Cursurile de apa de munte se caracterizeaza prin: pante relativ mari 0.10.3%; transport insemnat de aluviuni in timpul viiturii; transport de zai fara pod de gheata in timpul iernii; posibilitati grele de acces. Tipuri constructive: 1. cu captare pe coronament sau tiroleze 2. cu captare prin pile Priza tiroleza

Priza de fund automatizata: 1-desnisipator; 2-reper; 3-camera flotorului; 4-vana de admisie; 5-rezervor; 6-sifon; 7-flotor principal
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA
Prize de mare presiune
Acest tip de priza se intlneste in cadrul amenajarilor hidroenergetice de mare cadere. Datorita pozitiei, priza are o alcatuire constructiva simpla din care lipsesc instalatiile speciale pentru protectia impotriva plutitorilor, gheturilor si aluviunilor. Alegerea pozitiei prizei in elevatie se face in functie de nivelul depunerilor in lac (fig. 2-16) si pe baza criteriilor tehnico-economice.

In functie de pozitia prizei, in cadrul lucrarilor de captare, prizele de adncime pot fi: de mal sau in versanti; in corpul barajului; prize turn.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

PRIZE DE APA

Prize de mare presiune in corpul barajului

a-cu gratar amonte; b-cu batardou amonte

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

DEZNISIPATORI
Criterii de adoptare
In cazul unor restrictii severe in ceea ce priveste aluviunile aflate in suspensie priza de apa se asociaza cu un deznisipator. Deznisipatorul are functia de a retine particolele de un anumit diametru care nu pot fi admise mai departe in instalatiile din aval.

Criteriile sunt determinate in primul rnd de folosinta deservita de catre priza si apoi de catre conditiile hidrologice si mineralogice ale suspensiilor precum si de zona in care este amplasata priza.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

DEZNISIPATORI
Clasificari
deznisipatori gravitationali, depunerea particulelor se face gravitational ca urmare a reducerii vitezei curentului de apa; deznisipatori centrifugali- se formeaza un curentul curbiliniu cu viteze mari ce proiecteaza particulele solide spre peretii exteriori, de unde sunt colectate prin diferite sisteme. La rndul lor deznisipatorii orizontali se pot clasifica in: deznisipatori orizontali canale orizontale cu viteze reduse; deznisipatori verticali viteza de curgere este in sens invers directiei de depunere; deznisipatori radiali. Dupa modul de spalare a depunerilor: cu spalare hidraulica se utilizeaza o parte din debitul derivat; cu spalare mecanica cu spalare cu pompe de noroi sau prin dragare Spalare poate fi: continua; intermitenta.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

DEZNISIPATORI
Desnisipatori cu functionare intermitenta alcatuire de principiu

Uniformizarea vitezelor prin: a-pereti sicanati; b-pereti de dirijare

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

DEZNISIPATORI

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

DEZNISIPATORI

Desnisipatori cu mai multe camere: aaxiali; b-cu dubla intoarcere

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

DERIVATII
Aductiunile sau derivatiile sunt constructii hidrotehnice ce asigura transportul apei de la priza in cadrul unei folosinte deservite. Derivatiile pot fi realizate sub forma de: canale, conducte, galerii si puturi hidrotehnice.
Canalele sunt albii artificiale, avnd de regula forme rectangulare in sectiune transversala, in care miscarea apei se face cu nivel liber. Sunt utilizate ca derivatii pentru uzinele hidroelectrice, in domeniul alimentarilor cu apa, al irigatiilor sau al navigatiei. Uneori aceste functii se pot cumula.

Sectiuni transversale pentru canale: a dreptunghiulare; b trapezoidale; c cu doua pante; d circulare; e in forma de albie; f parabolice

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

CANALE
Criterii de stabilire a traseului

Prabusirea umpluturii sub pereul armat

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

CANALE
Captuseli
Rolul captuselii este acela de a asigura: impermeabilizarea, protejarea fundului canalului impotriva eroziunii, marirea capacitatii de transport prin reducerea rugozitatii si sporirea vitezei curentului de apa si, imbunatatirea stabilitatii taluzelor. In functie de materialele utilizate captuselile pot fi din argila, din piatra, cu sau fara mortar, din beton simplu, beton armat si din beton asfaltic.

Sectiune tip printr-un tronson al magistralei Siret-Baragan

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

CANALE
Rosturile placilor de beton :
prevenirea fenomenelor de contractie (fisurare) la turnarea captuselii; prevenirea fisurarii datorita variatiilor de temperatura; prevenirea fisurarii datorita tasarilor inegale ale placilor; asigurarea unei impermeabilitati suficiente.

Tipuri de rosturi la captuseli de beton: 1sipca de lemn; 2-mortar de ciment; 3-filer bituminos; 4-vopsea de bitum; 5-placuta de otel; 6-tola de cupru; 7-tencuiala; 8-banda de cauciuc.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

CANALE
Lucrari de arta pe canale
Intersectia dintre canal si alte cursuri de apa sau cai de comunicatie se rezolva prin lucrari speciale de supratraversare sau subtraversare numite lucrari de arta. Alegerea solutiei este determinata de cota canalului.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

CONDUCTE DIN BETON

Conductele sunt albii artficiale inchise, in care miscarea apei poate fi cu scurgere libera sau sub presiune. Functiile pe care conductele din beton armat le pot indeplini in cadrul unei amenajari hidrotehnice pot fi: de derivatie cu nivel liber ca aductiune intre priza si bazinul de punere sub presiune; de derivatie de presiune joasa atunci cnd din cauza conditiilor morfologice ale amplasamentului inlocuiesc un tronson de galerie sub presiune; conducte fortate in cadrul unui nod de presiune hidroenergetic; conducte de evacuare a apelor deversate; elemente de legatura intre parti componenete ale derivatiei in zone de traversari.

Domeniul de utilizare al conductelor de beton armat este limitat in general in cazul derivatiilor sub presiune de presiunea interioara de serviciu. Pentru conducte din beton armat obisnuite aceste presiuni au valori de 34 atmosfere. La presiuni mai mari aceste conducte isi pierd impermeabilitatea datorita deschiderii fisurilor peste limitele admise.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

CONDUCTE DIN BETON

In practica se aplica doua tipuri de rezemare a conductelor din tuburi prefabricate: rezemare pe pat de pamnt; rezemare pe pat de beton.

Rezemare pe pat de pamint

Rezemare pe pat de beton

Rezemari speciale pe traseul conductei

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

CONDUCTE DIN BETON MONOLITE

Solutii de betonare la conducte monolite: a-betonare in tronsoane alternative; b-betonare in tronsoane succesive cu rosturi permanente; RC-rost permanent de contractie; RP-rost provizoriu.

Rosturi permanente de contractie: a-etansare cu dop de bitum; b, c-etansare cu tola de cupru; 1-dop de bitum; 2-inel de betonarmat; 3-suprafata buceardata si amorasata cu lapte de ciment; 4-inel umplut cu bitum; 5-tola de cupru; 6-teaca inelara din tabla de otel umpluta cu bitum
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Rosturi provizorii de contractie: a-pentru conducte sub presiune; bpentru conducte cu nivel liber sau mica presiune; 1-rost largit betonat dupa consumarea contractiei la tronsoanele adiacente; 2-carton bitumat; 3-manson

Sarghiuta Radu

CONDUCTE METALICE
Alcatuire constructiva generala
Domeniul de utilizare al conductelor metalice este cel al presiunilor mari, fiind preferate de aceea in multe situatii in locul conductelor de beton. Conductele metalice se folosesc in amenajarile hidroenergetice, in alimentari cu apa si canalizari, la sistemele de irigatie si drenaj. Preferinta constructorilor pentru acest tip de conducta este motivata si de fiabilitatea ridicata si usurinta de montare.

Masivele de ancoraj sunt blocuri de beton in care se incastreaza conducta la punctele de frngere ale traseului in plan sau in elevatie.

Tipuri de masive de ancoraj: a-cu conducta inglobata in beton; b-cu conducta fixata prin ancore; 1-manson de dilatatie; 2-profil laminat; 3armatura; 4-profil sudat de conducta; 5-ancoraj; 6-capac de vizitare

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu

CONDUCTE METALICE

Reazem cu role la conducta fortata de la U.H. Sadu V: 1-virola; 2-inel de rezemare; 3-rola; 4beton de montaj; 5-soclu de beton; 6captuseala de protectie a rocii.

Sea de rezemare pentru conducte fretate: 1virola; 2-freta; 3-platbanda profilata; 4-bulon de scelment; 5-masiv de beton

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP

Sarghiuta Radu