5.

Asculttorul-fiin necunoscut
Norbert Bakenhus i ncepe cartea sa Radioul local cu povestea falimentului postului de radio KORAH (Kommunales Radio Hamburg), lansat n eter n ultima zi a anului 1987 i disprut opt luni mai trziu. n euforia lansrii, ampanie, felicitri, iat ce remarc autorul: Doar un ziar din afar a ndrznit s pun acea ntrebare evitat de toi cei din Hamburg, n special de Institutul pentru noile media din Hamburg : Cine va asculta toate astea?, ntreba revista de programe Gong din Munchen. Aceasta este prima ntrebare ce trebuie s ne-o punem cnd pornim la ntocmirea unui program radio. Dac cercetarea pieei, pomenit n capitolul anterior, ar oferi toate rspunsurile, ar fi foarte simplu; din pcate, ea ne traseaz doar cadrul general, direciile principale, restul depinznd de flerul, experiena, inspiraia celui care concepe programul. n cartea Radio management urmtorul enun este pus n chenar, pentru a-i sublinia importana deosebit: Lupta pentru audien se duce pentru fiecare asculttor n parte. ntr-adevr, aproape ntotdeauna fiecare asculttor hotrte singur frecvena pe care poposete; doar c aproape toi asculttorii unui anumit post de radio au un mare grad de compatibilitate. Este puin probabil ca un tnr de 17 ani i un pensionar s aib aceleai preferine radiofonice. Unii autori compar radioul cu tot felul de fiine vii. Eu l vd ca pe o hain; la tineree schimbi tot felul de oale n pas cu moda (asculttorii tineri sunt cei mai inconstani), la maturitate selectezi cteva inute pe care le mbraci tot timpul, iar la senectute nu te mai despari de vechile haine, chiar dac unele sunt deja jerpelite. Chiar i fazele apropierii dintre asculttor i un post de radio sunt asemntoare cu achiziionarea unei haine: 1. Senzaie - i place o hain, o remarci - i place sunetul unui post 2. Informaie - ncerci haina, o verifici - asculi informaiile, analizezi veridicitatea lor 3. Relaie - cumperi haina i o pori - memorezi frecvena i asculi postul respectiv Inclusiv preambulul este asemntor, nu de fiecare dat cnd vizitezi un magazin vrei s cumperi ceva, nu de fiecare dat cnd dai cutare pe aparatul de radio vrei s memorezi un nou post.

Ca o concluzie, tot legat de mrcminte, nu toi tinerii vor purta aceleai haine, dar moda rmne o tendin, o preferin, o aspiraie pentru marea majoritate.