GRUPUL COLAR AGRICOL BECLEAN JUDEUL BISTRIA-NSUD

TEMA PROIECTULUI METODE I MIJLOACE DE PREVENIRE A POLURII

PROF. POP AUREL

2010

Cuprins

1. Introducere.........................................................................................................3 2. Natura, binefacatoare, munceste pentru a restabili ceea ce omul nu inceteaza sa distruga..........................................................................................................4 3. Omul component al mediului si factor de degradare, protejare si conservare a acestuia............................................................................................................4 4. Metode si mijloace de prevenire a poluarii...5 4.1. Metode si mijloace de prevenire a poluarii atmosferei.....5 4.2. Metode si mijloace de prevenire a poluarii apelor....8 4.3. Metode si mijloace de prevenire a poluarii solului...9 4.4. Rezervatii naturale......10 4.5. Rolul tau!............................................................................................11 4.6. Combaterea poluarii la nivel mondial........13 5. Protectia mediului inconjurator problema tuturor....15 6. Protectia mediului inconjurator principalul obiectiv al omenirii in secolul al XXI-lea....16 7. Calendarul ecologistului......19 8. Bibliografie......24

1. Introducere

Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane. Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani). Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu. Compuii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numete bioacumulare.

2. Natura, binefctoare, muncete pentru a restabili ceea ce omul nu nceteaz s distrug

Ce reprezint pentru noi mediul n care locuim? Ce nseamn natura, ce sunt copacii, iarba, apele, animalele i plantele? Sunt cteva din ntrebrile pe care ar trebui s ni le punem poate chiar zilnic, cci planeta noastr are tot mai mult de suferit din cauza polurii cauzate de mna omului. Cu sau fr intenie, noi ne distrugem propriul cmin. nc de mici, suntem obinuii s aruncm gunoaiele pe jos, dei la cinci metri distan se afl un cogol. Acesta este doar nceputul. Nici nu ne putem imagina ct de duntoare este o singur hrtie lsat pe pmnt; e ca i cum am da unui copil ceva ce nu i place. Poluarea nu mai este o tem necunoscut pentru nimeni. Efectele ei sunt vizibile oriunde pim, iar cale de ntoarcere nu prea mai exist dac nu facem cteva eforturi. Natura este foarte important pentru fiecare persoan. Ea se gsete pretutindeni, reprezint frumuseea, magia, farmecul Terrei. Din pcate, aceasta prezint nenumrate lipsuri, deoarece pdurile sunt n numr foarte mic din cauza defririlor, animalele dispar din cauza vnatului excesiv, apele sunt murdare pentru c lumea le-a confundat

cu courile de gunoi, iar aerul devine tot mai nociv din cauza gazelor toxice produse de uzine sau maini. Exist sute de probleme care pot fi rezolvate mai mult sau mai puin.

3. Omul component al mediului si factor de degradare, protejare si conservare a acestuia

Omenirea numara circa 6,15 miliarde de persoane, cu o repartitie inegala pe suprafata Terrei: concentrari mari in regiunile temperate si cele calde si umede, respectiv o slaba prezenta in cele reci sau in deserturi. Timp de 2,5-3 milioane de ani, omul a fost doar un element al biosferei, cu un mod limitat de implicare un mediu, care nu se deosebea de cel al altor vietuitoare. Trecerea acestuia la un nivel superior de evolutie a condus in ultimile patru milenii la dezvolatarea societatii umane, care s-a constituit treptat in cel de-al saselea component al mediului, cu implicatii determinante in alcatuirea sistemului de relatii in cadrul acestuia. Omul, din simplu consumator al produselor elementelor de mediu, a devenit treptat un factor activ in modificarea directa sau indirecta a acestuia. In ultimul mileniu, prin multiplicarea actiunilor sale, in stransa corelatie cu dezvoltarea stiintei si a tehnicii, omul a devenit creator de medii, la inceput izolate, dar care, ulterior, s-au grupat in sisteme tot mai largi, extinse pe aproape intreaga suprafata a Pamantului. Ca urmare, implicarea sa in mediu a crescut de la forme simple (omul ca individ si in familie, comunitati la nivel de asezare urbana sau rurala), la forme complexe (comunitatea nationala, comunitati multinationale etc). Actiunile sale au condus si inca mai conduc, direct sau indirect, la degradari ale facotirlor si elementelor de mediu. In ultimile decenii, omul a devenit constient de consecintele nefaste pe care le au exploatarea abuziva si slab controlata a elementelor si a relatiilor de mediu, atat pentru el, cat si pentru societatea umana in ansamblu. Ca urmare, a sporit treptat grija pentru realizarea si mentinerea unui spatiu optim de viata., munca si recreere, atat la nivel local,

cat si pe intreaga planeta. Astfel, s-au diversificat si multiplicat actiunile de protejare a mediului si de conservare a mediului inconjurator.

4. Metode si mijloace de prevenire a poluarii

4.1. Metode si mijloace de prevenire a poluarii atmosferei Atmosfera reprezint nveliul gazos ce nconjoar Terra i deine un rol esenial n cadrul ecosferei, fiind una din elementele fr care viaa nu ar putea exista. n afara proceselor naturale, prezena omului i activitile acestuia contribuie la eliminarea n atmosfer a unei mari cantiti de substane toxice, poluante care pot s modifice condiiile normale de existen. Sursele de poluare reprezint rezultatul activitilor (economice, industriale) necontrolate i afecteaz, n primul rnd, starea de sntate a ntregii planete. Arderea combustibililor (crbunii, petrolul, gazele naturale) duce la apariia unor gaze toxice care se combin cu aerul din atmosfer, iar astfel, noi ajungem s-l inspirm. O greeal des ntlnit este arderea gunoaielor: poluanii rezultai sunt cu att mai duntori cu ct cantitatea resturilor este mai mare. De asemenea, industria materialelor de construcii i metalurgia neferoas au ajuns fabrici poluante, pentru c procesele tehnologice efectuate n combinate produc substane nocive care conin oxizi de plumb, zinc, cupru, Nu putem s nu amintim de mijloacele de transport, dintre care autovehiculele sunt cele mai duntoare. Acestea degaj n atmosfer sute de tipuri de substane poluante, cele mai importante fiind oxidul de carbon, oxizii de azot, hidrocarburile i plumbul. Nici noi nu scpm de efectele polurii. Corpul nostru este supus n permanen la diferite modificri ale strii de sntate. De aceea, au loc creterea mortalitii, apariia

unor simptome i modificri fiziologice. Din cauza aerului poluat, bolile cancerigene sunt n numr tot mai mare i afeciunile respiratorii i alergiile sunt tot mai dese. Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de control de mare eficienta. Apoi este necesara stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de poluare si a concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor. Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul rand este necesar sa fie elaborate normele de igiena pentru SO2, CO, NOx, CO2, pesticidele in suspensie, care determina imbolnaviri acute si cronice. In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un numar de 447 substante poluante. Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in: - exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca fiind ca fiind cele mai putin poluante ; - construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit, care, astfel, muta poluarea din localitati in afara acestora; - tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiei de poluanti; - asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizati in industrie, inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere a poluantilor; - recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ; - amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica; - adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante; - reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminarii poluantilor; - inlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai putin poluant; - amenajarea cat mai multor spatii verzi; In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca maximul se poate realiza la sursa . Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri

care vizeaza valorificarea integrala a materiilor prime. Retinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este si mult mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera. Pentru a realiza o productie nepoluanta exista mai multe posibilitati: alegerea sau pregatirea unur materii prime fara impuritati , spalarea combustibililor, ermetizarea instalatiilor in care se desfasoara procese de productie generatoare de pulberi si gaze, dirijarea pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare . Un oras poluat un oras curat : Pentru a proteja atmosfera, au fost luate diferite msuri, cum ar fi: instalarea filtrelor la courile fabricilor si uzinelor, dotarea autoturismelor cu filtre speciale ce opresc noxele. Ce putem face pentru a avea un aer nepoluat? 1. Folositi masina doar atunci cand este absolut necesar! Mergeti pe jos, cu bicicleta sau utilzati un mijloc de transport in comun. 2. Stingeti lumina atunci cand nu va este necesara! 3. Nu utilizati produse care contribuie la deteriorarea caliatii aerului (produse de curatare,vopsele, solventi). Gasiti alternative! 4. Folositi cu masura instalatia de are conditionat! Pretul platit pentru incalzirea locuintei este mai mic, in comparatie cu poluarea pe care o produceti prin utilizarea aerului conditionat!

4.2. Metode si mijloace de prevenire a poluarii apelor n loc s fie o resurs a vieii, apa a devenit otrav att pentru oameni, ct i pentru animale i plante. Poluarea apei se produce de cele mai multe ori din cauza acumulrii excesive a diverselor deeuri, punctul de plecare fiind omul. Din pcate, n ap putem gsi o cantitate mare de deeuri menajere, substane toxice( pesticide, ngrminte naturale sau chimice). Consecinele nu

sunt suportate numai de populaia uman, ci i de vieuitoarele din ap, care triesc ntrun mediu poluat i care, ntr-un final, mor. Apa este unul din cele mai importante elemente pentru fiecare fiin uman, att n consumul casnic, n producerea de energie ca mijloc de transport, Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In acest scop se utilizeaza doua tipuri de procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere si conceptie tehnica. Primul grup de procedee se caracterizeaza printr-o maniera de conducere preventiva si include toate metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape. Inca din faza de proiectare a instalatiilor industriale, de transport, edilitare etc. , trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei orientari diametral opuse fata de cea veche, caracterizabila lapidar prin ideea apa spala tot. Astfel, rezidurile solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este necesar sa fie antrenate pe cale umeda, ci, pot fi evacuate la halte sau crematorii. Se cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin recircularea apei, folosita ca agent de racire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa corectarea adecvata a calitatii. In al doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode de epurare ale apelor uzate. Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inlature incarcarea lor cu poluanti pana la o limita. Pentru distrugerea germenilor patogeni se mai include operatia de dezinfectie prin tratarea cu clor sau azot. Pentru a proteja apele de mareele negre, cum este supranumit poluarea, au fost luate msuri: construirea de baraje, epurarea apelor reziduale, construirea de bazine speciale de colectare a deeurilor, pentru a mpiedica vrsarea direct a acestora n apele de suprafa; construcia de zone de protecie a apelor. Nu faceti aa ceva!! S pstrm apele curate! Sta in puterea noastra sa reducem pierderile! 1. Cand va spalati pe dinti opriti robinetul! In acest fel veti putea economisi pana la 12000 15000 litri de apa pe an.

2 .Reparati-va instalatiile de apa! O fisura cat de mica poate irosi pana la 60 litri pe zi, adica mai mult de 20000 litri pe an. 3. Dezghetati alimentele in timp intr-un vas cu apa si nu sub jet de apa calda! 4. Incercati sa faceti dus in loc de baie, veti economisi astfel 85 de litri de apa! 4.3. Metode si mijloace de prevenire a poluarii solului O singur ntrebare n acest caz: solul reprezint un ecosistem natural sau o groap de gunoi? Teoretic, un ecosistem. Practic, Munii de gunoaie ntlnii tot mai des la marginea oraelor par desprini dintr-un film de groaz. Acest tip de poluare a solului rezult (din nou) din activitatea omului: acumularea deeurilor. Cantitatea de gunoaie este n continu cretere, iar compoziia este extrem de divers: de la resturi alimentare, materiale plastice, pn la hrtie, sticl i cenu. Din nou, apare incontiena noastr, cci dei exist couri de gunoi, noi continum s aruncmpe jos. Solul are nevoie de substane hrnitoare, ap, sruri minerale pentru a fi sntos i productiv. Factorii negativi n acest caz sunt substanele chimice utilizate n agricultur, care se descompun n sol. Dup cum spuneam, solul asigur creterea i dezvoltarea plantelor, iar poluanii mpiedic acest lucru. Astfel, solul devine arid. Microorganismele mor, locuina lor fiind poluat. Printre masurile de prevenire si combatere a poluarii solului se numara: - evitarea desecrilor necontrolate care au dus la srturarea solurilor (de exemplu, Delta Dunrii); - folosirea rationala pana la reducerea completa a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si silvicultura; - oprirea defririlor necontrolate, reducerea punatului excesiv; - eliminarea aratului necorespunztor;

10

- supravegherea atenta a activitatilor potential poluante (de tipul forajelor pentru petrol); - colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe cat posibil colectarea selectiva pe tipuri de deseuri; - indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a deseurilor colectate, reciclarea, valorificarea sau eliminarea controlata; - colectarea (recuperarea), transportul, reciclarea si valorificarea deseurilor, sau cand acestea nu mai sunt posibile, eliminarea lor prin depozitarea in rampe ecologice, aplicandu-se principiul celor 3R: recuperare, refolosire, reciclare; - mpdurirea zonelor cu fenomene de eroziune avansat; - folosirea materialelor biodegradabile i reciclabile. 4.4. Rezervaiile naturale Rezervaiile i parcurile naturale pot fi numite ultimele paradisuri, pentru c ele sunt singurele locaii n care poluarea lipsete, adica natura este protejat de lege. Acestea au fost nfiinate nc din secolul al XIX-lea, ns numrul lor era mult mai mic. Rezervaiile naturale au ca scop ocrotirea mediului natural, protejarea unor plante sau animale pe cale de dispariie. n lumea ntreag exist astfel de parcuri, reprezentnd totodat i un punct turistic. Milioane de persoane viziteaz anual cele mai mari rezervaii, cutnd un loc de refugiu, peisaje mirifice, spaii n care pot fi descoperite specii necunoscute de plante sau animale, forme deosebite de relief. In continuare, vom prezenta pe scurt cateva din cele mai spectaculoase rezervatii naturale.

11

Groenlanda, cel mai intins Parc National de pe Glob (infiintat in 1974), ocroteste totul: imensa masa de gheata, fiordurile, fauna (ursul alb, boul moscat, vulpea polara, iepurele polar, numeroase specii de pasari etc.), vegetatia (destul de saraca, altfel). Parcul National Yellowstone este considerat cel mai complex din lume, fiind ocrotite forme si fenomene naturale dintre cele mai diverse si spectaculoase: platouri cu aspect selenar, canioane, cascade (Yellowstone Falls masoara 93 metri), cea mai mare concentratie de gheizere de pe Glob (circa 300!), izvoare fierbinti, solfatare, vulcani noroiosi, paduri pietrificate, o flora si o fauna foarte bogate etc. Parcul National Galpagos, care se suprapune arhipelagului omonim din Pacifi, adaposteste o fauna si o flora deosebit de originale, cu numeroase endemisme (broasca testoasa uriasa, iguana marina, cormoranul fara aripi si altele), care i-au inspirat naturalistului englez Charles Darwin celebra teorie evolutionista. Rezervatia naturala indiana Gir reprezinta unicul habitat de pe continentul asiatic pentru leu, ocrotind totodata si alte specii rare (leopardul, antilopele nilgai si chinkasa), graurul si altele. Rezervatia naturala (forestiera) Codrul secular Slatioara, din masivul Rarau, ocroteste una dintre cele mai vechi paduri romanesti si, totodata, europene, avand in componenta sa arbori falnici (brazi, molizi etc.), cu inaltimi pana la 50 m si diametre de peste un metru. Aadar, Pmntul poate fi salvat- sau cel puin protejat- de ctre cei care l-au i distrus: oamenii. Nu ne lipsete dect puin inteligen i nelegere pentru a realiza ct de mult ru provocm printr-o aciune negndit, efectuat ntr-un timp foarte scurt. Oricum, zarurile au fost aruncate, cum se spune, iar efortul depus dinainte pentru a arunca o hrtie pe jos, de exemplu, se va tripla, pentru a putea mbunti situaia ctui de puin. 4.5. Rolul tau!

12

Mediul ta!

sanatos Protejeaza

este

si

responsabilitatea generatiile viitoare!

mediul

inconjurator atat pentru tine, cat si pentru - Economiseste apa si lumina! Se economisesc in acest fel bani, dar se si protejeaza mediul inconjurator! - Doneaza lucrurile de care nu mai ai nevoie, dar care sunt in buna stare, altor oameni! Astfel o parte din bunuri pot fi refolosite de cei care au nevoie si astfel se reduce cantitatea de deseuri! - Ai grija de locul unde arunci gunoiul! Respecta-te pe tine si pe cei din jurul tau! Impreuna respectati mediul in care traiti! - Fii preocupat de soarta mediului inconjurator! - Sprijina orice initiativa de protejare a mediului inconjurator! - Economiseste apa! Explica-le si celor din jurul tau de ce trebuie sa faca acest lucru! - Daca nu folosesti in acel moment apa, nu lasa robinetele sa curga! Sunt oameni pe planeta care sufera de sete! - Gunoiul nu se arunca in apa! - Arunca ambalajele doar in spatiul amenajat pentru acest lucru! Invata sa selectezi deseurile inainte de a le arunca! - Recicleaza ambalajele care au pe ele semnul de reciclare! Si de ce sa facem toate acestea? Pentru ca acum in lume :

Poluarea fonica este una dintre cele mai periculoase, provocand oamenilor
tulburari de auz, de echilibru, lipsa poftei de mancare. De asemenea, acest tip de poluare deranjeaza lumea vie salbatica. De exemplu: zgomotele navelor maritime si ale submarinelor afecteaza comunicarea intre balene, delfini, precum si dezvoltarea algelor.

Tributilina, vopseaua rezistenta la apa folosita pentru chila vaselor, produce

modificari sexuale melcilor de mare. Intregi populatii devin de sex feminin si sunt puse in imposibilitatea de a se reproduce.

Unele dintre cele mai sensibile vietuitoare la poluanti sunt coralii.

13

 Un automobil, parcurgand 1000 de km, consuma o cantitate de oxigen suficienta

unui om pe timp de un an.

Prin arderea a 8 miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in

atmosfera aproximativ un miliard si jumatate tone de praf, cenusa si gaze.

O zecime din toate plantele cu valoare economica se cultiva cu ajutorul apelor

reziduale", anunta ziarul austriac Der Standard. Asa se obtin o mare varietate de legume si fructe, de la tomate la nuci de cocos. "Apele reziduale, in mare parte netratate, intra in reteaua de irigatii direct din marile orase", se arata in ziar. Citandu-l pe specialistul Chris Scott, de la Institutul International al Administrarii Apei cu sediul in Sri Lanka, ziarul explica: "In multe regiuni din apropierea marilor orase care se dezvolta in ritm rapid, aceasta este singura modalitate de a evita lipsa de apa". Pe aproximativ 20 de milioane de hectare de teren agricol de pe glob, agricultorii nu prea au de ales: apele reziduale nu numai ca asigura ingrasamintele gratuit, dar reprezinta si singura sursa de apa accesibila, mai precizeaza ziarul. 4.6.Combaterea poluarii la nivel mondial Din cauza multor tragedii ale mediului nconjurtor, de la jumtatea secolului XX, multe naiuni au instituit legi cuprinztoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale polurii necontrolate i pentru a preveni viitoarele contaminri ale mediului. n Statele Unite a fost creat Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru Apa Curat (Clean Water Act - 1977) i Actul pentru Ap Potabil Curat (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanilor n ape i standarde pentru calitatea apei potabile. Actul pentru Controlul Substanelor Toxice (Toxic Substance Control Act - 1976) i Actul pentru Conservarea i Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost create pentru a supraveghea i controla deeurile periculoase. Dup 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deeurilor. Aceste acte i alte cteva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea polurii dar progresele au fost lente i au rmas
14

multe probleme cu privire la zonele cu contaminri severe din cauza lipsei fondurilor pentru curare i din cauza problemelor n aplicarea legilor. nelegerile internaionale au jucat un rol important n reducerea polurii globale. Protocolul de la Montral cu privire la Substanele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internaionale pn la care s fie reduse emisiile de substane chimice, cum ar fi CFC, despre care se tie c distruge stratul de ozon. Convenia Basel pentru Controlul Transporturilor Internaionale ale Deeurilor Periculoase i Depozitarea Lor (1989) servete ca punct de reper pentru reglementrile internaionale ce se ocup de transportarea deeurilor periculoase i depozitarea lor. Din anul 1992 reprezentanii a mai mult de 160 de ri s-au ntlnit n mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substane poluante care produc efectul de ser. n 1997 a fost creat Protocolul de la Kyto, chemnd celelalte ri s adereze la el pentru a reduce pn n anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Pn la sfritul anului 2000 Protocolul de la Kyto nu fusese nc ratificat; negociatorii ncercau nc s ajung la un consens n legtur cu regulile, metodele i penalitile care ar trebui s fie folosite pentru a aplica tratatul. Regulamentul i legislaia au dus la un considerabil progres n diminuarea polurii aerului i apelor n rile dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai puini oxizi de azot dect cele din 1970; centralele electrice ard acum mai puini combustibili pe baz de sulf; courile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile i nu se mai folosete benzin cu plumb. rile n curs de dezvoltare continu s se lupte cu poluarea fiindc nu au tehnologii pentru filtrare i curare i trebuie s i mreasc puterea economic, de cele mai multe ori cu costul polurii mediului. Problema este c rile n curs de dezvoltare atrag investitorii strini prin fora de munc mai ieftin, materiale brute mai ieftine i mai puine restricii pentru substane poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul graniei dintre S.U.A. i Mexic, pe partea mexican, creeaz industrie i locuri de munc pentru Mexic dar majoritatea lor aparin unor corporaii non-mexicane care au fost atrase de fora de munc ieftin i de lipsa legilor cu privire la poluani. Ca rezultat, aceast regiune de grani, incluznd Rio Grande este una din cele mai poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice i srcia, rile

15

n curs de dezvoltare necesit ajutor i tehnologie de la rile i corporaiile strine, participarea comunitii n iniiativele de dezvoltare i crearea de reglementri mai aspre cu privire la poluare. Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, naional i internaional pentru a combate problemele create de poluare din toata lumea. Multe din aceste organizaii rspndesc informaii i ajut oameni i alte organizaii, care nu sunt implicate n procesul lurii deciziilor. Reeaua Aciunii Pesticidelor rspndete informaii tehnice cu privire la efectele pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O micare bine organizat de justiie pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protecia echitabil a mediului nconjurtor. Greenpeace este o organizaie activist care concentreaz atenia internaional asupra industriilor i guvernelor care contamineaz terenul, apele sau atmosfera cu deeuri toxice.

5. Protectia mediului inconjurator problema tuturor

Mediul nconjurtor nu se refer doar la mediul natural ci i la activitiile i creaiile umane. ntre mediul nconjurtor i poluarea, degradarea aerului i a apei, deertificarea care toate la un loc amenin stratul de ozon, exist o strns interdependen. Mediul nconjurtor cuprinde tot ceea ce noi vedem: dealuri, pduri, soluri. O alt cauz pentru care mediul nostru nconjurtor este degradat este aceea a existenei numrului mare de maini, avioane, vapoare de mare tonaj, prea multe uzine care functioneaz dup tehnologiile vechi. Protecia mediului nconjurtor este una din principalele chestiuni dezbtute n cursul ultimului deceniu n toat lumea. Toate instituiile Uniunii Europene au czut de accord n ceea ce privete msurile pentru a crea o Europ verde, sntoas, nepoluat, ns aceast provocare trebuie s nu rmn la stadiul de dezbatere ci trebuie puse n aplicare anumite practici. Toat lumea i dorete o lume mai curat, toat lumea caut s gseasc msuri aplicabile pentru protejarea i conservarea mediului nconjurtor prin reducerea polurii,

16

prin curirea tuturor rurilor i fluviilor, prin introducerea n circulaie a vehiculelor care polueaz mai puin, prin extinderea fenomenului de reciclare a deeurilor. n ultimul timp se vorbete tot mai mult att de gsirea de noi soluii pentru efectele globalizrii ct i de termenul de dezvoltare durabil n sensul c cetenii europeni trebuie s in cont de transporturi, de agricultur, de industrie, de energie, de turism i de alte domenii importante astfel nct s nu se utilizeze la maxim resursele neregenerabile, s gseasc soluii pentru a putea folosi ntr-un mod raional resursele regenerabile pentru a nu periclita ansele generaiilor viitoare de a-i asigura propriile nevoi. Europa lupta mpotriva schimbrilor climatice (mpotriva nclzirii globale) prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser i creterea sau meninerea rezervelor energetice. Acum doi ani a luat natere un proiect intitulat Ora Pmului prin care toate capitalale lumii dar i oraele mai importante din statele respective au hotrt s sting timp de o or toate luminile avnd drept scop reducerea efectelor provocate de nclzirea global. Se mai vorbete i despre dezvoltarea durabil, n special pentru protecia i calitatea mediului nconjurtor, definindu-l i ntrindu-l din ce n ce mai mult. Cteva din obiectivele dezvoltrii durabile pot fi totui menionate: pstrarea sntii oamenilor, conservarea i ameliorarea mediului, utilizarea n mod raional a resurselor, precum i promovarea unor msuri internaionale pentru mediu.

6. Protectia mediului inconjurator principalul obiectiv al omenirii in secolul al XXI-lea

Natura si are legile ei care trebuie respectate cu sfintenie. A i le nclca, nseamn a profana puritatea constituirii acestora nc de la nceputul nceputurilor. Dac ne punem cteva ntrebri ca de exemplu: cte mari si cte oceane mai sunt pure ca odinioar, sau ct vegetatie mai ncnt simturile noastre, nu putem s dam un rspuns, aceasta pentru c n ultimii ani au aprut semnale alarmante. Existenta planetei noastre este amenintat de tot felul de fenomene specifice civilizatiei moderne care n naintarea ei ctre progres, rmne constient sau inconstient

17

indiferent la urmrile cuceririlor stiintei si tehnicii moderne, desi aceste urmri sunt destul de vtmtoare si chiar fatale Pmntului. Problema polurii este astzi extrem de grav. Trebuie s facem deosebire ntre poluarea atmosferei, care amenint viitorul planetei noastre, si cea a solului si a apei, care creeaz mari dificultti fiecrei natiuni si mai ales trilor industrializate din America de N, Europa, Rusia si Extremul Orient, alternd calitatea vietii. Problema polurii atmosferice este incontestabil cea mai grav. Formele de poluare ale aerului sunt multiple, n egal msur fiind afectat si structura planetei din punct de vedere geologic, hidrologic si biotic. S-a ajuns la smog, la problema reziduurilor, la eutrofizarea apelor, la ploile acide, la efectul de ser, la topirea ghetarilor si la perioada de secet din dorinta omului de a acumula ct mai multe bunuri materiale n dauna propriei sale existente. In fata acestor primejdii cu urmri care pot deveni catastrofale oamenii de stiinta au fcut front comun, ei fiind totusi neputinciosi n a rezolva aceste probleme, rolul primordial pentru crearea unei noi dimensiuni viitoarei societti viabile revenind tuturor comunittilor umane. Societtile moderne ncep s realizeze c sunt pe cale nu numai de a-si distruge mediul nconjurtor dar chiar de a-si submina propriul viitor. Foarte putine guverne si agentii pentru dezvoltare din ntreaga lume au ncercat s schimbe sensul acestor tendinte ameninttoare. Construirea unui viitor stabil, adaptat necesittilor ecologice, trebuie s aib n vedere o viziune clar referitoare la un mediu propice vietii. O societate viabil este aceea care si satisface nevoile fr a pune n pericol perspectivele generatiilor viitoare. Aceast definitie presupune responsabilitatea fiecrei generatii fat de asigurarea posibilittii ca urmtoarea generatie s beneficieze de o zestre natural si economic nediminuat. In ultimile decenii, cea mai mare parte a natiunilor n curs de dezvoltare au aspirat ctre economii bazate pe combustibili fosili si centrate n jurul "zeului automobil", de tipul celor din vest. Dar plecnd de la problemele locale privind poluarea ireversibil a aerului si ajungnd la amenintarea global pe care o reprezint schimbarea climei, reiese c aceste societti sunt departe de a fi durabile, ele pregtindu-si cu rapiditate propria lor pieire.

18

In mod evident, o economie ce provoac schimbarea rapid a climei - de care depinde capacitatea sa de producere a hranei nu poate fi viabil, ca si aceea care conduce la tierea masiv a pdurilor ce asigur combustibilul, materia prim si nu n ultimul rnd oxigenul necesar vietii. Schimbrile fundamentale din domeniul energetic, silvicultur, agricultur si din alte domenii nu pot avea loc fr modificri esentiale din punct de vedere social, economic si moral al societtilor umane. Deci, este necesar o perioad de tranzitie spre o societate viabil att pentru trile dezvoltate ct si pentru cele slab dezvoltate, pentru liderii politici si populatie care vor trebui s-si adapteze munca si timpul liber la un nou set de principii, avnd ca obiectiv prosperitatea si protectia generatiilor viitoare. In prezent nu exist modele pentru o societate viabil, dar trebuie elaborat un nou "set de valori" pentru a realiza o astfel de societate. Printre cele mai evidente mutatii spre o astfel de societate vor fi cele legate de ntrebuintarea fortei de munc. Trecerea de la combustibili fosili la diverse surse regenerabile de energie, extragerea unor cantitti mai mici de minereuri si reciclarea deseurilor, restructurarea practicilor legate de agricultur si silvicultur vor crea un numr mare de locuri de munc din unele ramuri traditionale. Pierderile nregistrate n minele de crbune, productia de automobile, constructii de drumuri si prospectarea metalelor vor fi compensate de cresterea numrului celor ce se vor ocupa cu fabricarea si vnzarea celulelor solare fotovoltaice, a turbinelor eoliene, a bicicletelor, a echipamentelor pentru transporturi n comun; distilrile de alcool vor nlocui rafinriile de petrol, vor fi create numeroase tehnologii pentru reciclarea deseurilor. Mutatii importante vor avea loc si n domeniul profesiilor. Printre profesiile foarte cutate se vor numra cele de prospector eolian, revizor al eficientei energetice si al arhitecturii "solare", determinate de tranzitia ctre o economie a energiei regenerabile. Numrnd astzi numai cteva sute, locurile de munc din aceste domenii pot ajunge pe plan mondial de ordinul milioanelor n cteva decenii. In agricultur, pe msur ce se vor rspndi noile modele agricole si se va elimina folosirea pesticidelor, va exista o cerere tot mai mare de agronomi si de specialisti n metode biologice de combatere a duntorilor. Multi oameni cu studii superioare si vor valorifica cunostintele

19

profesionale n alte domenii de munc, n scopul crerii unei economii ecologice si a protectiei mediului. Intr-o societate viabil, bugetele militare nationale vor reprezenta numai o mic parte din ceea ce sunt ele astzi. Va avea loc o trecere masiv a resurselor din domeniul militar n cel al eficientei energetice, a conservrii solului, a plantrii arborilor, a planificrii familiale, a eradicrii unor boli. Pentru realizarea acestor deziderate, natiunile vor trebui s coopereze ntr-o msur mult mai mare, fat de tot ce a cunoscut lumea pn acum. Tranzitia spre o societate viabil nu poate avea loc fr o transformare a priorittilor si valorilor individuale. ntruct acumularea avutiei personale si/sau nationale nu mai constituie telul principal, distanta care i separ pe cei bogasi de cei sraci se va diminua eliminndu-se astfel tensiunile sociale. Natiunile care vor ntelege c atingerea acestor teluri necesit un larg set de valori, incluznd principiile democratice, libertatea de a inova, respectul fat de drepturile omului si acceptarea diversittii. In fata acestor sarcini comune att de dificile si numeroase pe care le implic actiunea de "reparare" si protejare a planetei, ideea purtrii unui rzboi ar putea deveni un anacronism. Viitorul umanittii este incert iar dac nu se iau msuri nc de pe acum planeta noastr si locuitorii ei se afl n fata unei profunde schimbri negative si catastrofale. Pentru a cstiga btlia va trebui s se fac sacrificii; trebuie s ndeprtam pericolul unui nou rzboi mondial, s cream o viat cu adevrat uman pentru generatiile actuale dar mai ales pentru cele viitoare. Noi suntem ncreztori n viitor. Pentru ca Pmntul s rmn o planet vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu legile naturii. AVEM UN SINGUR PAMANT! STOP POLUARII!

20

Calendarul ecologistului

2
Ziua Mondiala a Zonelor Umede (in Transilvania si ziua ursului)

15 martie - 15 aprilie
Luna Padurii

22
Ziua Internationala a Protectiei Mediului

23
Ziua Mondiala a Meteorogiei

27
Ziua Internationala a Apei
21

1
Ziua Internationala a Pasarilor

15
Ziua Padurii

17
Ziua Mondiala a Sanatatii

22
Ziua Pamantului

24
Ziua Mondiala a Protectiei Animalelor de Laborator

10
Ziua Pasarilor si a Arborilor

15
Ziua Internationala de Actiune pentru Clima

24
Ziua Parcurilor Nationale

31
Ziua Mondiala Impotriva Fumatului
22

5
Ziua Internationala a Mediului

8
Ziua Mondiala a Oceanelor

17
Ziua Internationala pentru Combaterea Desertificarii si Secetei

21
Ziua Soarelui

29
Ziua Internationala a Dunarii

11
Ziua Mondiala a Populatiei

23

9
Ziua Internationala a Gradinilor Zoologice si Parcurilor

16
Ziua Internationala a Protectiei Stratului de Ozon

18
Ziua Mondiala a Geologilor

23
Ziua Mondiala a Curateniei

25
Ziua Internationala a Mediului Marin

26
Ziua Mondiala a Muntilor Curati

1
Ziua Mondiala a Habitatului
24

4
Ziua Mondiala a Animalelor

8
Ziua Internationala pentru Reducerea Dezastrelor Naturale

16
Ziua Internationala a Alimentatiei

17
Ziua Internationala a Reducerii Saraciei

31
Ziua Internationala a Marii Negre

8
Ziua Internationala a Zonelor Urbane

5
Ziua Voluntariatulu i

14
Ziua Internationala de Protest Impotriva Reactoarelor Nucleare
25

29
Ziua Internationala a Biodiversitatii

Bibliografie
1. Silviu Negut, Mihai Ielenicz, Gabriela Apostol, Dan Balteanu, Geografia: Mediul inconjurator si problemele fundamentale ale lumii contemporane, manual pentru clasa a XI-a, Editur Humanitas Educatiobak, 2004 2. Revista Treziti-va!, 22 iunie 2005 3. www.planeta.albastra.go.ro 4. www.ecomagazin.ro 5. www.antipoluare.wordpress.com

26