Tumorile cerebrale, tumori ale sistemului nervos Comele sunt complicaii grave ale multor boli.

Se caracterizeaz prin pierderea cunotinei i imobilizarea bolnavului. n aceast stare numai respiraia i circulaia sanguin sunt pstrate mult tulburate i ele. Cauzele mai importante ale comelor sunt : hemoragia cerebral; ramolismentul cerebral ; traumatismele craniene mari: infeciile generale (septicemiile) : diabetul netratat (ca o complicaie grav a bolii) ; hipoglicemia (prin tumori ale pancreasului - aa-numitul adenom insular - sau dup tratament exagerat cu insulina n diabet) ; epilepsia (dup crizele majore) ; hipertensiunea (prin edem cerebral); insuficiena grava hepatic ; intoxicaiile medicamentoase cu somnifere, morfin, beladon, stricnina; uremia (la bolnavii cu nefrit cronic grav). Coma necesit ngrijiri imediate i tratamentul bolii care a determinat-o, n asemenea cazuri va fi chemat de urgen medicul. Orice ntrziere comport un risc. Bolile psihice n general, aceiai factori care pot produce o boal neurologic pot da natere i la dereglri psihice. Astfel este cunoscut c alcoolismul prinilor poate duce la apariia de tulburri psihice la copii. Dar, de multe ori, bolile psihice nu se nsoesc de leziuni manifeste ; mecanismul acestora rezid n substratul intim al proceselor nervoase. Cnd ntreaga scoar cerebral prezint o suferin difuz, ea se va reflecta n psihicul bolnavului care va fi alterat n toate compartimentele sale. Tulburarea poate merge de la o debilitate psihic de mic intensitate pn la demen grav. Dac n bolile neurologice" cauza i mecanismele acestora pot fi nelese mai uor deoarece lezarea diferitelor formaiuni nervoase duc la o anumit tulburare, cauza i mecanismele bolilor psihice sunt mai greu de neles. i este normal s fie aa, deoarece trebuie s avem n vedere c ntreaga structur psihic a unui individ reflect concentrarea cunotinelor ntregii societi i a istoriei umane prin prisma structurii specifice a individului, a experienei personale i a educaiei acestuia. Toate ajung ns n interiorul structurii individului prin intermediul formaiunilor anatomice prin care el este legat de mediul extern - ochii, auzul, pipitul, experiena proprie, schimbul de experien, realizat cu a-jutorul limibii n cadrul societii umane n mijlocul creia individul triete (familia, serviciul, vecinii, societatea unde s-a dezvoltat, patria etc). Ceea ce cldete individul n cunoaterea lumii exterioare se dezvolt pe o anumit baz motenit de la prinii sau ascendenii si. Este bagajul su ereditar, care se repartizeaz n dou sectoare destul de condiionate reciproc : 1) structura somatic, adic calitatea organelor i a aparatelor sale care asigur desfurarea normal a vieii (inim, ficat, rinichi, muchi, oase, stomac, organe sexuale etc.) ; 2) structura sistemului su nervos cuprinznd, pe de o parte, integritatea sa funcional, iar pe de alt parte, bagajul ereditar care se va manifesta n structura psihic a individului. Dar structura psihic nu se gsete ntr-o anumit regiune a creierului. Are ea un loc anumit ? Unii oameni de tiin au considerat c ar exista un centru oare s-ar gsi cam la ntretierea celor dou emisfere cerebrale ntr-o regiune numit hipotalamus. Cu ajutorul unor leziuni produse prin curent electric, ace, sau substane chimice, n aceast regiune sau produs la animale stri de agitaie, de furie, sau invers, de linitire i chiar de suspendare a contiinei. i atunci studiindu-se mai atent substana nervoas a creierului s-a vzut c n afara

formaiunilor nervoase bine precizate care recepioneaz excitaiile (tactul, durerea, vederea, auzul, gustul, motilitatea) exist o alt substan mai veche filogenetic mai bine reprezentat la animalele inferioare, dar modificat la om, care ar coordona aa-zisa activitate incontient" a omului i care se refer att la funcia organelor interne, ct i la funcia structurilor specifice ale creierului, n anumite leziuni, fie microscopice, fie ale reaciilor chimice ce tulbur funcia acestei substane (numit substan reticulat") apar tulburri n conducerea influxului nervos care va face ca anumite zone ale creierului s se gseasc ntr-o stare de excitaie crescut i alte zone ntr-o stare de inhibiie persistent. i din jocul i sediul acestor tulburri vor aprea simptomele bolilor psihice dintre care vom meniona mai jos pe cele mai importante.

Coma : este o pierdere persistenta a capacitatii de trezire (vigilizare). Ochii sunt inchisi Alternanta veghe - somn este disparuta Stimularea pacientului, chiar viguroasa, nu produce semne ale unui raspuns psihic In cel mai bun caz se obtin raspunsuri reflexe coma are probabil diferite grade de profunzime gradele de profunzime nu pot fi evaluate cu acuratete din moment ce pacientul nu raspunde la stimuli Pentru descrierea starii constientei se folosesc urmatorii 4 termeni: Constienta: stare de vigilitate si de cunoastere normale Stupor: stimulii intensi restabilesc temporar si cel putin partial starea de constienta. Coma Letargie: stare intermediara intre constienta si stupor Pentru descrierea starii constientei se folosesc urmatorii 4 termeni: Constienta: stare de vigilitate si de cunoastere normale Stupor: stimulii intensi restabilesc temporar si cel putin partial starea de constienta. Coma Letargie: stare intermediara intre constienta si stupor Alterarea starii de constienta reflecta o suferinta acuta sau subacuta care duce la: disfunctie cerebrala bilaterala alterarea activitatii substantei reticulate ambele de mai sus Toate alterarile starii de constienta pot corespunde unor suferinte grave si potential letale - sunt urgente!
COMELE DEFINITIE :pierderea starii de constienta; stare asemanatoare somnului din care bolnavul nu poate fi trezit, ochii sunt inchisi si raman inchisi in ciuda aplicarii de stimuli puternici

Constienta: forma cea mai inalta de reflectare a realitatii proprie omului, produsal creierului uman in procesul muncii, al vietii in societate, caracterizata prinprezenta gandirii si a limbajului, prin faptul ca omul isi da seama de lumeainconjuratoare si actioneaza asupra acesteia in conformitate cu anumite scopuri dinainte stabilite (Dictionarul limbii romane). Prezenta constiintei depinde de integritatea anatomica si functionala a : -sistemului reticulat activator (SRA):-incepe in portiunea medie a puntii lui Varolio-urca in partea dorsala a mezencefalului -sinapsa in thalamus , de unde pleaca fibrele talamo- corticale proiectiilor corticale (C) FIZIOPATOLOGIE. Integritatea anatomica si functionala a SRA si C poate fi pierduta prin boli:ale sistemului nervos :iritatie meningealaleziuni de masa ale emisferelor cerebraleleziuni de masa ale mezencefluluiconvulsii generalizatemetabolice : intoxicatii (CO, benzodiazepine, opioide, etc)Insuficienta hepaticaComa acido-cetozica din diabetComa hipoglicemicaComa din tulburarile hidro-electrolitice si acido-baziceHiponatremie cu hipervolemie si hiperhidratarecerebralaAcidoza metbolica (insuficienta renala)Acidoza respiratorie (insuficienta respiratorie) Iritatia meningeala : inflamatie, infectie, hemoragie subarahnoidiana (ultimile 2 pot sa nuprezinte elemente dg la CT)Mecanisme discutabile: eliberarea de citochine si interleukine care cresc permeabilitatea membraneihematoencefalice (IL-1, TNF, metaboliti ai acidului arahidonic) sinteza crescuta de radicali liberi de O si de NO edem cerebral vasogen alterarea fluxului sanguin cerebral cresterea sintezei de aminoacizi neurotransmitatori excitatori neurotoxici