Sunteți pe pagina 1din 6

Alina Mungiu-Pippidi: ,,Basescu e un om de o mare onestitate intelectuala.

Mi-a zis de la inceput ca nu citeste nimic"


Andrei Craciun, Vlad Stoicescu,

PARTEA I Profesoara de politici publice la Berlin, Alina Mungiu-Pippidi, aflata intr-un an sabatic, arata intr-un interviu in doua parti cauzele adanci ale inapoierii din spatiul romanesc. In ziua aceea, la sediul Societatii Academice Romane din Bucuresti, Alina Mungiu-Pippidi era excedata. Nu avem statistici, doamnelor si domnilor cititori, nu avem, Guvernul nu stie date concrete, cum sa ne modernizam asaB Ba chiar, cei interesati sunt indrumati spre Alina Mungiu-Pippidi, ca poate are domnia sa, dar nu are. Si noi vrem sa vorbim despre "Ce facem cu Romania"O O, cat suntem de naivi! Poate ca nu am avut cele mai bune intrebari, cu siguranta insa Alina Mungiu-Pippidi a avut cele mai bune raspunsuri. Atentie! Urmeaza un nou interviu din campania "Adevarul" - "Romania de la zero" care va scrie, in felul lui, istorie. Chiar ati vrut sa ii trimiteti o carte la puscarie lui Adrian Nastase/ Am vrut, dar nu i-am mai trimis, m-a oprit sotul si pana la urma i-am dat dreptate. La ce ii folosea/ De ce l-ati preferat pe Traian Basescu in 2004/ Vreti sa incepem de aici Vrem sa vorbim despre modernizarea statului. Putem sa incepem de la Carol I. Hai mai bine de la Carol decat de la Basescu si Nastase. Intrebarea e daca exista in ultimii 150 de ani de modernitate politica romaneasca anumite cauze ale inapoierii care se perpetueaza de la un interval istoric la altul, de la o generatie la alta.

Romania era la fel de rurala ca Grecia, ca Serbia, ca Ucraina. Celelalte tari de langa noi ne erau comparabile. Aceste tari au reusit sa se urbanizeze ceva mai mult decat noi. Inclusiv Ucraina, desi iti vine greu sa crezi. Iar asta e temelia modernitatii: cetateanul autonom, capabil sa produca pentru el insusi. Noi am pornit foarte dezavantajos, cu o rata de alfabetizare groaznica. Estonia avea 90% la 1880. Protestantii i-au facut pe toti sa citeasca, pentru a citi Biblia. Nenorocirea cu dezvoltarea e ca se cumuleaza. Un lucru pe care nu l-ai facut, cu cat il intarzii se intoarce impotriva ta. Daca stii cata lume citea la 1900 in societatile noastre europene, stii cum arata ele si astazi, in mare masura. Hai sa zicem ca poti sa recuperezi. Exemplul cel mai bun este Finlanda, tara periferica, provinciala si foarte rurala. Ea a reusit. Asta e o tara care a avut curaj si s-a luptat cu Rusia. Putea sa se termine prost. Cu un Maresal, totusi, ceva mai bun decat al nostru... (n.r. este vorba despre Mannerheim si Antonescu, adesea comparati pentru felul in care au gestionat relatia tarilor lor cu Germania nazista) Incomparabil. Am fost si i-am vizitat casa la Helsinki. Deci, revenind, noi nu avem o buna istorie comparativa. Nu avem date. Operam numai cu prejudecati/ Exact. Si asa sfarsim in mitologie. Da, viata noastra cognitiva, din pacate, e mai rea decat oricand inainte. Am trait perioade in care intelectual puteai sa aspiri sa ai un nivel de discutie similar cu ce e in Occident. Acum nu mai poti. Provincializarea s-a inchis. Ca sa construiesti sau ca sa deconstruiesti trebuie sa ai faptele. Iar eu cred ca esecul societatii noastre, care se vede de la cultura la dezvoltare regionala, sta in incapacitatea noastra de a stabili care sunt faptele. De la istorici pana la statisticieni, noi de fapt nu stim. Ca sa poti argumenta trebuie sa ai faptele. Cu asta se ocupa si jurnalismul. Pai, nici jurnalism nu mai avem! Voi vreti sa vorbim despre efortul de a moderniza aceasta societate. Romania, de pe vremea lui Caragiale incoace, este in pretentia ca incearca sa se modernizeze, sa devina la fel ca Occidentul. Asta inseamna sa formalizeze aceasta societate, sa o faca mai transparenta. Si nu prea reusim! La un moment dat, insa, proclamam ca reusim. Aceasta proclamare era si sub comunism. Noi am semnat ca suntem in Uniunea Europeana, am semnat si Tratatul de la Lisabona, nun Avem drepturi sociale! Vedem si la televizor ca ni se spune despre aceste drepturi - Sunt cetatean european si am drepturi! -,nuE Ei, in realitate, noi nu avem aceste drepturi, pentru ca nu ne ajung banii pentru asigurari de sanatate sa platim nici macar pentru cei care contribuie. Pentru ca suntem subdezvoltati si avem foarte putini oameni in zona transparenta. Avem patru milioane si vrem sa platim pentru 19 milioane! Nu se poate! Avem in aceasta tara la suprafata patru milioane-patru milioane si jumatate de oameni care lucreaza in mediul transparent. Mai avem si niste pensionari, care sa zicem ca si ei sunt la surpafata, ca au lucrat, desi jumatate dintre ei nu prea au lucrat, au fost doar in agricultura. Cum umpli diferenta astaP Poti sa o umpli Si de fapt de ce nu au murit de foame toti oamenii care nu apar/ De ce/ Pentru ca mecanismele astea informale servesc la ceva: ai bucatica de la tara unde mai pui ceva, iar in plus ii ai si pe cei plecati in strainatate care trimit bani. Exista mecanisme de echilibrare in societatile informale, care nu trebuie anihilate, ca altfel societatea aia s-ar stinge. Putem cu continut aceasta pretentie de modernitate/ Noi am ajuns la momentul la care presedintele Basescu mi se pare ca recunoaste deschis: domnule, nu putem, hai sa inchidem pretentia asta ca putem fi stat social, ca nu suntem in stare! Poate ca e mai onest asa, dar nu prea mai ai cum sa faci asta daca esti in Uniunea Europeana. Asta e marele exemplu al Greciei, la care noi trebuie sa ne uitam. Sunt vechi istorii care explica de ce Suedia, Danemarca sunt asa cum sunt, si de ce societatile informale sunt asa cum sunt, de ce Grecia e asa cum e. Poate Uniunea Europeana sa accelereze acest gen de dezvoltare/ Mai degraba nu. Dar acum cinci ani am fi jurat toti ca da. Credeam in puterea transformatoare a Europei... Am niste colegi in Berlin care au un centru, chiar asa se numeste ,,Puterea transformatoare a Europei", e ca un manifest. Si unde e puterea asta transformatoaren Unde Ma uit la Spania, la Italia, la Grecia. Si in ce ma intereseaza pe mine, in materie de guvernare, eu pot sa demonstrez ca tarile astea nu s-au schimbat, de fapt. Bun, si-au facut drumuri pe bani europeni, dar, pe de alta parte, eu pot sa demonstrez ca banii aceia europeni au intretinut clientelismul politic.

Clientelismul politic din Grecia a fost tinut pe bani europeni si intr-o circumstanta politica mai nefavorabila s-a vazut. Astea sunt marile intrebari, dar nu am cu cine sa le vorbesc aici! "Comunismul nostru a facut si el ce a putut" E gresit daca spunem ca in Romania ultimelor decenii cea mai mare putere transformatoare a avut-o chiar comunismuli Fiindca vorbeam mai devreme de alfabetizare si de urbanizare. Daca ne uitam pe cifre, regimul comunist a ridicat cel mai mult si procentul de alfabetizare, si cel de urbanizare. Nu sunt asa de impresionata, fiindca ... ...e o performanta de proasta calitate, e adevarat. Nu, nu din cauza asta, dar trebuie sa raportezi si ce putere ai la capacitatea infrastructurala. Aveau o putere despotica, nemarginita, puteau sa iti ia proprietatea si sa faca din ea ce voiau, iar in conditiile astea performantele lor sunt, de fapt, extrem de mici. Cu alte cuvinte, au facut foarte putin cu foarte mult. Exact. Cum faceau agricultura intensiva si supraveghere intensiva. Pai, la CNSAS, daca te uiti prin dosare, vezi atatea cantitati de informatii ca oamenii puteau fi bagati foarte usor in inchisoare, dar de fapt, anchetatorii nu mai reuseau sa se coreleze intre ei, sa puna cap la cap toate informatiile. Erau prea multe si nimeni nu avea chef sa o faca. Cresteau informatiile in zone diferite si nu se intalneau niciodata. De fapt, erau foarte neproductivi. Asa a functionat comunismul, a facut si el ce a putut. Dar a facut mult mai putin decat comunismul chinez, ca sa dau doar un exemplu. De ce nu ne spun asta marii savanti care studiaza comunismul in loc de anecdote - cine cu cine s-a culcat prin Comitetul lui Dej Pentru ca traim intr-o societate informala. Asa e! Ne intereseaza mai mult relatiile personale. Daca am putea avea un Jane Austin a comunismului, asta am vrea sa citim! Dar daca nu stim si nu putem sa raspundem la marile intrebari, e greu. Si uite ca nu avem datele. Partea A din problema e ca nu avem datele si nu stim sa raspundem. Partea B este ca desi nu avem datele si nu stim sa raspundem, toata lumea raspundes Tot timpul! Fiecare are o parere bine conturata si despre ce a fost si despre ce trebuie sa fie. Marea nenorocire din ultimii ani este ca nu mai exista niciun sistem de referinta: sa zici ca asta e bine, asta e rau. Totul se intampla ca urmare a marketingului. Eu sunt ingrozita de ce carti apar! Si daca ar fi sa faci jurii pe bune, nu s-ar mai da premii. De ce credeti ca nu ma mai cheama nimeni in jurii Ca de multe ori am zis: ,,Nu trebuie sa fie dat niciun premiu aici!". ,,Cum, se poate asa cevau". Eu intotdeauna dadeam note mari studentilor mei, fiindca voiam sa ii incurajez. Anul in care m-am hotarat sa plec era unul in care nu mi se mai intorsese niciun student de opt ani. Deloc! Si mi-am zis: ,,Ce fac aici Ce e astan Am un birou de trimis studenti doctorali in America ". Nu merita, nu merita facut asa. Cum sa spun... Am si studenti care au ramas aici, sunt cei care erau interesati in politica. Studentul roman, luat din sistemul de aici lipsit de norme se integreaza intr-un sistem care are criterii solideo Avem studenti excelenti! Si as vrea sa ii remarc si pe profesorii de liceu din aceasta tara care reusesc sa plaseze in fiecare an in universitati occidentale tineri excelenti. Am vazut de la Liceul din Arad, de la un liceu din Bacau, de la Liceul din Buftea, da, din Buftea!, tineri de foarte mare calitate. Vorbesti cu studentii si iti spun: ,,Am avut noroc de profesori care au investit in mine". Deci talentul e egal distribuit. Nu se pune problema ca romanii sunt mai prosti din nascare decat altii, nicidecum. Nenorocirea nenorocirilor e alta. La selectien Exact. Comunistii au facut si o gramada de lucruri bune, au bagat limbile straine in scoli, au bagat o gramada de matematica, vraiste cum era, dar au bagat. Au incercat sa trimita cat mai multi oameni la scoala, dar de bine, de rau, cine voia sa invete invata. Unele din resturile pozitive de atunci le vedem acum. Ca au ramas in liceele astea oameni pregatiti atunci, care acum sunt in stare sa creasca acesti copii care cand pleaca sunt perfect competitivi. Dovada ca nu e o chestiune genetica. In Romania dai mita, fiindca in Romania se da mita, in Germania nu dai mita fiindca nu se da mita. Nu te nasti cu o gena pentru spaga. Nu. Si de aia eu refuz sa vorbesc despre ,,cultura" asa cum se discuta aici. Am tinut recent o conferinta la Oxford si am avut ghinionul sa imi dea un antropolog partener de discutii. Ce le-o fi venit sa imi dea un antropologr Si antropologul zice: ,,Doamna, extrordinar, ati vorbit de o ora si nu ati folosit niciodata cuvantul <<cultura>> in sens antropologic". Zic: ,,Domnule, ma feresc sa vorbesc despre asta". Pentru ca or sa spuna: au fost atatea sute de ani sub otomani,

au fost atatea decenii sub comunisti, si e normal sa... Nu despre asta e vorba, e vorba ca traim intre niste institutii cu niste reguli ale jocului. Cine fixeaza regulile joculuiM Majoritatea oamenilor care se poarta intr-un anumit fel. Cine traieste la Roma traieste ca romanii. Daca vrei sa traiesti bine in Romania e mult mai bine sa fii corupt, altfel, o patesti. O sa te adaptezi si vei trai asa, invers fata de morala. E greu sa creezi o masa critica si sa gasesti un numar de oameni care sa se poarte in felul corect. Cat de mare trebuie sa fie aceasta masa criticaN Nu foarte mare, nu majoritatea, insa ce ar trebui: ar trebui sa existe un grup de oameni care sa aiba semnificativ de castigat din a se purta altfel. Dezvoltarea a fost impinsa inainte de oameni care au avut ce castiga. De exemplu, traderii englezi din secolul XVIII - ei au inventat liberalismul fiindca statul ii incurca. Statul se imprumuta de la ei si nu le mai dadea bani inapoi sau statul insusi incerca sa faca niste comert si se bagau in piata. Ei erau competitivi. Noi nu avem firme competitive. Noi nu avem suficiente firme competitive, nu avem suficienti intelectuali competitivi. Cand vom aveam vom putea impune o alta agenda. "Toti sefii de politie judeteana din Romania au avut mereu doctorate!" Care este aceasta agenda pe care o poate impune o masa critica autentica ,,O competitie onesta". Asta este singura agenda. Competitie onesta peste tot. Cand am facut Coalitia pentru Universitati Curate pusesem indicatori din astia elementari, ca se distreaza lumea pe seama mea pe la Banca Mondiala, cand le povestesc de indicatorii mei. ,,Extraordinar, de unde ti-a venit ideeat" ,,Pai traieste si tu acolo sase luni si o sa iti vina si tie ideea!". Indicatorul era: s-a inscris mai mult de o persoana la concursul pentru postul din universitatea respectivaa Hi-hi! Ha-ha! Asa ceva nu exista! E chiar regula jocului. Exact. Si de ce sa se inscrie altcineva daca stie de la inceput ca postul e al aluia. Te miri ca nu ai inventii, ca nu ai inovatiit Pai, fa competitia onesta! Pe de alta parte, pentru ca o competitie sa fie onesta trebuie ca toti participantii sa accepte regulile jocului. De maine, Guvernul poate sa spuna: ,,OK, toate competitiile din Romania sa fie oneste!". Nu va ignora toata ierarhia de dedesubt directiva Sa va povestesc cum am publicat eu primul job din sectorul public din Romania, un job in Televiziuna publica acum vreo 15 ani. Cand l-am publicat s-a pornit un intreg carusel: domnule, al cui e postuln Cu o zi inainte de data concursului, nu se inscrisese nimeni, ca nu stiau al cui e postul! Nu era clar ce se va intampla. Se faceau interventii foarte mari. M-a sunat cineva cunoscut sa ma intrebe: care e treaba cu postul respectiv Evident ca am racnit la el: cum, tu ma intrebi asa cevam Nu e postul nimanui! Ma intreaba nu stiu cine - se apara. Pana la urma, s-a inscris si, din lipsa de alti candidati, desi era foarte slab, a castigat concursul respectiv. Si lumea a ramas convinsa pana azi ca a fost cu dedicatie, ca a dat telefon cui trebuie! Bineinteles ca l-a castigat daca a avut numarul de telefon al... O nebunie! Ce sa-i facii Chestia cu Guvernul e asa: daca administratia Universitatilor ar vrea sa creasca performanta in universitati ar zice - domnule, 50% va fi pe relatii ca si pana acum, dar 50% - nu. Sau din astia cu relatii sa fie OK, adica sa fie la fel de bine pregatiti ca aia fara relatii. La fel cu partidele, cu politizarea. Noi n-am fi asa de suparati pe ei ca politizeaza administratia, daca ar scoate in fata oameni buni pe criterii politice. Noi am coborat standardele in ultimul hal! Pai daca te apuci sa pui o experta in contraterorism la Biblioteca, despre ce mai vorbiml La noi, toata lumea se uita la ce fac ceilalti. Recent imi arata cineva ca un ministru da un concurs la o Universitate, e cu dedicatie, si nu se inscrie un al doilea candidat. Si il blama pe respectivul ministru. Se intampla ca il stiu pe ministrul respectiv, ca e foarte competitv si ca ar fi castigat oricum. Si apoi mi-am amintit cum a fost cand mi sa facut mie catedra in Romania, cum i s-a facut catedra lui Mihai Razvan Ungureanu. Cum a fostu Lucrurile functioneaza asa: tu ai o functie publica, ai aceleasi lucrari academice pe care le aveai si cu o zi inainte sa ai functia publica, da Dar de cand ai functia publica, cei din establishmentul universitar vin la tine si iti spun: Vrem sa va facem catedra! Am citit opera dumneavoastra si nu mai putem fara dumneavoastra! Pai daca esti ministru de Externe sau ministrul Educatiei ti se face catedra direct la Universitatea Bucuresti, nici

nu se mai discuta! Faceti o analiza si vedeti cati au primit catedre dupa ce au fost numiti in functii publice. Nici nu te duci la concurs, ca are grija Universitatea, vin ei si te anunta sa stai linistit, ca totul e bine, s-a rezolvat. Esti profesor, gata! E o ofranda Da, si se face sub toate regimurile. Si asa se completeaza cercul vicios. Asta poate sa explice si doctoratul domnului Pontas Pai sigur ca da! Cine era in comisia lui de doctorat, Adrian Nastase, Gabriel Oprea... N-a mai vorbit nimeni despre asta, dar mie mi se pare enorm ca Gabriel Oprea ii face doctori pe alti oameni. Poate in fiecare zi, poate chiar in timp ce vorbim noi aici, Gabriel Oprea face un doctor! El continua sa faca doctori, fiindca el e doctor. Realmente ca sa intelegi plagiatul lui Ponta trebuie sa intelegi sistemul de la noi, trebuie sa intelegi ca toti sefii de politie din toate judetele sunt doctori. Toti! Deci, plagiatul e doar consecinta vizibila a unui sistem total gresitv Cineva a plagiat, probabil ca ala caruia ia dat el sa-i scrie lucrarea, ca nu va inchipuiti ca a stat sa o scrie Ponta. Toti sefii de politie judeteana din Romania au avut mereu doctorate. Verificati! Ma mai intalnesc cu unii si cu altii si imi scot cate o carticica, asa, din birou si mi-o dau cu autograf. ,,Stiti, doamna, si eu sunt doctor!". ,,Imi pare bine, asta e situatia". N-ati putea, daca ati mai vrea sa faceti dramaturgie, sa scrieti niste comedii foarte bune Lumea romaneasca pare foarte ofertanta. Va asigur ca daca as mai scrie, comedii as scrie! Literatura, reportaje... aveti marfa! De-aia continui eu sa scriu articole la ziar, in ,,Romania libera", si le scriu asa, mai liber, fara un limbaj academic strict. Uneori mai explic si lucruri mai complicate fiindca e bine ca oamenii sa stie si vad ca oamenii au rabdare cu mine. Uneori mai scriu si eu ca omul, cum scrieti voi, ca merita, avem o tara suculenta! Dar vom obosi unii de altii, ca timpul trece si nu se rezolva nimic. Ma intreb inca daca sa mai tin articolul. Scrisul in romaneste, chiar si pentru o zi pe saptamana, e un efort. "Eu nu stiu un om cinstit si bun in fiecare judet cu care sa construiesc ceva viitor" Va bate gandul sa renuntati de tot la a mai face ceva in Romaniaa Da, mi-am pus aceasta intrebare. Trebuie sa ai o ,,bariera de succes". In materie de ,,Romania Curata" m-am intrebat: ,,Bun, si cati ani trebuie sa faci chestia astac". Eu nu o fac decat ca sa dau exemplu, nu mi-am facut niciun moment iluzii. As putea si eu sa il iau pe Toni Grecu si alti prieteni amuzanti ai ,,Romaniei Curate" si sa facem o comedie de partid, ca am putea, si am lua si noi un 25%, daa Dar a doua zi, dupa, am fi confruntati cu aceasta situatie: eu nu stiu un om cinstit si bun in fiecare judet din Romania cu care sa construiesc ceva viitor pentru tara asta. Daca sunt alti oameni care stiu, i-am sustinut mereu: faceti voi, si noi va sustinem! Ca sa faci cu adevarat un partid, trebuie sa stii macar cincizeci de oameni buni. Nu stiti cincizeci de oameni buni in Romaniaj In fiecare judet - nu. Asta e problema. Si am facut grup-focusuri cu prietenii mei si i-am intrebat: ,,Care ar fi cele zece numes...". Ei bine, nu am gasit zece nume de romani cu reputatie cu care sa plec la drum. Sa ne trecem o foaie de la unii la altii, sa le punem pe foaie. Spuneti-mi acum trei nume de oameni care... Pai, n-am! ...care ar trebui sa fie mai sus decat sunt, sa ii promovam. Oameni care ar trebui sa fie mai sus sunt multi, majoritatea celor buni sunt jos, din diferite motive. Criteriul asociativ e, insa, altul. Nu toti pot functiona intre ei. Exact. Romaniei nu ii trebuie, dupa parerea mea, partide facute asa. Sunt greu de facut, sunt greu de gasit oameni, trebuie facuta o masa critica. Stiti exemplul meu cu masina care a explodat, nu Trebuie cel putin zece oameni care sa ridice masina. Si eu am fost, deja de doua ori, in situatia in care masina a explodat. Si nu mai pot sa cer nimanui sa ma urmeze. De-aia nu mai fac nimic decat ca exemplu. Si ca exemplu merita sa il faci doar un timp, ca sa existe un exemplu. Trebuie sa te uiti in jur si sa vezi ca merita sa faci mai departe. Nu trebuie sa fii si in pozitia in care sa iti permiti Pai de aia o si fac, pentru ca imi permit. In lumea romaneasca nicio fapta buna nu ramane nepedepsita. De obicei, cand joci onest, pierzic Pierzi doar cand joci, eu nu mai joc demult. Trebuie sa iti permiti sa dai exemplu. Pentru ca sa se ia cineva dupa tine, lumea

trebuie sa aiba totusi un anumit grad de autonomie, pe care cei mai multi nu il au. Autonomie, competitivitate de aici pleaca totul. Si daca esti autonom si competitiv nu stiu cata nevoie ai de exemplul meu, fiindca te vei purta ca lumea si singur. Ma intalnesc cu multi oameni care imi zic ca iau in considerare sa renunte la tot. Pe studentii dumneavoastra ii bate vreun gand sa revina in Romaniam Nu mai suntem ca pe vremuri. Te duci, te intorci, lucrurile nu mai sunt asa de radicale, de dramatice. O cariera in Romania se construieste cu totul altfel. La mine a fost un noroc extraordinar, exceptional, ca am putut sa incep o cariera in strainatate la patruzeci de ani. Intotdeauna am avut grija sa imi pastrez un publication record in strainatate, fiindca asa am fost eu crescuta, academic. Nu am vrut deloc sa fiu asa. M-am opus cat am putut. Eu n-am vrut deloc sa fac medicina si sa fiu crescuta academic, dar chestia e ca orice stiinta ai face, tot stiinta e. Te modeleaza intr-un anumit fel, esti capabil sa treci. Ai rigoarea de baza. Exact. Esti invatat ca ai anumite libertati si cum sa le folosesti. Asta m-a ajutat la ceva, dar mi-a si stricat. Ca din cauza asta nu am ajuns eu artist. Eu am vrut sa fiu artista! Dar am avut intotdeauna de ales - putand sa fac si asta, si asta, am avut autonomie mai mare. Ma enerveaza, de exemplu, cum se milogesc regizorii la Consiliul National al Cinematografiei. Ii inteleg si pe oamenii aia, ca vor sa isi urmeze talentul, dar eu nu as face niciodata asa ceva. Din fericire, am ce sa fac. Alternativa e extraordinara. Mereu mi s-a spus: tu nu o sa faci literatura, ca prea poti sa faci si altceva... Si nu va intoarceti la literaturat Sunt atatea exemple in zilele noastre de oameni care s-au intors dupa saizeci de ani, dar sincer nu prea cred, fiindca in clipa de fata scriu in engleza si sunt foarte preocupata sa scriu in engleza bine. Si nu o sa scriu niciodata literatura in engleza! Teatru in englezaa Nu pot! Eu sunt un creator de literatura de moda veche, foarte sofisticata, care scrie ceva la care rad la o masa cu alti zece oameni, si intelegem doar noi de ce radem. Nu ma intereseaza sa scriu cu dezacorduri si cu vulgaritati, cum se face acum. Recunosc, sunt adepta unei literaturi mai elitiste. Ar trebui sa fiti mai aproape de Adrian Nastase, nu de Traian Basescu, ca sa rotunjim cercul deschis de prima intrebare si inchis acum de raportarea elitista. Nu i-am ales niciodata dupa criterii intelectuale, nu asta a fost alegerea. De Basescu nu ma pot plange, e un om de o mare onestitate intelectuala, mi-a spus de la prima intalnire ca nu citeste nimic. Mi-a spus, in primele patru fraze pe care le-am schimbat in viata asta: ,,Stiti, oamenii politici nu citesc!". Mi-a zis-o din prima, nu am ce sa ii reprosez.

Articol din seria publicistica "Ce facem cu Romania", realizata in colaborare cu platforma media independenta "Romania de la zero"

S-ar putea să vă placă și