Sunteți pe pagina 1din 2

Wetzlar[modificare]

Johann Georg Christian Kestner

Charlotte Buff

Din munca nepltit la o revist literar, publicat de Schlosser i Merck, Goethe nu putea tri i n luna mai 1772 s-a dus pentru terminarea studiului de drept, ca practicant la judectoria regal n Wetzlar. Aici printre juriti, l ntlnete pe Johann Christian Kestner, care a spus despre el: ... a venit un anumit Goethe din Frankfurt, dup felul lui Dr. juris, 23 de ani, singurul fiu al unui tat foarte bogat, ca aici - asta era dorina tatlui - s-i caute o practic, dar intenia sa era s-i studieze pe Homer Pindar i pe ali, care pot ocupa geniul, felul de-a gndi i inima lui... Are foarte mult talent, este... un om cu caracter, posed o nchipuire plin de via nemaipomenit... Fr prejudecat, se poart cum i place, fr s-l intereseze dac celuilalt -i place... Urte orice constrngere... Este bizar n purtare... lucru ce -l poate face nesuferit. La copii, la femei i la muli ali este bine vzut... La logodna lui Kestner cu Charlotte Buff (numit Lotte), Goethe se ndrgostete de aceasta i cei doi preau a fi de nedesprit, pn Kestner a avut o discuie aprins i hotrtoare cu Goethe. n aceeai noapte, Goethe a fugit la Frankfurt, unde se stabilete definitiv, dar fiind tot timpul n cltorii. La o vizit n Koblenz la Sophie von La Roche, Goethe se ndrgostete de fiica ei Maximiliane (care mai trziu se cstorete cu Peter Anton Brentano), i aa reuete s o uite pe Lotte. Merck foreaz ca piesa Gtz von Berlichingen s fie prelucrat ntr-o versiune nou i publicat. n cele din urm, piesa a fost publicat n propria editur a lui Merk. Aceasta a avut un succes senzaional, rezultnd i n tipriri false, ceea ce pe Goethe l-a fcut deodat celebru.
[3]

Lili Schnemann, 1770

n corespondena sa cu Kestner, Goethe afl de sinuciderea lui Karl Wilhelm Jerusalem, un secretar din Wetzlar i prieten al lui Goethe, de care sunt legate evenimentele n romanul su: Die Leiden des jungen [4] Werther (Suferinele tnrului Werther). n acest roman, Goethe asociaz i ntmplrile sale cu Charlotte Buff. Romanul a dus la o anumit Werther-isterie pe plan european. Se raportau sinucideri stil Jerusalem. Crile Gtz i Werther, orict de diferite erau, marcau un nceput nou al literaturii germane. Revolta individualist a poetului mpotriva legilor morale ale societii ntr -un stil plin de ncrctur emotiv, a consemnat consacrarea lui Goethe ca reprezentant de frunte, necontestat al micri literare Sturm und Drang

S-ar putea să vă placă și