Tulburari legate de stres

Anxietatea de separare Anxietatea generalizata

Anxietatea de separare

Simptomatologie Anxietatea de separare poate aprea dup unele evenimente stresante (de exemplu, moartea unei rude sau a unui animal favorit , maladia unui copil sau a unei rude, schimbarea scolii, mutarea intr-un cartier nou sau imigrarea). Anxietatea de separare nu este rar; prevalena este estimat in medie la aproximativ 4% la copiii i adolescenii tineri.
Stilul de ataament are o influen asupra structurii personaliti individului, astfel c teoria ataamentului ne poate ajuta la nelegerea tulburarilor. Dup John Bowlby, teoria ataamentului descrie i integreaz tiinific nevoia fiinelor umane de a forma i ntreine legturi emoionale puternice fa de alte fiine umane. n anumite perioade ale deyvoltrii copilului aceast team, anxietate de separare de printe repreyint un comportamnet firesc.

Criteriile de diagnostic pentru Anxietatea de Separare.

A. Anxietate excesiv si inadecvat evolutiv referitoare la separarea de cas sau de cei de care individul este ataat, evideniat prin trei (sau mai multe) din urmtoarele criterii: (1)detres excesiv recurent cnd survine sau este anticipat separarea de cas sau de persoanele de ataament major; (2) team excesiv si persistent in legtur cu pierderea sau posibila vtmare care s-ar putea intampla persoanelor de ataament major; (3) teama excesiv i persistent c un eveniment nefericit va duce la separarea de o persoan de ataament major (de ex., a fi pierdut ori a fi rpit); (4) opoziie sau refuz persistent de a merge la coal sau in alt parte din cauza fricii de separare; (5) team sau opoziie excesiv i persistent de a rmne acas, singur sau fr persoanele de ataament major; (6) opoziie sau refuz persistent de a merge la culcare, fr s fie alturi o persoan de ataament major ori de a dormi departe de cas; (7) comaruri repetate implicand tema separrii; (8) acuzarea repetat de simptome somatice (cum ar fi de durerile de cap, durerile de stomac, greaa sau voma) cnd survine sau este anticipat separarea de persoanele de ataament major.

B. Durata perturbrii este de cel puin 4 sptmani. C. Debutul are loc inainte de vrsta de 18 ani. D. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in funcionarea social, colar (profesional) sau in alte domenii de funcionare importante. E. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unei tulburri de dezvoltare pervasiv, al schizofreniei ori al altei tulburri psihotice, la adolesceni i la aduli nu este justificat mai bine de panica cu agorafobie.

Diagnostic diferenial

separare poate fi un element asociat al tulburrii de dezvoltare pervasiv, al schizofreniei sau al altor tulburri psihotice anxietatea de separare se distinge de anxietatea generalizat prin aceea c anxietatea de separare se intereseaz in mod predominant de separarea de cas i de separarea fa de persoanele de care este ataat copiii cu anxietate de separare pot fi opoziionisti in situaiile in care sunt forai s se separe de persoanele de ataament

Anamneza

Antecedente herodo-colaterale Antecedente personale Stare sociala actuala Probleme medicale anterioare Afectiuni psihice anterioare Problema actuala

Ghid de observaie
Situaie n care este anunat de plecarea mamei/tatlui (sau a persoanei de ataament major): 1 -se ntristeaz 2 -se opune verbal prin negaii (NU!, Nu pleca!) 3 - ip 4 - se aga de mam 5 - plnge 6 - acuz diverse dureri 7 - afirm c i este frica s rmn singur 8 - i spune mamei c dac ea pleac, el va pi ceva rau (Vine bau-bau i m fur- de aflat dac acest lucru nu a fost folosit de ctre prini ca metod de a cumini copilul n anumite situaii)

Reacia la revenirea persoanei de ataament major: 1- se oprete din plns 2 zmbete 3- mbieaz 4 iniiaz o conversaie 5- iniiaz un joc 6 indiferen

Situaie n care este anunat plecarea de acas : 1 -se ntristeaz 2 -se opune verbal prin negaii (NU!, Nu plecm!) 3 - ip 4 - se aga de mama 5 plnge 6 - acuz diverse dureri 7 se ascunde 8 alearg prin cas 9 d din picioare 10- se trntete pe jos 11 refuz schimbatul de haine 12 afirm c un eveniment ru i se va ntampla dac iese din cas

Ghid de interviu

n prezent, copilul dvs are un diagnostic medical? (pentru a se lua in considerare posibilele interferente cu acel diagnostic) Descriei-mi comportamentul copilului dvs acas. (crearea imaginii de ansamblu) Cum se comport acesta cnd dvs sau soul/soia trebuie s prsii ncperea? (reacia la separare; identificarea persoanei de ataament major) Cum se comport copilul la revernirea dvs sau a soului/soiei dvs n ncpere? (-ntrebare de diagnostic diferenial: pentru a exclude alte cauze ale comportamentului la plecare mamei/de acasa) Cum se comport copilul atunci cnd trebuie s prseasc locuina?

Cum se comport acesta cnd suntei mpreun n locuri publice ( n parc, supermarket)? La locul de joac, copilul dvs se las prins n jocul celorlali sau rmne ct aproape de dvs? (distanarea de mama in contexte sociale: eliminarea fricii de singurate) Cum reacioneaz acesta cnd l lsai la coal sau la grdini? Obinuiete s doarm singur sau cu dvs? Dac nu, de ce? Are un somn linitit sau mai degrab agitat i are comaruri? Care sunt temele cele mai frecvente ale comarurilor sale? Cat de des va spune ca il doare ceva atunci cand trebuie sa plecati undeva? (evitarea/ incercarea de opri plecarea) Ai observat o scdere a performanei sale colare? (Acolo unde este cazul; copil mai mare de 9 ani). De cnd a nceput copilul dvs s se comporte astfel? (criteriul de 4 sptmni)

Chestionar

Indicai frecventa F (1- foarte rar, 5 foarte des) si intensitatea I (1- deloc intens, 5-foarte intens) cu care copilul manifesta urmatoarele comportamente: 1. i face griji ca prinii si vor pi ceva. F=.; I=. 2. Nu i place s nu fie n preajma familiei. F=.; I=. 3. i este fric sa fie singur n cas. F=.; I=. 4. Are comaruri n care ceva ru i se intampla. F=.; I=. 5. Are comaruri n care ceva ru i se ntmpla prinilor si. F=.; I=. 6. i este fric s doarm singur. F=.; I=. 7. Copilul merge cu mine oriunde merg i eu. F=.; I=. 8. i este fric s doarm n alt parte dect acas. F=.; I=. 9. Plecare la grdini/coal este dificil deoarece i este fric sau este agitat. F=.; I=.

Semnale de alarm

Copilul protesteaz constant la vestea ca dvs trebuie s plecai. ( plnge, ip, se aga de dvs) Copilul refuz s mearg la coal n absena dvs din cauza fricii de a nu v pierde. i este fric i refuz s doarm singur. V povestete c are comaruri ce implic pierderea dvs. sau rpirea/rtcirea lui. i este fric s rmn singur n cas. Copilul acuz dureri somatice nainte de a se despri de dvs. Cnd se nlnete cu covrsnicii, refuz s se ndeprteze de dvs, de team c va rmne singur.

Activitati pentru ameliorarea simptomelor

Anxietatea de separare: teama de separare de figura principala de atasament, este un comportament firesc, comun tuturor copiilor in primii 2 ani de viata. Cu toate acestea, in cazur foarte rare ea poate aparea la copii in varsta de 6 ani si pana la 18 ani. Planificarea este important ca parintele sa nu plece cand copilul este obosit, bolnav sau cand se apropie ora mesei. Exersarea este recomandat ca separarea sa se produca treptat, trecandu-se de la intervale foarte scurte de timp la durate mai mare. In cazul in care copilul este lasat cu o persoana straina sau cu care copilul interactioneaza mai putin, e important ca introducerea acesteia sa se faca treptat si de preferat cu ceva timp inainte de evenimentul propriu-zis. Dezvoltarea unor strategii sanatoase de gandire - parintele ii poate reaminti copilului faptul ca de fiecare data cand a fost plecat s-a intors fara sa i se intample ceva rau. Copilul trebuie sa invete sa-si invete mintea sa gandeasca intr-un mod diferit, pentru ca face o greseala imaginandu-si ca la fiecare pas parintelui i se poate intampla o nenorocire.

Calm si stabilitate parintele sa nu plece pe furis (ex: cand copilul este lasat la gradinita), ci sa se desparta de copil intr-un climat placut si sa ii spuna ca va reveni. Apoi sa fie ferm si sa nu se intoarca din drum, chiar daca copilul plange, pentru ca astfel nu face decat sa mareasca aceasta anxietate de separare si sa preia din nelinistile copilului si sa i le transfere inapoi. Indeplinirea promisiunilor este important ca parintele sa precizeze in cat timp va reveni acasa, sa ii explice pe masura intelegerii sale si sa respecte acest angajament, astfel ii va fi mai usor data urmatoare cand va dori sa plece.

Anxietatea Generalizat

Criteriile de diagnostic pentru Anxietatea Generalizat

A. Anxietate i preocupare, survenind mai multe zile de cel puin 6 luni, in legtur cu un numr de evenimente sau activiti (cum ar fi performana in munc sau colar). B. Persoana constat c este dificil s-i controleze preocuparea. C. Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre urm toarele ase simptome (la copii este cerut un singur item). (1) nelinite sau sentimentul de stat ca pe ghimpi; (2) a fi rapid fatigabil; (3) dificultate in concentrare sau senzaia de vid mintal; (4) iritabilitate; (5) tensiune muscular; (6) perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a rmane adormit ori somn nelinitit i nesatisfctor).

C. Focarul anxietii i preocuprii nu este limitat la elementele unei tulburri de pe axa l, de exemplu, anxietatea sau panica nu este in legtur cu a avea un atac de panic, a fi pus in dificultate in public, a fi contaminat, a fi departe de cas sau de rudele apropiate (ca in anxietatea de separare), a lua in greutate, a avea multiple acuze somatice sau a avea o maladie grav, iar anxietatea i preocuparea nu survin exclusiv in cursul stresului posttraumatic. E. Anxietatea, preocuparea sau simptomele somatice cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii de funcionare importante. F. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane ori ale unei condiii medicale generale i nu apare exclusiv in timpul unei tulburri afective, tulburri psihotice ori ale unei tulburri de dezvoltare pervasiv.

Grila de observaie La coal (n situaie de efectuare a unei sarcini)

Se arat nelinitit cnd afl c are ceva de fcut: se ncrunt adreseaz multe ntrebri despre cum ar trebui s procedeze apeleaz la mai multe persoane pentru a afla cum vor proceda ei apeleaz la mai multe persoane pentru a fi sftuit cum ar trebui sa fac se intereseaz de consecinele neefecturii corecte a sarcinii afirm c nu a efectuat bine sarcina i ntreab pe ceilali dac a facut bine compar rezultatele cu cei din jur se enerveaz fr motive ntemeiate este sensibil la critic ncearc s i scuze nereusita prin autonvinuire (nu pot , nu sunt att de detept) dificultate de a-i exprima verbal coerent ideea vorbirea este acompaniat de mimic i gesturi rapide

n timpul efecturii unei sarcinii are dificulti n concentrarea i meninerea ateniei (n analizarea grilei, aceast unitate se va lua n considerare doar dac apar elemente de nelinite) ntoarce capul de la foaie/sarcina atunci cnd cineva vorbete sau se aude un zgomot se implic n alte discuii mzglete/deseneaz se intoarce la colegi i adreseaz ntrebri se uit n gol/pe geam urmrete activitatea colegilor i freac minile d din picior i aranjeaz hainele se joac cu pixul

Ghid de interviu

n prezent, copilul dvs are un diagnostic medical? Descriei-mi comportamentul copilului dvs acas, ntr-o zi obinuit. l vedei preocupat asupra viitorului neavnd motive ntemeiate? Cnd particip la sarcinile gospodreti, cere ndrumri? V-a povestit dac i face griji asupra eficienei sale n a efectua o sarcin? Cere/ateapt feed-back de la dvs pentru a-i confirma eficiena? Este dornic de situaii noi, inopinante sau prefer situaiile rutiniere? Care este reacia sa n caz de nereuit? Se intereseaz de consecinele negative ale neefecturii corecte ale unei sarcini mai degrab dect cele pozitive? Se arat ngrijorat asupra capacitilor sale de a efectua corect o sarcin simpl? Prefera sa fie sustinut in efectuarea sarcinilor sau este independent? Care este relaia sa cu fraii ? i compar rezultatele cu ale lor? Cine iese n defavoare? ( n cazul n care copilul are frai ) Acuz dificulti n adormire sau de a avea un somn linitit?

Indicai frecvena F (1- foarte rar, 5 foarte des) i intensitatea I (1- deloc intens, 5-foarte intens) cu care copilul manifest urmtoarele comportamente: i face griji dac ceilali copii l plac sau nu. F=.; I=. Este foarte agitat. F=.; I=. face griji dac este la fel de bun ca restul copiilor. F=.; I=. i face griji dac va reui s finalizeze o sarcin. F=.; I=. Este foarte ngrijorat . F=.; I=. Cei din jur observ ngrijorarea exagerat a copilului F=.; i face griji nefondate pentru viitor. F=.; I=. i face griji pentru lucruri care deja s-au ntmplat. F=.; I=. Triete o fric general. F=.; I=. Tremur atunci cnd are o problem. F=.; I=. Acuz dificulti n a adormi. F=.; I=. Nu i menine concentrarea asupra efecturii unei singure sarcini. F=.; I=. Cere ajutorul n mod constant. F=.; Cere ncurajri pentru continuarea n sarcin. F=.; Reface temele din cauza fricii de nereuit. F=.;

Chestionar

Semnale de alarm

Durata manifestrilor s fie mai lung de 6 luni:

Copilul i face griji repetate pentru performana lui colar. ( nu sunt datorate fricii de umilire) Copilul i rescrie tema de mai multe ori, cutnd s o perfecioneze. Are dificulti de concentrare din cauza fricii de nereuit. Cere mereu feed-back pentru a se asigura de eficiena sa. Acuz dificulti n a adormi sau de a avea un somn linitit/satisfctor. Cere ndrumri pentru continuarea ntr-o sarcin chiar i cu grad mic de dificultate.

Activitati pentru ameliorarea simptomelor

Strategii de relaxare parintii pot lucra acasa cu proprii lor copii si sa ii invete sa isi controleze respiratia, sa inspire pe nas, sa astepte cateva secunde iar apoi sa expire incet pe gura. De asemnea ii pot ajuta sa isi relaxeze muschii si sa combine aceste 2 tehnici. Spre exemplu parintii ii pot invata sa isi contracte muschii piciorului pe masura ce inspira, iar apoi sa-si relaxeze pe masura ce expira. Limitarea ingrijorarilor. De regula adolescentii cred ca daca le pasa de cineva sau tin foarte mult la o persoana trebuie sa isi faca griji in legatura cu ea. Ceea ce nu e in mod necesar adevarat. De asemenea, au convingerea ca preocuparile, grijile pot preveni ca anumite fapte negative sa nu aiba loc. Parintii trebuie sa discute cu ei si sa reuseasca sa ii faca sa inteleaga aceste aspecte. Confruntare si recompensa exercitii in care sa fie pus in situatii care il provoaca stari de ingrijorare, de la cele mai minore la cele mai importante, identificarea modalitatilor de depasire a acesotra si crearea unui sistem de recompensa motivant.